Steagul Roşu, noiembrie 1959 (Anul 11, nr. 3230-3254)
1959-11-01 / nr. 3230
Lucrările celui de al V-lea Congres A. R. L U. S. Salutul conducătorului delegaţiei sovietice E. I. Afanasenko " Dragi tovarăşi şi prieteni, Permiteţi-mi ca în numele conducerii Asociaţiei de prietenie sovietoromîne şi în numele delegaţiei noastre să salut din toată inima pe participanţii la cel de-al V-lea Congres A.R.L.U.S. şi să vă urez mari şi rodnice succese în muncă. Ingăduiţi-mi să salut în mod deosebit pe preşedintele Asociaţiei române pentru legăturile de prietenie cu Uniunea Sovietică, academicianul C. I. Parhop, mare şi sincer prieten al Uniunii Sovietice, să-l felicit cu prilejul primirii înaltei distincţii sovietice — Ordinul Lenin — şi să-i urez din tot sufletul multă sănătate şi activitate rodnică continuă pentru întărirea prieteniei şi colaborării culturale româno-sovietice Congresul A.R.L.U.S. are loc într-o perioadă excepţional de importantă şi interesantă din viaţa lumii întregi, cînd toată omenirea progresistă aprobă rezultatele vizitei istorice a tovarăşului N. S. Hruşciov în Statele Unite ale Americii, vizită care a sădit în inimile tuturor popoarelor de pe glob speranţa reală în menţinerea păcii şi care a pus bazele slăbirii încordării internaţionale şi ale lichidării „războiului rece"Etapa istorică actuală de dezvoltare a omenirii este marcată de mereu noi succese remarcabile ale ţărilor comunităţii socialiste care construiesc cu încredere o viaţă nouă sub conducerea partidelor lor comuniste şi muncitoreşti In cuvîntarea rostită la recepţia festivă de la Pekin în cinstea celei de-a X-a aniversări a Republicii Populare Chineze, N. S. Hruşciov a arătat acest lucru în mod cit se poate de plastic: ,,Noul sistem mondial păşeşte cu încredere înainte, se dezvoltă în ritm rapid, acumulează forţe ca o plantă sănătoasă în timpul primăverii. După cum un copac puternic care a prins rădăcini adînci nu se teme nici de vînt şi nici de secetă, tot astfel nici noua lume socialistă nu se teme de nici un fel de furtuni şi intemperii. Lagărul socialist a devenit o forţă de nezdruncinat care exercită acum o influenţă hotărâtoare asupra destinelor omenirii“. Şi cu cit forţele lagărului socialist cresc mai mult, cu atît mai mari sînt posibilităţile sale pentru apărarea cu succes a cauzei păcii pe pămînt. Minunatele succese ale ţărilor lagărului socialist arată în mod grăitor cît de nemărginite sînt orizonturile care se deschid în faţa popoarelor ce se călăuzesc după învăţătura nemuritoare a marxism-leninismului. Vorbitorul a arătat pe larg remarcabilele succese obţinute de oamenii sovietici, sub conducerea P.C.U.S., în realizarea hotărîrilor celui de-al XXI- lea Congres al partidului. Împreună cu noi, sub conducerea Partidului Muncitoresc Român şi a guvernului democrat-popular, a spus în continuare vorbitorul, construieşte cu succes viaţa sa nouă şi poporul român. Poporul român, stăpînul vieţii sale, a obţinut succese uriaşe în construcţia socialistăDupă ce a subliniat creşterea neîntreruptă a producţiei industriale şi agricole obţinute de poporul nostru sub conducerea partidului, vorbitorul a arătat că această creştere duce implicit la îmbunătăţirea traiului tuturor oamenilor muncii şi creează o bază trainică pentru dezvoltarea continuă a economiei naţionale a ţării. Poporul sovietic urmăreşte cu multă atenţie aceste succese minunate şi ele îl bucură în mod sincer. Referindu-se apoi la prietenia trainică, de nezdruncinat dintre poporul român şi poporul sovietic, vorbitorul a spus: Această prietenie se întemeiază pe principiul leninist de nezdruncinat al internaţionalismului proletar, pe respectul şi ajutorul reciproc al ţărilor noastre, pe principiul egalităţii depline în drepturi. Pe noi ne leagă de poporul român, ca şi de popoarele celorlalte ţări socialiste, comunitatea intereselor şi ţelurilor finale, unitatea ideologiei. Oamenii sovietici dau o înaltă preţuire marelui rol pe care l-a jucat în întărirea relaţiilor noastre de prietenie crearea în urmă cu 25 de ani, din iniţiativa Partidului Comunist din România, a Asociaţiei „Amicii U.R.S S.“ O mare importanţă pentru întărirea relaţiilor noastre de prietenie are activitatea desfăşurată de Asociaţia romînă pentru legăturile de prietenie cu Uniunea Sovietică, A.R.L.U.S., întemeiată în noiembrie 1944, curînd după eliberarea României de sub jugul fascist. In urma activităţii multilaterale a A.R.L.U.S., căreia îi acordă un sprijin uriaş în muncă Comitetul Central al Partidului Muncitoresc Rohavi, muncitorii, ţărănimea muncitoare şi intelectualitatea din Romînia au căpătat posibilitatea de a cunoaşte pe larg viaţa poporului sovietic, realizările lui în construirea societăţii comuniste. Ca o expresie a prieteniei tot mai strînse dintre poporul sovietic şi poporul român, ca o consecinţă logică pentru satisfacerea interesului din ce în ce mai mare faţă de viaţa şi munca poporului ev., în luna mai 1958 a luat fiinţă în Uniunea Sovietică Asociaţia de prietenie sovieto-romînă. După ce a arătat că Asociaţia de prietenie sovieto-romînă întreţine prin toate mijloacele strînse relaţii prieteneşti şi un contact permanent cu Consiliul General A.R.L.U S. şi face cu acesta schimb de experienţă, vorbitorul a enumerat formele multiple de manifestări, organizate de asociaţie. De o uriaşă importanţă pentru întărirea legăturilor de prietenie dintre ţările noastre este contactul personal prietenesc dintre conducătorii de stat şi de partid ai Uniunii Sovietice şi Republicii Populare Române. Avem cu toţii în memorie acele cîteva zie recente cînd la invitaţia C.C. al P.M.R, Consiliului de Miniştri şi Prezidiului Marii Adunări Naţionale a R.P.R., Nikita Sergheevici Hruşciov s-a odihnit în ţara dv. In încheiere daţi-mi voie să-mi exprim convingerea că lucrările Congresului al V-lea al Asociaţiei A.R.L.U S. vor sluji întăririi şi adîncirii continue a legăturilor de prietenie dintre popoarele Romîniei şi Uniunii Sovietice şi vor contribui la cauza păcii în lumea întreagă. Darea de seamă a Consiliului General A.R.L.U.S. (Urmare din pag. 1 a 23 August 1944, între R. P. Română şi U.R.S.S. s-au statornicit relaţii de tip nou, caracteristice unor ţări socialiste care păşesc umăr la umăr sub faldurile aceluiaşi steag biruitor — steagul marxism-leninismului. La izvoarele acestor relaţii se află rolul hotărîtor pe care l-a jucat Uniunea Sovietică în zdrobirea fascismului, lupta eroică a armatei sovietice eliberatoare pentru izgonirea cotropitorilor hitlerişti. Uniunea Sovietică a ajutat poporul nostru să se elibereze şi să-şi ia soarta în propriile sale mîini. Sîngele vărsat de vitejii ostaşi sovietici şi romîni, care au luptat cot la cot pentru eliberarea pămîntului patriei noastre şi apoi pe frontul de vest, pînă în munţii Tatra, a pecetluit frăţia de arme romîno-sovietică, expresie a prieteniei şi alianţei de nezdruncinat dintre popoarele român şi sovietic. Amintirea eroilor sovietici şi romîni care au căzut în lupta împotriva duşmanului comun trăieşte mereu în inimile poporului nostru. Veşnică este recunoştinţa lui faţă de marele popor sovietic eliberator! Vorbitorul a subliniat că după eliberare Uniunea Sovietică ne-a dat şi ne dă un ajutor neprecupeţit şi multilateral în dezvoltarea economiei noastre naţionale în ansamblu, la făurirea unor noi ramuri ale economiei, care n-au existat înainte. Oamenii sovietici ne-au deschis larg porţile bogatului lor tezaur de experienţă în toate domeniile de activitate, pe care oamenii muncii din ţara noastră îl studiază şi în care văd un preţios izvor de învăţăminte practice. In continuare, ocupîndu-se de activitatea A.R.L.U.S. vorbitorul a spus: In decursul celor 15 ani de existenţă, rândurile Asociaţiei noastre au crescut an de an şi, alături de celelalte organizaţii de masă şi instituţii de stat, îşi aduce aportul la opera pe care o înfăptuieşte Partidul Muncitoresc Român de educare a oamenilor muncii in spiritul patriotismului socialist şi al internaţionalismului proletar, al ataşamentului şi prieteniei faţă de Uniunea Sovietică, faţă de toate ţările lagărului socialist. Principalul conţinut al muncii cultural-politice de masă desfăşurate de A.R.L.U.S. în acest timp l-a constituit popularizarea măreţelor realizări ale Uniunii Sovietice pe drumul construirii comunismului, răspîndirea experienţei sovietice în diferite domenii de activitate, popularizarea politicii externe de pace a Uniunii Sovietice şi a celorlalte ţări ale lagărului socialist. Vorbitorul a trecut apoi în revistă principalele acţiuni şi forme de activitate ale A.R.L.U.S. In intensificarea continuă a schimburilor culturale romîno-sovietice un rol de seamă îl are acordul cu privire la colaborarea culturală dintre R.P.R. şi U R.S.S. semnat la 7 aprilie 1956, precum şi planurile anuale de colaborare culturală Sentimentele de prietenie pe care poporul sovietic le nutreşte faţă de poporul român îşi găsesc expresia în interesul fierbinte pe care-l manifest pentru realizările oamenilor muncii din Republica Populară Romînă, pentru cultura şi arta romînească. Organizaţiile obşteşti sovietice desfăşoară o activitate tot mai largă de informare a oamenilor sovietici despre viaţa şi realizările poporului român. Vorbitorul s-a referit la numeroasele manifestări artistice româneşti din U.R.S.S., printre care expoziţia „Romînia pe drumul socialismului“ organizată anul acesta la Moscova, şi care s-au bucurat de o caldă primire din partea oamenilor sovietici. In numele Congresului nostru, exprim de aici cele mai vii mulţumiri conducerii şi tuturor membrilor Asociaţiei de Prietenie Sovieto-Romîne din U.R.S.S. şi altor organizaţii obşteşti din U.R.S.S. pentru rodnica lor activitate. Exprimăm de asemenea calde mulţumiri Uniunii Asociaţiilor de Prietenie şi Legături Culturale cu Ţările Străine pentru sprijinul pe care l-a acordat activităţii Asociaţiei noastre. Arătînd în continuare că Congresul A.R.L.U.S. a fost precedat de adunări ale Consiliilor regionale, în cadrul cărora a fost analizată activitatea desfăşurată în ultima perioadă, vorbitorul a subliniat că în centrul muncii A.R.L.U.S.-ului trebuie să stea preocuparea pentru continua întărire a prieteniei între poporul român şi poporul sovietic, popularizarea realizărilor poporului sovietic în toate domeniile de activitate. Nu încape îndoială că organizaţiile A.R.L.U.S. de la oraşe şi sate vor şti sa ridice activitatea noastră la un nivel din ce în ce mai înalt. După ce a arătat grandioasele obiective ale planului septenal al U.R.S.S. şi a subliniat că sub conducerea Partidului Comunist al Uniunii , Sovietice, în frunte cu Comitetul său Central leninist, popoarele sovietice dau viaţă cu succes hotărîrilor Congresului al XXI-lea al P.C.U.S., vorbitorul a spus: Exemplul Uniunii Sovietice arată convingător că socialismul schimbă radical soarta omului pe pămînt, transformîndu-1 intr-un om cu adevărat liber, stăpîn pe soarta sa, asigurând satisfacerea tot mai deplină a cerinţelor sale la Un înalt nivel de civilizaţie materială şi spirituală, oferindu-i cele mai largi posibilităţi de instruire şi odihnă, condiţii pentru dezvoltare multilaterală a personalităţii lui, a tuturor aptitudinilor sale creatoare. Subliniind că epocalele succese ale Uniunii Sovietice în explorarea spaţiului cosmic constituie o strălucită ilustrare a superiorităţii sistemului socialist, vorbitorul a spus: Ideile nemuritoare ale Marii Revoluţii Socialiste din Octombrie, ale genialului Lenin, luminează grandioasele transformări revoluţionare pe care le trăieşte omenirea. Sub steagul acestor idei, popoarele mai multor ţări din Europa şi Asia în frunte cu clasa muncitoare au răsturnat printr-o luptă eroică dominaţia exploatatorilor, instaurând puterea populară. De la Pacific şi pînă la Elba, sub acelaşi steag biruitor al ideilor lui Marx, Engels şi Lenin, aproape un miliard de oameni construiesc cu succes orînduirea nouă, uniţi în marea familie frăţească a lagărului socialist, în frunte cu Uniunea Sovietică. Congresul nostru se desfăşoară într-un moment cînd datorită luptei neobosite a Uniunii Sovietice şi a tuturor ţărilor socialiste, a mişcării mondiale pentru pace au apărut semnele unui început de înseninare a atmosferei internaţionale, iar principiile coexistenţei paşnice se afirmă cu o tot mai mare forţă. De o mare însemnătate pentru destinderea încordării internaţionale, pentru consolidarea păcii, pentru asigurarea securităţii popoarelor, sunt rezultatele vizitei în S.U.A. a tovarăşului N. S. Hruşciov şi propunerile sovietice cu privire la dezarmarea generală şi totală. Poporul român, care munceşte cu avînt pentru construirea socialismului, aduce o contribuţie activă la munca instaurării unei păci durabile, în întreaga lume. Conştienţi de măreţia cauzei noastre nobile, vom munci cu dragoste şi entuziasm sub conducerea Partidului Muncitoresc Român pentru înflorirea patriei noastre scumpe, Re-_, publica Populară Romînă, pentru vie- | toria socialismului, pentru apărarea J» păcii, pentru întărirea continuă a prie-^ teniei romîno-sovietice. Trăiască marele popor sovietic, con- JJ structorul comunismului! ! Trăiască poporul romín, constructor ! al socialismului în scumpa noastră patrie 1 J« Trăiască în veci prietenia romino- «® sovietică 1 5 STEACUL ROŞU Raionul Brăneşti poate livra Capitalei cantităţi sporite de lapte! (Urmare din pagina la tive, este necesar ca în fiecare gospodărie colectivă din raion să se desfăşoare încă din aceste zile o muncă susţinută pentru ca la actualul efectiv de vaci producţia de lapte să crească continuu şi să se sporească cantităţile valorificate prin I.C.I.L. Se impune îmbunătăţirea radicală a activităţii I. C. I. L. Brăneşti In prezent, cea mai mare cantitate de lapte din totalul producţiei marfă a raionului Brăneşti provine de la animalele proprietate personală a colectiviştilor şi întovărăşiţilor. Or, în ce priveşte activitatea de preluare de către I.C.I.L. a producţiei de laptemarfă — prin contractări şi achiziţii — se înregistrează serioase deficienţe. In unele comune, deşi există un număr mare de vaci, I.C.I.L.-ul nu a organizat centre de prelucrare a laptelui (exemplu: comunele Chiroiu, Hagieşti şi altele), ceea ce are ca urmare faptul că din aceste comune se valorifică zilnic 20-30 litri lapte, în loc de 300-500 litri, cît există posibilitatea. In alte comune (Tămădău, Afumaţi, etc.) achizitorii de la I.C.I.L. sînt prezenţi la centrul de preluare doar 2-3 ore pe zi, apoi nu mai sînt de găsit. Au existat cazuri cint producătorii au primit cu întîrziere banii cuveniţi, deşi, dacă ar fi existat preocupare s-ar fi putut organiza ca aproape în fiecare comună plata laptelui achiziţionat să se facă imediat pe Ioc, sau cel mai tîrziu la sfirşit de săptămînă. Prea puţin se ocupă salariaţii I.C.I.L. de popularizarea avantajelor valorificării laptelui prin contrade sau achiziţii. Lipsit de răspundere faţă de sarcinile încredinţate, şeful oficiului raional, tov, Nicolae Popa, foarte rar părăseşte biroul pentru a controla pe teren cum se desfăşoară munca. De altfel, sarcinile planului pe trimestrul IV nu au fost defalcate pe comune nici pînă la data de 28 octombrie. Drept rezultat, există o serioasă rămînere în urmă în privinţa încheierii contractelor. Mare parte de răspundere pentru această situaţie o poartă sfaturile populare, din comune, care au pierdut din ve-dere însemnătatea sarcinilor cu pri-vire la valorificarea laptelui, nu au popularizat avantajele valorificării prin I.C.I.L. şi nu au sprijinit şi controlat activitatea salariaţilor acestei instituţii. După cum se ştie, valorificarea laptelui prin I.C.I.L este foarte avantajoasă pentru producători. Preţurile sunt îndeajuns de stimulative, iar acordarea de avansuri băneşti în cazul contractării şi preluarea laptelui pe loc, scutind pe producători să se deplaseze nenumăraţi kilometri pînă la piaţă, sunt factori de ordin material care înlesnesc preluarea unor cantităţi tot mai mari de lapte. Deficienţele arătate mai sus au făcut însă ca numai o mică parte din producţia de lapte-marfă să fie valorificată de I.C.I.L., în vreme ce numeroşi producători bat cale de kilometri, cheltuind bani şi timp pentru a vinde pe piaţă cîţiva litri de lapte. Sfaturile populare comunale îndrumate de comitetele comunale de partid sunt chemate să acorde un sprijin de zi cu zi pentru îmbunătăţirea muncii I.C.I.L. şi sporirea cantităţilor de lapte preluate. In felul acesta există toate condiţiile ca în cel mai scurt timp I.C.I.L. Brăneşti să livreze zilnic Capitalei o cantitate de lapte mai mare cu aproximativ 200 la sută de cit aceea realizată în perioada precedentă, prevederile planului fiind în această privință sub posibilitățile raionului. ! Un pahar de apă minerală—un izvor de sănătate ! Cereri la magazinele de specialitate ape minerale de masă și medicinale Antrenamentul de a% va contura formaţia noastră reprezentativă Amatorii de fotbal sunt preocupaţi în aceste zile de un singur lucru: procurarea mult invidiatului bilet pentru un loc la stadionul „23 August" la întîlnirea R. P. Romina — R. P. Bulgaria de la 3 noiembrie. Şi cum cele 80.000 de locuri sunt asaltate pur şi simplu de sute de mii de amatori din Capitală şi din ţară plus un mare număr de suporteri ai echipei bulgare se poate vedea interesul mare pe care l-a stirnit această intilnire din grupa Ill-a (Europa) a preliminariilor turneului olimpic. Şansele de calificare în această grupă sunt — in proporţii mai mari — de partea fotbaliştilor bulgari. In timp ce lor le sunt suficiente două puncte din două jocuri, echipa noastră — pentru a se califica — are nevoie de toate cele patru puncte puse in joc• Tocmai de aceea sarcina echipei noastre este deosebit de grea. Antrenorii care se ocupă de pregătirea ei se orientează iot general spre păstrarea scheletului echipei naţionale de pînă acum pentru a asigura reprezentativei o maturitate in joc, pentru a folosi experienţa multora dintre jucători. Alcătuirea echipei din jucătorii cu o bogată experienţă a jocurilor grele poate asigura echipei noastre o valoare ridicată, capabilă de un joc cit mai bun. După antrenamentul de astăzi vor rămine in lot 17 jucători din care se va forma echipa. Faţă de forma arătată pînă acum, in etapele de campionat şi faţă de cerinţele jocului cu fotbaliştii bulgari, credem că ar putea fi alcătuită echipa cea mai indicată la următoarea formaţie: Voinescu — Greavu, Băcuţ II, Soare — Jenei, Nunweiller — Cacoveanu, Constantin, Dinulescu, Mészáros II, Tătaru. Pentru posturile de fundaş dreapta, extremă dreapta, centru atacată, sunt contracandidaţi serioşi (Popa, Vasile Anghel şi Dridea) care pot ocupa locurile in echipa reprezentativă• Antrenamentul de astăzi va fi concludent in această direcţie. PETRE CRISTEA GREAVU IN SALA DINAMO Gimnastele din R.P. Romînă şi Italia îşi vor disputa întîietatea Astăzi, cu începere de la ora 17, in sala Dinamo se va desfăşura întîlnirea internaţională de gimnastică dintre reprezentativele feminine ale R. P. Române şi Italiei. Echipa Italiei, sosită de două zile în Bucureşti, numără în componenţa ei gimnaste de valoare, foarte bine cunoscute publicului nostru. Miranda Cicognani şi Gabriela Santarelli au luat parte în acest an (24 aprilie) la cea de a II-a ediţie a Campionatelor Internaţionale de gimnastică ale R.P.R. Reprezentativa Italiei vine de data aceasta cu cîteva gimnaste noi: Elena Lagorara, Franca Costa şi Rosella Cicognani. Din reprezentativa ţării noastre fac parte campioana R.P.R. din acest an Sonia Iovan, Emilia Liţă, Uta Poreceanu, Elena Dobrovolschi — Niculescu, Atanasia Ionescu şi Anica Cocsiş. Chiar cu absenţa Elenei Teodorescu — indisponibilă — echipa noastră este omogenă şi speranţele unei victorii sunt îndreptăţite. Trebuie reţinut faptul că se vor desfăşura numai exerciţii liber alese. Gimnasta SONIA IOVAN Programul spectacolelor cinematografice din regiunea București pe perioada 2-8 noiembrie 1959 ALEXANDRIA : cinematograful MV. Roaită: 2—4.XI.: Nevasta mea cîntă, 5—8.XI.: Inima nu uită ; BOLINTIN : cinematograful M. Eminescu , 2—4.XI.: Voluntarii, 5—8.XI.: Fatima ; CĂLĂRAŞI : cinematograful Al. Sahia 2—4.XI.: Pagini de vitejie, 5—8.XI.: Ultima primăvară ; BUFTEA : cinematograful N. Beloiannis 2—4. XI : Escadrila Liliacul, 5—8.XI. : Fatima; PERIS : cinematograful M. Eminescu 3—5.XI.: Misiune specială, 6—8.XI.: Oleko Dundici ; RACARI : cinematograful Republica 2—4.XI.: Un cîntec din caval, 5—8.XI.: Călătorie peste 3 mări ; GIURGIU : cinematograful Ilie Pintilie 2—8. XI.: In zgomotul roţilor ; Olga Bancic : 2—8.XI.: Fete de aceeaşi vîrstă ; OLTENIŢA : cinematograful Flacăra 2—4.XI.: O cursă obişnuită, 5—8.XI.: Sufletul mării ; ROŞIORI DE VEDE : cinematograful Carpaţi 2—4.XI.: Marea călătorie, 5—8.XI.: Pe drumurile României ; cinematograful Ilie Pintilie 2—8.XI.: Fapta unui om ; SLOBOZIA : cinematograful V. Roaită 2—4. XI.: Capcana lupilor, 5—8.XI.: Născuţi în furtună ; TR. MĂGURELE : cinematograful Dunărea 2— 8.XI.: Sombrero, URZICENI : cinematograful Pacea 2—4.XI.: Sufletul mării, 5—8.XI.: Frunze roșii ZIMNICEA : cinematograful Progresul 2—4. XI.: Prieteni de duminică, 5—8.XI.: Fata cu chitara ; VIDELE : cinematograful Casa de Cultură 3— 5.XI. : Hongkong, 6—8.XI : Steaguri pe turnuri. Apelul adresat de Sovietul Suprem al U.R.S.S. tuturor parlamentelor MOSCOVA 31 (Agerpres).—TASS: Sesiunea Sovietului Suprem al Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste a adresat un Apel parlamentelor tuturor ţărilor lumii . Evoluţia relaţiilor internaţionale, se arată în Apel, a intrat intr-un stadiu de deosebită răspundere. Secolul atomului, al electronicii şi al cuceririi Cosmosului a deschis perspective măreţe, de nebănuit dezvoltării ştiinţei şi tehnicii. Totodată însă, omenirea s-a aflat în faţa pericolului real al folosirii acestor mari descoperiri în scopul exterminării oamenilor şi distrugerii valorilor materiale. Cursa înarmărilor îndreaptă omenirea spre prăpastia unui nou război. Care este ieşirea ? Cum să se pună capăt situaţiei create, cum să se asigure oamenilor o viaţă liniştită, paşnică ? Există un mijloc sigur, hotărîtor, de excludere a posibilităţii dezlănţuirii războiului. Acest mijloc este dezarmarea generală şi totală a statelor. Dezarmarea generală şi totală situează toate statele pe poziţii identice. Ea nu va aduce prejudicii nici uneia dintre ţări, dimpotrivă ea va asigura securitatea tuturor popoarelor. Dezarmarea generală şi totală, arată Apelul în continuare, va deschide o etapă cu adevărat nouă în istoria relaţiilor internaţionale. Coexistenţa paşnică a statelor cu sisteme socialeconomice diferite va fi trainic asigurată. Vor fi eliberate uriaşe mijloace materiale şi financiare care astăzi sunt folosite pentru înarmare. Dezarmarea generală şi totală va deschide o pagină nouă în istoria dezvoltării ţărilor slab dezvoltate din punct de vedere economic. Ea va accelera procesul de lichidare a înapoierii de veacuri a ţărilor slab dezvoltate şi coloniale scoţind la iveală o nouă sursă de mijloace pentru ajutorarea economică a acestora. Soluţia problemei dezarmării se află în miinile oamenilor. Omul a creat o armă distrugătoare. El poate şi trebuie să o nimicească ! Perspectivele soluţionării acestei probleme — cea mai urgentă a contemporaneităţii — sînt cu atît mai favorabile cu cît în ultimul timp în evoluţia relaţiilor internaţionale au avut loc schimbări spre mai bine. Înţelegerea faptului că continuarea cursei înarmărilor este absurdă şi periculoasă pătrunde în conştiinţa unor pături tot mai largi ale populaţiei, a membrilor parlamentelor, reprezentanţilor vieţii publice şi de stat. Pretutindeni se intensifică năzuinţele de a se pune capăt „războiului rece", de a se soluţiona problemele internaţionale ţărilor lumii litigioase fără folosirea forţei, pe baza tratativelor şi acordurilor. Un rol de seamă în destinderea încordării internaţionale l-a avut vizita preşedintelui Consiliului de Miniştri al U.R.S.S., N. S. Hruşciov, în Statele Unite ale Americii şi întrevederile sale cu preşedintele D. Eisenhower. In faţa omenirii se deschide posibilitatea reală de a orienta evoluţia relaţiilor internaţionale pe o cale nouă, să se pună capăt cursei înarmărilor, să se obţină ca metoda tratativelor să fie unica metodă de soluţionare a problemelor internaţionale. Totul depinde în prezent de voinţa şi perseverenţa popoarelor. O răspundere deosebită revine în această problemă parlamentelor, guvernelor şi oamenilor de stat. Popoarele, alegătorii aşteaptă ca parlamentele să-şi spună cuvîntul. Există căi reale pentru soluţionarea problemei dezarmării generale şi totale. Ele sînt arătate în propunerile guvernului sovietic prezentate spre examinare Organizaţiei Naţiunilor Unite. In prezent depinde direct de guvernele şi parlamentele celorlalte ţâri, în primul rînd ale celor mai mari state, de buna lor credinţă şi dorinţă, dacă va înceta producţia uneltelor morţii şi ale distrugerii şi vor fi nimicite stocurile de arme acumulate dacă omenirea va merge pe calea războiului distrugător sau va porni pe calea dezvoltării paşnice. Sovietul Suprem al U.R.S.S., guvernul Uniunii Sovietice, îndeplinind voinţa poporului sovietic, vor face tot ce depinde de ele pentru soluţionarea problemei dezarmării şi transformării slăbirii încordării internaţionale, realizate pînă în prezent, într-o pace trainică. Sovietul Suprem al U.R.S.S., aprobînd intrutotul iniţiativa de pace a guvernului sovietic, care a prezentat spre examinare Organizaţiei Naţiunilor Unite programul de dezarmare generală şi totală, îşi exprimă încrederea că iniţiativa nobilă a guvernului sovietic va găsi înţelegere şi sprijin în rîndul parlamentelor şi guvernelor celorlalte ţări. Sovietul Suprem al U.R.S.S. speră, se spune în încheierea Apelului, că parlamentele şi membrii parlamentelor din toate ţările vor face tot ce le va sta în putinţă pentru a izbăvi popoarele de îngrozitorul flagel — cursa înarmărilor — pentru a obţine dezarmarea şi a deschide întregii omeniri calea spre o pace veşnică. ATENA 31. — Corespondenţă specială : Vizita in Grecia a acad. Atanase loja, vicepreşedinte a Consiliului de Miniştri şi ministru al Învăţămintului şi Culturii al R.P.R., ca invitat al Academiei de Ştiinţe din Atena prilejueşte o Întărire a legăturilor de prietenie intre poporul român şi grec. Intrunindu-se in adunare extraordinară, Academia de Ştiinţe din Atena a ascultat conferinţa acad. Atanase Joja despre „Prezenţa lui Aristotel in logica modernă". Şedinţa a fost deschisă de preşedintele Academiei, Spiros Melas, care, prezentind pe înaltul oaspete român, a spus printre altele: Eminentul confrate a avut bunăvoinţa de a accepta invitaţia Academiei noastre, inspirată din dorinţa de a dezvolta relaţiile culturale intre oamenii de ştiinţă şi artă independent de orice deosebire de regim politic. Suntem ferm convinşi că aceasta COMBINATUL AGRO-ALIMENTAR „30 DECEMBRIE“ , raionul Vidra, regiunea Bucureşti, ■ telefon 13.11.44 şi 15.31.54 , angajează muncitori mezelari, , tranşatori, contolitori. Prezenta , ,rea zilnic la sediul Combinatului,, , tramvai 17—29 şi autobuzul 59 , Şoseaua Giurgiului km. 17. Se ga- , , rantează cazarea. * ( ■ a*, a. .a..a..a. corespunde intrutotul marii cotituri istorice a umanităţii caracterizată prin imensele descoperiri ale ştiinţei şi tehnicii. Bucuria noastră de a primi pe excelenţa sa dl. Atanase Joja este cu atit mai mare cu cît e vorba de un savant al poporului român, popor care de-a lungul secolelor nu numai că n-a fost ostil Greciei, dar întotdeauna a fost unul dintre prietenii săi cei mai apropiaţi. Preşedintele Academiei a dat apoi cuvintul acad. Atanase loja, care a conferenţiat despre „Prezenţa lui Aristotel in logica modernă". La sfirşitul expunerii sale, acad. Atanase Joja a fost îndelung aplaudat de asistenţă. Conferinţa este apreciată ca un eveniment cultural-ştiinţific de o deosebită însemnătate. Simbătă dimineaţa, acad. Atanase Joja, însoţit de ambasadorul R P. Romíne in Grecia, Ion Drinceanu, a făcut o vizită d-lui Constantin Tsatsos, ministru la Preşedinţia guvernului ei. Cu acest prilej s-au discutat probleme cu caracter cultural interesind cele două ţări. Convorbirea a decurs intr-o atmosferă cordială. ★ ATENA 31 (Corespondență specială). La 31 octombrie, ambasadorul R.P. Romîne în Grecia, Ion Drînceanu, a organizat în cinstea tov. Atanase Joj,a o reuniune la restauramtul „Astoria“. In timpul reuniunii au avut loc discuţii amicale referitoare la relaţiile ştiinţifice şi culturale dintre cele două ţări. Reuniunea s-a desfăşurat într-o atmosferă cordială. ★ Preşedintele Academiei de Ştiinţe din Atena, Spiros Melas, a oferit sîmbătă seara un dineu în onoarea acad. Atanase Joja. » Vizita tovarăşului Atanase Joja la Atena Costume, taioare, rochii, paltoane, balonseide şi orice confecţii pentru bărbaţi şi femei cu materialul Dv. sau al cooperativei, execută în condiţii ireproşabile şi în cel mai scurt termen Cooperativa Sporul prin centrele sale din: Lipscani, 30 Decembrie, Cal. Călăraşi, Şelari, Cal. Dudeşti, Cal. Văcăreşti şi celelalte din cuprinsul Raionului T. Vladimirescu. Adresaţi-vă cu încredere unităţilor noastre Coop. „SPORUL“