Steagul Roşu, decembrie 1959 (Anul 11, nr. 3255-3281)

1959-12-01 / nr. 3255

ANUL XI­X Nr. 3255 Marți 1 decembrie 1959 4 pagini 20 bani Duminică, în comuna Viișoara din raionul Zimnicea S-A ÎNTEMEIAT O NOUA GOSPODĂRIE COLECTIVĂ • Exemplele concrete locale sunt un puternic argument convingător • Întărirea organizatorică a întovărășirii a contribuit la educarea oamenilor în spiritul muncii în comun O nouă gospodărie colectivă s-a născut pe meleagurile zimnicene, un nou mănunchi de familii de ţărani muncitori — un mănunchi îndeajuns de numeros şi puternic : 85 familii cu 296 ha. teren - şi-au unit cu încre­dere pămîntul şi forţele, pornind pe drumul arătat de partid, drumul plămă­dirii unui trai îmbelşugat. De astă dată, noul steguleţ roşu de pe harta raionului Zimnicea a apărut la Vii­­şoare, nu departe de hotarul cu Turnu Măgurele. Duminică, în ziua inaugu­rării, lucrurile s-au petrecut aşa cum s-au petrecut de zeci şi sute de ori pe întinderile regiunii noastre, ori de cite ori o nouă gospodărie colectivă păşea la drum. Bucuria din sufletele oamenilor, încrederea lor nestrămutată că prin înscrierea în colectivă fac un mare pas înainte în făurirea unei vieţi îmbelşugate, hotărârea lor de a munci cu rîvnă, toate aceste simţăminte şi-au găsit exprimare în cuvîntul străbătut de emoţie, dar ferm şi răspicat, al multora dintre proaspeţii colectivişti, în graiul viorilor şi ţambalelor, în stindar­dele fluturînde şi ghirlandele care au împodobit nu numai clădirea ce găz­duia festivitatea inaugurării, în atmos­fera sărbătorească ce a cuprins în­treaga comună. După ce au ascultat darea de seamă a comitetului de ini­ţiativă, iar mai apoi au procedat la a­­legerea celor mai destoinici şi mai vrednici dintre ei pentru a conduce treburile obşteşti ale gospodăriei, proaspeţii colectivişti au luat loc în jurul meselor încărcate cu de-ale gurii şi au „udat“ cu un pahar de vin eve­nimentul, aşa cum s-a statornicit ca o tradiţie. De-a lungul anilor, viişorenii s-au convins că munca pe ogoare întinse M. PANDREA (Continuare în pag. 3-a) La festivitatea inaugurării gospodăriei colective „Umanitarism“ războinic! G­­eneralul Arthur G. Trudeau,­­ şeful departamentului cerce­tărilor şi dezvoltării al arma­tei americane a avut recent o ade­vărată criză de... „ umanitarism1" I În cursul unui interviu, el a tunat și fulgerat împotriva armamentului în uz. După susnumitul general puştile cu gloanţe sunt nişte instru­mente de tortură medievală; mitra,­lierele — o adevărată cruzime; obu­zele brizante — Mim­ea barbariei. Ca un general american în ac­tivitate să facă asemenea declara­ţii umanitariste este desigur mai mult decit curios. Vă închipuiţi pro­­babil că gestul său a fost dezapro­bat imediat de către şefii săi şi în mod normal a doua zi i s-a şi in­­minat ordinul de destituire. Sau poate consecinţele sunt şi mai grave. Nicidecum­­ Arthur G. Tru­deau continuă să fie în cadrele ac­tive ale armatei americane, ba ceva mai mult se află în acelaşi impor­tant post fără să fi primit nici un fel de observaţie. Faptul este uşor explicabil. Ge­neralului Trudeau nu-i plac doar armele clasice. El nu exclude orice fel de armament. Din spusele sale ,ei rezultă că armele sunt de două fe­ ==­luri: inumane şi ,, umane“. Dacă , pentru primele (puşti, mitraliere, = bombe obişnuite) generalul are anti­ =­­patie, pentru celelalte manifestă = toată consideraţia. După cium s-a­­ exprimat in cadrul interviului său, d in prezent „ metodele de război cele­­ mai umane“ sunt... gazele ! „Noi nu -i împuşcăm pe criminali. Noi utilizăm­­ un mijloc mai uman, gazele. (In §§ unele state americane execuţiile se­­ fac prin gazare, n.r.). |§ Totuşi cînd se vorbeşte de gaze ca armă de război, sînt unii care ridică braţele spre cer cu oroare. Aceasta pentru că ei n-au văzut su­­ferinţele oribile cauzate de gloanţe sau obuze. Eu prefer să fiu gazat decit să primesc gloanţe Prin urmare, de acum înainte con­­form ideilor „umanitariste“ ale ge­neralului american omenirea ar tre­bui să strige sus şi tare: „Nu mai vrem gloanţe, omoriţi-ne cu­mpe­­rită ! Asfixierea cu clor este cea mai mare fericire ! Jos bombele bri­zante, trăiască cele cu gaze II etc., etc. Insă oamenii normali nu doresc nici gloanţe şi nici gaze. Ei urăsc războiul cu orice fel de mijloace s-ar duce: fie inumane, fie... „umane“ ! Cit despre metodele de război pre­ferate de generalul Trudeau nu are decit să le încerce de unul singur, pe pielea sa... Fiecare cu preferința lui I C. I. PE UNELE TRASEE. — N-ai nici o grijă, nu pleacă fără noi... Eu sunt șoferul. Desen de MATTY Noutăţi de la Institutul de Cercetări Piscicole In ultimul timp specialiştii de la In­stitutul de cercetări piscicole din ca­drul M.I.B.C. s-au preocupat de o serie de probleme legate de creşterea diferi­telor specii de peşti în apele naturale. Printre problemele de actualitate pen­tru rezolvarea cărora cercetătorii insti­tutului şi-au îndreptat în mod deosebit atenţia, se numără şi: UN NOU SISTEM DE AMENAJARE A TERENURILOR PISCICOLE In vederea elaborării unui nou sis­tem de amenajare a terenurilor pisci­cole din Luncă şi Delta Dunării, pe baza studiilor şi documentaţiilor făcute în cel mai important sector al produc­ţiei de peşte — Lunca şi Delta — au fost întocmite studii tehnico-economice pentru amenajarea agro-piscicolă a două unităţi din Lunca Dunării. IN VEDEREA CREŞTERII PRODUCTIVITĂŢII IAZURILOR ŞI ELEŞTEELOR Dezvoltarea bazei de hrană, aclimati­zarea unor noi specii de pești în apele noastre care să folosească mai bine și mai complet acea­stă hrană, constituie obiectul unora din cercetările institu­tului. Pentru rezolvarea acestei pro­bleme au fost întreprinse cercetări, sta­­bilindu-se cele mai bune îngrăşăminte naturale şi minerale în vederea creş­terii productivităţii iazurilor şi eleş­­teelor, preconizîndu-se, totodată noi metode de administrare a acestor în­grăşăminte. ACLIMATIZAREA UNOR NOI SPECII DE PEŞTI In vederea introducerii şi aclimatiză­rii de noi specii de peşti, cercetările şi experienţele întreprinse de către In­stitutul de cercetări piscicole au reuşit să aclimatizeze primele loturi de co­­regoni aduşi din staţiunile de cercetare a acestor salmonizi de la Volhov (U.R.S.S.). Tot pe această linie s-au început cercetările asupra aclimatizării unor peşti ierbivori, mari consumatori de vegetale, care trăiesc în apele R. P. Chineze şi care au fost aduşi din U.R.S.S. Recepţie cu prilejul celei de-a 15-a aniversări a eliberării Albaniei Duminică seara ambasadorul Republicii Populare Albania la Bucureşti, Hasan Alimerko, a oferit în saloanele Casei Centrale a Armatei o recepţie cu prilejul celei de-a 15-a aniversări a eliberării Albaniei. Au participat tovarăşii Gheorghe Gheorghiu-Dej, Chivu Stoica, Gheor­­ghe Apostol, Nicolae Ceauşescu, Alexandru Drăghici, Constantin Pîrvulescu, Dumitru Coliu, Leonte Răutu, general de armată Leontin Sălăjan, Ştefan Voitec, Ion Gheorghe Maurer, Vladimir Gheorghiu, Popa Gherasim, Gheor­ghe Stoica, Avram Bunaciu, membri ai C.C. al P.M.R., ai guvernului, ai Prezidiului Marii Adunări Naţionale, conducători ai instituţiilor centrale şi organizaţiilor obşteşti, muncitori fruntaşi în producţie, oameni de artă şi cultură, generali şi ofiţeri superiori, ziarişti români şi corespondenţi ai presei străine. Au luat parte şefi ai misiunilor diplomatice acreditaţi la Bucureşti şi alţi membri ai corpului diplomatic. In timpul recepţiei, ambasadorul Hasan Alimerko şi preşedintele Con­siliului de Miniştri el R. P. Romíno, tovarăşul Chivu Stoica, au rostit cu­­vîntări. Recepţia s-a desfăşurat într-o atmosferă de caldă prietenie. In toastul său, ambasadorul R. P. Albania a salutat pe oaspeţi şi le-a mulţumit pentru participarea la re­cepţie. In continuare, el a arătat că istoria Albaniei este istoria luptei dusă de poporul albanez împotriva cotropitorilor străini şi asupritorilor interni, pentru libertate şi independen­ţă naţională. Aceste năzuinţe nu au putut fi înfăptuite decât prin lupta e­­roică de eliberare naţională, dusă de poporul albanez, sub conducerea partidului său comunist, şi datorită rolului hotărîtor eliberator pe care l-a jucat armata sovietică în războ­iul împotriva fascismului. La 29 noiembrie 1944, a spus vor­bitorul, poporul albanez a cucerit li­bertatea şi adevărata independenţă na­ţională, a instaurat regimul de de­mocraţie populară, s-a desprins din sistemul imperialist şi a păşit pe ca­lea dezvoltării democratice, pe calea socialismului. In continuare, ambasadorul a ară­­­tat că în cei 15 ani de la această dată istorică, în Albania au fost în­făptuite mari transformări. Albania, în trecut ţara cea mai înapoiată din Europa, fără o industrie proprie, cu o agricultură primitivă, a devenit, datorită ajutorului multilateral al U­­niunii Sovietice şi al ţărilor de de­mocraţie populară, o ţară înaintată agrar-industrială. Aceste realizări — a subliniat vorbitorul — arată încă odată superioritatea incontestabilă a orînduirii socialiste asupra celei ca­pitaliste: linia justă a Partidului Muncii din Albania, forţa dătătoare de viaţă a marxism-leninismului şi a internaţionalismului proletar. Partidul şi guvernul nostru — a spus în continuare ambasadorul Ha­san Alimerko — educă în mod conti­nuu poporul în spiritul prieteniei şi înţelegerii între popoare. Guvernul nostru a dus consecvent o politică de pace, de destindere în relaţiile inter­naţionale, sprijinind propunerile fă­cute în scopul asigurării unei păci trainice. Guvernul albanez a dus în­totdeauna o politică paşnică şi de bună vecinătate. El a făcut propuneri continue pentru normalizarea şi întă­rirea relaţiilor cu ţările vecine, a a­­probat şi a sprijinit propunerile to­varăşului Chivu Stoica, propunerile făcute de tovarăşul N. S. Hruşciov în cursul vizitei sale în Albania, în­dreptate spre crearea unei atmosfere de bună înţelegere şi colaborare în­tre ţările balcanice şi transformarea Balcanilor şi Adriaticei într-o zonă a păcii, fără arme atomice. In încheiere, ambasadorul R. P. Al­bania a toastat pentru înflorirea R. P. Romíné, pentru harnicul şi ta­lentatul popor romín, pentru priete­nia romîno-albaneză, pentru Partidul Muncitoresc Romîn şi Comitetul său Central în frunte cu primul secretar, tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej, pentru guvernul Republicii Populare Române şi preşedintele Consiliului de Miniştri, tovarăşul Chivu Stoica, pentru Prezidiul Marii Adunări Na­ţionale a R. P. Romíne şi pre­şedintele Prezidiului, tovarăşul Ion Gheorghe Maurer, pentru unitatea şi forţa invincibilă a marelui lagăr al socialismului în frunte cu Uniunea Sovietică, pentru pace şi prietenie în­tre popoare. A luat apoi cuvîntul tovarăşul Chivu Stoica, care a transmis în nu­mele Comitetului Central al Partidu­lui Muncitoresc Romîn, al Consiliu­lui de Miniştri şi al Prezidiului Ma­rii Adunări Naţionale a Republicii Populare Române un fierbinte salut frăţesc şi cele mai sincere felicitări Comitetului Central al Partidului Muncii, Consiliului de Miniştri, Prezi­diului Adunării Populare şi tuturor oamenilor muncii din R. P. Albania cu prilejul celei de a 15-a aniversări a eliberării Albaniei de sub jugul fascist. Doborîrea jugului fascist — prin lupta eroică dusă de poporul albanez — a spus tovarăşul Chivu Stoica — a înscris o pagină glorioasă în isto­ria­­Albaniei. In decursul unui dece­niu şi jumătate de muncă liberă şi creatoare, harnicul şi talentatul po­por albanez, condus de Partidul Mun­cii, într-ajutorîndu-se frăţeşte cu po­poarele celorlalte ţări socialiste, a­­vînd sprijinul multilateral al Uniunii Sovietice, a obţinut succese însemna­­te în construirea socialismului în pat­­ria sa. Poporul romîn se bucură din toata inima de marile realizări obţinute de oamenii muncii albanezi în dezvolta­rea economiei şi culturii lor.^ In anii puterii populare, între po­­poarele romîn şi albanez s-au stator­nicit relaţii trainice de prietenie şi colaborare frăţească care se dezvoltă continuu, spre binele ambelor po­­poare. In continuare tovarăşul Chivu Stoica, a spus: In ultima vreme, în viaţa internaţională are loc un pro­ces de destindere în relaţiile dintre state, rezultat al vizitei tovarăşului N. S. Hruşciov în S.U.A., al noilor iniţiative ale guvernului sovietic, al deplasărilor în favoarea păcii, în o­­pinia publică mondială. Am conside­rat şi considerăm drept o îndato­rire de căpetenie a noastră, ca şi a tuturor guvernelor şi statelor din diferitele părţi ale lumii, fie ele mari sau­­mici, de a-şi da o contribuţie activă la consolida­rea destinderii, la înlăturarea a tot ce poate duce la înveninarea relaţii­lor dintre state, la rezolvarea tuturor problemelor litigioase pe cale de tra­tative, la dezvoltarea relaţiilor de pace şi colaborare între toate statele, fără deosebire de sistem social, pe baza respectării intereselor reciproce şi a neamestecului în treburile in­terne. Guvernul român a depus şi depune eforturi susţinute pentru transforma­rea spaţiului balcanic într-o zonă a păcii şi a bunei vecinătăţi, în care să nu existe arme nucleare şi baze pen­tru rachete. Sîntem convinşi că o în­ţelegere în acest sens ar corespunde pe deplin intereselor tuturor statelor balcanice şi ar contribui la întărirea păcii şi colaborării între popoare. Cu ocazia marii sale sărbători na­­ţionale — a spus tovarăşul Chivu Stoica — urăm poporului frate al­banez noi şi noi succese în munca sa plină de avînt pentru înflorirea continuă a Albaniei socialiste, pentru victoria cauzei păcii şi socialismului. In încheiere, tovarăşul Chivu Stoica a toastat pentru poporul frate albanez, pentru Partidul Muncii din Albania şi Comitetul său Central în frunte cu tovarăşul Enver Hodja, pentru guvernul R. P. Albania şi pre­şedintele Consiliului de Miniştri, to­varăşul Mehmet Shehu, pentru Pre­zidiul Adunării Populare a R. P. Albania şi preşedintele Prezidiului, tovarăşul Hadji Llesh­î, pentru prie­tenia de nezdruncinat dintre popoa­­rele romîn şi albanez, pentru puter­nicul şi invincibilul lagăr al socia­lismului, în frunte cu Uniunea Sovie­­tică, pentru pace şi colaborare în lu­mea întreagă. (Agerpres) Cresc cantităţile de lapte livrate Capitalei şi oraşelor din regiune Laptele şi derivatele lui constituie un aliment de primă necesitate în hrana oamenilor muncii. Indispensabil în alimentaţia copiilor ca şi a muncitorilor care lu­crează în medii toxice, laptele este cerut în cantităţi tot mai mari, atît în Capitală cît şi în oraşele din regiune. Ţinînd seama de aceste cerinţe s-au luat măsuri pentru desfacerea unor cantităţi tot mai mari de produse lactate. Pentru a cunoaşte felul în care G.A.S., gospodăriile colective, întovărăşirile agricole şi producătorii individuali din raioanele regiunii Bucureşti contribuie la îmbunătăţirea aprovizionării cu lapte a Capitalei şi a oraşelor din regiune, am soli­citat tov. Buri Silvestru, directorul I.C.I.L. Bucureşti, să ne răspundă la cîteva în­trebări. Redăm mai jos cuprinsul convorbirii. in­aiimaparaiiii» întrebare: Cum apreciaţi efortu­rile oamenilor muncii din regiune în ceea ce priveşte îmbunătăţirea aprovizionării cu lapte a Capitalei şi a oraşelor din regiune ? Răspuns : Mai întîi aş vrea să sub­liniez creşterea continuă a consumului de lapte şi produse lactate. Ţinînd seama de aceste cerinţe şi sub îndru­marea organelor de partid, întreprin­derea noastră, care se ocupă de con­tractarea, achiziţionarea şi industria­lizarea laptelui, a lărgit preluarea cantităţilor de lapte şi prelucrarea lui într-un sortiment variat de produse lactate. Astfel, pe lîngă importante cantităţi de lapte proaspăt, I.C.I.L. desface prin unităţile comerţului de stat diverse produse lactate. Se înţelege că unităţile agricole so­cialiste şi producătorii individuali din regiunea Bucureşti aduc o contribu­ţie însemnată la aprovizionarea Capi­talei şi a oraşelor din regiune cu lapte. S-ar putea da exemplul unor gospodării de stat cum e de pildă G.A.S. Frăsinet, raionul Olteni care şi-a depăşit planul de livrări cu 23.000 litri pînă la 31 octombrie. De aseme­nea, gospodăria colectivă din Săbă­­reni, raionul Răcari, ca şi G.A.C. „Gri­­viţa roşie" din Bolintinul din Deal li­vrează lunar mii de litri de lapte pen­tru aprovizionarea Capitalei. Cîştiguri importante realizează şi Convorbire cu tov. SILVESTRU BURI directorul I.C.I.L. Bucureşti producătorii individuali care au înche­iat contract cu unităţile I.C.I.L. pen­tru valorificarea cantităţilor de lapte ce le prisosesc. Aşa de pildă, produ­cătorul Soare Constantin din Creve­­dia, raionul Domneşti, a obţinut în luna octombrie un cîştig de 1140 Iei din vînzarea laptelui, iar Dragu Pe­tre din Ciorogîrla a primit pe aceeaşi perioadă 1456 lei pentru laptele pre­dat. Acolo unde organele I.C.I.L. au mun­cit mai bine şi au cerut perma­nent sprijinul organelor locale, în încheierea de contracte şi dez­voltarea achiziţiilor de lapte, s-au obţinut şi rezultatele cele mai bune. Poate fi dat exemplul producătorilor din satul Gulia, raionul Răcari care livrează zilnic centrului I.C.I.L. circa 850 litri lapte ca și cel al producăto­rilor din Flămînzeni, tot din Răcari, care, la un efectiv de 140 de vaci, li­vrează zilnic 1.100 litri lapte. Aseme­nea exemple sunt multe în raionul Ră­cari. Aceasta face ca pe întreg raio­nul să se livreze însemnate cantităţi de lapte pentru aprovizionarea Capita­lei. In ultima săptămînă de pildă, oa­menii muncii din agricultura raionului Răcari au trimis în Capitală peste 220.000 litri lapte. întrebare : Care este contribuţia celorlalte raioane în această direc­ţie ? Răspuns : Trebuie spus de la început că nu toate raioanele aduc o contribu­ia. BLUJDEA (Continuare in pag 3-a) Pentru îmbunătăţirea continuă a reţelei de drumuri şi poduri în regiunea Bucureşti Referatul prezentat în cadrul sesiunii de tov. deputat Dan Vasile, vicepreşe­dinte al Comitetului Executiv al sfatu­lui popular regional releva faptul că anul 1959 s-a soldat cu noi şi im­portante realizări pe linia îmbunătăţirii continue a reţelei de drumuri, încă de la începutul anului curent, sfatul popu­lar regional a repartizat pentru mo­dernizarea, repararea şi întreţinerea drumurilor şi podurilor fonduri în va­loare de 49.361.000 lei din care 25.920.000 lei pentru investiţii, iar 23.441.000 lei pentru reparaţii şi între­ţineri. Cum s-au cheltuit aceşti bani şi care sînt realizările pînă la ora actu­ală ? In primul rînd trebuie arătat că pla­nul la investiţiile centralizate a fost realizat în procent de 84 la sută faţă de planul anual şi 100% faţă de pe­rioada raportată în sesiune. La capi­tolul modernizări în loc de 33 km. stabiliţi în plan s-au executat 39,7 km., ceea ce constituie un succes frumos şi un­ merit al celor ce lucrează în acest domeniu de activitate. Călăuziţi în permanenţă de indica­ţiile plenarei C.C. al P.M.R din 26-28 noiembrie anul trecut, muncitorii, ingi­nerii şi tehnicienii de drumuri şi po­duri au acordat în acest an o atenţie deosebită reducerii continue a preţulrii de cost pe km. de drum modernizat. Şi, cu bucurie trebuie să spunem că strădania lor a fost încununată de anumite succese. Ei au ajuns să exe­cute un km. de drum modernizat la preţul de 428.000 lei faţă de 7-800.000 lei cît costa în anii 1957-1958. Această reducere a fost posibilă şi datorită fap­tului că din cei 39,7 km. drum mod Pe marginea lucrărilor celei de a VIII-a sesiuni a sfatului popular regional dernizat, 10 km. modernizări s-au fă­cut cu fundaţie din pămînt stabilizat. Tot la începutul acestui an s-a mai prevăzut ca din fondurile de inves­tiţii să se execute şi 5 poduri. Alte două poduri, din cauza primirii cu în­­tîrziere a documentaţiei tehnice de la Institutul de Proiectare al Ministeru­lui Construcţiilor, Industriei Materiale­lor de Construcţii şi Industriei Lem­nului vor fi date în folosinţă abia în primele luni ale anului 1960. In ce priveşte repararea şi întreţi­nerea drumurilor, planul, faţă de pe­rioada raportată sesiunii, a fost înde­plinit în procent de 98 la sută. Cauza nerealizării în întregime a lui o con­stituie deficienţele existente în unele raioane ca: Videle, Zimnicea, Drăgă­­neşti, Snagov, Domneşti şi altele care nu au luat la timp măsuri de trans­portare a materialului pietros din gări. Şi trebuie arătat că cele mai slabe realizări la întreţinerea drumu­rilor le au tocmai raioanele cu stocu­rile cele mai mari de piatră în gări şi porturi. (Giurgiu 4500 tone, Sna­gov 10.000 tone, Roşiori 3.300 tone, Drăgăneşti 3.800 tone, Călăraşi 3.300 tone, etc.). Se înţelege că dacă dorim ca bilanţul ce-l vom face la sfîrşitul anului să fie mai bun decît cel făcut în prezent se impune ca tot materialul pietros din gări şi por­turi să fie cărat şi aşternut pe dru­muri în cel mai scurt timp. Aşa cum arătam la început pe lîngă fondurile de investiţii folosite la construcţia, repararea şi întreţinerea drumurilor şi podurilor, un aport pre­ţios l-au adus masele de cetăţeni. AL­­TICHIE (Gom­inuart in pag. 2-a) Veşti de la Şantierele Navale Olteniţa S-au început probele de marş Pe remorcherul „Ilie Pintilie" de 1000 c. p. se execută lucrări de finisare. Colectivul de muncă de la S.N.O. s-a angajat să livreze re­morcherul în a doua parte a lunii noiembrie, cu mult înainte de ter­men. Zilele trecute s-au executat probe de marş care au dat rezultata bune. Gata de lansare Echipa de lansare condusă de Gh. Bodîr­­lău pregăteşte tragerea şi lansarea celei de a treia motonave de 2.000 tone care în curînd va primi botezul apei. Gata de lansare sunt și cele două remorche­re de 150 c. p., care spre deosebire de cele livrate anterior, au fost complet montate și fi­nisate pe cală urmând ca bupă lansare să se treacă într-un termen scurt la probele de mars. Vase pentru transportat sfecla de zahăr Pentru a satisface nevoile urgente de transportare a sfeclei de zahăr, colectivul de muncă de la S.N.C. s-a angajat să livreze înainte de termen 2 vase de transport cu o capacitate de 700 to­­ne fiecare. Ambele ceamuri vor fi gata la începutul lu­nii decembrie. La exe­cutarea acestor lucrări s-a evidenţiat echipa condusă de maistrul Gheorghe Crăciunescu. Noi construcţii navale De curind a început construirea în serie a 12 drăgi cu cupe, des­tinate Deltei. Drăgile cu cupe se vor construi după o tehnologie nouă. Experimental se va aplica sistemul de lucru în bandă şi la construcţiile navale. Peste puţin timp va începe construcţia a 8 vase de transport a­­vind fiecare o capaci­tate de 1.000 tone. Pro­iectul lor este executat in cadrul Institutului de proiectări al S.N.C. Pregătiri în librării pentru Luna cadourilor În luna decembrie a. c. C.L.D.C. Bucureşti va desfăşura o susţinută campanie de cadouri sub lozinca: „Cartea, un dar pentru toate vîrstele“. Vor fi oferite cu acest prilej cumpără­torilor din librării, standuri, chioşcuri şi tonete, sortimente variate de cărţi în ambalaje atrăgătoare. Cu acelaşi prilej librăriile vor difuza şi discuri, reproduceri de artă, ilus­trate, diafilme, etc. ♦ IL A S. ir. ¥ II T ftJ La S­ M.T. Titu, mecanicul Oprea Constantin ajutat de Drăgan Aurelian, lucrează la montarea tractoarelor K­­D- 35* Foto: L. MOCANU

Next