Steagul Roşu, iunie 1959 (Anul 11, nr. 3098-3122)
1959-06-02 / nr. 3098
Pag. 2-a Dorinţi şi hotărîri care se împlinesc Ploua !... Şi cimpul parcă ridea. Erau veseli şi oamenii veniţi la sfatul popular cu diferite treburi. — Zi, om avea şoseaua dintre sfatul popular şi căminul cultural pavată ! — Aşa-i... Ca la oraş va fi şoseaua noastră. — Vom avea şi aria de treierat electrificată... Glasurile lor se ruginau cu răpăitul ritmic al picăturilor de ploaie. La cimp tot nu se putea ieși. Așa că sătenii se mai sfătuiau cu conducătorii sfatului popular asupra treburilor de a doua zi. Președintele insă părea că n-aude nimic. Gindurile-i zburau cucifiva ani in urmă, îşi amintea poate de vara anului 1556. Ploua atunci tot ca azi. Undeva in marginea comunei se auzeau glasuri de oameni supăraţi. Citeva căruţe se împotmoliseră li nămol pină la butuci. Vitele la fel. Aproape toate uliţele comunei erau acoperite cu un noroi greu şi lipicios. Primăverile şi toamnele aduceau locuitorilor comunei Joiţa din raionul Ră- Cari, şi mai multe necazuri. Ufovăţul se umfla năvalnic, apoi se revărsa peste maică. Aproape 5.000 de hectare de teren, ii trebuiau să-şi zbenguie trele tulburi... Atunci, in 1956 şi-a început deputatul Costache Grindeş activitatea de preşedinte al sfatului popular comunal. Crau treburi multe, nu glumă ! „Le voi birui pe toate ?“ se întreba noul preşedinte. Apoi işi răspundea singur: „Da! Cu ajutorul deputaţilor şi al oamenilor din comună. Iar oamenii sunt aidoma apelor, o forţă uriaşă. Este necesară mina care să-i canalizeze cursul tăriei şi nimic nu-i va sta impotrivă". De atunci, au trecut 3 ani. Tabloul prezentului se conturează cu noi şi noi realizări. Comuna este acum electrificată. Iar drumurile stat noi şi durabile, cu şanţuri frumos aliniate şi curăţite. Cetăţenii din Joiţa au cărat fi aşternut pe drumuri in acest an peste 1700 mc. de balast, 64 tone de moloz, etc. Şi apele năvalnice ale Ilfovăţului au fost zăgăzuite în primăvara aceasta ! Cele 5000 de hectare inundabile au fost smulse din lăcomia apei. Toate acestea insă, nu-i mai pot mulţumi pe cetăţenii din Joiţa. Ei vor să facă mai multe. Şoseaua amire sfatul popular şi căminul cultural va fi pavată. Locuitorii comunei, in frunte cu deputaţii, au hotărit să dea şi ei o mină de ajutor întreprinderii I.C.A.R., la terminarea lucrării. Pină in prezent, au cărat prin muncă voluntară 1500 m.c. de balast Şi nu-i de mirare aceasta. Aleşii lor pentru conducerea treburilor obşteşti sunt întotdeauna prezenţi unde-i mai multă muncă. Dragomir Dumitru, membru al întovărăşirii „7 Noiembrie", este deputat. Oamenii din sat s-au obişnuit să-l vadă pretutindeni In fruntea lor, cu vorba şi cu fapta. Tot citit de harnici sint şi deputaţii Burcea- Barbu, Manea Ioana şi alţii. Dar dintre cetăţeni cine sunt fruntaşi In acţiunile obşteşti ? Este greu de răspuns. Pavel Hie, Diniţă Gheorghe, Ioana Soţie, Grigore Florea, sint numai ciţiva dintre fruntaşii satelor comunei Joiţa. In acest timp, un bărbat in floarea virstei păşeşte pragul. Este ud leoarcă. — Cantonierului ii stă bine cu drumul, glumeşte unul din cei prezenţi. — Aşa este, aprobă Nenciu Tănase, cantonierul comunal. Pe șantier nu se poate lucra pe vremea asta. Așa că m-am repezit pe la ogoarele întovărășirii.. Avem o mândrețe de grin. — E drept. Ați făcut arături bune cu semeteul. Dacă nu mă mam eu după gura femeii... Dar la toamnă știu ce am de făcut. — Să fii sănătos, bădie, noi te primim oricind. Poate că la toamnă ne transformăm in colectivă. Mulţi, dintre întovărăşiţi s-au gîndit la treaba asta. Tot lucrăm noi in comun. Aşa că de ce n-am fi colectivişti 7 ★ ...Ploua într-una. Oamenii veneau ,a stat cu treburi sau ca să mai vorbească de unele sau de altele cu preşedinte sau cu secretarul. Mai sunt destule de făcut. In adunarea populară au hotărit să extindă reţeaua electrică cu încă 800 de metri de linie. De asemenea, au hotărit să construiască o nouă sală de clasă pe lingă şcoala elementară. Tot in vara acestui an, curentul electric va fi trimis şi la aria de treier. Urmează apoi construcţia şcolii de 7 ani şi a căminului cultural din satul Bleu, electrificarea satului... Deocamdată acestea sint un stadiu de proiect. Dar hotărirea şi hărnicia cetăţenilor din Joiţa sunt calităţi dovedite pină acum prin fapte. Pentru ei Intre gînduri și împliniri toate scurtă. G. TAPIRDEA Firme este frumoasa... der Ma lase de dorii n cursul anului trecut cetăţenii din comuna Adunaţii Copăceni, raionul Vidra, au stabilit să-şi construiască prin contribuţie voluntară căminul cultural. In acest scop sfatul popular comunal a contractat efectuarea lucrărilor cu cooperativa „Hărnicia" din Titu. Şi executanţii şi-au dovedit într-adevăr hărnicia şi priceperea pînă la o anumită fază: localul căminului cultural a fost clădit, dar numai pînă la finisare, datorită condiţiilor nefavorabile din timpul iernii. Continuarea lucrărilor a fost amînată pînă în primăvara anului acesta. A trecut iarna, s-a încălzit timpul însă executanţii nu s-au prezentat la lucru. Solicitaţi de beneficiari pe baza contractului ei răspundeau prin... tăcere. Intrigaţi de misterul acestei tăceri, dar mai ales de întîrzierea lucrărilor, beneficiarii au făcut numeroase reveniri. „Secretul" tăcerii celor de la cooperativa „Hărnicia* din Titu, avea să fie aflat acum o lună. Conducerea cooperativei a trimis beneficiarilor o scrisoare prin care cerea rezilierea contractului, „justificînd" această dorință a lor prin... distanţa mare dintre cooperativă şi comuna Adunaţii Copăceni. Adevărul însă este de cu totul altă natură. Lucrările de finisare necesită mai multă manoperă decît celelalte. Şi ce s-au gîndit atunci tovarăşii de la cooperativa „Hărnicia" ? Dacă continuă lucrările nu vor mai cîştiga tot atîţi bani cît au cîştigat cu operaţiile de fundaţii, zidărie, tencuială şi celelalte. Aşa că au ticluit la repezeală scrisoarea amintită mai sus şi au înaintat-o beneficiarilor. Şi cererea cooperativei „Hărnicia" a fost acceptată cu uşurinţă. In prezent căminul cultural din Adunaţii Copăceni e impunător, cu încăperi spaţioase, dar ce folos dacă nu poate fi dat în folosinţă. Toate lucrările ce mai sunt de făcut nu necesită mai mult de circa 10 zile de muncă. Se pune întrebarea: cooperativa meşteşugărească „Hărnicia" a acceptat executarea acestei construcții numai la lucrările de unde a putut să încaseze sume mari ? O. N. I Lucrări în via G.A.S. Buftea La sud-vest de comuna Letca Veche, spre satul Prunaru din raionul Drăgăneşti Vlaşca, găsim valea Dîrzei. O vale mlăştinoasă unde cresc in voie papura şi rogozul. Din versanţii care o străjuiesc, musteşte continuu apa. Sub glia văii izvoarele stau să izbucnească. O sapă-două şi din pămînt se preling firişoare de apă. De pe unul din versanţi te priveşte o pădure tînără iar de pe celălalt, pornesc pînă departe, ogoarele ţăranilor muncitori din Letca Veche. Ca această vale neproductivă să fie totuşi de folos, cetăţenii din comuna Letca Veche au hotărit să creeze aici, prin muncă voluntară, două eleşteie piscicole. Prin ridicarea a două baraje, ei vor stăvili apele ce izvorăsc din versanţii văii precum şi cele provenite din ploaie. Ca urmare a muncii entuziaste a oamenilor, valea va fi transformată in bazine piscicole. Crapul şi carasul vor lua locul papurei şi rogozului. Cetăţenii lucrează intens pe şantierele deschise aici. Ei ştiu că dezvoltarea unei baze piscicole pe teritoriul comunei va contribui la îmbunătăţirea nivelului lor de trai. Barajul de la primul lac a şi fost terminat, acum sunt în curs alte lucrări. Nici nu se terminase încă bine primul baraj că au şi început lucrările la cel de al doilea. La primul baraj au fost ridicaţi prin muncă voluntară peste 3000 m. c. pămînt. Pe şantierul de aici puteau fi văzuţi lucrînd tinerii din comună, constituiţi în brigadă utemistă de muncă patriotică. Astfel tinerii Drăghici Nicu, Luca Victor, Durbac Marin, Chirilă Ioana se întrec alături de colectivişti ca Dumitru Vasile, Marin Sandu, Ion Quiriţă, Marin Deca şi alţii, pentru a realiza un volum cît mai mare de lucrări. După terminarea primului baraj a urmat deschiderea izvoarelor. In partea de jos a celor doi versanji, sapele şi cazmalele muşcau din glia mustoasă. De sub glie, firişoare subţiri de apă ţîşneau şi se prelingeau apoi încet dar continuu spre fundul lacului. Picătură cu picătură se face lacul mare, spune un vechi proverb. Picăturile ce curg din versanţii văii Dîrzei, asigură, împreună cu apele de ploaie, apă pentru cele două lacuri piscicole. In primul lac a şi început să se acumuleze apa. Cînd debitul de apă va atinge un anumit nivel, lacul va fi populat cu peşti puieţi. Aci se vor dezvolta în voie cafasul şi crapul. La cel de al doilea lac, lucrările începute continuă. Barajul celor două lacuri cuprinde un volum de peste, 5.500 m. c. de pămînt şi se vor întinde pe o suprafaţă de circa 10 ha. ca luciul apei. Aşadar de-a lungul văii Dîrzei, în locul papurei şi rogozului, prin hărnicia locuitorilor din Letca Veche, vor abunda peştii. N. BERZEANU coresp. ziarului „Steagul roşu" pentru raionul Drăgăneşti — Vlaşca Pe valea Dimei In locul papurei şi rogozului—peşte Coop. METALURGIA sediul central Brăila, Sin Ştefan cel Mare nr. 2 telefon 1654 Execută şi livrează beneficiarilor, fără repartiţie următoarele — Tucerie comercială, după comandă — Articole din tablă galvanizată şi neagră (maşini de gătit, bidoane, cazane, băiţe etc.). — Reparaţii generale auto şi motociclete. — Lucrări de turnătorie, strungărie şi lăcătuşerie — Jucării metalice, automate şi simple — Secţie de vulcanizare şi nichelaj — Clame de păr, bolduri etc. — — Produse chimice ca: săpun de rufe, cremă de ghete, luminări CURIER JURIDIC IOAN M. J. din Bucureşti ne întreabă cît timp se păstrează suprafaţa locativă la dispoziţia locatarilor principali care sunt plecaţi sau lipsesc. RĂSPUNS: Situaţia suprafeţei locative a locatarilor care lipsesc temporar este reglementată prin art. 19 din Decr. 78-52 modificat prin Decr. Nr. 62 publicat în Buletinul Oficial nr. 8 din 20 martie 1959. Potrivit prevederilor legale, suprafaţa locativă a celor plecaţi în misiuni în străinătate, a celor chemaţi pentru satisfacerea serviciului militar şi celor plecaţi pentru studii, se păstrează la dispoziţia acestora dacă ei ocupă suprafaţa locativă respectivă cu membrii lor de familie (soţ, soţie, copii, părinţi, fraţi şi surori), având domiciliul legal în locuinţa respectivă. De acelaşi drept beneficiază şi cei concentraţi. Cei plecaţi în alte localităţi în interes de serviciu îşi păstrează dreptul la suprafaţa pentru locuit ce ocupă pe timp de 6 luni. Se poate obţine prelungirea acestui termen pe baza cererii organului sau instituţiei care a ordonat detaşarea sau deplasarea, adresată comitetului executiv al sfatului popular în raza căruia se află locuinţa. In sfîrşit, cei care lipsesc pentru motive întemeiate în alte situaţii decît cele de mai sus, îşi păstrează dreptul la suprafaţa locativă ce ocupă, pe timp de 6 luni, termen ce poate fi prelungit de la caz la caz de către comitetul executiv al sfatului popular respectiv. ILIESCU AL. şi UNGUREANU M. ne întreabă în ce termen poate fi cerută pensia de întreţinere pentru copil şi dacă aceasta, odată stabilită, mai poate fi modificată RĂSPUNS: Pensia de întreţinere poate fi cerută oricind, pre la împlinirea virstei de 18 ani a copiilor şi se acordă de la data introducerii cererii la tribunal. In cazul în care copilul continuă studii superioare sau starea sănătăţii nu-i îngăduie să muncească, el poate pretinde plata pensiei de întreţinere pe toată durata uneia din aceste situaţii. Pensia de întreţinere se dă în raport de nevoia celui ce o cere şi de posibilităţile celui care o plăteşte. De aceea, oricind părţile pot cere modificarea sau chiar încetarea plăţii cînd s-au schimbat condiţiunile pe care instanţa le-a avut în vedere cînd a fixat pensia respectivă. ADORARU I. ne întreabă care este situaţia bunurilor dobîndite de soţi în timpul căsătoriei. RĂSPUNS : Bunurile dobîndite de oricare dintre soţi în timpul căsătoriei sînt, de la data dobîndirii lor bunuri comune ale ambilor soţi. De la această regulă fac excepţie, potrivit art. 31 al Codului Familiei, bunurile proprii ale fiecărui soţ, bunurile dobîndite în acest timp prin moştenire, legat sau donaţie, afară numai dacă dispunătorul a prevăzut că ele vor fi comune, bunurile de uz personal şi cele destinate exercitării profesiei unuia dintre soţi, bunurile dobîndite cu titlul de premii sau recompensă, manuscrisele ştiinţifice sau literare, schiţele şi proiectele artistice, proiectele de invenţii şi inovaţii şi alte asemenea bunuri, indemnizaţia de asigurare sau despăgubirea pentru pagubele aduse persoanei şi valoarea care reprezintă şi înlocuieşte un bun propriu sau bunul în care a trecut această valoare. STATE MAGDALENA întreabă dacă femeile care primesc pensie de urmaş şi se recăsătoresc mai pot primi această pensie. RĂSPUNS: Potrivit prevederilor art. 24 din Decr. 453, în caz de recăsătorire, soţul beneficiar al unei pensii de urmaş îşi menţine dreptul la pensie. COMBINATUL mousTRifiL mm „Progresul“ Ploeşti Str. S. M. Kirov Nr. 149 Livrează fără repartiţie orice cantitate de: — BIOXID DE CARBON ALIMENTAR — PANTOFI TENŞI — talpa de cauciuc — INELE DE PROTECŢIE DE CAUCIUC PT. TUBURI DE OXIGEN — IPSOS STEAGUL ROŞU S-a deschis în piaţa „Obor“ din Capitală. „Tîrgul Moşilor" Participă, pentru desfacerea produselor lor, Gospodăriile Agricole de Stat, Gospodăriile Agricole Colective, întovărăşirile agricole de ţărani muncitori, producătorii agricoli individuali şi Cooperativele meşteşugăreşti, atît din regiunea Bucureşti, cit şi din celelalte regiuni ale ţării. Magazinele amenajate în interiorul Tîrgului sînt bine aprovizionate cu tot felul de mărfuri, necesare în special gospodăriilor ţărăneşti. Restaurantele şi bufetele servesc în permanenţă mîncăruri, băuturi, dulciuri, răcoritoare, etc. A fost deasemenea amenajat un parc de distracții. ZIARUL „STEAGUL ROŞU“ ORGANIZEAZĂ UN NOU CONCURS CU TEMA „PROVERBE ŞI ZICALE" Se vor acorda următoarele premii: 1 PREMIU în valoare de 1000 lei, pentru participanţii care vor indica 30 de răspunsuri exacte cite 750 lei fiecare, pentru participanţii care vor indica între 27-29 răspunsuri exacte cite 500 lei fiecare, pentru participanţii care vor indica între 24-26 răspunsuri exacte 100 lei fiecare, pentru participanţii care vor indica între 20-23 răspunsuri exacte 2 PREMII II a 3 PREMII III a 10 menţiuni a cite In cazul cînd numărul dezlegătorilor întrece pe cel al premiilor acordate desemnarea câştigătorilor se va face prin tragere la sorţi. Răspunsurile vor fi trimise după încheierea concursului — însoţite de cele 30 de cupoane de participare — pe adresa: Ziarul „Steagul roşu" — str. Brezoiatiu 23 25 — Bucureşti cu menţiunea Pentru concursul „Proverbe şi ficate". CU ÎNCEPERE din ZIUA DE JOI 4 IUNIE, PUBLICAM PRIMA DIN CELE 30 PROBLEME ALE CONCURSULUI. Munca culturală în sprijinul campaniei agricole A fost o vreme cind munca culturaleducativă de masă din comuna Ologi — Turnu Măgurele, nu reuşea ca prin formele ei de manifestare, desfăşurate in cadrul căminului cultural, să cuprindă cele mai variate aspecte din viaţa satului. Astfel, ducind o activitate lipsită de operativitate, căminul cultural nu contribuia in mod efectiv la educarea ţăranilor muncitori, la antrenarea Ior in acţiunile obşteşti, la formarea conştiinţei lor socialiste. Toate aceste lipsuri au fost arătate cu cităva vreme in urmă, intr-un material apărut in coloanele ziarului nostru. Cu această ocazie s-au aratat cauzele care urmează o desfăşurare firească a activităţii acestui cămin cit şi felul cum trebuie îndrumată şi coordonată munca culturală de masă din comuna Ologi. De atunci, nu a trecut timp îndelungat şi activitatea ce se duce la căminul cultural din Ologi, in această perioada, arată că critica a fost însuşită de cei care răspund de voaţa cultural artistică a comunei. Acum, in perioade de întreţinere a culturilor, de pregătirea campaniei de recoltare şi treieris, cînd căminul cultural este chemat să oglindească in activitatea sa toate aceste preocupări, conducerea căminului cultural din Ologi a întocmit un minuţios plan de muncă, in sprijinul acestor lucrări. Justa orientare a colectivului de conducere în ceea ce priveşte acţiunile întreprinse se mai vădeşte şi in faptul că a ştiut să împletească sarcinile la zi cu popularizarea continuă a unităţilor socialiste fruntaşe, aţii din comună cit şi din raion, a metodelor folosite de acestea pentru consolidarea lor economico-organizatorică. Un prim succes obţinut de căminul cultural din Ologi îl constituie alcătuirea unei brigăzi ştiinţifice, cu forţe locale, in care au fost cuprinşi un cadru didactic, tehnicianul agronom, doctorul veterinar şi responsabilul bibliotecii. Pentru a da „de lucru“ brigăzii şi deci posibilitatea prezentării primului program, a fostînfiinţată o cutie poştală, unde nu au întirziat să sosească numeroase întrebări ridicate de către locuitori. Aşa de pildă s-a cerut ca printre altele să se explice: „Cum poate fi combătut gindacul de Colorado ?" „De ce nu trebuie folosită rariţa?“ „Care sint îngrijirile ce trebuiesc date animalelor in lunile călduroase ?“ Bine primite sint in rindurile ţăranilor muncitori şi serile de întrebări şi răspunsuri, organizate in fiecare joi. Tema acestora o constituie îndeosebi diferite probleme ridicate de lucrarea pămintului. De reţinut că aceste manifestări nu se rezumă la simple întrebări şi răspunsuri. Acestea din urmă, susţinute în deosebit de tehnicianul agronom al comunei, cit şi de un cadru didactic, constituie mijloace de a prezenta modul de organizare a muncii in gospodăriile colective, şi întovărăşirile agricole care respectă statutul model, de a populariza avantajele ce le au unităţile socialiste muncindu-şi pămîntul pe tarlale întinse şi cu mijloace mecanizate. In continuu ajutat de organizaţia de bază, căminul cultural din Ologi şi-a alcătuit şi un colectiv de conferenţiari, care in baza planului de muncă întocmit, susţine diferite teme legate de viaţa satului, de preocupările imediate ale ţăranilor muncitori. De pildă, in comună, fiind 8 întovărăşiri au fost prezentate conferinţe ce aveau ca temă : „Întrecerea socialistă, mijloc de creştere a producţiei la hectar", „Superioritatea muncii in comun", „Cum Pe urmele materialelor publicate putem să ne formăm fond de bază" De asemenea in planul de muncă -a colectivului de conferenţiari sunt trecute şi alte teme ca „întreţinerea culturilor, sarcină permanentă“, „De cite ori şi cum trebuie să prăşim porumbul", „Cum să organizăm campania de recoltat şi beeriş“. Preocuparea pentru antrenarea ţăranilor muncitori in efectuarea la timp a lucrărilor agricole, pentru educarea lor în spiritul muncii socialiste, o dovedeşte căminul cultural din Ologi şi prin munca desfăşurată cu cartea, prin susţinerea agitaţiei vizuale şi organizarea de diferite manifestări. Astfel la cele 4 cercuri de citit, controlate in permanenţă de către organizaţia de bază, se citesc săptăminal broşuri agrotehnice, materiale din presă care vorbesc despre importanţa aplicării regulilor agrotehnice, despre metodele de muncă ale unităţilor socialiste fruntaşe. Totodată se organizează recenzii asupra cărţilor — literatură beletristică şi ştiinţifică — care oglindesc fapte cit mai legate de specificul local. Pentru perioada de timp următoare, căminul cultural de aici a prevăzut in planul său de muncă organizarea unor seri literare-artistice, unde printre altele să fie tratate probleme ca : „întovărășirea fruntașă din comună", „Gospodăria colectivă, drum spre belşug", la bibliotecă s-a înfiinţat o gazetă ştiinţifică prin ale cărei materiale se arată îndeosebi cuceririile ştiinţei in domeniul agriculturii. Articolele schimbate săptăminal tratează necesitatea executării acelor lucrări agricole cerute de anotimp, făcind in acelaşi timp cunoscute succesele obţinute de către colhozurile din Uniunea Sovietică, de către gospodăriile şi întovărăşirile agricole fruntaşe, din ţara noastră. Munca desfăşurată de către căminul cultural din Ologi in această perioadă, existenţa unui plan de muncă bine orientat, arată că colectivul de conducere, controlat şi îndrumat in permanenţă de organizaţia de bază, a înţeles rostul său informarea conştiinţei socialiste a ţăranilor muncitori. Desigur că formele muncii cultural-educative de masă, în cea ce priveşte activitatea acestui cămin nu au fost epuizate, totuşi, s-a reuşit să se prindă parte dintre cele mai operative, mai eficace. Dacă practic, căminul cultural din Ologi păşeşte pe un drum bun, avind continua îndatorire să folosească cit mai multe şi variate forme de activitate, rămîne ca in acelaşi timp să acorde o atenţie sporită conţinutului manifestărilor organizate, pentru a se asigura astfel o reuşită deplină a întregii activităţi. TR. POPESCU corespondentul ziarului „Steagul roşu“ pentru raionul Turnu Măgurele Când va intra in funcţiune? Pentru cetăţenii comunei Zimbreasca, raionul Roşiori de Vede, care au luat parte la multe prefaceri sociale şi cul- turale din satul lor au devenit aproape de netăgăduit unele lipsuri. In ultimul timp grupul electrogen care trebuia să satisfacă nevoile comunei şi ale staţiei de amplificare s-a detectat. .Alimentarea cu energie electrică nu se mai face de aproape cîteva luni. Intre- I prinderea I.G.O. din Roşiori de Vede care se angajase să-l repare l-a trimis I la sfatul popular comunal în aceeaşi , stare de defecţiune. Cu toate că grupul electrogen poate fi reparat, condu- I cerea sfatului comunal în frunte cu tovarăşul preşedinte Tudor Barbu numanifestă o preocupare deosebită pen- tru punerea în funcţiune a grupului electrogen. De ce oare? Un grup de cetăţeni Pentru sezonul de vară,la Tricotajul Roşu prezintă , prin magazinele comerţului de stat, lenjerie fină de bumbac lenjerie fină de mătase lenjerie tetra lenjerie plasă, pentru adulţi şi copii. ) IN EDITURA POLITICĂ Marina Sereni : „Zilele vieţii noastre“ Cartea redă un aspect din lupta dîrză a Partidului Comunist Italian în anii ilegalităţii şi teroarei fasciste. Din paginile ei se desprinde figura luminoasă a Marinei Sereni, femeie simplă, soţie şi mamă iubitoare, care sub influenţa partidului se căleşte devenind o revoluţionară a cărei viaţă, închinată fără rezerve luptei clasei muncitoare, constituie un exemplu mobilizator. 196 pag. 3,15 lei De la suferedacţia noastră din Giurgiu SE dezvoltă sectorul zootehnic AL COLECTIVEI Colectiviştii de la gospodăria agricolă colectivă „Viaţă Nouă“ din Frăţeşti depun multă sîrguinţă pentru dezvoltarea sectorului zootehnic. De la cîteva vite, cite avea la început, gospodăria numără în prezent 400 oi, o fermă cu 20 de vaci cu lapte, 24 scroafe, etc. O dată cu creşterea sectorului zootehnic au crescut mult şi veniturile gospodăriei. Anul trecut sectorul zootehnic le-a adus un venit de 180.000 lei. De aceea colectiviştii şi-au propus să dezvolte şi mai mult acest sector. Efectivul de vaci va creşte în acest an cu încă 17 capete, al oilor va ajunge la 513, iar numărul de scroafe va spori cu încă 10. Pînă în prezent gospodăria a cumpărat 8 vaci cu lapte, a oprit pentru prăsilă 10 scrofiţe şi 120 miei. Tot în această perioadă au înfiinţat o crescătorie de păsări cu 200 de rațe. RELA GHERMAN CARTEA LA SATE Librăria Noastră nr. 1 din oraş, desfăşoară în raion o rodnică activitate culturală de masă. Conducerea librăriei prin difuzorii voluntari organizează standuri şi echipe volante care difuzează cărţi nou apărute. Această metodă a dat rezultate bune. Printre difuzorii voluntari care s-au evidenţiat, se numără tovarăşa Ivan Elena din Slobozia, Georgescu Vicenţiu din Putineiu, şi Georgeta Niculescu din Frăţeşti. x CERC DE RADIOAMATORI Pe lingă Comitetul orăşenesc A.V.S.A.P. funcţionează un cerc de radioamatori. Tinerii ce îl compun s-au străduit să realizeze cite o mică construcţie de radio. Sub conducerea tovarăşului Badea Ion, responsabilul cercului de radiotelegrafişti şi radioamatori s-a reuşit să se construiască o serie de aparate de radiorecepţie. De curind s-a deschis o expoziţie la sediul clubului unde sunt expuse o serie de aparate de radioemisie şi recepţie construite de tinerii membri ai cercului. Printre lucrări sunt expuse aparatul de radiorecepţie, construit de tovarăşul Badea Ion, precum şi un aparat de radio cu 2 + 1 lămpi pe unde medii, construcţie a tinănlui Vochim Marin şi altele. IONEL CIOBANU DIN CARNETUL BRIGĂZII In toamna anului trecut în oraşul Giurgiu s-au format, numeroase brigăzi de muncă patriotică. Atunci a luat fiinţă şi brigada alcătuită din elevii anului II de la centrul şcolar agricol din oraş. Elevi harnici şi entuziaşti ca Radu Nicolae, Pîrvan Păun, Iordache Marin şi alţii care formau nucleul tinerei brigăzi au fost iniţiatorii acţiunilor întreprinse de brigadă. • Au trecut cîteva luni de atunci. Bilanţul muncii de pînă acum este rodnic. Tinerii acestei brigăzi au escavat o cantitate însemnată de piatră necesară pavări străzilor, au amenajat un parc în curtea şcolii, au construit o bază sportivă care cuprinde un teren de volei, şi unul de baschet. Paralel cu desfăşurarea acţiunilor de muncă patriotică, elevii care alcătuiesc brigada, obţin rezultate bune şi la învăţătură. Ei şi-au luat angajamentul de a cuceri steagul de fruntaş la învăţătură. PAUL ISAK • La A.N.G., un colectiv alcătuit din ingineri şi muncitori, a realizat un compensator pentru magnetizarea maşinilo■ electrice. Datorită intuării în funcţiune a acestui compensator, se realizează economii anuale în valoare de 220.000 lei . (Gheorghe Nicolae ajustor mecanic). PE SCURT • Condiviștii din gospodăria agricolă colectivă „Congresul al 11-lea al P.M.R." din comuna Stănești, au construit un grajd cu o capacitate de 100 de capete. Tot in această perioadă au terminat de amenajat două eleştee. (Ion Neacşu întovărăşit). • In satele Hodivoaia şi Remuş au fost construite cămine culturale prin contribuţie voluntară. Cel din Hodivoaia de pildă, are o salt ele spectacole cu 300 locuri, o cabină de filmat, o cameră unde echipele artistice vor face repsihle, bibliotecă, etc. (Ştefan Georgescu, laborant).