Steagul Roşu, iunie 1959 (Anul 11, nr. 3098-3122)

1959-06-02 / nr. 3098

Pag. 2-a Dorinţi şi hotărîri care se împlinesc Ploua !... Şi cimpul parcă ridea. Erau veseli şi oamenii veniţi la sfatul popu­lar cu diferite treburi. — Zi, om avea şoseaua dintre sfatul popular şi căminul cultural pavată ! — Aşa-i... Ca la oraş va fi şoseaua noastră. — Vom avea şi aria de treierat e­­lectrificată... Glasurile lor se ruginau cu răpăitul ritmic al picăturilor de ploaie. La cimp tot nu se putea ieși. Așa că să­tenii se mai sfătuiau cu conducătorii sfatului popular asupra treburilor de a doua zi. Președintele insă părea că n-aude nimic. Gindurile-i zburau cu­­cifiva ani in urmă, îşi amintea poate de vara anului 1556. Ploua atunci tot ca azi. Undeva in marginea comunei se auzeau glasuri de oameni supăraţi. Citeva căruţe se împotmoliseră li­ nă­mol pină la butuci. Vitele la fel. A­­proape toate uliţele comunei erau aco­perite cu un noroi greu şi lipicios. Primăverile şi toamnele aduceau lo­cuitorilor comunei Joiţa din raionul Ră- Cari, şi mai multe necazuri. Ufovăţul se umfla năvalnic, apoi se revărsa peste maică. Aproape 5.000 de hecta­re de teren, ii trebuiau să-şi zbenguie trele tulburi... Atunci, in 1956 şi-a început deputa­tul Costache Grindeş activitatea de preşedinte al sfatului popular comunal. Crau treburi multe, nu glumă ! „Le voi birui pe toate ?“ se întreba noul preşedinte. Apoi işi răspundea singur: „Da! Cu ajutorul deputaţilor şi al oamenilor din comună. Iar oame­nii sunt aidoma apelor, o forţă uriaşă. Este necesară mina care să-i canalizeze cursul tăriei şi nimic nu-i va sta im­­potrivă". De atunci, au trecut 3 ani. Tabloul prezentului se conturează cu noi şi noi realizări. Comuna este acum electrifi­cată. Iar drumurile stat noi şi dura­bile, cu şanţuri frumos aliniate şi cu­răţite. Cetăţenii din Joiţa au cărat fi aşternut pe drumuri in acest an peste 1700 mc. de balast, 64 tone de mo­loz, etc. Şi apele năvalnice ale Ilfovăţului au fost zăgăzuite în primăvara aceasta ! Cele 5000 de hectare inundabile au fost smulse din lăcomia apei.­ Toate acestea insă, nu-i mai pot mulţumi pe cetăţenii din Joiţa. Ei vor să facă mai multe. Şoseaua amire sfatul popular şi că­minul cultural va fi pavată. Locuitorii comunei, in frunte cu deputaţii, au hotărit să dea şi ei o mină de ajutor întreprinderii I.C.A.R., la terminarea lucrării. Pină in prezent, au cărat prin muncă voluntară 1500 m.c. de balast Şi nu-i de mirare aceasta. Aleşii lor pentru conducerea treburilor obşteşti sunt întotdeauna prezenţi und­e-i mai multă muncă. Dragomir Dumitru, membru al întovărăşirii „7 Noiembrie", este deputat. Oamenii din sat s-au o­­bişnuit să-l vadă pretutindeni In frun­tea lor, cu vorba şi cu fapta. Tot ci­tit de harnici sint şi deputaţii Burcea­­- Barbu, Manea Ioana şi alţii. Dar dintre cetăţeni cine sunt fruntaşi In acţiunile obşteşti ? Este greu de răspuns. Pavel Hie, Diniţă Gheorghe, Ioana Soţie, Grigore Florea, sint nu­mai ciţiva dintre fruntaşii satelor co­munei Joiţa. In acest timp, un bărbat in floarea virstei păşeşte pragul. Este ud leoarcă. — Cantonierului ii stă bine cu dru­mul, glumeşte unul din cei prezenţi. — Aşa este, aprobă Nenciu Tănase, cantonierul comunal. Pe șantier nu se poate lucra pe vremea asta. Așa că m-am repezit pe la ogoarele întovără­șirii.. Avem o mândrețe de grin. — E drept. Ați făcut arături bune cu semeteul. Dacă nu mă m­am eu după gura femeii­­... Dar la toamnă știu ce am de făcut. — Să fii sănătos, bădie, noi te pri­mim oricind. Poate că la toamnă ne transformăm in colectivă. Mulţi, dintre întovărăşiţi s-au gîndit la treaba asta. Tot lucrăm noi in comun. Aşa că de ce n-am fi colectivişti 7 ★ ...Ploua într-una. Oamenii veneau ,a stat cu treburi sau ca să mai vorbeas­că de unele sau de altele cu preşedin­­te sau cu secretarul. Mai sunt destule de făcut. In adunarea populară au hotărit să extindă reţeaua electrică cu încă 800 de metri de linie. De aseme­nea, au hotărit să construiască o nouă sală de clasă pe lingă şcoala elemen­tară. Tot in vara acestui an, curentul electric va fi trimis şi la aria de treier. Urmează apoi construcţia şcolii de 7 ani şi a căminului cultural din satul Bleu, electrificarea satului... Deocam­dată acestea sint un stadiu de proiect. Dar hotărirea şi hărnicia cetăţenilor din Joiţa sunt calităţi dovedite pină acum prin fapte. Pentru ei Intre gîn­­duri și împliniri t­oate scurtă. G. TAPIRDEA Firme este frumoasa... der Ma lase de dorii­ n cursul anului trecut cetăţe­nii din comuna Adunaţii Co­­păceni, raionul Vidra, au stabilit să-şi construiască prin contribuţie voluntară căminul cultural. In a­­cest scop sfatul popular comunal a contractat efectuarea lucrărilor cu cooperativa „Hărnicia" din Titu. Şi executanţii şi-au dovedit în­­tr-adevăr hărnicia şi priceperea pînă la o anumită fază: localul căminului cultural a fost clădit, dar numai pînă la finisare, datorită condiţiilor nefavorabile din timpul iernii.­ Continuarea lucrărilor a fost amînată pînă în primăvara anului acesta. A trecut iarna, s-a încălzit tim­pul însă executanţii nu s-au pre­zentat la lucru. Solicitaţi de bene­ficiari pe baza contractului ei răs­pundeau prin... tăcere. Intrigaţi de misterul acestei tăceri, dar mai ales de întîrzierea lucrărilor, beneficiarii au făcut numeroase reveniri. „Se­cretul" tăcerii celor de la coopera­tiva „Hărnicia* din Titu, avea să fie aflat acum o lună. Conducerea cooperativei a trimis beneficiarilor o scrisoare prin care cerea rezilierea contractului, „justi­­ficînd" această dorință a lor prin... distanţa mare dintre cooperativă şi comuna Adunaţii Copăceni. Adevă­rul însă este de cu totul altă na­tură. Lucrările de finisare necesită mai multă manoperă decît celelalte. Şi ce s-au gîndit atunci tovarăşii de la cooperativa „Hărnicia" ? Da­că continuă lucrările nu vor mai cîştiga tot atîţi bani cît au cîş­­tigat cu operaţiile de fundaţii, zi­dărie, tencuială şi celelalte. Aşa că au ticluit la repezeală scrisoarea amintită mai sus şi au înaintat-o beneficiarilor. Şi cererea cooperati­vei „Hărnicia" a fost acceptată cu uşurinţă. In prezent căminul cultural din Adunaţii Copăceni e impunător, cu încăperi spaţioase, dar ce folos dacă nu poate fi dat în folosinţă. Toate lucrările ce mai sunt de făcut nu necesită mai mult de circa 10 zile de muncă. Se pune întrebarea: cooperativa meşteşugărească „Hărnicia" a ac­ceptat executarea acestei construcții numai la lucrările de unde a putut să încaseze sume mari ? O. N. I Lucrări în via G.A.S. Buftea La sud-vest de comuna Letca Ve­che, spre satul Prunaru din raionul Drăgăneşti Vlaşca, găsim valea Dîr­­zei. O vale mlăştinoasă unde cresc in voie papura şi rogozul. Din ver­­sanţii care o străjuiesc, musteşte con­tinuu apa. Sub glia văii izvoarele stau să izbucnească. O sapă-două şi din pămînt se preling firişoare de apă. De pe unul din versanţi te pri­veşte o pădure tînără iar de pe celă­lalt, pornesc pînă departe, ogoarele ţăranilor muncitori din Letca Veche. Ca această vale neproductivă să fie totuşi de folos, cetăţenii din comuna Letca Veche au hotărit să creeze aici, prin muncă voluntară, două eleşteie piscicole. Prin ridicarea a două bara­je, ei vor stăvili apele ce izvorăsc din versanţii văii precum şi cele pro­venite din ploaie. Ca urmare a muncii entuziaste a oamenilor, valea va fi transformată in bazine piscicole. Crapul şi carasul vor lua locul papurei şi rogozului. Ce­tăţenii lucrează intens pe şantierele deschise aici. Ei ştiu că dezvoltarea unei baze piscicole pe teritoriul co­munei va contribui la îmbunătăţirea nivelului lor de trai. Barajul de la primul lac a şi fost terminat, acum sunt în curs alte lu­crări. Nici nu se terminase încă bine primul baraj că au şi început lucră­rile la cel de al doilea. La primul baraj au fost ridicaţi prin muncă voluntară peste 3000 m. c. pămînt. Pe şantierul de aici puteau fi văzuţi lucrînd tinerii din comună, constituiţi în brigadă utemistă de muncă patriotică. Astfel tinerii Drăghici Nicu, Luca Victor, Durbac Marin, Ch­irilă Ioana se întrec­ alături de colectivişti ca Dumitru Va­sile, Marin Sandu, Ion Quiriţă, Marin Deca şi alţii, pentru a realiza un vo­lum cît mai mare de lucrări. După terminarea primului baraj a urmat deschiderea izvoarelor. In par­tea de jos a celor doi versanji, sapele şi cazmalele muşcau din glia mus­toasă. De sub­ glie, firişoare subţiri de apă ţîşneau şi se prelingeau apoi în­cet dar continuu spre fundul lacului. Picătură cu picătură se face lacul mare, spune un vechi proverb. Pică­turile ce curg din versanţii văii Dîr­­zei, asigură, împreună cu apele de ploaie, apă pentru cele două lacuri piscicole. In primul lac a şi început să se acumuleze apa. Cînd debitul de apă va atinge un anumit nivel, lacul va fi populat cu peşti puieţi. Aci se vor dezvolta în voie cafasul şi crapul. La cel de al doilea lac, lucrările începute continuă. Barajul celor două lacuri cuprinde un volum de peste, 5.500 m. c. de pămînt şi se vor în­tinde pe o suprafaţă de circa 10 ha. ca luciul apei. Aşa­dar de-a lungul văii Dîrzei, în locul papurei şi rogo­zului, prin hărnicia locuitorilor din Letca Veche, vor abunda peştii. N. BERZEANU coresp. ziarului „Steagul roşu" pentru raionul Drăgăneşti — Vlaşca Pe valea Dim­ei In locul papurei şi rogozului—peşte Coop. METALURGIA sediul centra­­l Brăila, Sin Ştefan cel Mare nr. 2 telefon 1654 Execută şi livrează beneficiarilor, fără repartiţie următoarele­­ — Tucerie comercială, după comandă — Articole din tablă galvanizată şi neagră (maşini de gătit, bi­doane, cazane, băiţe etc.). — Reparaţii generale auto şi motociclete. — Lucrări de turnătorie, strungărie şi lăcătuşerie — Jucării metalice, automate şi simple — Secţie de vulcanizare şi nichelaj — Clame de păr, bolduri etc. — — Produse chimice ca: săpun de rufe, cremă de ghete, luminări CURIER JURIDIC IOAN M. J. din Bucureşti ne întreabă cît timp se păstrează su­prafaţa locativă la dispoziţia lo­catarilor principali care sunt ple­caţi sau lipsesc. RĂSPUNS: Situaţia suprafeţei lo­cative a locatarilor care lipsesc tem­porar este reglementată prin art. 19 din Decr. 78-52 modificat prin Decr. Nr. 62 publicat în Buletinul Oficial nr. 8 din 20 martie 1959. Potrivit prevederilor legale, supra­faţa locativă a celor plecaţi în mi­siuni în străinătate, a celor chemaţi pentru satisfacerea serviciului militar şi celor plecaţi pentru studii, se păs­trează la dispoziţia acestora dacă ei ocupă suprafaţa locativă respectivă cu membrii lor de familie (soţ, soţie, co­pii, părinţi, fraţi şi surori), având do­miciliul legal în locuinţa respectivă. De acelaşi drept beneficiază şi cei concentraţi. Cei plecaţi în alte localităţi în in­teres de serviciu îşi păstrează dreptul la suprafaţa pentru locuit ce ocupă pe timp de 6 luni. Se poate obţine pre­lungirea acestui termen pe baza ce­rerii organului sau instituţiei care a ordonat detaşarea sau deplasarea, a­­dresată comitetului executiv al sfatu­lui popular în raza căruia se află lo­cuinţa. In sfîrşit, cei care lipsesc pentru mo­tive întemeiate în alte situaţii decît cele de mai sus, îşi păstrează dreptul la suprafaţa locativă ce ocupă, pe timp de 6 luni, termen ce poate fi prelungit de la caz la caz de către comitetul executiv al sfatului popular respectiv. ILIESCU AL. şi UNGUREANU M. ne întreabă în ce termen poate fi cerută pensia de întreţinere pen­tru copil şi dacă aceasta, odată stabilită, mai poate fi modificată RĂSPUNS: Pensia de întreţinere poate fi cerută oricind, pr­e la îm­pli­nirea virstei de 18 ani a copiilor şi se acordă de la data introducerii ce­rerii la tribunal. In cazul în care copilul continuă studii superioare sau starea sănă­tăţii nu-i îngăduie să muncească, el poate pretinde plata pensiei de între­ţinere pe toată durata uneia din a­­ceste situaţii. Pensia de întreţinere se dă în ra­port de nevoia celui ce o cere şi de posibilităţile celui care o plăteşte. De aceea, oricind părţile pot cere modifi­carea sau chiar încetarea plăţii cînd s-au schimbat condiţiunile pe care instanţa le-a avut în vedere cînd a fixat pensia respectivă. ADORARU I. ne întreabă care este situaţia bunurilor dobîndite de soţi în timpul căsătoriei. RĂSPUNS : Bunurile dobîndite de oricare dintre soţi în­ timpul căsăto­riei sînt, de la data dobîndirii lor bunuri comune ale ambilor soţi. De la această regulă fac excepţie, potrivit art. 31 al Codului Familiei, bunurile proprii ale fiecărui soţ, bunu­rile dobîndite în acest timp prin moş­tenire, legat sau donaţie, afară nu­mai dacă dispunătorul a prevăzut că ele vor fi comune, bunurile de uz personal şi cele destinate exercitării profesiei unuia dintre soţi, bunurile dobîndite cu titlul de premii sau re­compensă, manuscrisele ştiinţifice sau literare, schiţele şi proiectele artisti­ce, proiectele de invenţii şi inovaţii şi alte asemenea bunuri, indemnizaţia de asigurare sau despăgubirea pentru pagubele aduse persoanei şi valoarea care reprezintă şi înlocuieşte un bun propriu sau bunul în care a trecut această valoare. STATE MAGDALENA întreabă dacă femeile care primesc pensie de urmaş şi se recăsătoresc mai pot primi această pensie. RĂSPUNS: Potrivit prevederilor art. 24 din Decr. 4­53, în caz de re­­căsătorire, soţul beneficiar al unei pensii de urmaş îşi menţine dreptul la pensie. COMBINATUL mousTRifiL mm „Progresul“ Ploeşti Str. S. M. Kirov Nr. 149 Livrează fără repartiţie orice cantitate de: — BIOXID DE CARBON ALIMEN­TAR — PANTOFI TEN­­ŞI — talpa de cauciuc — INELE DE PROTECŢIE DE CAUCIUC PT. TUBURI DE OXIGEN — IPSOS STEAGUL ROŞU S-a deschis în piaţa „Obor“ din Capitală. „Tîrgul Moşilor" Participă, pentru desfacerea pro­duselor lor, Gospodăriile Agricole de Stat, Gospodăriile Agricole Co­lective, întovărăşirile agricole de ţărani muncitori, producătorii agri­coli individuali şi Cooperativele meşteşugăreşti, atît din regiunea Bucureşti, cit şi din celelalte re­giuni ale ţării. Magazinele amenajate în interi­orul Tîrgului sînt bine aprovizio­nate cu tot felul de mărfuri, ne­cesare în special gospodăriilor ţă­răneşti. Restaurantele şi bufetele servesc în permanenţă mîncăruri, băuturi, dulciuri, răcoritoare, etc. A fost deasemenea amenajat un parc de distracții. ZIARUL „STEAGUL ROŞU“ ORGANIZEAZĂ UN NOU CON­CURS CU TEMA „PROVERBE ŞI ZICALE" Se vor acorda următoarele premii: 1 PREMIU­­ în valoare de 1000 lei, pentru participanţii care vor indica 30 de răspunsuri exacte cite 750 lei fiecare, pentru participanţii care vor indica între 27-29 răspunsuri exacte cite 500 lei fiecare, pentru participanţii care vor indica între 24-26 răspunsuri exacte 100 lei fiecare, pentru par­ticipanţii care vor indica între 20-23 răspunsuri exacte 2 PREMII II a 3 PREMII III a 10 menţiuni a cite In cazul cînd numărul dez­legătorilor întrece pe cel al pre­miilor acordate desemnarea câştigătorilor se va face prin tra­gere la sorţi. Răspunsurile vor fi trimise după încheierea concursului — însoţite de cele 30 de cupoa­ne de participare — pe adresa: Ziarul „Steagul roşu" — str. Brezoiatiu 23 25 — Bucureşti cu menţiunea Pentru concursul „Proverbe şi ficate". CU ÎNCEPERE din ZIUA DE JOI 4 IUNIE, PUBLICAM PRIMA DIN CELE 30 PROBLEME ALE CONCURSULUI. Munca culturală în sprijinul campaniei agricole A fost o vreme cind munca cultural­­educativă de masă din comuna Ologi — Turnu Măgurele, nu reuşea ca prin formele ei de manifestare, desfăşura­te in cadrul căminului cultural, să cu­prindă cele mai variate aspecte din viaţa satului. Astfel, ducind o activi­tate lipsită de operativitate, căminul cultural nu contribuia in mod efectiv la educarea ţăranilor muncitori, la an­trenarea Ior in acţiunile obşteşti, la formarea conştiinţei lor socialiste. Toate aceste lipsuri au fost arătate cu cităva vreme in urmă, intr-un material apărut in coloanele ziarului nostru. Cu această ocazie s-au aratat cauzele care urm­ează o desfăşurare firească a activităţii acestui cămin cit şi felul cum trebuie îndrumată şi coordonată munca culturală de masă din comuna Ologi. De atunci, nu a trecut timp îndelun­gat şi activitatea ce se duce la căminul cultural din Ologi, in această perioa­da, arată că critica a fost însuşită de cei care răspund de voaţa cultural artistică a comunei. Acum, in perioade de întreţinere a culturilor, de pregă­tirea campaniei de recoltare şi treie­­ris, cînd căminul cultural este chemat să oglindească in activitatea sa toate aceste preocupări, conducerea căminu­lui cultural din Ologi a întocmit un minuţios plan de muncă, in sprijinul acestor lucrări. Justa orientare a colec­tivului de conducere în ceea ce priveş­te acţiunile întreprinse se mai vădeşte şi in faptul că a ştiut să împletească sarcinile la zi cu popularizarea continuă a unităţilor socialiste fruntaşe, aţii din comună cit şi din raion, a metodelor folosite de acestea pentru consolidarea lor econom­ico-organizatorică. Un prim succes obţinut de căminul cultural din Ologi îl constituie alcătuirea unei bri­găzi ştiinţifice, cu forţe locale, in care au fost cuprinşi un cadru didactic, teh­nicianul agronom, doctorul veterinar şi responsabilul bibliotecii. Pentru a da „de lucru“ brigăzii şi deci posibilita­tea prezentării primului program, a fost­­înfiinţată o cutie poştală, unde nu au întirziat să sosească numeroase în­trebări ridicate de către locuitori. Aşa de pildă s-a cerut ca printre altele să se explice: „Cum poate fi combă­tut gindacul de Colorado ?" „De ce nu trebuie folosită rariţa?“ „Care sint îngrijirile ce trebuiesc date animalelor in lunile călduroase ?“ Bine primite sint in rindurile ţăranilor muncitori şi serile de întrebări şi răspunsuri, orga­nizate in fiecare joi. Tema acestora o constituie îndeosebi diferite probleme ridicate de lucrarea pămintului. De re­ţinut că aceste manifestări nu se re­zumă la simple întrebări şi răspunsuri. Acestea din urmă, susţinute în deosebit de tehnicianul agronom al comunei, cit şi de un cadru didactic, constituie mijloace de a prezenta modul de orga­nizare a muncii in gospodăriile colec­tive, şi întovărăşirile agricole car­e respectă statutul model, de a populari­za avantajele ce le au unităţile socia­liste muncindu-şi pămîntul pe tarlale întinse şi cu mijloace mecanizate. In continuu ajutat de organizaţia de bază, căminul cultural din Ologi şi-a alcătuit şi un colectiv de conferenţiari, care in baza planului de muncă întoc­mit, susţine diferite teme legate de viaţa satului, de preocupările imedia­te ale ţăranilor muncitori. De pildă, in comună, fiind 8 întovărăşiri au fost prezentate conferinţe ce aveau ca te­m­ă : „Întrecerea socialistă, mijloc de creştere a producţiei la hectar", „Su­perioritatea muncii in comun", „Cum Pe urmele materialelor publicate putem să ne formăm fond de bază" De asemenea in planul de muncă -a colectivului de conferenţiari sunt trecu­te şi alte teme ca „întreţinerea culturi­lor, sarcină permanentă“, „De cite ori şi cum trebuie să prăşim porumbul", „Cum să organizăm campania de re­coltat şi b­eeriş“. Preocuparea pentru antrenarea ţă­ranilor muncitori in efectuarea la timp a lucrărilor agricole, pentru educarea lor în spiritul muncii socialiste, o dove­deşte căminul cultural din Ologi şi prin munca desfăşurată cu cartea, prin susţinerea agitaţiei vizuale şi organi­zarea de diferite manifestări. Astfel la cele 4 cercuri de citit, controlate in permanenţă de către organizaţia de bază, se citesc săptăminal broşuri a­­grotehnice, materiale din presă care vorbesc despre importanţa aplicării re­­gulilor agrotehnice, despre metodele d­­e muncă ale unităţilor socialiste frun­taşe. Totodată se organizează recenzii asupra cărţilor — literatură beletris­tică şi ştiinţifică — care oglindesc fapte cit mai legate de specificul local. Pentru perioada de timp următoare, căminul cultural de aici a prevăzut in planul său de muncă organizarea unor seri literare-artistice, unde printre al­tele să fie tratate probleme ca : „înto­vărășirea fruntașă din comună", „Gos­podăria colectivă, drum spre belşug", la bibliotecă s-a înfiinţat o gazetă ştiinţifică prin ale cărei materiale se arată îndeosebi cuceriri­ile ştiinţei in domeniul agriculturii. Articolele schim­bate săptăminal tratează necesitatea executării acelor lucrări agricole cerute de anotimp, făcind in acelaşi timp cunoscute succesele obţinute de către colhozurile din Uniunea Sovietică, de către gospodăriile şi întovărăşirile a­­gricole fruntaşe, din ţara noastră. Munca desfăşurată de către căminul cultural din Ologi in această perioadă, existenţa unui plan de muncă bine orientat, arată că colectivul de con­ducere, controlat şi îndrumat in per­manenţă de organizaţia de bază, a în­ţeles rostul său in­formarea conştiinţei socialiste a ţăranilor muncitori. Desi­gur că formele muncii cultural-educa­­tive de masă, în cea ce priveşte acti­vitatea acestui cămin nu au fost epui­zate, totuşi, s-a reuşit să se prindă parte dintre cele mai operative, mai eficace. Dacă practic, căminul cultural din Ologi păşeşte pe un drum bun, avind continua îndatorire să folosească cit mai multe şi variate forme de ac­tivitate, rămîne ca in acelaşi timp să acorde o atenţie sporită conţinutului manifestărilor organizate, pentru a se asigura astfel o reuşită deplină a în­tregii activităţi. TR. POPESCU corespondentul ziarului „Steagul roşu“ pentru raionul Turnu Măgurele Când va intra in funcţiune? Pentru cetăţenii comunei Zimbreasca,­­ raionul Roşiori de Vede, care au luat parte la multe prefaceri sociale şi cul- t­­urale din satul lor au devenit aproape de netăgăduit unele lipsuri. In ultimul­­ timp grupul electrogen care trebuia să satisfacă nevoile comunei şi ale staţiei de amplificare s-a detectat. .Alimentarea cu energie electrică nu se mai face de aproape cîteva luni. Intre- I prinderea I.G.O. din Roşiori de Vede care se angajase să-l repare l-a trimis I la sfatul popular comunal în aceeaşi , stare de defecţiune. Cu toate că gru­p­ul electrogen poate fi reparat, condu- I cerea sfatului comunal în frunte cu­­ tovarăşul preşedinte Tudor Barbu nu­­manifestă o preocupare deosebită pen-­­ tru punerea în funcţiune a grupului e­­­­lectrogen. De ce oare? U­n grup de cetăţeni Pentru sezonul de vară,la Tricotajul Roşu prezintă , prin magazinele co­merţului de stat, lenjerie fină de bumbac lenjerie fină de mătase lenjerie tetra lenjerie plasă, pentru adulţi şi copii. ) IN EDITURA POLITICĂ Marina Sereni : „Zilele vieţii noastre“ Cartea redă un aspect din lupta dîrză a Partidului Comunist Italian în anii ilegalităţii şi teroarei fasciste. Din paginile ei se desprinde figura luminoasă a Marinei Sereni, femeie simplă, soţie şi mamă iubitoare, care sub influenţa partidului se căleşte devenind o revoluţionară a cărei via­ţă, închinată fără rezerve luptei cla­sei muncitoare, constituie un exemplu mobilizator. 196 pag. 3,15 lei De la suferedacţia noastră din Giurgiu SE dezvoltă sectorul zootehnic AL COLECTIVEI Colectiviştii de la gospodăria agri­colă colectivă „Viaţă Nouă“ din Fră­ţeşti depun multă sîrguinţă pentru dezvoltarea sectorului zootehnic. De la cîteva vite, cite avea la început, gospodăria numără în prezent 400 oi, o fermă cu 20 de vaci cu lapte, 24 scroafe, etc. O dată cu creşterea sectorului zoo­tehnic au crescut mult şi veniturile gospodăriei. Anul trecut sectorul zoo­tehnic le-a adus un venit de 180.000 lei. De aceea colectiviştii şi-au pro­pus să dezvolte şi mai mult acest sector. Efectivul de vaci­ va creşte în acest an cu încă 17 capete, al oilor va ajunge la 513, iar numărul de scroafe va spori cu încă 10. Pînă în prezent gospodăria a cum­­părat 8 vaci cu lapte, a oprit pen­tru prăsilă 10 scrofiţe şi 120 miei. Tot în această perioadă au înfiinţat o crescătorie de păsări cu 200 de rațe. RELA GHERMAN CARTEA LA SATE Librăria Noastră nr. 1 din oraş, desfăşoară în raion o rodnică activi­tate culturală de masă. Conducerea li­brăriei prin difuzorii voluntari organi­zează standuri şi echipe volante care difuzează cărţi nou apărute. Această metodă a dat rezultate bune. Printre difuzorii voluntari care s-au eviden­ţiat, se numără tovarăşa Ivan Elena din Slobozia, Georgescu Vicenţiu din Putineiu, şi Georgeta Niculescu din Frăţeşti.­ ­ x CERC DE RADIOAMATORI Pe lingă Comitetul oră­şenesc A.V.S.A.P. funcţio­nează un cerc de radio­amatori. Tinerii ce îl com­pun s-au străduit să rea­lizeze cite o mică cons­­trucţie de radio. Sub con­ducerea tovarăşului Badea Ion, responsabilul cercu­lui de radiotelegrafişti şi radioamatori s-a reuşit să se construiască o serie de aparate de radiorecep­­ţie. De curind s-a deschis o expoziţie la sediul clu­bului unde sunt expuse o serie de aparate de radio­­emisie şi recepţie cons­truite de tinerii membri ai cercului. Printre lucrări sunt expuse aparatul de radiorecepţie, construit de tovarăşul Badea Ion, precum şi un aparat de radio cu 2 + 1 lămpi pe unde medii, construcţie a tinănlui Vochim­ Marin şi altele. IONEL CIOBANU DIN CARNETUL BRIGĂZII In toamna anului trecut în oraşul Giurgiu s-au format, numeroase bri­găzi de muncă patriotică. Atunci a lu­at fiinţă şi brigada alcătuită din elevii anului II de la centrul şcolar agricol din oraş. Elevi harnici şi entuziaşti ca Radu Nicolae, Pîrvan Păun, Iordac­he Marin şi alţii care formau nucleul tinerei brigăzi au fost iniţiatorii acţiunilor întreprinse de brigadă. • Au tre­­cut cîteva luni de atunci. Bilanţul mu­ncii de pînă acum este rodnic. Tinerii acestei brigăzi au escavat o cantitate însemnată de piatră necesară pavări străzilor, au amenajat un parc în curtea şcolii, au construit o bază spor­tivă care cuprinde un teren de volei, şi unul de baschet. Paralel cu desfăşurarea acţiunilor de muncă patriotică, elevii care alcă­tuiesc brigada, obţin rezultate bune şi la învăţătură. Ei şi-au luat anga­jamentul de a cuceri steagul de frun­taş la învăţătură. PAUL ISAK • La A.N.G., un colec­tiv alcătuit din ingineri­­ şi muncitori, a realizat un compensator pentru magnetizarea maşinilo■ electrice. Datorită intuăr­ii în funcţiune a acestui­­ compensator, se realizea­ză economii anuale în va­­­loare de 220.000 lei . (Gheorghe Nicolae ajus­­tor mecanic). PE SCURT • Co­ndiviștii din gos­podăria agricolă colectivă „Congresul al 11-lea al P.M.R." din comuna Stă­­nești, au construit un grajd cu o capacitate de 100 de capete. Tot in a­­ceastă perioadă au termi­nat de amenajat două eleştee. (Ion Neacşu în­tovărăşit). • In satele Hodivoaia şi Remuş au fost cons­truite cămine culturale prin contribuţie volunta­ră. Cel din Hodivoaia de pildă, are o sal­t ele spec­tacole cu 300 locuri, o ca­bină de filmat, o cameră unde echipele artistice vor face repsih­le, biblio­tecă, etc. (Ştefan Geor­gescu, laborant).

Next