Steagul Roşu, noiembrie 1959 (Anul 11, nr. 3230-3254)
1959-11-01 / nr. 3230
In ajun de premieră de multe foi de concurs completate în cadrul întrecerii dintre artiştii amatori de la sate, este amintită şi formaţia brigăzii artistice de agitaţie din Gruiu care nu de puţine ori a dobîndit calificativele bun şi foarte bun. Am fost de curînd, unul din spectatorii repetiţiei premergătoare premierei, pe care artiştii amatori din comuna Gruiu o vor prezenta la 7 Noiembrie. Ceea ce atrage atenţia de la bun început oricărui spectator sunt artiştii care fac parte din mediul sătesc ca tinerii Elena Dincă, Gheorghe Nedelcu, Gheorghe Aldea. Din mijlocul artiştilor nu lipsesc nici cadrele didactice al căror sprijin se face remarcat la alcătuirea textului, la regizarea spectacolului, cit şi prin susţinerea a diferite roluri, aşa cum este, bunăoară, învăţătoarea Tinea Toader, prezentatoarea brigăzii. Aminteam de bunele calificative obţinute de această brigadă cu ocazia a numeroase concursuri. Nici acum nu se dezminte această calificare de altfel intrată în tradiţia activităţii artiştilor amatori din comuna Gruiu. Şi de astă dată noul program reuşeşte să îmbine frumosul cu utilul. Textul brigăzii, scris curgător, prezintă diferite aspecte ale evenimentului pe care poporul nostru îl însemnăm de la repetiţia brigăzii artistice de agitaţie din comuna Gruiu-Snagov sărbătoreşte — Luna prieteniei romîno-sovietice. In acelaşi timp se prezintă realizările din comună în anii regimului democrat-popular, o frîntură din marele tablou al înnoirilor din ţară. Sínt reflectate de asemenea unele aspecte din munca pentru transformarea socialistă a agriculturii din comuna Gruiu (aci există o gospodărie colectivă şi două întovărăşiri agricole). Sunt amintite şi acţiunile obşteşti de înfrumuseţare a comunei, printre care electrificarea, ridicarea unei şcoli, buna întreţinere a drumurilor şi altele. Astfel spectatorul, om al locului, trece în revistă prin spectacolul ce i se oferă povestea adevărată a comunei lui începînd din ziua de 23 August 1944 pînă în zilele noastre. In acelaşi timp cunoaşte numeroase realizări din marea tară prietenă U.R.S.S.Spectatorul află despre realizările agriculturii sovietice, de bogatele recolte dobîndite de colhoznici prin folosirea mecanizării, prin aplicarea regulilor agrotehnice în lucrarea pămîntului . Dacă tematica brigăzii este actuală, fapt ce constitue o notă bună, acelaşi lucru se poate spune şi despre realizarea artistică. Folosindu-se forme variate de exprimare a conţinutului, programul este atrăgător, stîrnind interes în mijlocul ascultătorilor. Meritul este în acelaşi timp atît al instructorului voluntar, Adrian Batali, cît şi al întregului colectiv de interpreţi care mişcîndu-se în scenă liber, vorbind firesc, fără a exagera tonul, dau spectacolului o ţinută artistică. Şi vorbind despre felul cum căminul cultural din Gruiu şi-a organizat activitatea pentru sărbătorirea Lunii prieteniei romîno-sovietice, trebuie amintite printre altele : pregătirea unui recital muzical ce va fi susţinut de către formaţia de instrumentişti a şcolii, care are în repertoriu o suită de cîntece populare ruseşti; afişarea unor fotomontaje cu diferite aspecte din viaţa Uniunii Sovietice cît şi organizarea de recenzii a numeroase iordane din literatura clasică rusă şi sovietică. Sînt manifestări fireşti ale dragostei şi preţuirii pe care ie simt şi cei de pe ogoare, pentru marea ţară prietenă — Uniunea Sovietică. Tr. P. Brigada artistică de agitaţie la repetiţie• Programe cît mai legate de viaţa satului (Urmare din pasă la) gospodăreşti menite să ducă la înfrumuseţarea comunei. Trebuie arătat faptul că cei care au creat textul nu au mers pe generalităţi, ci au abordat cazuri concrete, ceea ce a dat brigăzii un caracter mobilizator. Ceea ce mai au de învăţat însă autorii textelor brigăzii este necesitatea acordării unei mai mari atenţii versificaţiei şi folosirii cu curaj a cît mai multor genuri ca : monologul, dialogul, snoava, proverbul, ghicitoarea ş. a. Şi programele echipelor de dansuri şi cor dovedesc o justă orientare. Echipa de jocuri alcătuită din cinci perechi, are în repertoriul ei de bază dansuri cu specific local — „Paiduşca“, „Ţigăneasca“, „Floricica”, iar în repertoriul corului sunt incluse cîntece despre viaţa nouă a ţărănimii muncitoare ca „Hora-n colectivă“, „Hai să facem o gospodărie“, cît şi piese muzicale ce sînt inspirate din cîntecul popular romînesc. Tot datorită caracterului lor concret, de multă apreciere se bucură la Chirnogi şi conferinţele. Responsabilul acestui colectiv, învăţătorul Vespasian Ştefănescu, se îngrijeşte din timp de pregătirea tematicii conferinţelor. Printre altele, se urmăreşte popularizarea succeselor obţinute de gospodăria colectivă, de întovărăşirile agricole fruntaşe, combaterea misticismului, răspîndirea metodelor agrotehnice avansate în lucrarea pămîntului. Dar ceea ce caracterizează îndeosebi aceste expuneri, este exemplificarea cu fapte cunoscute de cei din Chirnogi, ceea ce uşurează în mod simţitor desprinderea învăţămintelor folositoare. Totuşi, ca o lipsă a acestui colectiv se poate semnala faptul că nu foloseşte material didactic-intuitiv, că nu a reuşit să atragă în rindul lui fruntaşi din gospodăria colectivă, din cadrul celor şapte întovărăşiri din comună, care ar putea să vorbească despre propria lor experienţă la locul de muncă. Dacă căminul cultural din Chirnogi a reuşit în mare parte să prezinte programe apropiate de viaţa localnicilor, meritul revine colectivului de conducere al căminului, comitetului comunal de partid, care acordă în permanenţă sprijin tuturor acţiunilor cultural-artistice. Dar nu asupra acestui fapt vrem să insistăm aci, ci asupra unor lipsuri care mai există în activitatea căminului. Este vorba de nefolosirea unor manifestări care se bucură de apreciere în mijlocul ţăranilor muncitori. Aşa de pildă, nu s-au organizat şezători consacrate gospodăriei colective, nu s-au organizat adunări, convorbiri, la care un colectivist fruntaş să vorbească comparativ despre viaţa lui de acum şi despre aceea cînd îşi lucra pămîntul individual. Nu trebuie lăsat la oparte nici faptul că, deşi în comună există gospodărie colectivă, nimeni nu a arătat preocupare pentru crearea colţului roşu în această unitate socialistă". De ce acest dezinteres ? Răspuns ar putea să ne dea cadrele didactice, căminul cultural. Am semnalat toate acestea pentru ca în comuna Chirnogi, unde munca culturală a înregistrat totuși succese frumoase, să se poată lua măsuri care să ducă la lărgirea sferei de activitate, la folosirea de noi forme ale muncii culturale de masă, la îmbogăţirea tematicii programelor. Nimic nu împiedică ..căminul cultural din Chirnogi de a deveni o unitate exemplu, nu numai în raionul Olteniţa, dar şi pentru alte cămine culturale din regiunea noastră. PE ECRANE . Direcţia reţelei cinematografice şi difuzării filmelor anunţă pentru luna noiembrie o serie de noi filme. Studiourile sovietice vor fi reprezentate în această perioadă de patru dintre cele mai recente producţii: „Casa părintească“, „In căutarea comorii“, „Misiune periculoasă“ şi „Mamă vitregă’’. Primul film redă povestea unei studente, care află că cei care o crescuseră nu erau părinţii ei. încercările prin care trece eroina pentru ca să se apropie de adevăratul ei cămin de care fusese despărţită încă din timpul războiului se succed cu multă emoţie pe ecran. „In căutarea comorii“ este o comedie muzicală cu un adînc substrat educativ. Cealaltă producţie, „Misiune periculoasă“, realizată după o nuvelă a scriitorului englez James Oldridge, redă întîraplările unui pilot englez, rămas fără slujbă, care pentru a cîştiga o importantă sumă de bani, se aventurează în adîncurile unei mări pentru a filma rechinii. In sfîrşit, „Mamă vitregă“ este un film de atmosferă, care înfăţişează calităţile femeii sovietice, profunzimea sentimentelor şi năzuinţelor ei. • Tot în cursul lunii viitoare se e■crane va intra şi interesanta realizare a studiourilor cehoslovace „Moartea în şea“, al cărei erou principal, Tomas Boucek, se dă în vînt după literatura ieftină cu aventuri ale cow-boy-lor. Farsa jucată de prietenii lui de la ferma de cai urmăreşte să-i dea o lecţie serioasă. Numai că pînă la urmă, farsa devine realitate, eroul participînd la prinderea unei periculoase bande de hoți. • Alte două filme vor fi înscrise, de asemenea, în repertoriu. Primul, întitulat „Amnarul fermecat“, realizat de studiourile „Defa“-Berlin, redă pe ecran cunoscuta poveste a lui Andersen despre soldatul curajos care pleacă în căutarea norocului. Celălalt film este o coproducţie. Realizat prin colaborarea studiourilor germane şi ungare, filmul „Stelele“ şi-a atras aprecierea unanimă din partea juriului Festivalului internaţional cinematografic de la Cannes din anul acesta, fiind distins cu un premiu special. In perioada lunii noiembrie vor mai intra pe ecrane următoarele filme : „Primăvara“ şi ,,Nu aştepta luna mai“ (iugoslave), „Abuz de încredere“ (argentinian), „Fata cu ulciorul" (spaniol), realizat după o piesă a lui Lope de Vega, şi „Tizoc“ (mexican), în rolul titular cu actriţa Maria Felix. Scenă din filmul sovietic,nn căutarea comorii“ ARTA ANSAMBLULUI MOSSOVIET Despre spectacolele Teatrului Mossoviet în ţara noastră, publicul nostru iubitor de teatru îşi va aminti şi va vorbi încă multă vreme cu încîntare. Aceste spectacole (două din literatura contemporană sovietică — „Bătălie în marş“ de G. Nikoleva şi S. Radzinski şi „Zări necuprinse“ de N. Virta, şi două din literatura clasică — „Mascarada“ de Lermontov şi „Nevestele vesele din Windsor“ de Shakespeare) au apărut în adevăr, după şase ani de la primul turneu al Mossovietului la noi, ca o nouă demonstraţie de mare artă. Ea s-a manifestat cu osebire pe planul preocupărilor teatrului de a fi cît mai eficient în misiunea lui nobilă de educator al conştiinţei socialiste a omului de azi. Realizarea caracterului actual al spectacolelor, Teatrul Mossovieto începe încă din elaborarea repertoriului său. In adevăr, „Bătălie în marş“ şi „Zări necuprinse“ izvorăsc, prin tematică şi ambianţă socială, din imediata actualitate, din elanul oamenilor sovietici, anvntaţi după Congresul al XXI-lea al P.C.U.S., să construiască practic viaţa comunistă. Spectacolele „Mascarada“ şi „Nevestele vesele din Windsor", deşi ne înfăţişează o lume de mult apusă, oameni şi moravuri care au intrat în amintirea generaţiilor de astăzi sau pe care generaţiile de astăzi le cunosc din cărţi, răspund totuşi, prin contrast istoric cu aspectele de viaţă contemporane, la problemele, nedumeririle şi aspiraţiile omului de azi. Artiştii Mossovietului au izbutit, de altfel cu strălucire, să unească printr-un fir conducător lupta lui Bahirev din „Bătălie în marş“ şi a lui Hijniakov din „Zări necuprinse“ (luptă pentru afirmarea noului comunist şi pentru transformarea în spirit comunist a conştiinţei omului) de prăbuşirea în neputinţă şi întunecare a minţii a lui Arbenin (eroul „faţascaradei“ lui Lermontov) şi de caracterul vrednic de haz al moravurilor şi oamenilor care au populat lumea veacului în care a trăit Falstaff (eroul irezistibilei comedii „Nevestele vesele din Windsor" a lui Shakespeare). Puse în contrari cu societatea descompusă şi fără orizont pe care ne-o înfăţişează Lermontov, ca şi cu societatea nu mai puţin lipsită de perspective şi imorală, pe care o ia în derariere cu suculenţă populară nestăvilită, marele dramaturg englez, zorile comunismului, aşa cum ele apar în dramatizarea romanului „Bătălie în marş“ şi în piesa lui N. Virta, capătă cu atît mai mult strălucire şi forţă de dinamizare şi de transformare a conştiinţei lor. Slujind astfel cea mai arzătoare actualitate, fie că reprezintă piese contemporane, fie piese clasice, artiștii teatrului Mossoviei (de la regizori —• I. A. Zavadski, Al. Saps, A. Zubov, J. Anisimova-Vulf, pînă la scenografi — B. I. Volkov, N. Sifrin, A. P. Vasiliev — și actori) au realizat și pe planul întrupării scenice a pieselor reprezentate, aceeaşi actualitate. Nu vor fi uşor uitate mijloacele de expresie, aparent economice dar în fond risipind cu dărnicie originalitate, folosite în decorurile sugestive, în proiecţiile şi jocurile de lumini care au însoţit — „jucînd împreună cu actorii — evoluţia acestora pe scenă. Amintim: atmosfera uzinei de tractoare din „Bătălie în marş“, parcul atît de „viu“ în care se înfruntă şi se desluşesc atîtea sentimente şi probleme umane în aceeaşi piesă ; ambianţa senină a colhozului „Munţilor rîpoşi“, în care, cu sprijinul Rakitinei — secretara comitetului raional — energicul Hijniakov urmează să disciplineze spre muncă rodnică un întreg colhoz („Zări necuprinse“). De asemenea, ne-a impresionat irezistibila evoluţie de culori senine care contribuie la mişcarea spre un haz general al lumii de pe scena comediei „Nevestelor vesele din Windsor“ şi a spectatorilor care asistă la ea, ambianţa de vetust şi anacronic, detrecut fără întoarcere în care e scăldat întreg spectacolul „Mascaradei“.. Toate acestea şi multe alte detalii, de ordinul primelor contacte cu spectacolele Mossovietului, vorbesc, înainte de orice preţuire a vieţii înseşi a acestor spectacole, a artei actoriceşti care le-a dăruit această viaţă, despre înalta măiestrie la care Mossovietul te invită să asişti. Cu aceste date de ordinul ambianţei scenice, colectivul actoricesc, solidar în concepţie cu regia, s-a arătat, cu o dărnicie totală, un colectiv de artă animat total de spiritul actualităţii, de spiritul partinic, necesar transmiterii eficiente a mesajelor umaniste ale pieselor jucate. Deosebim, totuşi (avînd mereu în faţă factorul comun care îi uneşte, în arta actorilor Mossovietului, laturi, însuşiri specifice. Arta lui Mordvinov, care ne-a copleşit cu prilejul primului turneu al Mossovietului, în interpretarea lui Othello, şi-a dezvăluit pe linia romantică pe care Lermontov l-a făcut să evolueze pe Arbenin, linii caracteristice noi, deşi aparent, anecdotic, înrudite cu liniile lui Othello. Supus culorii de anacronic în care se mişcă întreg spectacolul, Mordvinov a fost o încarnare a eroului lui Lermontov,, dar chemat îni acelaşi timp de conştiinţa lui contemporană, a fost deopotrivă un acuzator al societăţii şi al vremii în care acest erou a trăit. Prezenţa şi evoluţia lui Mordvinov în Arbenin, dominată mai puţin de pasiune ca în Othello şi mai subliniat de sensurile filozofice şi sociale pe care Arbenin le semnifică, au fost nu mai puţin copleşitoare prin emoţia pe care au stîrnit-o decît a fost acum cîţiva ani Othello al aceluiaşi Mordvinov. Dacă umanitatea artei lui Mordvinov a răzbătut de sub pojghiţa romantică în care a fost nevoit să şi-o prezinte, umanitatea artistei poporului a U.R.S.S., V. P. Mareţkaia, s-a demonstrat nemijlocit în rolul Rakitinei, activista de partid în care sarcina politică şi îndeplinirea sarcinii politice se îmbină cu problemele inimii, cu problemele mai cu seamă ale inimii de femeie. Energia omului politic apare în jocul Mareţkaiei parcă catifelată de sensibilitatea, de ascunsul dor de tandreţe al femeii care iubeşte. Mijloacele sobre, total desprinse de orice ispită a efectului demonstrativ, simplitatea în adevăr comunist uman pe care Mareţkaia a izbutit s-o ridice la rangul unei expresii de alta, sunt trăsături care valorifică nu numai un rol, o interpretare, dar care definesc un stil, un rang artistic. Ne va fi greu (şi o spunem cu sdîncă părere de rău), să urmărim în parte, pe fiecare artist care a dat viaţă spectacolelor Mossovietului. Socotim însă că dincolo de ceea ce le este fiecăruia specific, şi, dincolo de trăsătura comună care-i uneşte într-o unică familie stilistică, disponibilitatea artiştilor Mossovietului de a se mişca cu dezinvoltură în indiferent ce gen dramatic şi in indiferent ce psihologie umană trebuie să fie totuşi subliniată. In această privinţă, nu vom uita să vorbim despre excelenta interpretare pe care Mihailov a dat-o lui Valgan, directorul uzinei de tractoare din „Bătălie în marş“, pe care Pogorjelski a dat-o lui Bahirev, inginerul principal din aceeaşi uzină, nici despre interpretările date de actori ca Zubov, Slabiniak, Şosalskaia, Tcaceva, etc. unora din tipurile marcante în piesa „Bătălie în marş“. Nu vom uita nici interpretările lui Dubov în eroul „Zărilor necuprinse“ (Hijniakov), sau, iarăşi, Şosalskaia şi Tcaceva, Slabiniak şi Pogorjelski în aceleaşi „Zări necuprinse“, cum nici interpretările lui Lavrov în Adam Petrovici, Sprich, Olenin în Necunoscutul (din „Mascarada“) sau Konsovski în spumosul crainic al „Nevestelor vesele din Windsor“. Ni s-au întipărit în minte creaţiile lui Alekseev în nedomolitul şi irezistibilul Falstaff, Kovenskaia şi Tcaceva în Missis Ford şi respectiv, Missis Page, S. Bregman, într-o nebănuit de nouă şi suculentă Missis Quigly. După ce nu vom uita pe nici unul din protagoniştii celor patru spectacole ale turneului, pentru dărnicia lor artistică de nepreţuit, ne simţim datori să subliniem cu osebire ramificaţiile artistice în care aceşti actori pot şi au demonstrat că se mişcă. Blinda şi trista soţie a lui Arbenin din „Mascarada", ale cărei mişcări domoale şi nobile, o încadrau perfect în culoarea de stampă a spectacolului „Mascaradei“, devine în „Zări necuprinse“ Pelaghia Ilicinina, o colhoznică în toată puterea cuvîntului, cu mişcările energice ale omului de azi, cu vorba răspicată, pentru ca, o seară mai tîrziu, să devină, în haine de travesti, alertul şi farsorul Robin, pajul lui Falstaff (în „Nevestele vesele din Windsor“). Aceste trei roluri, fundamental deosebite între ele, au fost încarnate cu o naturaleţe, lipsită de orice efort aparent, de aceeaşi actriţă: T. Cernova. „Autorul“ care plimbă pe spectatori de-a lungul întîmplărilor şi destinelor „Zărilor de necuprins“ cu firescul unui autentic om al zilelor noastre, ridicat parcă din sala de spectacol pe scenă, devine şi el, cu o seară mai tîrziu, în „Mascarada“, an cinic şi plin de sarcasm Afanase Pavlovici Kazarin care, în nici un caz, nu seamănă cu bătrînul şef al secţiei de montaje, Roslaviev, din „Bătălie în marş“. Trei roluri, trei interpretări magistrale, acelaşi interpret: R. I. Pliatt, artist al poporului al R.S.F.S.R. Asemenea variaţii nebănuite în arta actorilor ne-au apărut surprinzătoare nu atît datorită deosebirilor de substanţă a rolurilor interpretate, cît facilităţii cu care actorii au demonstrat că pot pătrunde în rolurile respective. Asemenea posibilităţi de variaţie în interpretări le-am descoperit şi la actorii pomeniţi mai înainte şi la actori pe care nu i-am pomenit. Ele vorbesc însă, dincolo de ceea ce defineşte meşteşugul actoricesc al fiecăruia în parte, încă o dată, despre linia unitară în care Mossovietul îşi educă nu numai publicul, dar şi proprii lui slujitori — linia unei interpretări actuale, linia unei interpretări închinate actualităţii. Dacă mai adăugăm că această linie este trasată cu o niciodată desminţită forţă de convingere şi de emoţie estetică, credem că descifrăm ceva din secretul marii arte care a încîntat, spre bucuria de lungă durată, publicul nostru. Pentru care aplauzele şi elogiile, oricît de prelungi şi furtunoase, ni se par un semn modest de mulţumită. FLORIN TORNEA SĂPTĂMINA TEATRULUI ŞI MUZICII SOVIETICE Scenâ din piesa nNeveste le vesele din Windsor" Scenă din piesa „Bătălie în marş14 Casa de cultura din Roşiori şi....băieţii teribili11 Prin numeroasele mijloace şi forme de activitate pe care le au la îndemînă, casele raionale de cultură sînt chemate să joace un rol deosebit de important în opera de educare a oamenilor muncii, de promovare în rîndul acestora a unei etici sănătoase, la baza căreia să stea înaltele principii ale moralei comuniste. Răspunderea acestor instituţii este cu atît mai mare, cu cît ele se adresează maselor largi în calitate de unităţi culturale model, cu o sarcină distinctă în ceea ce priveşte generalizarea experienţei bune, a îndrumării competente ce trebuie s-o exercite în rîndul formaţiilor amatoare din raza de activitate a raionului respectiv. Ţinînd seama tocmai de aceste cerinţe, apare cu totul nejustificată situaţia Casei de cultură din Roşiori. In ultimele luni, activitatea acestei instituţii a stagnat în cea mai mare parte. Casa de cultură din Roşiori a avut cîndva o activitate multilaterală. Dispunea de două brigăzi artistice de agitaţie, de echipe de cor, dansuri, teatru, de un cenaclu literar şi un cerc de artă plastică care a şi organizat o expoziţie cu lucrările membrilor ei. Rezultate au fost obţinute şi în direcţia muncii de propagandă cu cartea, prin organizarea serilor literare, a recenziilor, concursurilor literare, etc., care nu lipseau din programul acestei instituţii. Din păcate, toate acestea ţin de domeniul amintirii. Casa de cultură din Roşiori nu-şi mai exercită rolul ei activ de educator, nu mai organizează manifestări cu conţinut de la care spectatorii să plece cu bagajul de cunoştinţe îmbogăţit. Aşa se face că, datorită greşitei orientări a fostului director Nicolae Mihăilă, această instituţie s-a depărtat de la adevăratul ei scop de a oferi publicului manifestări cu un bogat conţinut educativ. „Totuşi, ce oferim acestuia ?‘‘ iată întrebarea ce se năştea atunci cînd se întocmea planul de activitate. Răspunsurile veneau prompt: „Vom merge pe reţete!"... „Vom oferi spectacole uşoare“... „Vom căuta mai întîi să atragem publicul!“ „Pe cine?“... „Indiferent“.. Urmările „viziunii înnoitoare“ n-au întîrziat să se arate. In scurtă vreme programele au fost sărăcite de conţinutul lor, în repertoriu nu au mai fost Incluse aspecte majore ale actualităţii, pe motiv că nu „cadrau“ în nota veselă a spectacolului. Treptat, activitatea Casei de cultură a dat înapoi pînă cînd a ajuns să se rezume numai la organizarea balurilor. Evident că pentru asemenea „activitate“ era nevoie şi de elemente corespunzătoare, cu anumite „înclinaţii“ către manifestările aşa zise distractive. Şi parcă ghicind intenţiile „activiştilor“ culturali de aci, o serie de ,,pierde-vară“ s-au aciuit aci, aducînd cu ei bagajul înapoiatelor lor deprinderi. Cine sînt aceştia? „Băieţii teribili“ cu tunsoare „a la Cicero“ sau cu pantalonul „burlan“ ca : Mihai Tripcev, Florea Stingă, Nicolae Neacşu, fraţii Florian şi Ion Dogaru, Eugen Bratu şi alţii cu „faimă“ în oraş pentru „talentul deosebit“ cu care ştiu „să taie frunză cîinilor“. Desigur, „băieţii teribili“ îşi aveau „cultura“ lor pe care o demonstrau pieptănăturile, limbajul, preocupările. Cu asemenea anturaj, Casa de cultură a făcut o „cotitură“ serioasă în activitatea ei, ajungînd în scurtă vreme la programele searbăde, lipsite de conţinut, ca în ultimele două luni să nu mai organizeze nimic în afara cîtorva baluri. Echipele artistice s-au destrămat şi în scurtă vreme şi-au încetat activitatea. Iată situaţia Casei de cultură din oraşul Roşiori. Cum a putut ajunge ea la acest impas? Trebuie amintit în primul rînd dezinteresul manifestat de către Comitetul orăşenesc U.T.M. Roşiori (secretar Constantin Firu) şi secţia de învăţămînt şi cultură a sfatului popular raional (şeful secţiei Constantin Diţoiu) care nu au îndrumat şi sprijinit activitatea acestei instituţii. Dînd dovadă de nepăsare, unii activişti ai secţiei de învăţămînt şi cultură a sfatului popular raional şi unii tovarăşi cu munci de răspundere din Comitetul raional U.T.M., au tolerat manifestările nesănătoase ale acelor elemente necorespunzătoare. Din păcate, nici astăzi nu se depun eforturi susţinuteîn ceea ce priveşte atragerea elementelor sănătoase la activitatea culturală a oraşului. Astfel, consiliul sindical raional nu înţelege să sprijine activitatea acestei instituţii, deşi dispune de numeroase formaţii amatoare, multe dintre ele premiate la ultimul concurs artistic pe ţară, existente în întreprinderile din oraş. Casa de cultură din Roşiori nu trebuie să stea mai departe în netulburata-i inerţie din ultima vreme. Ea trebuie să ofere cetăţenilor din oraş manifestări multiple şi cu conţinut cit mai bogat, să fie totodată un exemplu grăitor în ceea ce priveşte generalizarea experienței în munca cultural-artistică de masă. MIHAIL GOSPODIN In atenţia participanţilor la concursul: Cu întrebarea nr. 20, apărută în ziarul ■ nostru nr. 3228, din 30 octombrie a.c., concursul „Să cunoaştem Uniunea Sovietică“ s-a încheiat. Răspunsurile urmează să fie trimise pe adresa : Ziarul „Steagul roşu“ Bucureşti, Piaţa Scînteii - cu menţiunea : „PENTRU CONCURS“. Ele trebuie să fie transcrise, pe o singură foaie de hîrtie, în ordinea numerică. „ In cazul că nu se formulează unele răspunsuri, se va trece o linie in dreptul numărului respectiv. Menţionăm că nu este nevoie să se decupeze întrebările din ziar. Fiecare participant trebuie să indice citeţ , numele şi pronumele, adresa exactă unde domiciliază, precum şi ocupaţia. Data pină cînd se primesc răspunsurile este 15 noiembrie 1959. * Amintim că premiile concursului constă in trei călătorii în Uniunea Sovietică (prin O.N.T. Carpaţi). In cazul cînd mai mulţi concurenţi vor întruni numărul maxim de răspunsuri exacte decernarea premiilor se va face prin tragere la sorţi. DUMINICA 1 NOIEMBRIE PROGRAMUL I 14.15 Muzică ușoară de compozitori romini ! 14.45 Din repertoriul orchestrei de muzică populară Radio I 15.15 „Cîntece fără cuvinte" de Mendelssohn — Bartholdy , lf1.30 La șezătoare ! 16.15 Muzică I 17.45 „SAPTAMINA MUZICII SOVIETICE" | 18.10 Din comoara folclorului nostru ! 18.30 Cintece ! 18.50 Muzică de estradă 19.30 Buletin de ştiri ; 19.35 „Solişti şi formaţii sovietice care ne-au vizitat ţara"; 20.00 Teatru la microfon : „Vlaicu şi feciorii lui , 21.35 Muzică de dans; 22.00 Radiojurnal, buletin meteorologic şi sport ; 22.30 Muzică de dans 1 23.52— 23.55 Buletin de ştiri. PROGRAMUL I 7.00 Muzică populară i 7.30 Muzică distractivă ; 7.50 Buletin de ştiri i 8.00 Cîntece despre patria sovietică ; 8.15 „Sus pe munte" program de muzică uşoară ; 8.30 Clubul voioşiei i 8.50 Din cintecele şi dansurile popoarelor; 9.10 Muzică instrumentală ; 9.30 Un imn măreţ : „INTERNAŢIONALA , 9.45 Revista presei străine ; 10.00 Concert de estradă ; 10.50 Transmisie din sala Ateneului a concertului orchestrei simfonice a Filarmonicii de Stat „George Enescu* ; 13.15 Melodii populare romîneşti ; 13.45 Muzică uşoară ; 14.00 Radiojurnal şi buletin meteorologic ; 14.15 Piese instrumentale ; 14.30 Cine ştie cîştigă II 15.15 Muzică uşoară ; 15.30 „Unitate, pace şi prietenie" — emisiune de cintece ; 16.00 Din schiţele lui Sütő András I 16.15 Cîntă Feodor Şaliapin , 16.45 Vorbeşte • Moscova I , 17.15 Jocuri populare romîneşti ; 17.30 Cintece interpretate de formaţii artistice de amatori 18.00 Muzică uşoară imprimată pe discuri „Electrecord" ; 18.30 Concert popular de muzică romînească ; 19.00 Muzică de dans ; 19.50 Carnet de reporteri Bătrineţe fericită ; 20.00 Buletin de ştiri ; 20.05 Romanţe şi melodii lăutăreşti ; 20.35 Muzică de dans ; 21.45 Pagini alese : Astă seară citeşte Septimiu Sever, laureat al Prerdiului de Stat; 22.00 Muzică de dans ; 22.30 Simfonia nr. 40 in sol minor de Mozart ; 23.00 Buletin de ştiri; sport şi buletin meteorologic / 23.10—24.00 Muzică de dans. LUNI 2 NOIEMBRIE PROGRAMUL I 11.00 Buletin de ştiri i 11.03 Muzică de estradă ; 11.30 Vorbeşte Moscova I 12.00 Program Chopin In interpretarea pianistului Dinu Lipatti; 12.30 Lectură foileton ; 12.45 Solişti şi formaţii sovietice care ne-au vizitat ţara ! 13.00 Buletin de ştiri 1 13.05 Cîntece despre brigadieri I 13.20 Muzică din operete i 13.45 Cotele apelor Dunării ; 14.00 Concert de muzică populară romînească ; 14.30 Muzică instrumentală ; 14.40 „Vom cuceri pacea" — emisiune de cîntece ; 15.00 Buletin de ştiri ; 15.05 Recomandări din program ; 15.10 Muzică de estradă ; 15.45 Din antologia poeziei sovietice ; 16.00 Prin sălile de concert ale Capitalei ; 10.30 Melodii populare romîneşti ; 17.00 Radiojurnal şi buletinmeteorologic ; 17.15 Anunţuri şi muzică ; 17.30 Un imn măreţ : „INTERNAŢIONALA" ; 17.45 Solişti şi orchestre de muzică uşoară ; 18.20 Ciclul „Simfonia romînească" ; 19.00 Buletin de ştiri ; 19.05 Radioreportaj ; 19.20 Din cintecele şi dansurile popoarelor ; 19.40 Muzică uşoară ; 20.00 Teatru la microfon : „DE-O VIRSTA CU FURTUNA" ; 21.18 Muzică uşoară ; 21.45 Cîntece ; 22.00 Radiojurnal, buletin meteorologic, sport ; 22.30 „Simfonia a II-a în Re major" de Beethoven ; 23.15 Concert de noapte ; 23.52— 23.55 Buletin de știri. DUMINICA 1 NOIEMBRIE 9.00: Emisiune pentru cei mici ; 9.25 : Filmul de desene animate „Trei tăietori de lemne"; 9.35 : Sceneta „Grişka"; 9.55 : Emisiune pentru pionieri şi şcolari „Cravata roşie* ; 10.15 : Filme de desene „Aventurile meşterului Drege tot" ; 10.30 : Emisiune pentru sate ; 19.00 : Informaţiile după amiezii ; 19.05 : Medalion : Ştefan Ciubotăraşu, artist emerit, laureat al Premiului de Stat ; 19.55 : Jurnalul televiziunii ; 20.20 : Montaj literar ; „Din lirica sovietică"; 20.55 : Prezentarea filmului artistic „Ordinul Anna"; 22.25 : Concert distractiv ; In încheiere : Ultimele ştiri şi rezultatele sportive. LUNI 1 NOIEMBRIE 19.00 : Spicuiri din programul săptăminii ; 19.03 : Informaţiile după amiezii ; 19.08 : Emisiune de ştiinţă şi tehnică pentru pionieri şi şcolari ; 19.25 : Jurnalul televiziunii ; 19.50 : Actualitatea în Imagini ; 20.00 : Filmul artistic : „Inimă de oţel" ; 21.45: „Trio în Re Minor", In încheiere : Ultimele ştiri. Patria, Bucureşti, Mioriţa; Libertăţe : Soarta unui om ; Republica, înfrăţirea intre popoare; I. C. Frimu : O intîmplare extraordinară (seria I) Magheru: Inimă rece; Al. Sahla, N. Bălcescu: Kociubei; Elena Pavel: Căsnicia Lorenz; Lumina: Ani de sbucium; Central, Cultural, 1 Mai: Ultima primăvară; Victoria, 0 Mai: Alarmă la graniţă, 13 Septembrie: Dimineaţa mohorîtă; Maxim Gorki, Gheorghe Doja, 23 August : Viaţa e în raiurile tale , Timpuri Noi : Vineri dimineaţa, Zorile deasupra insulei, Muzeul din pădure, Pisica şi şoarecele; Sport romînesc : Tineretului, Munca: Ultima aventură a lui Don Juan; Al. Popov : Fatima; Griviţa : Marinarul îndrăgostit ; V. Hoaita, Aurel Vlaicu : Pentru 100.000 de mărci ; Flacăra, Olga Bande, B. Delvrancea : Vîrsta dragostei ; Arta : Marile familii ; Tudor Vladimirescu: Spionaj contra spionaj , Donca Simo, Gh. Coşbuc : Pe ţărmuri îndepărtate ! 16 Februarie : Torentul , Iile Platine: Submarinul „Vulturul"; Popular : Fete de aceeaşi vîrstă; M. Eminescu : Dragoste pe note , Volga: Casa liniştita ; G. Bacovia : Marfă pentru Catalonia; Drumul serii: Micuţa. Teatrul de Operă şi Balet al R.P.R., orele 11 : Cio Cio-San, orele 19.30 : Priculiciul, La piaţă, O noapte furtunoasă ; Teatrul de Stat de Operetă, orele 10.30 : Don Pasquale , orele 19.30 : Văduva veselă ; Teatrul Naţional „I. L. Caragiale“ — Sala Comedia, orele 16.00 : Cidul, orele 20: Cuza Vodă ; Sala Studio, orele 10 : Festival Eminescu, orele 15 : Surorile Bega, orele 20 : Năpasta ; Teatrul Tineretului, orele 10 : Cadavrul viu, orele 16 : Ediţie specială, orele 20 : Partea leului ; Teatrul Municipal — Sala Matei Miilo, orele 10 : Hamlet, orele 20: Dacă vei fi întrebat ; Sala Filimon Sîrbu, orele 15 : Soţul ideal, orele 20: Vlaicu şi feciorii lui ; Teatrul Armatei — Sala Magheru, orele 10 : Vlaicu Vodă, orele 16 : Pygmalion ; Sala Uranus, orele 10 : Musafiri nepoftiţi, orele 16 : Văduva isteaţă, orele 20 : O zi de odihnă ; Teatrul „C. Nottara“ — Sala din str. C. Miile : Ferestre deschise 5 Sala Libertatea : Filomena Marturano ; Teatrul Evreesc de Stat : Sender Blank ; Teatrul Muncitoresc C.F.R. - Giuleşti, orele 15 : Mizerabilii, orele 19.30 Răzeşii lui Bogdan , Teatrul Ţăndărică - Sala Orfeu, orele 11 : Ala, bala, portocala, orele 17 • Păcală, orele 20.30 : Mina cu 5 degete. Institutul meteorologic Central comunica : In ultimele 24 de ore, în Bucureşti si regiunea Bucureşti vremea se ameliorează uşor cu cer schimbător mai mult senin noaptea * Temperatura uşor variabilă minimele vor oscila între 5 și ? grade iar maximele între 15—17 grade. In următoarele trei zile, vreme schimbătoare, cer temporar noros favorabil ploilor slabe trecătoare. Temperatura staționară.