Steagul Roşu, iulie 1959 (Anul 11, nr. 3123-3149)
1959-07-01 / nr. 3123
iNu de mult comitetul U.T.M. din comuna Bălţaţi, raionul Roşiori, convocase o şedinţă. Marţea Staracu, secretarul comitetului a prezentat un referat asupra activităţii comitetului pe ultima perioadă. Utemiştii obţinuseră ce-i drept unele rezultate, dar referatul scotea în relief mai mult realizările şi vorbea mai puţin despre lipsuri. „Am făcut, am realizat, vom face...“. Numărul mare de tineri care s-au înscris atunci la discuţii dovedea că mai erau multe de completat. Glim Haralambie şi Alexandru Toghe au ridicat problema participării tinerilor la acţiuni obşteşti. O altă tînără a vorbit despre munca culturală în rîndul ţăranilor muncitori. Cînd i s-a dat cuvîntul Florinei Grigore, în sală s-a făcut linişte. „Uite ce-i tovarăşii — a început ea. Comitetul nostru comunal a dus o slabă activitate pentru atragerea tinerelor fete în munca organizaţiei. Avem doar atîtea fete în comună, dar ce am făcut noi, ce forme de activitate am organizat pentru ca fetele să se simtă atrase spre organizaţia noastră de tineret? Nimic, sau aproape nimic...“. Florina Grigoe a vorbit cu pasiune şi a dat exemple concrete de ce s-ar putea face. De aceea, printre altele, comitetul comunal U.T.. din Bălţaţi a hotărît în acea seară să muncească mai mult pentru atragerea tinerelor fete la viaţa de organizaţie, să iniţieze activităţi potrivite preocupărilor fetelor. Pentru îndeplinirea acestor hotârîri, fiecare membru al comitetului comunal U.T.M. a primit cite o organizaţie de bază de care trebuia să se ocupe. In zilele care au urmat, adunările generale ale organizaţiilor de bază U.T.M. au dezbătut pe larg această problemă. Alexandra Croitoru, Gheorghiţa Prorocu, Ioana Stanică din organizaţia Bălţaţi-Sat, Fiorica Marinescu, Angela Negulescu din satul Bratcov şi altele, au spus adunării că multe fete nu sunt lăsate de părinţii lor să participe la diverse acţiuni întreprinse de tineret, îndrumaţi de comitetul comunal de partid, utemiştii au făcut echipe din care făceau parte şi fete din comună. Poposeau seara la casele gospodarilor şi le spuneau despre ce-i vorba. „Vrem să facem echipe artistice, cercuri de menaj şi de citit, brigăzi ute- Din activitatea comitetului U. T. M. din comuna „ Bălţaţi miste de muncă patriotică, să punem şi noi umărul la înfrumuseţarea comunei“. Oamenii ascultau, chibzuiau. „Ei, dacă despre asta-i vorba, atunci o las şi eu pe Lenuţa...“. Munca nu a fost uşoară, dar a dat roade. Astăzi, în echipele artistice ale căminelor culturale din Bălţaţi şi Bratcov, participă 52 de fete din rindul cărora s-au evidenţiat tinerele Viorica Mamut, Veronica Mihăilescu, Floarea Ivan, Maria Stancu, Constanţa Dobrin, Dumiitru Stroe şi multe altele. Numeroase tinere, membre ale brigăzilor utemiste de muncă patriotică printre care Maria Şarpe, Zoia Prorocu, Maria Ştefan şi Elena Bălănoiu, au muncit alături de, băieţi la întreţinerea drumurilor, amenajarea unor terenuri sportive, săpatul şanţurilor şi văruitul pomilor, iar la cercul de menaj în care gospodinele învaţă teoretic şi practic cum să pregătească prăjituri, compoturi, dulceţuri sau diferite bucate participă şi 11 tinere fete. Stanca Toma, Miţa Toader, Alexandra Prorocu şi altele, povestesc adeseori prietenelor cum au învăţat să gătească, de aceea şi numărul fetelor care participă la cercul de menaj creşte zi de zi. A crescut şi numărul fetelor care participă la cercurile de citit, ba mai mult, acasă la utemista Florina Grigore a luat fiinţă un cerc de citit special pentru tinerele fete în care utemistele şi neutemistele discută probleme gospodăreşti şi agricole, citesc cărţi şi broşuri care le îmbogăţesc cunoştinţele. Datorită activităţii pe care comitetul U.T.M. din Bălţaţi şi birourile organizaţiilor de bază o desfăşoară in prezent, peste 200 de fete sunt atrase la o bogată activitate culturaleducativă. Aceasta a făcut ca, numai în ultimul timp, 15 fete să ceară a fi primite in rînduriile utemiştii. Dintre acestea, Maria Şarpe, Florica Apoşteanui, Maria Chimigea şi altele, sunt acum fruntaşe în acţiunile întreprinse de organizaţiile U.T.M. din comuna Bălţaţi. Iată de ce azi, membrii comitetului comunal U.T.M. din Bălţaţi sunt mulţumiţi. O parte însemnată din tineretul comunei, fetele, tovarăşe harnice şi pline de iniţiativă, au fost atrase în diverse acţiuni întreprinse de comitetul comunal U.T.M. V. TOLEA Viaţa de organizaţie U. T. M. Participarea tinerelor fete la acţiuni obşteşti Artiştii In sala încăpătoare a clubului I.C.F.T. Urziceni, se adunaseră. Ca de obicei numeroşi tineri şi obistnrci. I — Artiştii noştri au astă seară repetiţie. Se pregătesc pentru Festivalul regional — nu explică, an bătrlnel. Peste citeva clipe o să apară pe scenă dansatorii. Să-i vedeţi, talente, nu glumă! Afirmaţiile bătrînului se adeveriră aurind. Pe scena frumos amenajată, sub îndrumarea utemistului Constantin Cristea, perechile de dansatori au început. In ritmul muzicii „Bătuta", „Brnul pe şapte", au urmat apoi „Ahmelul", „Rustemul", „Ca pe baltă", „Bunul fetelor", „Ghimpele", „Haţiegana", „Bătrlneas■ ea" şi alte dansuri munteneşti. Deosebit de frumoase au fost şi jocurile ardeleneşti „Şchioapa," şi „Fecioreasca", precum şi dansurile moldoveneşti „Ochiul dracului" şi „Arcanul". Tineri la Stela Rădulescu, Victoria amatori Chiriacescu, George Dinu sau Tudose Marca, s-au bucurat deopotrivă de aceleaşi aprecieri călduroase din partea tovarăşilor lor de muncă. Soliştii vocali Simona Clmpeanu, Dumitru Petcu şi Chiriac Guleamă şi-au ciştigat o largă popularitate nu numai In raidurile tovarăşilor lor de muncă ci şi cu prilejul diferitelor spectacole ce au fost prezentate de către această formaţie artistică aici pe scena Casei de cultură din oraşul Urzicen, cit şi în numeroasele deplasori efectuate la gOS print cin /[r colective din Girbovi, Coşereu, Bărcăneşti, Grindu şi altele. Formaţia artistică de la I.C.F.T. Urziceni a împlinit nu de mult 10 ani de activitate rodnică Mulţi dintre tinerii artişti amatori ca Nicolae Popescu, dirijorul corului, Ştefana Doica sau Dumitru Petcu, solistul bariton al corului, sunt fruntaşi la locul de muncă şi repetă se mândresc cu activitatea depusă pe brim cultural-educativ timp de un deceniu. Alţi utemişti, ca Viorica Borangic şi Constantin Cocioc, depun multă stăruinţă pentru interpretarea cit mai originală a rolurilor din piesa de teatru „Paznicul stelelor" de Tiberiu. Vornic piesă ce o vor prezenta în premieră la casa de cultură a raionului Urziceni şi apoi la Festivalul regional al tineretului GH. MUSCELEANU STIAŢI CA... 0 Dacă 10.000.000 de atomi de hidrogen ar fi puţi unul lingă altul, lungimea şirului ar fi de numai 1 cm. • Păsările execută zilnic zboruri pe distante uriaşe. Lăstunul, de exemplu, parcurge xilnic aproape 900 km. Intr-un an ar putea ocoli de 12 ori pămîntul. • In U.R.S.S. a fost obţinută benzină solidă. Ea se va prezenta sub formă de brichete care pot fi transportate fără ambalaj şi depoitate sub cerul liber. La combinatul fondului plastic din Bucureşti a fost experimentată cu succes fabricarea culorilor pentru pictura în ceară de albine. Picturile realizate în encaustică (aşa te numeşte metoda) rezistă intemperiilor citeva mii de ani. • In 1938 nu se fabrica în tema noastră nici un rulment iar în 1957 am produs 2.327.000 de rulmenţi. • In Uniunea Sovietică a fost Introdusă în utimii ani metoda irigaţiei subterane. Ea constă în trecerea apei prin tuburi îngropate in sol la o adincime de 0,60-0,80 m şi de aici, prin pari tuburilor şi pe la capetele lor, se umezeşte solul. Apa se ridică apoi prin capitalitate urnă la rădăcinile plantelor. D In R. Cehoslovacă a fost descoperit maxilarul unui mastodont a cărui virstă este de aproximativ 1.000.000 ani. Diametrul unuia din cei 4 dinți găsiți este de 15 cm . Cu ajutorul metodei spectrale s-a stabilit că atmosfera pâmîntului, la inălfimea de 100 km., este mai rece deasupra ecuatorului , mai caldă deasupra regiunilor polare. După seceriş pionierii string spicele scuturate pe mirişti Iepuraşul: — îmi dai şi mie un bobi ? Baba cioara : — Nu, că i-am mîncat azi dimineaţă şi cu pionierii ăştia nu mai e rost de alte boabe. Desen de A. GLENCIU L „Fac ce vreau“... E simbătă seară. La căminul cultural din Fierbinţi, raionul Snagov, vin tineri pentru a asista la programul dat de brigada artistică sau a viziona filme. La intrare, fiecare nou sosit plăteşte, primeşte un bilet şi apoi merge în sală. Totul decurge într-o perfectă ordine. Mai sunt circa 10 minute şi programul va începe Deodată, îşi face apariţia la intrare un tînăr blond, de statură potrivită şi cu mişcări energice. Sfidător faţă de cei din jur se îndreaptă glonţ spre sala de spectacole Directoarea căminului cultural, care îndeplineşte şi funcţia de casieriţă, politicoasă, îi face atent: — Biletele, aci se eliberează, vă rugăm. Tînărul nostru, pe nume Dumitru Gheorghe, o măsoară un moment din privire, apoi îi răspunde: — Ce bilet ? Doar ţi-am spus de atîtea ori că nu vreau să plătesc. Dozescu Maria, directoarea căminului cuiturei îi explică răbdătoare că este o regulă generală ca toţi spectatorii să plătească. Dar Dumitru Gheorghe se pare că n-are chef de vorbă. Directoarea insistă. El o împinge cu mîinile la o parte din calea sa, îi aruncă o privire care nu prevesteşte nimic bun, dă drumul unor cuvinte injurioase la adresa ei, şi apoi se îndreaptă spre sala de spectacole. Cei cîţîva tineri din jur rămîn înmărimuriţi de comportarea lui. Totuşi nu intervine într-o joi după amiază. Sala cinematografului din aceeaşi localitate e plină de lume. Pe ecran se perindă imaginile filmului. Spectatorii, — oameni de diferite vîrste — vizionează cu multă atenţie spectacolul. Undeva, pe la mijlocul sălii, se află şi Dumitru Gheorghe. Au trecut poate 10—12 minute de cînd a luat sfîrşit o pauză. Tînărul şade cu picioarele proţăpite de spătarul scaunului unui spectator din faţa sa. După un timp îşi strecoară mina dreaptă in buzunarul pantalonului, scoate din pachet o ţigară, o pune în gură, şi, cu o mişcare lentă, aprinde chibritul. Flacăra, supără vederea spectatorilor din jur. Cîţiva din vecinii lui îi atrag atenţia că fumatul este cu desăvîrşire interzis în sala cinematografului. — Și ce-mi spui mie asta, îi dă el replica unui tînăr ce stă pe scaunul din stingă sa Ştiu, dar eu fac ce vreau.. Mai boscorodeşte ceva şi apoi îşi vede de fumat. Acesta este doar un lucru mărunt, să spunem aşa. O „ispravă" mai mare a făcut el cu o lună de zile în urmă, tot aici în sala cinematografului. In după amiaza aceea, înainte de a începe să ruleze filmul, tînărul nostru n-a găsit altceva mai bun de făcut decit să se urce cu picioarele pe citeva scaune, să le răstoarne şi să rupă două din ole. Cîţiva tineri de o seamă cu el şi-au manifestat indignarea şi i-au atras atenţia pentru ceea ce a făcut. Dumitru Gheorghe a replicat prin citeva cuvinte injurioase la adresa lor. Acestea sunt cîteva din manifestările de huliganism care şi au pus pecetea pe activitatea lui Dumitru Gheorghe. Ele sunt dezaprobate şi condamnate cu hotărîre de tinerii din Fierbinţi. Precum se ştie, acest tînăr este membru al unei organizaţii U.T.M. din comună. Este cazul să întrebăm organizaţia respectivă şi în acelaşi timp şi comitetul U.T.M. comunal al cărui secretar este tov. Ion R. Mihăilă : oare manifestările lui Dumitru Gheorghe n-au fost cunoscute de organizaţia U.T.M. ? Şi dacă le-a cunoscut ce atitudine, ce măsuri concrete au fost luate împotriva acestuia pentru ca să le lichideze ? FLOREA STOICA Tineri cu care ne mîndrim TRACTORISTUL PETRE ALEXANDRU E scund. Puţin mai răsărit decit roata cea mare a UTOS- ului. Zîmbetul arareori îi lipseşte de pe buze. Aşa-l cunosc colectiviştii şi întovărăşiţi! din Prundu, aşa îl ştiu toţi mecanizatorii de la S.M.T. Călugăreni. Petre Alexandru, tractoristul fruntaş al staţiunii are şi alt chip. Acela al omului harnic, îndrăgostit de meserie, de maşină. De altfel roadele lui din producţie sunt concretizate într-o cifră. Planul de muncă este realizat în proporţie de 135 la sută, la care se adaugă şi spusa multor colectivişti şi întovărăşiţi: ,,Păi, unde trage Petrică brazdă, mai rar să găseşti altă lucrare la fel. Totul e ca la carte.“ Deci, uşor de înţeles că tractoristul Petre Alexandru, datorită dîrzeniei şi continuei preocupări pentru o cît mai înaltă calificare, a ajuns să fie stăpîn pe meserie. Şi după cum însuşi spune, nu-i lucru mare. „Dacă-ţi îngrijeşti tractorul şi respecţi îndrumările agrotehnice, izbînda este asigurată, iar roadele îs bogate..." Dar tînărul mecanizator a antrenat şi la lupta întregii staţiuni pentru realizarea planului, pentru obţinerea a cît mai multe economii. El a fost unul dintre susţinătorii propunerii pentru ca S.M.T.-ul în anul acesta să aibă economii de peste 100.000 lei. Glasul i-a fost hotărît cînd a arătat căile ce pot duce la îndeplinirea acestui obiectiv. „O alimentare raţională a tractorului, folosirea întregii capacităţi de lucru, evitarea deplasărilor în gol, iată drumul spre economii“ — a spus el. Iar faptele lui nu dezmint spusele. Oricînd ai să-i găseşti UTOS-ul greşat şi an Tentat, oricînd ai să-l găseşti chibzuind pentru o bună planificare a muncii, pentru un randament cît mai sporit. Toate aceste preocupări sînt fireşti, ţinînd seama că este unul dintre mecanizatorii staţiunii care şi-au luat angajamentul de a realiza în anul acesta 700 ha.a.n. Iar dacă tractoristul Petre Alexandru se străduieşte să-şi respecte planul de producţie, să folosească întreaga capacitate de lucru a tractorului, se preocupă în aceeaşi măsură şi de felul cum lucrează întreaga brigadă din care face parte nu de puţine ori îşi ajută colegii în rezolvarea a diferite necazuri. Iar dacă brigada a treia este fruntaşă pe staţiune, este şi un merit al tînărului tractorist. "OSMANU Pe scenele căminelor culturale ţi în aer liber, echipele tie tineri artiştii am tori întîmpină Festivalul cu cîntec, joc şi voie bună, un clişeu, tineri din raionul Videle ,pregăt'nd jocuri locale pentu FerdVrîul resignat. Tinerii Bogojevici Marian, Sopotescu Tudor, Trăistaru Vasile și G. Emil de la Atelierele Navale Giurgiu se pregătesc pentru examenele de admitere de clasa Villai. ASALT LA ARGOVA argova nu este o cetate cu ZJ creneluri şi fortificaţii, ispăzită de străji înarmate până in dinţi. Şi totuşi aici a început o bătălie de mari proporţii. Nu ştim dacă va fi consemnată în istorie, dar operaţiunile pornite acolo au atras un grup numeros de tineri reprezentanţi ai facultăţii de istorie din Bucureşti. .Asaltul a început în dimineaţa zilei de 27 iunie, la ora 10. Milioane de lănci aurite se legănau în adierea caldă a verii. Cit era zarea, numai lănet în rinduri dese şi foşnet prelung, încă nu se luminase bine de ziuă, cînd la marginea cringului de salcimi care face hotarul locului numit Argova, au poposit şase flăcăi voinici, cu feţele arse de soare, cu trăsături de dirzenie şi elan, tineri obişnuiţi cu viaturile şi cu ploile, cu dogoarea aspră a Bărăganului. O bucată bunicică de timp, au urmărit un plan, în jurul căruia se strînseseră Cel care părea a fi mai marele lor, le da indicații, le arăta cu degefii cum işi vor dispune forfete pentru desfășurarea operațiunilor. Citeva clipe, unul dintre ei se făcu nevăzut, apoi a reapărut vădit supărat: — Poftim/ Și zici să nu ti enervezi... — Ce e Damiane? — Rouă, tovarășe Moldoveanul A căzut rouă!... Și își arătă mîinile ude. — Ei, drăcie. Ne încurcă planurile. Trebuie să așteptăm să se zvînte. Au așteptat pînă la 10. Atunci, dinspre crîng a răsunat duduit puternic de motoare Cinci combine lustruite ca pentru defilare au purces elitre lăncile aurite ale spicelor. Cinci combine, cinci care de luptă, pornite la asalt. Pe fiecare dintre ele scria cite un nume: Nat M. Nicolae, Damian Floren Andrei Stan, Barbu Dumitru și Puchea Petre. Fiecare mașină purta numele celui ce o conducea. O bucurie lăuntrică lumina chipurile băieţilor. Brigada lor primise misiunea de onoare de a inaugura bătălia recoltării. Şi acest lucru e un motiv de mîndrie printre tineri gospodăriei agricole de stat l. C. Frimu" din raionul Lehliu. Înainte de a intra în lan, colrtbinerii de la punctul Argova au ascultat cuvintul şefului de brigadă, Moldoveanu Ion: — Nu uitaţi ce aţi făgăduit. Anul acesta noi trebuie să devenim brigadă completă. Acum avem ocazia să arătăm că merităm acest titlu... Apoi combinele au pornit să doboare lăncile cu virfuri călite de razele soarelui. Cădeau mai multe deodată, luate de jos în zbaturi. Se întreceau flăcăii şi se avamtau in desirufile oştirii de spice. Dinaintea lor se întindeau 200 de hectare Ruon. Nae M. Nicolae era în fruntea asaltului. Zgomotul motorului suna in ureche ca un dimen care-i da anunturi noi. El, mai mult decit toţi ceilalţi, avea să recolteze aproape 10 tone de orz, pînă la asfinţit. După prim, cineva a venit de la sediul gospodăriei, a Jurnal de campanie strigat dintr-o parte a lanului: — Băieţi, ne-au venit întirituri! — De unde? — De la Bucureşti. Au venit studenţii! ■— Cînd terminăm, trecem să-i vedem... Cînd umbra inserării s-a întins de la o zare la alta, operaţiunile de la Argova au fost întrerupte. Combinele au rămas pe loc, nu s-au retras de pe poziţiile atinse în înaintarea lor Băieţii s-au grăbit către gospodărie. Aci au fost întimpinaţi cu stringeri călduroase de mină. Directorul Druţu Vasile şi organizatorul de partid Tiadei Petre, i-au felicitat. Brigada lor recoltase 45 tone orz în prima zi. Planul pentru ziua respectivă era de 12 tone. În curtea gospodăriei era mare fierbere. Sosiseră studenţii şi se făceau pregătirile de cazare. Cel care fusese însărcinat cu această problemă, Udescu, un bătrlnel cu darul vorbirii pe care și-l utiliza de cite ori avea prilejul, a fost asaltat de combined: — Le-ai pregătit totul? Ai grijă să se stimă bine. Au venit să ne ajute.. S-au întllnit în grădina gospodăriei. Tinerii combined şi studenţii din anul II de la facultatea de Istorie. O Infuiri prietenească. Oaspeţii s-au prezentat: Zbuchea Gheorghe, Radulovici Gheorghe, Joifescu Florica, Popa Cornel, Moncev Nattalia. In seara liniştită a Bărăganilui, studenţii au aliat multe lucruri noi pentru ei din trecutul acelor locuri, din viaţa gospodăriei agricole de stat. Descrisă cu amănunte, bătălia recoltării începută la Argoua, a pasiona ca cele mai captivante file din istoria studiată la facultate. Şi gîndul că ei au venit săparticipe la această bătălie a belşugului ii înflăcăra. Combined şi studenţi, deopotrivă însufleţiţi de dorinţa de a culege împreună bogăţile pămlntului, îndemn patriotic, tinerele cutezătoare. Dimineţile înrourate ale cimpiei ii găsesc alături. Maşinile falnice Inaintează in puhoiul lăncilor aurite. In urma lor, ca nişte vofanterişti, păşesc studenţii, iar clăila pe care ei le întocmesc cu vrednicie, par nişte Intărituri. Şi boabele curg în saci, umplîndu-i pînă în virf. Aşa a început asaltul strlngerii recoltei la Argova B. TURTUREANU Cutreierind planeta noastră Originea unor denumiri geografice Coloniile comerciale feniciene erau aşezate, din negura vremurilor, pe ţărmurile Mării Mediterane (pînă-n Spania de astăzi). Comerţul maritim se putea face numai cu o flotă mare, iar fenicienii erau marinari vestiţi. Vasele lor navigau pe Mediterana acum 3.000 de ani. Toate ţările situate la răsărit de Mediterana erau numite de fenicieni „ASU“ adică „Soare- Răsare“. Din ASU a luat naştere cuvîntul ,,Asia“. Pârtii opuse lui ASU, adică ţările de la nord-vest de mare, ei îi ziceau „EREB‘‘ — „Asfinţitul“, iar în limba elină „Erebos“ însemna „Ţara Apusului“. Din acest BREB s-a născut cuvîntul „Europa“. In genere, numirile geografice înseamnă adeseori „Ţara Răsăritului“, „Ţara Asfinţitului“. De exemplu „Levantul“ s-a format din italienescul „LEVARE“ , a se ridica, a răsări, iar „ANATOLIA“ de la un cuvînt elin care însemnează „începutul“. Elinii numeau Africa de sudest „Lybia“, după poporul Libu sau RBU pe care l-au cunoscut mai întîi acolo. Mai tîrziu, romanii au numit această parte a lumii după numele poporului AURIGUI sau AFARIKI cu care au intrat in contact. Cei vechi socoteau că există numai două părţi ale lumii : Europa şi Asia , iar Lybia o atribuiau cînd Europei, cînd Asiei. Apoi continentului i s-a fixat numele de „Africa“. Noul continent și-a luat numele nu după cel al lui Golumb, ci după al navigatorului florentin Amerigo Vespucci. Acesta a fost părtaşul cîtorva expediţii în Lumea Nouă (cum i se zicea atunci Americii). Scrierile lui despre calatorii au fost publicate în citeva limbi şi au suscitat un interes foarte mare. De aceea, în 1507, cînd a apărut în Europa cartea „Introducere în Cosmografie“, căreia-i era anexată o hartă de Waldseemüller, în ea partea de sud a noului continent era trecută ca „Pămîntul lui Amerigo Vespucci“, în onoarea acelui navigator. Dar curînd după aceea s-au ivit îndoieli în privinţa veridicităţii descrierilor lui Vespucci: el nu arăta care i-au fost, exact, itinerariile, iar meritele pe care şi le atribuia erau puse la îndoială. Probabil că de aceea, pe hărţile lui Waldseemüller din 1513 şi 1516 tor mai figura numele lui Amerigo. Dar prima hartă a fost tipărită într-un tiraj foarte mare pentru vremea aceea — una mie, de exemplare! — și atunci gata, noua denumire începu să trăiască. ORIZONTAL: 1) Autorul poeziei ,, Dimineaţa de iunie" din volumul de versuri „Inscripţii" - Compozitor de muzică uşoară, autorul cântecului „Noapte de vară în Bucureşti". 2) „O zi de...", piesă de Kataev - Una din alternativele verii. 3) „Holde...", melodie de Elly Roman - Pană. 4) Comună în Sălaj - Animul care nu cunoaște vara - Etei în formare. 5) „A... vară", nuvelă de Ceremism - Autorul poeziei „Noapte de vară". 6) „... de vară pîna-n seară", versuri de Ștefan Tija •- Perioadă cu mii de veri - Lui însuși. 7) Actor român autorul tabloului „Peisaj de vară"^- Posesiv. 8) Repriză sportivă - Tînăr poet, autorul poeziei „Grădinarul" - Femeile şi-l păzesc vara contra iritaţilor solare. 9) „De călduri dogoritoare / aprinsul arde chipul / Un cuptor e roşul soare / şi cărbune sub picioare / E nisipul..." (Gh. Coşbuc „In miezul verii") - Frunză de brad. 10) Staţiune din regiunea Bucureşti, căutată in lunile de vară - Ale Iar sînt creaţile literare. 11) Soare egiptean - Culoarea zahărului - Locul de naştere. 12) Autorul versurilor ■ „lată vin cosaşii veştii, se pun rind sub a lor coast / Cimpul ras rămîne verde ca o apt lumineaui", din poezia „Cositul". VERTICAL 1 1) Autorul tabloului „Col din Mangalia" - „Vara la...“, sulit simfonică de Zeno Vancea. 2) Prepoziţia latină - Peştera din undita - ţărmul însorit alnării. 3) Nu-mi aduc aminte - Studio cinematografic in R.D.G. 4) Theodor mai scurt - încălzit paste măsură - Clește... înotător. 5) Numeral (fern) - Posedă - Neîntemeiat. 6) Culoarea griului pîrguit - Prefix... aviatic - Bratu Aurela. 7) Aproape rece - Servea pentru transportatul apei. 8) Autorul versurilor : „E atîta varâ-n aer / E atît de dulce zvonul..." - Undiță fără înă. 9) Pronume - Ștrand rustic - Fontaion ţărănesc. 10) Două din munte - Moş somnifer - Prefix pentru ureche. 11) A aprinde focul (fia) - Sftrşi de zi. 12) „Plrtul...“ cabană turistică în Bucegi - Și acum Inftrju vă prezentăm pe ‘autorul ploturi! „Vara". VARA... Comuna Brăneşti va găzdui in mind Două tabere de vară In acest an, comuna, Brăneşti a fost alea să găzduiască două tabere de vară, una de pionieri şi şcolari în pădurea Pustnicul şi alta de utemişti la şcoalaprofesională silvică. Pînă la data deschiderii taberelor mai stat cîteva zile. Şcoala profesională silvică din Brăneşti pare cufundată în linişte. Şi pînă mai ieri a domnit aici febra specifică dinaintea examenelor. Parcul din jurul şcolii pare şi el pustiu. Hare doar, pentru că de îndată ce ai urcat scările care duc spre localul şcolii observi că de fapt aici domneşte forfotă. In localul şcolii domneşte aceeaşi febrilă pregătire. Casele sunt transformate în dormitoare, în săli de spectacol şi club. Cei peste 100 de atemişti elevi din şcolile medii din regiunea Bucureşti, care vor veni aici în tabăra de vară, trebuie să se simtă bine. Pentru ei florile, parcului sînt îngrijite cu atîta atenţie, pentru ei se pregăteşte un bogat echipament sportiv, pentru ei se aşează stive cearceafurile imaculate ce vor îmbrăca în curînd paturile. Şi se vor simţi bine cu siguranţă, pentru că programul întregii activităţi de tabără va fi bogat, variat şi foarte instructiv. Paralel cu vizionarea de filme şi programe la televizor, cu citirea de cărţi literare şi organizarea de concursuri şi seri de dans, tinerii din tabăra de vară de la şcoala silvică vor face excursii pe ariile de treier, unde vor prezenta programe artistice, vor vizita locurile cele mai pitoreşti din împrejurimile comunei, vor merge să cunoască aspecte din viaţa şi munca gospodăriilor colective şi de stat din raion etc ...In pădurea Pustnicul nu se simte deocamdată nici o mişcare. Toate pregătirile în vederea deschiderii taberei de pionieri şi şcolari se fac deocamdată la comitetul raional U.I.M., care se îngrijeşte de Întocmirea unui program variat, de desemnarea cadrelor didactice ce vor conduce tabăra şi întreaga activitate a pionierilor. Zilnic vor fi prezenţi pentru a pleca în excursii în împrejurimi, pentru a face sport, a cînta şi a învăţa lucruri folositoare, circa 200 pionieri di şcolari din comuna Brăneşti şi satele învecinate. Deocamdată la Pustnicul e linişte... Dar peste 10 zile, cînd pe catarg se va înălţa drapelul pionieresc, locurile acestea vor răsuna de cîntec şi voioşie. RODICA ALMAŞU