Steagul Roşu, noiembrie 1959 (Anul 11, nr. 3230-3254)

1959-11-01 / nr. 3230

Lucrările celui de al V-lea Congres A. R. L U. S. Salutul conducătorului delegaţiei sovietice E. I. Afanasenko " Dragi tovarăşi şi prieteni, Permiteţi-mi ca în numele conduce­rii Asociaţiei de prietenie sovieto­­romîne şi în numele delegaţiei noas­tre să salut din toată inima pe parti­cipanţii la cel de-al V-lea Congres A.R.L.U.S. şi să vă urez mari şi rod­­nice succe­se în muncă. Ingăduiţi-mi să salut în mod deo­sebit pe preşedintele Asociaţiei româ­ne pentru legăturile de prietenie cu Uniunea Sovietică, academicianul C. I. Parhop, mare şi sincer prieten al U­­niunii Sovietice, să-l felicit cu prile­jul primirii înaltei distincţii sovietice — Ordinul Lenin — şi să-i urez din tot sufletul multă sănătate şi activi­tate rodnică continuă pentru întărirea prieteniei şi colaborării culturale ro­­mâno-sovietice­ Congresul A.R.L.U.S. are loc într-o perioadă excepţional de importantă şi interesantă din viaţa lumii întregi, cînd toată omenirea progresistă apro­bă rezultatele vizitei istorice a tova­răşului N. S. Hruşciov în Statele Uni­te ale Americii, vizită care a sădit în inimile tuturor popoarelor de pe glob speranţa reală în menţinerea păcii şi care a pus bazele slăbirii în­cordării internaţionale şi ale lichidă­rii „războiului rece"­Etapa istorică actuală de dezvolta­re a omenirii este marcată de mereu noi succese remarcabile ale ţărilor comunităţii socialiste care construiesc cu încredere o viaţă nouă sub condu­cerea partidelor lor comuniste şi muncitoreşti­ In cuvîntarea rostită la recepţia fes­tivă de la Pekin în cinstea celei de-a X-a aniversări a Republicii Populare Chineze, N. S. Hruşciov a arătat acest lucru în mod cit se poate de plastic: ,,Noul sistem mondial păşeşte cu în­credere înainte, se dezvoltă în ritm ra­pid, acumulează forţe ca o plantă să­nătoasă în timpul primăverii. După cum un copac puternic care a prins ră­dăcini adînci nu se teme nici de vînt şi nici de secetă, tot astfel nici noua lume socialistă nu se teme de nici un fel de furtuni şi intemperii. Lagărul socialist a devenit o forţă de nezdrun­cinat care exercită acum o influenţă hotărâtoare asupra destinelor omenirii“. Şi cu cit forţele lagărului socialist cresc mai mult, cu atît mai mari sînt posibilităţile sale pentru apărarea cu succes a cauzei păcii pe pămînt. Minunatele succese ale ţărilor la­gărului socialist arată în mod grăi­tor cît de nemărginite sînt orizontu­rile care se deschid în faţa popoare­lor ce se călăuzesc după învăţătura nemuritoare a marxism-leninismului. Vorbitorul a arătat pe larg remar­cabilele succese obţinute de oamenii sovietici, sub conducerea P.C.U.S., în realizarea hotărîrilor celui de-al XXI- lea Congres al partidului. Împreună cu noi, sub conducerea Partidului Muncitoresc Român şi a guvernului democrat-popular, a spus în continuare vorbitorul, construieşte cu succes viaţa sa nouă şi poporul român. Poporul român, stăpînul vieţii sale, a obţinut succese uriaşe în con­strucţia socialistă­După ce a subliniat creşterea neîn­treruptă a producţiei industriale şi a­­gricole obţinute de poporul nostru sub conducerea partidului, vorbitorul a ară­tat că această creştere duce implicit la îmbunătăţirea traiului tuturor oa­menilor muncii şi creează o bază trai­nică pentru dezvoltarea continuă a economiei naţionale a ţării. Poporul sovietic urmăreşte cu mul­tă atenţie aceste succese minunate şi ele îl bucură în mod sincer. Referindu-se apoi la prietenia trai­nică, de nezdruncinat dintre poporul român şi poporul sovietic, vorbitorul a spus: Această prietenie se întemeiază pe principiul leninist de nezdruncinat al internaţionalismului proletar, pe respectul şi ajutorul reciproc al ţări­lor­ noastre, pe principiul egalităţii depline în drepturi. Pe noi ne leagă de poporul român, ca şi de popoarele celorlalte ţări socialiste, comunitatea intereselor şi ţelurilor finale, unitatea ideologiei. Oamenii sovietici dau o înaltă pre­ţuire marelui rol pe care l-a jucat în întărirea relaţiilor noastre de priete­nie crearea în urmă cu 25 de ani, din iniţiativa Partidului Comunist din Ro­mânia, a Asociaţiei „Amicii U.R.S­ S.“ O mare importanţă pentru întărirea relaţiilor noastre de prietenie are ac­tivitatea desfăşurată de Asociaţia rom­înă pentru legăturile de prietenie cu Uniunea Sovietică, A.R.L.U.S., în­temeiată în noiembrie 1944, curînd după eliberarea României de sub ju­gul fascist. In urma activităţii multilaterale a A.R.L.U.S., căreia îi acordă un spri­jin uriaş în muncă Comitetul Central al Partidului Muncitoresc Roh­avi, muncitorii, ţărănimea muncitoare şi intelectualitatea din Romînia au că­pătat posibilitatea de a cunoaşte pe larg viaţa poporului sovietic, realiză­rile lui în construirea societăţii co­muniste. Ca o expresie a prieteniei tot mai strînse dintre poporul sovietic şi po­porul român, ca o consecinţă logică pentru satisfacerea interesului din ce în ce mai mare faţă de viaţa şi mun­ca poporului ev., în luna mai 1958 a luat fiinţă în Uniunea Sovietică Aso­ciaţia de prietenie sovieto-romînă. După ce a arătat că Asociaţia de prietenie sovieto-romînă întreţine prin toate mijloacele strînse relaţii priete­neşti şi un contact permanent cu Con­siliul General A.R.L.U­ S. şi face cu acesta schimb de experienţă, vorbi­torul a enumerat formele multiple de manifestări, organizate de asociaţie. De o uriaşă importanţă pentru în­tărirea legăturilor de prietenie din­tre ţările noastre este contactul per­sonal prietenesc dintre conducătorii de stat şi de partid ai Uniunii Sovie­tice şi Republicii Populare Române. Avem cu toţii în memorie acele cîte­­va zie recente cînd la invitaţia C.C. al P.M.R­, Consiliului de Miniştri şi Prezidiului Marii Adunări Naţionale a R.P.R., Nikita Sergheevici Hruşciov s-a odihnit­ în ţara dv. In încheiere daţi-mi voie să-mi ex­prim convingerea că lucrările Con­gresului al V-lea al Asociaţie­i A.R.L.U­ S. vor sluji întăririi şi adîn­­cirii continue a legăturilor de priete­nie dintre popoarele Romîniei şi Uni­unii Sovietice şi vor contribui la cau­za păcii în lumea întreagă. Darea de seamă a Consiliului General A.R.L.U.S. (Urmare din pag. 1­ a­ 23 August 1944, între R. P. Română şi U.R.S.S. s-au statornicit relaţii de tip nou, caracteristice unor ţări so­cialiste care păşesc umăr la umăr sub faldurile aceluiaşi steag biruitor — steagul marxism-leninismului. La izvoarele acestor relaţii se află rolul hotărîtor pe care l-a jucat Uniu­nea Sovietică în zdrobirea fascismu­lui, lupta eroică a armatei sovietice eliberatoare pentru izgonirea cotropi­torilor hitlerişti. Uniunea Sovietică a ajutat poporul nostru să se elibereze şi să-şi ia soarta în propriile sale mîini. Sîngele vărsat de vitejii ostaşi sovietici şi romîni, care au luptat cot la cot pentru eliberarea pămîntului patriei noastre şi apoi pe frontul de vest, pînă în munţii Tatra, a pecetluit frăţia de arme romîno-sovietică, expresie a prieteniei şi alianţei de nezdruncinat dintre popoarele ro­mân şi sovietic. Amintirea eroilor so­vietici şi romîni care au căzut în lup­ta împotriva duşmanului comun tră­ieşte mereu în inimile poporului nos­tru. Veşnică este recunoştinţa lui faţă de marele popor sovietic eliberator! Vorbitorul a subliniat că după eli­berare Uniunea Sovietică ne-a dat şi ne dă un ajutor neprecupeţit şi multi­lateral în dezvoltarea economiei noas­tre naţionale în ansamblu, la făurirea unor noi ramuri ale economiei, care n-au existat înainte. Oamenii sovietici ne-au deschis larg porţile bogatului lor tezaur de experienţă în toate do­meniile de activitate, pe care oame­nii muncii din ţara noastră îl stu­diază şi în care văd un preţios izvor de învăţăminte practice. In continuare, ocupîndu-se de ac­­tivitatea A.R.L.U.S. vorbitorul a spus: In decursul celor 15 ani de existenţă, rândurile Asociaţiei noastre au crescut an de an şi, alături de celelalte orga­nizaţii de masă şi instituţii de stat, îşi aduce aportul la opera pe care o înfăptuieşte Partidul Muncitoresc Ro­mân de educare a oamenilor muncii in spiritul patriotismului socialist şi al internaţionalismului proletar, al a­­taşamentului şi prieteniei faţă­ de Uniunea Sovietică, faţă de toate ţările lagărului socialist. Principalul conţinut al muncii cul­tural-politice de masă desfăşurate de A.R.L.U.S. în acest timp l-a constituit popularizarea măreţelor realizări ale Uniunii Sovietice pe drumul construi­rii comunismului, răspîndirea expe­rienţei sovietice în diferite domenii de activitate, popularizarea politicii externe de pace a Uniunii Sovietice şi a celorlalte ţări ale lagărului so­cialist. Vorbitorul a trecut apoi în revistă principalele acţiuni şi forme de acti­vitate ale A.R.L.U.S. In intensificarea continuă a schim­burilor culturale romîno-sovietice un rol de seamă îl are acordul cu privire la colaborarea culturală dintre R.P.R. şi U R.S.S. semnat la 7 aprilie 1956, precum şi planurile anuale de colabo­rare culturală­ Sentimentele de prietenie pe care poporul sovietic le nutreşte faţă de poporul român îşi găsesc expresia în interesul fierbinte pe care-l manifest pentru realizările oamenilor muncii din Republica Populară Romînă, pen­tru cultura şi arta romînească. Orga­nizaţiile obşteşti sovietice desfăşoară o activitate tot mai largă de informare a oamenilor sovietici despre viaţa şi realizările poporului român. Vorbitorul s-a referit la numeroasele manifestări artistice româneşti din U.R.S.S., printre care expoziţia „Ro­mînia pe drumul socialismului“ orga­nizată anul acesta la Moscova, şi care s-au bucurat de o caldă primire din partea oamenilor sovietici. In numele Congresului nostru, ex­prim de aici cele mai vii mulţumiri conducerii şi tuturor membrilor Aso­ciaţiei de Prietenie Sovieto-Romîne din U.R.S.S. şi altor organizaţii obşteşti din U.R.S.S. pentru rodnica lor acti­vitate. Exprimăm de asemenea calde mulţumiri Uniunii Asociaţiilor de Prietenie şi Legături Culturale cu Ţă­rile Străine pentru sprijinul pe care l-a acordat activităţii Asociaţiei noas­tre. Arătînd în continuare că Congresul A.R.L.U.S. a fost precedat de adunări ale Consiliilor regionale, în cadrul cărora a fost analizată activitatea des­făşurată în ultima perioadă, vorbitorul a subliniat că în centrul muncii A.R.L.U.S.-ului trebuie să stea preo­cuparea pentru continua întărire a prieteniei între poporul român şi po­porul sovietic, popularizarea realizări­lor poporului sovietic în toate dome­­­niile de activitate. Nu încape îndoială că organizaţiile A.R.L.U.S. de la oraşe şi sate vor şti sa ridice activitatea noastră la un ni­vel din ce în ce mai înalt. După ce a arătat grandioasele obiective ale planului septenal al U.R.S.S. şi a subliniat că sub condu­cerea Partidului Comunist al Uniunii , Sovietice, în frunte cu Comitetul său Central leninist, popoarele sovietice dau viaţă cu succes hotărîrilor Con­gresului al XXI-lea al P.C.U.S., vor­bitorul a spus: Exemplul Uniunii So­vietice arată convingător că socialis­mul schimbă radical soarta omului pe pămînt, transformîndu-1 intr-un om cu adevărat liber, stăpîn pe soarta sa, asigurând satisfacerea tot mai deplină a cerinţelor sale la Un înalt nivel de civilizaţie materială şi spirituală, ofe­­rindu-i cele mai largi posibilităţi de instruire şi odihnă, condiţii pentru dez­voltare multilaterală a personalităţii lui, a tuturor aptitudinilor sale crea­toare. Subliniind că epocalele succese ale Uniunii Sovietice în explorarea spaţiu­lui cosmic constituie o strălucită ilus­trare a superiorităţii sistemului socia­list, vorbitorul a spus: Ideile nemuri­toare ale Marii Revoluţii Socialiste din Octombrie, ale genialului­ Lenin, luminează grandioasele transformări revoluţionare pe care le trăieşte ome­nirea. Sub steagul acestor idei, po­poarele mai multor ţări din Europa şi Asia în frunte cu clasa muncitoare au răsturnat printr-o luptă eroică domi­naţia exploatatorilor, instaurând pu­terea populară. De la Pacific şi pînă la Elba, sub acelaşi steag biruitor al ideilor lui Marx, Engels şi Lenin, a­­proape un miliard de oameni constru­iesc cu succes orînduirea nouă, uniţi în marea familie frăţească a lagăru­lui socialist, în frunte cu Uniunea So­vietică. Congresul nostru se desfăşoară în­­tr-un moment cînd datorită luptei neobosite a Uniunii Sovietice şi a tu­turor ţărilor socialiste, a mişcării mondiale pentru pace au apărut sem­nele unui început de înseninare a at­mosferei internaţionale, iar principiile coexistenţei paşnice se afirmă cu o tot mai mare forţă. De o mare însemnă­tate pentru destinderea încordării in­ternaţionale, pentru consolidarea pă­cii, pentru asigurarea securităţii po­poarelor, sunt rezultatele vizitei în S.U.A. a tovarăşului N. S. Hruşciov şi propunerile sovietice cu privire la dezarmarea generală şi totală. Poporul român, care munceşte cu a­­vînt pentru construirea socialismului, aduce o contribuţie activă­ la munca instaurării unei păci durabile, în în­treaga lume. Conştienţi de măreţia cauzei noastre nobile, vom munci cu dragoste şi entuziasm sub conducerea Partidului Muncitoresc Român pentru înflorirea patriei noastre scumpe, Re-_, publica Populară Romînă, pentru vie- | toria socialismului, pentru apărarea J» păcii, pentru întărirea continuă a prie-^ teniei romîno-sovietice. Trăiască marele popor sovietic, con- JJ structorul comunismului! ! Trăiască poporul romín, constructor ! al socialismului în scumpa noastră­­ patrie 1 J« Trăiască în veci prietenia romino- «® sovietică 1 5 S­T­EACUL R­O­Ş­U Raionul Brăneşti poate livra Capitalei­­ cantităţi sporite de lapte­­! (Urmare din pagina l­a­ tive, este necesar ca în fiecare gos­podărie colectivă din raion să se des­făşoare încă din aceste zile o muncă su­sţinută pentru ca la actualul efec­tiv de vaci producţia de lapte să crească continuu şi să se sporească cantităţile valorificate prin I.C.I.L. Se impune îmbunătăţirea radicală a activităţii I. C. I. L. Brăneşti In prezent, cea mai mare cantitate de lapte din totalul producţiei marfă a raionului Brăneşti provine de la a­­­nimalele proprietate personală a co­lectiviştilor şi întovărăşiţilor.­ Or, în ce priveşte activitatea de preluare de către I.C.I.L. a producţiei de lapte­­marfă — prin contractări şi achiziţii — se înregistrează serioase deficienţe. In unele comune, deşi există un nu­măr mare de vaci, I.C.I.L.-ul nu a organizat centre de prelucrare a lapte­lui (exemplu: comunele Chiroiu, Ha­­gieşti şi altele), ceea ce are ca ur­­­mare faptul că din aceste comune se valorifică zilnic 20-30 litri lapte, în loc de 300-500 litri, cît există posibi­litatea. In­ alte comune (Tăm­ădău, A­­fumaţi, etc.) achizitorii de la I.C.I.L. sînt prezenţi la centrul de preluare doar 2-3 ore pe zi, apoi nu mai sînt de găsit. Au existat cazuri cint pro­ducătorii au primit cu întîrziere banii cuveniţi, deşi, dacă ar fi existat pre­ocupare s-ar fi putut organiza ca aproape în fiecare comună plata lap­telui achiziţionat să se facă imediat pe Ioc, sau cel mai tîrziu la sfirşit de săptămînă. Prea puţin se ocupă sa­lariaţii I.C.I.L. de popularizarea avan­tajelor valorificării laptelui prin con­trade sau achiziţii. Lipsit de răspun­dere faţă de sarcinile încredinţate, şe­ful oficiului raional, tov, Nicolae Popa, foarte rar părăseşte biroul pen­tru a controla pe teren cum se desfă­şoară munca. De altfel, sarcinile pla­nului pe trimestrul IV nu au fost de­falcate pe comune nici pînă la data de 28 octombrie. Drept rezultat, exis­tă o serioasă rămînere în urmă în privinţa încheierii contractelor. Mare parte de răspundere pentru această situaţie o poartă sfaturile populare, din comune, care au pierdut din ve-­­dere însemnătatea sarcinilor cu pri-­­­vire la valorificarea laptelui, nu au popularizat avantajele valorificării prin I.C.I.L. şi nu au sprijinit şi con­trolat activitatea salariaţilor acestei instituţii. După cum se ştie, valorificarea lap­telui prin I.C.I.L este foarte avanta­joasă pentru producători. Preţurile sunt îndeajuns de stimulative, iar a­­cordarea de avansuri băneşti în cazul contractării şi preluarea laptelui pe loc, scutind pe producători să se de­plaseze nenumăraţi kilometri pînă la piaţă, sunt factori de ordin material care înlesnesc preluarea unor canti­tăţi tot mai mari de lapte. Deficien­ţele arătate mai sus au făcut însă ca numai o mică parte din producţia de lapte-marfă să fie valorificată de I.C.I.L., în vreme ce numeroşi produ­cători bat cale de kilometri, cheltuind bani şi timp pentru a vinde pe piaţă cîţiva litri de lapte. Sfaturile populare comunale în­drumate de comitetele comunale de partid sunt chemate să acorde un spri­jin de zi cu zi pentru îmbunătăţirea muncii I.C.I.L. şi sporirea cantităţi­lor de lapte preluate. In felul acesta există toate condiţiile ca în cel mai scurt timp I.C.I.L. Brăneşti să livreze zilnic Capitalei o cantitate de lapte mai mare cu aproximativ 200 la sută de cit aceea realizată în perioada pre­cedentă, prevederile planului fiind în această privință sub posibilitățile ra­ionului. ! Un pahar de apă minerală—un izvor de sănătate ! Cereri la magazinele de specialitate ape minerale de masă și medicinale Antrenamentul de a%­ va contura formaţia noastră reprezentativă Amatorii de fotbal sunt preocupaţi în aceste zile de un singur lucru: procu­rarea mult invidiatului bilet pentru un loc la stadionul „23 August" la întîl­­nirea R. P. Romina — R. P. Bulga­ria de la 3 noiembrie. Şi cum cele 80.000 de locuri sunt asaltate pur şi simplu de­ sute de mii de amatori din Capitală şi din ţară plus un mare nu­măr de suporteri ai echipei bulgare se poate vedea interesul mare pe care l-a stirnit această intilnire din grupa Ill-a (Europa) a preliminariilor turneului o­­limpic. Şansele de calificare în această gru­pă sunt — in proporţii mai mari — de partea fotbaliştilor bulgari. In timp ce lor le sunt suficiente două puncte din două jocuri, echipa noastră — pen­tru a se califica — are nevoie de toate cele patru puncte puse in joc• Tocmai de aceea sarcina echipei noastre este deosebit de grea. Antrenorii care se o­­cupă de pregătirea ei se orientează iot general spre păstrarea scheletului echi­pei naţionale de pînă acum pentru a asigura reprezentativei o maturitate in joc, pentru a folosi experienţa multora dintre jucători. Alcătuirea echipei din jucătorii cu o bogată experienţă a jocurilor grele poate asigura echipei noastre o valoa­re ridicată, capabilă de un joc cit mai bun. După antrenamentul de astăzi vor rămine in lot 17 jucători din care se va forma echipa. Faţă de forma ară­tată pînă acum, in etapele de campio­nat şi faţă de cerinţele jocului cu fot­baliştii bulgari, credem că ar putea fi alcătuită echipa cea mai indicată la următoarea formaţie: Voinescu — Greavu, Băcuţ II, Soa­re — Jenei, Nunweiller — Cacoveanu, Constantin, Dinulescu, Mészáros II, Tătaru. Pentru posturile de fundaş dreapta, extremă dreapta, centru atacată, sunt contra­candidaţi serioşi (Popa, Vasile Anghel şi Dridea) care pot ocupa locu­rile in echipa reprezentativă• Antrena­mentul de astăzi va fi concludent in această direcţie. PETRE CRISTEA GREAVU IN SALA DINAMO Gimnastele din R.P. Romînă şi Italia îşi vor disputa întîietatea Astăzi, cu începere de la ora 17, in sala Dinamo se va desfăşura întîlnirea internaţională de gimnastică dintre re­prezentativele feminine ale R. P. Ro­mâne şi Italiei. Echipa Italiei, sosită de două zile în Bucureşti, numără în componenţa ei gimnaste de valoare, foarte bine cu­noscute publicului nostru. Miranda Cicognani şi Gabriela Santarelli au luat parte în acest an (24 aprilie) la cea de a II-a ediţie a Campionatelor Internaţionale de gimnastică ale R.P.R. Reprezentativa Italiei vine de data a­­ceasta cu cîteva gimnaste noi: Elena Lagorara, Franca Costa şi Rosella Ci­cognani. Din reprezentativa ţării noastre fac parte campioana R.P.R. din acest an Sonia Iovan, Emilia Liţă, Uta Pore­­ceanu, Elena Dobrovolschi — Nicules­­cu, Atanasia Ionescu şi Anica Cocsiş. Chiar cu absenţa Elenei Teodorescu — indisponibilă — echipa noastră este omogenă şi speranţele unei victorii sunt îndreptăţite. Trebuie reţinut fap­tul că se vor desfăşura numai exerci­ţii liber alese. Gimnasta SONIA IOVAN Programul spectacolelor cinematografice din regiunea București pe perioada 2-8 noiembrie 1959 ALEXANDRIA : cinematograful MV. Roaită: 2—4.XI.: Nevasta mea cîntă, 5—8.XI.: Inima nu uită ; BOLINTIN : cinematograful M. Eminescu , 2—4.XI.: Voluntarii, 5—8.XI.: Fatima ; CĂLĂRAŞI : cinematograful Al. Sahia 2—4.XI.: Pagini de vitejie, 5—8.XI.: Ul­tima primăvară ; BUFTEA : cinematograful N. Beloiannis 2—4. XI : Escadrila Liliacul, 5—8.XI. : Fatima; PERIS : cinematograful M. Eminescu 3—5.XI.: Misiune specială, 6—8.XI.: Oleko Dun­dici ; RACARI : cinematograful Republica 2—4.XI.: Un cîntec din caval, 5—8.XI.: Călătorie peste 3 mări ; GIURGIU : cinematograful Ilie Pintilie 2—8. XI.: In zgomotul roţilor ; Olga Bancic : 2—8.XI.: Fete de aceeaşi vîrstă ; OLTENIŢA : cinematograful Flacăra 2—4.XI.: O cursă obişnuită, 5—8.XI.:­ Sufletul mării ; ROŞIORI DE VEDE : cinematograful Carpaţi 2—4.XI.: Marea călătorie, 5—8.XI.: Pe drumurile României ; cinematograful Ilie Pintilie 2—8.XI.: Fapta unui om ; SLOBOZIA : cinematograful V. Roaită 2—4. XI.: Capcana lupilor, 5—8.XI.: Născuţi în furtună ; TR. MĂGURELE : cinematograful Dunărea 2— 8.XI.: Sombrero, URZICENI : cinematograful Pacea 2—4.XI.: Sufletul mării, 5—8.XI.: Frunze roșii­­ ZIMNICEA : cinematograful Progresul 2—4. XI.: Prieteni de duminică, 5—8.XI.: Fata cu chitara ; VIDELE : cinematograful Casa de Cultură 3— 5.XI. : Hongkong, 6—8.XI : Steaguri pe turnuri. Apelul adresat de Sovietul Suprem al U.R.S.S. tuturor parlamentelor MOSCOVA 31 (Agerpres).—TASS: Sesiunea Sovietului Suprem al Uni­unii Republicilor Sovietice Socialiste a adresat un Apel parlamentelor tutu­ror ţărilor lumii . Evoluţia relaţiilor internaţionale, se arată în Apel, a intrat intr-un stadiu de deosebită răspundere. Secolul ato­mului, al electronicii şi al cuceririi Cos­mosului a deschis perspective măreţe, de nebănuit dezvoltării ştiinţei şi teh­nicii. Totodată însă, omenirea s-a aflat în faţa pericolului real al folosirii a­­cestor mari descoperiri în scopul ex­terminării oamenilor şi distrugerii va­lorilor materiale. Cursa înarmărilor îndreaptă omeni­rea spre prăpastia unui nou război. Care este ieşirea ? Cum să se pună capăt situaţiei create, cum să se asi­gure oamenilor o viaţă liniştită, paş­nică ? Există un mijloc sigur, hotărîtor, de excludere a posibilităţii dezlănţuirii războiului. Acest mijloc este dezarma­rea generală şi totală a statelor. Dezarmarea generală şi totală situ­ează toate statele pe poziţii identice. Ea nu va aduce prejudicii nici uneia dintre ţări, dimpotrivă ea va asigura securitatea tuturor popoarelor. Dezarmarea generală şi totală, ara­tă Apelul în continuare, va deschide o etapă cu adevărat nouă în istoria relaţiilor internaţionale. Coexistenţa paşnică a statelor cu sisteme social­­economice diferite va fi trainic asi­gurată. Vor fi eliberate uriaşe mijloace ma­teriale şi financiare care astăzi sunt folosite pentru înarmare. Dezarmarea generală şi totală va deschide o pagină nouă în istoria dez­voltării ţărilor slab dezvoltate din punct de vedere economic. Ea va ac­celera procesul de lichidare a înapo­ierii de veacuri a ţărilor slab dezvol­tate şi coloniale scoţind la iveală o nouă sursă de mijloace pentru ajuto­rarea economică a acestora. Soluţia problemei dezarmării se află în miinile oamenilor. Omul a creat o armă distrugătoare. El poate şi tre­buie să o nimicească ! Perspectivele soluţionării acestei probleme — cea mai urgentă a con­temporaneităţii — sînt cu atît mai fa­vorabile cu cît în ultimul timp în e­­voluţia relaţiilor internaţionale au a­­vut loc schimbări spre mai bine. Înţe­legerea faptului că continuarea cursei înarmărilor este absurdă şi pericu­loasă pătrunde în conştiinţa unor pă­turi tot mai largi ale populaţiei, a membrilor parlamentelor, reprezentan­ţilor vieţii publice şi de stat. Pretu­tindeni se intensifică năzuinţele de a se pune capăt „războiului rece", de a se soluţiona problemele internaţionale ţărilor lumii litigioase fără folosirea forţei, pe baza tratativelor şi acordurilor. Un rol de seamă în destinderea în­cordării internaţionale l-a avut vizita preşedintelui Consiliului de Miniştri al U.R.S.S., N. S. Hruşciov, în Statele Unite ale Americii şi întrevederile sale cu preşedintele D. Eisenhower. In faţa omenirii se deschide posibi­litatea reală de a orienta evoluţia re­laţiilor internaţionale pe o cale nouă, să se pună capăt cursei înarmărilor, să se obţină ca metoda tratativelor să fie unica metodă de soluţionare a problemelor internaţionale. Totul depinde în prezent de voinţa şi perseverenţa popoarelor. O răspun­dere deosebită revine în această pro­blemă parlamentelor, guvernelor şi oamenilor de stat. Popoarele, alegă­torii aşteaptă ca parlamentele să-şi spună cuvîntul. Există căi reale pentru soluţionarea problemei dezarmării generale şi totale. Ele sînt arătate în propunerile guvernului sovietic prezentate spre e­­xaminare Organizaţiei Naţiunilor Uni­te. In prezent depinde direct de gu­vernele şi parlamentele celorlalte ţâri, în primul rînd ale celor mai mari state, de buna lor credinţă şi dorinţă, dacă va înceta producţia uneltelor morţii şi ale distrugerii şi vor fi ni­micite stocurile de arme acumulate dacă omenirea va merge pe calea războiului distrugător sau va porni pe calea dezvoltării paşnice. Sovietul Suprem al U.R.S.S., guver­­nul Uniunii Sovietice, îndeplinind vo­inţa poporului sovietic, vor face tot ce depinde de ele pentru soluţionarea problemei dezarmării şi transformării slăbirii încordării internaţionale, rea­lizate pînă în prezent, într-o pace trai­nică. Sovietul Suprem al U.R.S.S., a­­probînd intrutotul iniţiativa­ de pace a guvernului sovietic, care a prezentat spre examinare Organizaţiei Naţiuni­­lor Unite programul de dezarmare ge­nerală şi totală, îşi exprimă încrederea că iniţiativa nobilă a guvernului so­vietic va găsi înţelegere şi sprijin în rîndul parlamentelor şi guvernelor celorlalte ţări. Sovietul Suprem al U.R.S.S. speră, se spune în încheierea Apelului, că parlamentele şi membrii parlamentelor din toate ţările vor face tot ce le va sta în putinţă pentru a izbăvi popoare­­le de îngrozitorul flagel — cursa în­armărilor — pentru a obţine dezarma­rea şi a deschide întregii omeniri ca­lea spre o pace veşnică. ATENA 31. — Corespondenţă spe­cială : Vizita in Grecia a acad. Atanase loja, vicepreşedinte a Consiliului de Miniştri şi ministru al Învăţămintului şi Culturii al R.P.R., ca invitat al Aca­demiei de Ştiinţe din Atena prilejueşte o Întărire a legăturilor de prietenie in­tre poporul român şi grec. Intrunindu-se in adunare extraordi­nară, Academia de Ştiinţe din Atena a ascultat conferinţa acad. Atanase Joja despre „Prezenţa lui Aristotel in logica modernă". Şedinţa a fost deschisă de preşedin­tele Academiei, Spiros Melas, care, pre­­zentind pe înaltul oaspete român, a spus printre altele: Eminentul confrate a avut bunăvoinţa de a accepta invita­ţia Academiei noastre, inspirată din do­rinţa de a dezvolta relaţiile culturale intre oamenii de ştiinţă şi artă inde­pendent de orice deosebire de regim po­litic. Suntem ferm convinşi că aceasta COMBINATUL AGRO-ALIMENTAR „30 DECEMBRIE“ , raionul Vidra, regiunea Bucureşti, ■ telefon 13.11.44 şi 15.31.54 , angajează muncitori mezelari, , tranşatori, c­ontolitori. Prezenta­ , ,­rea zilnic la sediul Combinatului,, , tramvai 17—29 şi autobuzul 59 , Şoseaua Giurgiului km. 17. Se ga- , , rantează cazarea. * ( ■ a*, a. .a..a..a. corespunde intrutotul marii cotituri is­torice a umanităţii caracterizată prin imensele descoperiri ale ştiin­ţei şi teh­nicii. Bucuria noastră de a primi pe excelenţa sa dl. Atanase Joja este cu atit mai mare cu cît e vorba de un savant al poporului român, popor care de-a lungul secolelor nu numai că n-a fost ostil Greciei, dar întotdeauna a fost unul dintre prietenii săi cei mai apropiaţi. Preşedintele Academiei a dat apoi cuvintul acad. Atanase loja, care a conferenţiat despre „Prezenţa lui Aris­­totel in logica modernă". La sfirşitul expunerii sale, acad. Ata­nase Joja a fost îndelung aplaudat de asistenţă. Conferinţa este apreciată ca un eveniment cultural-ştiinţific de o deosebită însemnătate. Simbătă dimineaţa, acad. Atanase Joja, însoţit de ambasadorul R P. Ro­míne in Grecia, Ion Drinceanu, a fă­cut o vizită d-lui Constantin Tsatsos, ministru la Preşedinţia guvernului ei­. Cu acest prilej s-au discutat proble­me cu caracter cultural interesind cele două ţări. Convorbirea a decurs intr-o atmosfe­­ră cordială. ★ ATENA 31 (Corespondență spe­cială). La 31 octombrie, ambasado­rul R.P. Romîne în Grecia, Ion Drîn­­ceanu, a organizat în cinstea tov. Atanase Joj,a o reuniune la restauram­tul „Astoria“. In timpul reuniunii au avut loc dis­cuţii amicale referitoare la relaţiile ştiinţifice şi culturale dintre cele două ţări. Reuniunea s-a desfăşurat într-o atmosferă cordială. ★ Preşedintele Academiei de Ştiinţe din Atena, Spiros Melas, a oferit sîm­­bătă seara un dineu în onoarea acad. Atanase Joja. » Vizita tovarăşului Atanase Joja la Atena Costume, taioare, rochii, paltoane, balonseide şi orice confecţii pentru bărbaţi şi femei cu materialul Dv. sau al cooperativei, execută în condiţii ireproşabile şi în cel mai scurt termen Cooperativa Sporul prin centrele sale din: Lipscani, 30 Decembrie, Cal. Călăraşi, Şelari, Cal. Dudeşti, Cal. Văcăreşti şi celelalte din cuprinsul Raionului T. Vladimirescu.­­ Adresaţi-vă cu încredere unităţilor noastre Coop. „SPORUL“

Next