Steagul Roşu, iulie 1959 (Anul 11, nr. 3123-3149)

1959-07-01 / nr. 3123

iNu de mult comitetul U.T.M. din comuna Bălţaţi, raionul Ro­şiori, convocase o şedinţă. Ma­rţea Staracu, secretarul comite­tului a prezentat un referat a­­supra activităţii comitetului pe ultima perioadă. Utemiştii o­bţi­­nuseră ce-i drept unele rezulta­te, dar referatul scotea în relief mai mult realizările şi vorbea mai puţin despre lip­­suri. „Am făcut, am realizat, vom face...“. Numărul mare de ti­neri care s-au înscris atunci la discuţii dovedea că mai erau multe de completat. Glim Ha­­ralambie şi Alexandru Toghe au ridicat problema participă­rii tinerilor la acţiuni obşteşti. O altă tînără a vorbit despre munca culturală în rîndul ţă­ranilor muncitori. Cînd­ i s-a dat cuvîntul Florinei Grigore, în sală s-a făcut linişte. „Uite ce-i tovarăşii — a început ea. Comitetul nostru comunal a dus o slabă activitate pentru atra­gerea tinerelor fete în munca organizaţiei. Avem doar atîtea fete în comună, dar ce am fă­cut noi, ce forme de activitate am organizat pentru ca fetele să se simtă atrase spre orga­nizaţia noastră de tineret? Ni­mic, sau aproape nimic...“. Florina Grigoe a vorbit cu pasiune şi a dat exemple con­crete de ce s-ar putea face. De aceea, printre altele, co­mitetul comunal U.T.­. din Bălţaţi a hotărît în acea seară să muncească mai mult pentru atragerea tinerelor fete la via­ţa de organizaţie, să iniţieze activităţi potrivite preocupări­lor fetelor. Pentru îndeplinirea acestor hotârîri, fiecare mem­bru al comitetului comunal U.T.M. a primit cite o orga­nizaţie de bază de care tre­buia să se ocupe. In zilele care au urmat, adu­nările generale ale organizaţii­lor de bază U.T.M. au dezbătut pe larg această problemă. Ale­xandra Croitoru, Gheorghiţa Prorocu, Ioana Stanică din organizaţia Bălţaţi-Sat, Fio­­rica Marinescu, Angela Negu­­lescu din satul Bratcov şi al­tele, au spus adunării că multe fete nu sunt lăsate de părinţii lor să participe la diverse ac­ţiuni întreprinse de tineret, îndrumaţi de comitetul comu­­nal de partid, utemiştii au fă­cut echipe din care făceau par­te şi fete din comună. Po­poseau seara la casele gospo­darilor şi le spuneau despre ce-i vorba. „Vrem să facem echipe artistice, cercuri de menaj şi de citit, brigăzi ute- Din activitatea comitetului U. T. M. din comuna „ Bălţaţi miste de muncă patriotică, să punem şi noi umărul la înfru­museţarea comunei“. Oamenii ascultau, chibzuiau. „Ei, dacă despre asta-i vorba, atunci o las şi eu pe Lenuţa...“. Munca nu a fost uşoară, dar a dat roade. Astăzi, în echi­pele artistice ale căminelor cul­turale din Bălţaţi şi Bratcov, participă 52 de fete din rin­­dul cărora s-au evidenţiat ti­nerele Viorica Mamut, Vero­nica Mihăilescu, Floarea Ivan, Maria Stancu, Constanţa Do­­brin, Dumiitru Stroe şi multe altele. Numeroase tinere, mem­bre ale brigăzilor utemiste de muncă patriotică printre care Maria Şarpe, Zoia Prorocu, Maria Ştefan şi Elena Bălă­­noiu, au muncit alături de, bă­ieţi la întreţinerea drumurilor, amenajarea unor terenuri spor­tive, săpatul şanţurilor şi vă­ruitul pomilor, iar la cercul de menaj în care gospodinele în­vaţă teoretic şi practic cum să pregătească prăjituri, compo­turi, dulceţuri sau diferite bu­cate participă şi 11 tinere fete. Stanca Toma, Miţa Toader, A­­lexandra Prorocu şi altele, po­vestesc adeseori prietenelor cum au învăţat să gătească, de aceea şi numărul fetelor care participă la cercul de menaj creşte zi de zi. A crescut şi numărul fetelor care participă la cercurile de citit, ba mai mult, acasă la utemista Flo­rina Grigore a luat fiinţă un cerc de citit special pentru ti­nerele fete în care utemistele şi neutemistele discută probleme gospodăreşti şi agricole, citesc cărţi şi broşuri care le îmbo­găţesc cunoştinţele. Datorită activităţii pe care comitetul U.T.M. din Bălţaţi şi birourile organizaţiilor de bază o desfăşoară in prezent, peste 200 de fete sunt atrase la o bogată activitate cultural­­educativă. Aceasta a făcut ca, numai în ultimul timp, 15 fete să ceară a fi primite in rînduriile utemiştii. Dintre acestea, Maria Şarpe, Florica Apoşteanui, Maria Chimigea şi altele, sunt acum fruntaşe în acţiunile întreprinse de organi­zaţiile U.T.M. din comuna Băl­­ţaţi. Iată de ce azi, mem­brii comitetului comunal U.T.M. din Bălţaţi sunt mulţumiţi. O parte însemnată din tineretul comunei, fetele, tovarăşe har­nice şi pline de iniţiativă, au fost atrase în diverse acţiuni întreprinse de comitetul comu­nal U.T.M. V. TOLEA Viaţa de organizaţie U. T. M. Participarea tinerelor fete la acţiuni obşteşti Artiştii In sala încăpătoare a clubului I.C.F.T. Urziceni, se adunaseră. Ca de obicei numeroşi tineri şi obistnrci. I — Artiştii noştri au astă sea­ră repetiţie. Se pregătesc pen­tru Festivalul regional — nu explică, an bătrlnel. Peste cite­­va clipe o să apară pe scenă dansatorii. Să-i vedeţi, talente, nu glumă! Afirmaţiile bătrînului se ade­veriră aurind. Pe scena frumos amenajată, sub îndrumarea ute­­mist­ul­ui Constantin Crist­ea, pe­­rechile de dansatori au început. In ritmul muzicii „Bătuta", „Brnul pe şapte", au urmat apoi „Ahmelul", „Rustemul", „Ca pe baltă", „Bunul fetelor", „Ghim­pele", „Haţiegana", „Bătrlneas■ ea" şi alte dansuri munteneşti. Deosebit de frumoase au fost şi jocurile ardeleneşti „Şchioapa," şi „Fecioreasca", precum şi dansurile moldoveneşti „Ochiul dracului" şi „Arcanul". Tineri la Stela Rădulescu, Victoria amatori Chiriacescu, George Dinu sau Tudose Marca, s-au bucurat deopotrivă de aceleaşi aprecieri călduroase din partea tovarăşi­lor lor de muncă. Soliştii vocali Simona Clm­peanu, Dumitru Petcu şi Ch­i­riac Guleamă şi-au ciştigat o largă popularitate nu numai In raidurile tovarăşilor lor de muncă ci şi cu prilejul diferi­telor spectacole ce au fost pre­zentate de către această forma­ţie artistică aici pe scena Ca­sei de cultură din oraşul Ur­zicen, cit şi în numeroasele de­plasori efectuate la gOS print cin /[­r colective din Girbovi, Coşere­u, Bărcăneşti, Grindu şi altele. Formaţia artistică de la I.C.F.T. Urziceni a împlinit nu de mult 10 ani de activitate rodnică Mulţi dintre tinerii ar­tişti amatori ca Nicolae Popes­­cu, dirijorul corului, Ştefana Doica sau Dumitru Petcu, so­listul bariton al corului, sunt fruntaşi la locul de muncă şi repetă se mândresc cu activitatea de­pusă pe b­rim cultural-educativ timp de un deceniu. Alţi ute­­mişti, ca Viorica Borangic şi Constantin Cocioc, depun mul­tă stăruinţă pentru interpreta­rea cit mai originală a roluri­lor din piesa de teatru­­ „Pazni­cul stelelor" de Tiberiu. Vornic piesă ce o vor prezenta în pre­mieră la casa de cultură a ra­ionului Urziceni şi apoi la Fes­tivalul regional al tineretului GH. MUSCELEANU STIAŢI CA... 0 Dacă 10.000.000 de atomi de hidrogen ar fi puţi unul lingă al­tul, lungimea şirului ar fi de numai 1 cm.­­ • Păsările execută zilnic zboruri pe distante uriaşe. Lăstunul, de e­­xemplu, parcurge xilnic aproape 900 km. Intr-un an ar putea ocoli de 12 ori pămîntul. • In U.R.S.S. a fost obţinută benzină solidă. Ea se va prezenta sub formă de brichete care pot fi transportate fără ambalaj şi depo­­­itate sub cerul liber.­­ La combinatul fondului plastic din Bucureşti a fost experimentată cu succes fabricarea culorilor pen­­tru pictura în ceară de albine. Pic­­turile realizate în encaustică (aşa te numeşte metoda)­­ rezistă in­temperiilor citeva mii de ani. • In 1938 nu se fabrica în tema noastră nici un rulment iar în 1957 am produs 2.327.000 de rulmenţi. • In Uniunea Sovietică a fost In­trodusă în uti­mii ani metoda iri­gaţiei subterane. Ea constă în tre­cerea apei prin tuburi îngropate in sol la o adincime de 0,60-0,80 m şi de aici, prin pari tuburilor şi pe la capetele lor, se umezeşte so­lul. Apa se ridică apoi prin capi­­talitate urnă la rădăcinile plante­lor. D In R. Cehoslovacă a fost descoperit maxilarul unui mastodont a cărui virstă este de aproximativ 1.000.000 ani. Diametrul unuia din cei 4 dinți găsiți este de 15 cm . Cu ajutorul metodei spectrale s-a stabilit că atmosfera pâmîntu­lui, la inălfimea de 100 km., este mai rece deasupra ecuatorului ,­ mai caldă deasupra regiunilor po­lare. După seceriş pionierii string spicele scuturate pe mirişti Iepuraşul: — îmi dai şi mie un bobi ? Baba cioara : — Nu, că i-am m­încat azi dimineaţă şi cu pionierii ăştia nu mai e rost de alte boabe. Desen de A. GLENCIU L „Fac ce vreau“... E simbătă seară. La căminul cultural din Fierbinţi, raionul Snagov, vin tineri pentru a asista la programul dat de brigada artistică sau a viziona filme. La intrare, fiecare nou sosit plăteşte, primeşte un bilet şi apoi merge în sală. Totul decurge într-o perfectă ordine. Mai sunt circa 10 minute şi programul va începe Deodată, îşi face apa­riţia la intrare un tînăr blond, de statură potrivită şi cu mişcări energice. Sfidător faţă de cei din jur se îndreaptă glonţ spre sala de spectacole Directoarea căminului cultural, care îndeplineşte şi funcţia de ca­sieriţă, politicoasă, îi face atent: — Biletele, aci se eliberează, vă rugăm. Tînărul nostru, pe nume Dumitru Gheorghe, o măsoară un moment din privire, apoi îi răspunde: — Ce bilet ? Doar ţi-am spus de atîtea ori că nu vreau să plătesc. Dozescu Maria, directoarea căminului cui­turei îi explică răbdătoare că este o regulă generală ca toţi spectatorii să plătească. Dar Dumitru Gheorghe se pare că n-are chef de vorbă. Directoarea insistă. El o împinge cu mîinile la o parte din calea sa, îi aruncă o privire care nu prevesteşte nimic bun, dă drumul unor cuvinte injurioase la adresa ei, şi apoi se îndreaptă spre sala de specta­cole. Cei cîţîva tineri din jur rămîn înmăr­­i­muriţi de comportarea lui. Totuşi nu intervin­e într-o joi după amiază. Sala cinematografului din aceeaşi locali­tate e plină de lume. Pe ecran se perindă imaginile filmului. Spectatorii, — oameni de diferite vîrste — vizionează cu multă atenţie spectacolul. Undeva, pe la mijlocul sălii, se află şi Dumitru Gheorghe. Au trecut poate 10—12 minute de cînd a luat sfîrşit o pauză. Tînă­rul şade cu picioarele proţăpite de spătarul scaunului unui spectator din faţa sa. După un timp îşi strecoară mina dreaptă in buzu­narul pantalonului, scoate din pachet o ţigară, o pune în gură, şi, cu o mişcare lentă, aprinde chibritul. Flacăra, supără ve­derea spectatorilor din jur. Cîţiva din ve­cinii lui îi atrag atenţia că fumatul este cu desăvîrşire interzis în sala cinematografului. — Și ce-mi spui mie asta, îi dă el replica unui tînăr ce stă pe scaunul din stingă sa Ştiu, dar eu fac ce vreau.. Mai boscorodeşte ceva şi apoi îşi vede de fumat. Acesta este doar un lucru mărunt, să­­ spunem aşa. O „ispravă" mai mare a făcut el cu o lună de zile în urmă, tot aici în sala cinematografului. In după amiaza aceea, înainte de a începe să ruleze filmul, tînărul nostru n-a găsit altceva mai bun de făcut decit să se urce cu picioarele pe citeva scaune, să le răstoarne şi să rupă două din ole. Cîţiva tineri de o seamă cu el şi-au mani­festat indignarea şi i-au atras atenţia pentru ceea ce a făcut. Dumitru Gheorghe a re­plicat prin citeva cuvinte injurioase la adre­sa lor. Acestea sunt cîteva din manifestările de huliganism care şi au pus pecetea pe activitatea lui Dumitru Gheorghe. Ele sunt dezaprobate şi condamnate cu hotărîre de tinerii din Fierbinţi. Precum se ştie, acest tînăr este membru al unei organizaţii U.T.M. din comună. Este cazul să întrebăm organi­zaţia respectivă şi în acelaşi timp şi comi­tetul U.T.M. comunal al cărui secretar este tov. Ion R. Mihăilă : oare manifestările lui Dumitru Gheorghe n-au fost cunoscute de organizaţia U.T.M. ? Şi dacă le-a cunoscut ce atitudine, ce măsuri concrete au fost luate împotriva acestuia pentru ca să le li­chideze ? FLOREA STOICA Tineri cu care ne mîndrim TRACTORISTUL PETRE ALEXANDRU E scund. Puţin mai răsărit decit roata cea mare a UTOS- ului. Zîmbetul arareori îi lip­seşte de pe buze. Aşa-l cunosc colectiviştii şi întovărăşiţi! din Prundu, aşa îl ştiu toţi meca­nizatorii de la S.M.T. Călugă­­reni. Petre Alexandru, tractoristul fruntaş al staţiunii are şi alt chip. Acela al omului harnic, îndrăgostit de meserie, de ma­şină. De altfel roadele lui din producţie sunt concretizate în­­tr-o cifră. Planul de muncă este realizat în proporţie de 135 la sută, la care se adaugă şi spusa multor colectivişti şi întovără­şiţi: ,,Păi, unde trage Petrică brazdă, mai rar să găseşti altă lucrare la fel. Totul e ca la carte.“ Deci, uşor de înţeles că tractoristul Petre Alexandru, da­torită dîrzeniei şi continuei preo­cupări pentru o cît mai înaltă calificare, a ajuns să fie stăpîn pe meserie. Şi după cum însuşi spune, nu-i lucru mare. „Dacă-ţi îngrijeşti tractorul şi respecţi îndrumările agrotehnice, izbînda este asigurată, iar roadele îs bogate..." Dar tînărul mecanizator a antrenat şi la lupta întregii staţiuni pentru realizarea pla­nului, pentru obţinerea a cît mai multe economii. El a fost unul dintre susţinătorii propune­rii pentru ca S.M.T.-ul în anul acesta să aibă economii de peste 100.000 lei. Glasul i-a fost ho­tărît cînd a arătat căile ce pot duce la îndeplinirea acestui obiectiv. „O alimentare raţională a tractorului, folosirea întregii capacităţi de lucru, evitarea de­plasărilor în gol, iată drumul spre economii“ — a spus el. Iar faptele lui nu dezmint spusele. Oricînd ai să-i găseşti UTOS-ul greşat şi an­ Tentat, oricînd ai să-l găseşti chibzuind pentru o bună planificare a muncii, pentru un randament cît mai sporit. Toate aceste preocu­pări sînt fireşti, ţinînd seama că este unul dintre mecanizatorii staţiunii care şi-au luat angaja­mentul de a realiza în anul ace­sta 700 ha.a.n. Iar dacă tractoristul Petre Alexandru se străduieşte să-şi respecte planul de producţie, să folosească întreaga capacitate de lucru a tractorului, se preocu­pă în aceeaşi măsură şi de fe­lul cum lucrează întreaga bri­gadă din care face parte nu de puţine ori îşi ajută colegii în rezolvarea a diferite necazuri. Iar dacă brigada a treia este fruntaşă pe staţiune, este şi un merit al tînărului tractorist. "OSMANU Pe scenele căminelor culturale ţi în aer liber, echipele tie tineri artiştii am tori în­tîmpină Fest­ivalul cu cîntec, joc şi voie bună, un clişeu, ti­neri din raionul Videle ,pregăt'nd jocuri locale pent­u Ferd­Vrîul resignat. Tinerii Bogojevici Marian, Sopotescu Tudor, Trăistaru Vasile și G. Emil de la Atelierele Navale Giurgiu se pregătesc pentru examenele de admitere de clasa Villai. ASALT LA ARGOVA a­rgova nu este o cetate cu ZJ creneluri şi fortificaţii, i­s­­păzită de străji înarmate până in dinţi. Şi totuşi aici a început o bătălie de mari pro­porţii. Nu ştim dacă va fi con­semnată în istorie, dar opera­ţiunile pornite acolo au atras un grup numeros de tineri re­prezentanţi ai facultăţii de isto­rie din Bucureşti. .Asaltul a început în dimi­neaţa zilei de 27 iunie, la ora 10. Milioane de lănci aurite se legănau în adierea caldă a ve­rii. Cit era zarea, numai lănet în rinduri dese şi foşnet pre­lung, încă nu se luminase bine de ziuă, cînd la marginea crin­­gului de s­al­cimi care face ho­tarul locului numit Argova, au poposit şase flăcăi voinici, cu feţele arse de soare, cu trăsă­turi de dirzenie şi elan, tineri obişnuiţi cu viaturile şi cu ploile, cu dogoarea aspră a Bărăganului. O bucată bunicică de timp, au urmărit un plan, în jurul căruia se strînseseră Cel care părea a fi mai marele lor, le da indicații, le arăta cu degefii cum işi vor dispune for­­fete pentru desfășurarea opera­țiunilor. Citeva clipe, unul din­tre ei se făcu nevăzut, apoi a reapărut vădit supărat: — Poftim/ Și zici să nu ti enervezi... — Ce e Damiane? — Rouă, tovarășe Moldovea­nul A căzut rouă!... Și își a­­rătă mîinile ude. — Ei, drăcie. Ne încurcă pla­nurile. Trebuie să așteptăm să se zvînte. Au așteptat pînă la 10. A­tunci, dinspre crîng a răsunat duduit puternic de motoare Cinci combine lustruite ca pen­tru defilare au purces elitre lăncile aurite ale spicelor. Cinci combine, cinci care de luptă, pornite la asalt. Pe fiecare din­tre ele scria cite un nume: Nat M. Nicolae, Damian Floren Andrei Stan, Barbu Dumitru și Puchea Petre. Fiecare mașină purta numele celui ce o con­ducea. O bucurie lăuntrică lu­mina chipurile băieţilor. Briga­da lor primise misiunea de­ onoare de a inaugura bătălia recoltării. Şi acest lucru e un motiv de mîndrie printre tineri gospodăriei agricole de stat l. C. Frimu" din raionul Lehliu. Înainte de a intra în lan, colrtbinerii de la punctul Argo­va au ascultat cuvintul şefului de brigadă, Moldoveanu Ion: — Nu uitaţi ce aţi făgăduit. Anul acesta noi trebuie să de­venim brigadă completă. Acum avem ocazia să arătăm că me­rităm acest titlu... Apoi combinele au pornit să doboare lăncile cu virfuri călite de razele soarelui. Cădeau mai multe deodată, luate de jos în zbaturi. Se întreceau flăcăii şi se avamtau in desirufile oştirii de spice. Dinaintea lor se în­tindeau 200 de hectare Ru­on. Nae M. Nicolae era în fruntea asaltului. Zgomotul motorului­­ suna in ureche ca un dim­en care-i da anunturi noi. El, mai mult decit toţi ceilalţi, avea să recolteze aproape 10 tone de orz, pînă la asfinţit. După prim, cineva a venit de la sediul gospodăriei, a Jurnal de campanie strigat dintr-o parte a lanului: — Băieţi, ne-au venit înti­­rituri! — De unde? — De la Bucureşti. Au venit studenţii! ■— Cînd terminăm, trecem să-i vedem... Cînd umbra inserării s-a în­tins de la o zare la alta, ope­raţiunile de la Argova au fost întrerupte. Combinele au rămas pe loc, nu s-au retras de pe poziţiile atinse în înaintarea lor Băieţii s-au grăbit către gos­podărie. Aci au fost întimpinaţi cu stringeri călduroase de mină. Directorul Druţu Vasile şi or­ganizatorul de partid Ti­adei Petre, i-au felicitat. Brigada lor recoltase 45 tone orz în prima zi. Planul pentru ziua respec­tivă era de 12 tone. În curte­a gospodăriei era mare fierbere. Sosiseră studenţii şi se făceau pregătirile de­­ cazare. Cel care fusese însărcinat cu această problemă, Udescu, un bătrlnel cu darul vorbirii pe care și-l utiliza de cite ori a­­vea prilejul, a fost asaltat de combined: — Le-ai pregătit totul? Ai grijă să se stimă bine. Au ve­nit să ne ajute.. S-au întllnit în grădina gos­podăriei. Tinerii combined şi studenţii din anul II de la fa­cultatea de Istorie. O Infuiri prietenească. Oaspeţii s-au pre­zentat: Zbuchea Gheorghe, Ra­­dulovici Gheorghe, Joifescu Flo­rica, Popa Cornel, Moncev Nat­talia. In seara liniştită a Bă­­răganilui, studenţii au aliat multe lucruri noi pentru ei din trecutul acelor locuri, din viaţa gospodăriei agricole de stat. Descrisă cu amănunte, bătălia recoltării începută la Argoua, a pasiona ca cele mai captivan­te file din istoria studiată la facultate. Şi gîndul că ei au venit să­­participe la această bătălie a belşugului ii înflă­căra. Combined şi studenţi, deopo­trivă însufleţiţi de dorinţa de a culege împreună bogăţil­e pă­­mlntului, îndemn patriotic, tine­­rele cutezătoare. Dimineţile în­rourate ale cimpiei ii găsesc a­­lături. Maşinile falnice Inain­­tează in puhoiul lăncilor aurite. In urma lor, ca nişte vofante­­rişti, păşesc studenţii, iar clăila pe care ei le întocmesc cu vred­nicie, par nişte Intărituri. Şi boabele curg în saci, umplîn­­du-i pînă în virf. Aşa a înce­put asaltul strlngerii recoltei la Argova B. TURTUREANU Cutreierind planeta noastră Originea unor denumiri geografice C­oloniile comerciale feni­­ciene erau aşezate, din negura vremurilor, pe ţărmurile Mării Mediterane (pînă-n Spania de astăzi). Co­merţul maritim se putea face numai cu o flotă mare, iar fe­nicienii erau marinari vestiţi. Vasele lor navigau pe­ Medi­­terana acum 3.000 de ani. Toa­te ţările situate la răsărit de Mediterana erau numite de fe­nicieni „ASU“ adică „Soare- Răsare“. Din ASU a luat naş­tere cuvîntul ,,Asia“. Pârtii o­­puse lui ASU, adică ţările de la nord-vest de mare, ei îi zi­ceau „EREB‘‘ — „Asfinţitul“, iar în limba elină „Erebos“ în­semna „Ţara Apusului“. Din a­­cest BREB s-a născut cuvîntul „Europa“. In genere, numirile geogra­fice înseamnă adeseori „Ţara Răsăritului“,­­ „Ţara Asfinţitu­lui“. De exemplu „Levantul“ s-a format din italienescul „LEVARE“ , a se ridica, a răsări, iar „ANATOLIA“ de la un cuvînt elin care însemnea­ză „începutul“. Elinii numeau Africa de sud­­est „Lybia“, după poporul Libu sau RBU pe care l-au cunos­cut mai întîi acolo. Mai tîrziu, romanii au numit această par­te a lumii după numele po­porului AURIGUI sau AFA­­RIKI cu care au intrat in con­tact. Cei vechi socoteau că e­­xistă numai două părţi ale lu­mii : Europa şi Asia , iar Ly­bia o atribuiau cînd Europei, cînd Asiei. Apoi continentului i s-a fixat numele de „Africa“. Noul continent și-a luat nu­mele nu după cel al lui Go­lumb, ci după al navigatorului florentin Amerigo Vespucci. A­­cesta a fost părtaşul cîtorva expediţii în Lumea Nouă (cum i se zicea atunci Americii). Scrierile lui despre calatorii au fost publicate în citeva limbi şi au suscitat un interes foar­te mare. De aceea, în 1507, cînd a apărut în Europa cartea „Introducere în Cosmografie“, căreia-i era anexată o hartă de Waldseemüller, în ea partea de sud a noului continent era tre­cută ca „Pămîntul lui Amerigo Vespucci“, în onoarea acelui navigator. Dar curînd după a­ceea s-au ivit îndoieli în pri­vin­ţa veridicităţii descrierilor lui Vespucci: el nu arăta care i-au fost, exact, itinerariile, iar meritele pe care şi le atribuia erau puse la îndoială. Probabil că de aceea, pe hărţile lui Waldseemüller din 1513 şi 1516 tor mai figura numele lui A­meri­go. Dar prima hartă a fost tipă­­rită într-un tiraj foarte mare pentru vremea aceea — una mie, de exemplare! — și a­tunci gata, noua denumire în­cepu să trăiască. ORIZONTAL: 1) Au­torul poeziei ,, Dimi­neaţa de iunie" din volumul de versuri „Inscripţii" - Compo­zitor de muzică uşoa­ră, autorul cântecului „Noapte de vară în Bucureşti". 2) „O zi de...", piesă de Ka­taev - Una din al­ternativele verii. 3) „Holde...", melodie de Elly Roman - Pană. 4) Comună în Sălaj - Animul care nu cu­noaște vara - Etei în formare. 5) „A... vară", nuvelă de Ce­­remism­ - Autorul poeziei „Noapte de vară". 6) „... de vară pîna-n seară", ver­suri de Ștefan Tija •- Perioadă cu mii de veri - Lui însuși. 7) Actor român autorul tabloului „Peisaj de vară"^- Posesiv. 8) Repriză sportivă - Tînăr poet, autorul poeziei „Grădi­narul" - Femeile şi-l păzesc vara contra iritaţilor solare. 9) „De călduri do­­goritoare / aprins­ul arde chipul / Un cuptor e roşul soare / şi căr­bune sub picioare / E nisipul..." (Gh. Coşbuc­­ „In miezul verii") - Frunză de brad. 10) Staţiune din regiunea Bucureşti, căutată in luni­le de vară - Ale Iar sînt creaţile literare. 11) Soare egiptean - Cu­loarea zahărului - Locul de naş­tere. 12) Autorul versurilor ■ „lată vin cosaşii veştii, se pun rind sub a lor coast / Cimpul ras rămîne verde ca o apt lumineaui", din poezia „Cositul". VERTICAL 1 1) Autorul tabloului „Col­ din Mangalia" - „Vara la...“, sulit simfonică de Zeno Vancea. 2) Prepoziţia latină - Peştera din un­dita - ţărmul însorit al­­nării. 3) Nu-mi aduc aminte - Studio cine­matografic in R.D.G. 4) Theodor mai scurt - încălzit paste măsură - Clește... înotător. 5) Numeral (fern) - Posedă - Neîntemeiat. 6) Culoarea griului pîrguit - Prefix... aviatic - Bratu Aure­la. 7) Aproape rece - Servea pentru transportatul apei. 8) Autorul versurilor : „E a­­tîta varâ-n aer / E atît de dulce zvonul..." - Undiță fără înă. 9) Pro­nume - Ștrand rustic - Fontaion ţărănesc. 10) Două din munte - Moş somnifer - Prefix pentru ure­che. 11) A aprinde focul (fia) - Sftrşi­ de zi. 12) „Plrtul...“ cabană turistică în Bucegi - Și acum In­­ftrju­ vă prezentăm pe ‘autorul plo­turi! „Vara". V­ARA... Comuna Brăneşti va găzdui in mind­ Două tabere de vară In acest an, comuna, Brăneşti a fost alea să găzduiască două tabere de vară, una de pionieri şi şcolari în pădurea Pustnicul şi alta de utemişti la şcoala­­profesională silvică. Pînă la data deschiderii taberelor mai stat cîteva zile. Şcoala profesională silvică din Bră­neşti pare cufundată în linişte. Şi pînă mai ieri a domnit aici febra specifică dinaintea exa­menelor. Parcul din jurul şco­lii pare şi el pustiu. Hare doar, pentru că de îndată ce ai urcat scările care duc spre localul şcolii observi că de fapt aici domneşte forfotă. In localul şcolii domneşte aceeaşi febrilă pregătire. Ca­sele sunt transformate în dor­mitoare, î­n săli de spectacol şi club. Cei peste 100 de atemişti elevi din şcolile medii din re­giunea Bucureşti, care vor veni aici în tabăra de vară, trebuie să se simtă bine. Pentru ei florile, parcului sînt îngrijite cu atîta atenţie, pentru ei se pre­găteşte un bogat echipament sportiv, pentru ei se aşează stive cearceafurile imaculate ce vor îmbrăca în curînd paturile. Şi se vor simţi bine cu sigu­ranţă, pentru că programul în­tregii activităţi de tabără va fi bogat, variat şi foarte instruc­tiv. Paralel cu vizionarea de filme ş­i programe la televizor, cu citirea de cărţi literare şi organizarea de concursuri şi seri de dans, tinerii din tabă­ra de vară de la şcoala silvi­că vor face excursii pe ariile de treier, unde vor prezenta programe artistice, vor vizita locurile cele mai pitoreşti din împrejurimile comunei, vor mer­­ge să cunoască aspecte din viaţa şi munca gospodăriilor colective şi de stat din raion etc ...In pădurea Pustnicul nu se simte deocamdată nici o miş­care. Toate pregătirile în ve­derea deschiderii taberei de pio­nieri şi şcolari se fac deocam­dată la comitetul raional U.I.M., care se îngrijeşte de Întocmirea unui program va­­riat, de desemnarea cadrelor didactice ce vor conduce tabă­ra şi întreaga activitate a pio­nierilor. Zilnic vor fi prezenţi pentru a pleca în excursii în împrejurimi, pentru a face sport, a cînta şi a învăţa lu­cruri folositoare, circa 200 pio­nieri di şcolari din comuna Brăneşti şi satele învecinate. Deocamdată la Pustnicul e li­nişte... Dar peste 10 zile, cînd pe catarg se va înălţa drapelul pionieresc, locurile a­cestea vor răsuna de cîntec şi voioşie. RODICA ALMAŞU

Next