Steagul Roşu, decembrie 1959 (Anul 11, nr. 3255-3281)
1959-12-01 / nr. 3255
ANUL XIX Nr. 3255 Marți 1 decembrie 1959 4 pagini 20 bani Duminică, în comuna Viișoara din raionul Zimnicea S-A ÎNTEMEIAT O NOUA GOSPODĂRIE COLECTIVĂ • Exemplele concrete locale sunt un puternic argument convingător • Întărirea organizatorică a întovărășirii a contribuit la educarea oamenilor în spiritul muncii în comun O nouă gospodărie colectivă s-a născut pe meleagurile zimnicene, un nou mănunchi de familii de ţărani muncitori — un mănunchi îndeajuns de numeros şi puternic : 85 familii cu 296 ha. teren - şi-au unit cu încredere pămîntul şi forţele, pornind pe drumul arătat de partid, drumul plămădirii unui trai îmbelşugat. De astă dată, noul steguleţ roşu de pe harta raionului Zimnicea a apărut la Viişoare, nu departe de hotarul cu Turnu Măgurele. Duminică, în ziua inaugurării, lucrurile s-au petrecut aşa cum s-au petrecut de zeci şi sute de ori pe întinderile regiunii noastre, ori de cite ori o nouă gospodărie colectivă păşea la drum. Bucuria din sufletele oamenilor, încrederea lor nestrămutată că prin înscrierea în colectivă fac un mare pas înainte în făurirea unei vieţi îmbelşugate, hotărârea lor de a munci cu rîvnă, toate aceste simţăminte şi-au găsit exprimare în cuvîntul străbătut de emoţie, dar ferm şi răspicat, al multora dintre proaspeţii colectivişti, în graiul viorilor şi ţambalelor, în stindardele fluturînde şi ghirlandele care au împodobit nu numai clădirea ce găzduia festivitatea inaugurării, în atmosfera sărbătorească ce a cuprins întreaga comună. După ce au ascultat darea de seamă a comitetului de iniţiativă, iar mai apoi au procedat la alegerea celor mai destoinici şi mai vrednici dintre ei pentru a conduce treburile obşteşti ale gospodăriei, proaspeţii colectivişti au luat loc în jurul meselor încărcate cu de-ale gurii şi au „udat“ cu un pahar de vin evenimentul, aşa cum s-a statornicit ca o tradiţie. De-a lungul anilor, viişorenii s-au convins că munca pe ogoare întinse M. PANDREA (Continuare în pag. 3-a) La festivitatea inaugurării gospodăriei colective „Umanitarism“ războinic! Generalul Arthur G. Trudeau, şeful departamentului cercetărilor şi dezvoltării al armatei americane a avut recent o adevărată criză de... „ umanitarism1" I În cursul unui interviu, el a tunat și fulgerat împotriva armamentului în uz. După susnumitul general puştile cu gloanţe sunt nişte instrumente de tortură medievală; mitra,lierele — o adevărată cruzime; obuzele brizante — Mimea barbariei. Ca un general american în activitate să facă asemenea declaraţii umanitariste este desigur mai mult decit curios. Vă închipuiţi probabil că gestul său a fost dezaprobat imediat de către şefii săi şi în mod normal a doua zi i s-a şi inminat ordinul de destituire. Sau poate consecinţele sunt şi mai grave. Nicidecum Arthur G. Trudeau continuă să fie în cadrele active ale armatei americane, ba ceva mai mult se află în acelaşi important post fără să fi primit nici un fel de observaţie. Faptul este uşor explicabil. Generalului Trudeau nu-i plac doar armele clasice. El nu exclude orice fel de armament. Din spusele sale ,ei rezultă că armele sunt de două fe ==luri: inumane şi ,, umane“. Dacă , pentru primele (puşti, mitraliere, = bombe obişnuite) generalul are anti =patie, pentru celelalte manifestă = toată consideraţia. După cium s-a exprimat in cadrul interviului său, d in prezent „ metodele de război cele mai umane“ sunt... gazele ! „Noi nu -i împuşcăm pe criminali. Noi utilizăm un mijloc mai uman, gazele. (In §§ unele state americane execuţiile se fac prin gazare, n.r.). |§ Totuşi cînd se vorbeşte de gaze ca armă de război, sînt unii care ridică braţele spre cer cu oroare. Aceasta pentru că ei n-au văzut suferinţele oribile cauzate de gloanţe sau obuze. Eu prefer să fiu gazat decit să primesc gloanţe Prin urmare, de acum înainte conform ideilor „umanitariste“ ale generalului american omenirea ar trebui să strige sus şi tare: „Nu mai vrem gloanţe, omoriţi-ne cumperită ! Asfixierea cu clor este cea mai mare fericire ! Jos bombele brizante, trăiască cele cu gaze II etc., etc. Insă oamenii normali nu doresc nici gloanţe şi nici gaze. Ei urăsc războiul cu orice fel de mijloace s-ar duce: fie inumane, fie... „umane“ ! Cit despre metodele de război preferate de generalul Trudeau nu are decit să le încerce de unul singur, pe pielea sa... Fiecare cu preferința lui I C. I. PE UNELE TRASEE. — N-ai nici o grijă, nu pleacă fără noi... Eu sunt șoferul. Desen de MATTY Noutăţi de la Institutul de Cercetări Piscicole In ultimul timp specialiştii de la Institutul de cercetări piscicole din cadrul M.I.B.C. s-au preocupat de o serie de probleme legate de creşterea diferitelor specii de peşti în apele naturale. Printre problemele de actualitate pentru rezolvarea cărora cercetătorii institutului şi-au îndreptat în mod deosebit atenţia, se numără şi: UN NOU SISTEM DE AMENAJARE A TERENURILOR PISCICOLE In vederea elaborării unui nou sistem de amenajare a terenurilor piscicole din Luncă şi Delta Dunării, pe baza studiilor şi documentaţiilor făcute în cel mai important sector al producţiei de peşte — Lunca şi Delta — au fost întocmite studii tehnico-economice pentru amenajarea agro-piscicolă a două unităţi din Lunca Dunării. IN VEDEREA CREŞTERII PRODUCTIVITĂŢII IAZURILOR ŞI ELEŞTEELOR Dezvoltarea bazei de hrană, aclimatizarea unor noi specii de pești în apele noastre care să folosească mai bine și mai complet această hrană, constituie obiectul unora din cercetările institutului. Pentru rezolvarea acestei probleme au fost întreprinse cercetări, stabilindu-se cele mai bune îngrăşăminte naturale şi minerale în vederea creşterii productivităţii iazurilor şi eleşteelor, preconizîndu-se, totodată noi metode de administrare a acestor îngrăşăminte. ACLIMATIZAREA UNOR NOI SPECII DE PEŞTI In vederea introducerii şi aclimatizării de noi specii de peşti, cercetările şi experienţele întreprinse de către Institutul de cercetări piscicole au reuşit să aclimatizeze primele loturi de coregoni aduşi din staţiunile de cercetare a acestor salmonizi de la Volhov (U.R.S.S.). Tot pe această linie s-au început cercetările asupra aclimatizării unor peşti ierbivori, mari consumatori de vegetale, care trăiesc în apele R. P. Chineze şi care au fost aduşi din U.R.S.S. Recepţie cu prilejul celei de-a 15-a aniversări a eliberării Albaniei Duminică seara ambasadorul Republicii Populare Albania la Bucureşti, Hasan Alimerko, a oferit în saloanele Casei Centrale a Armatei o recepţie cu prilejul celei de-a 15-a aniversări a eliberării Albaniei. Au participat tovarăşii Gheorghe Gheorghiu-Dej, Chivu Stoica, Gheorghe Apostol, Nicolae Ceauşescu, Alexandru Drăghici, Constantin Pîrvulescu, Dumitru Coliu, Leonte Răutu, general de armată Leontin Sălăjan, Ştefan Voitec, Ion Gheorghe Maurer, Vladimir Gheorghiu, Popa Gherasim, Gheorghe Stoica, Avram Bunaciu, membri ai C.C. al P.M.R., ai guvernului, ai Prezidiului Marii Adunări Naţionale, conducători ai instituţiilor centrale şi organizaţiilor obşteşti, muncitori fruntaşi în producţie, oameni de artă şi cultură, generali şi ofiţeri superiori, ziarişti români şi corespondenţi ai presei străine. Au luat parte şefi ai misiunilor diplomatice acreditaţi la Bucureşti şi alţi membri ai corpului diplomatic. In timpul recepţiei, ambasadorul Hasan Alimerko şi preşedintele Consiliului de Miniştri el R. P. Romíno, tovarăşul Chivu Stoica, au rostit cuvîntări. Recepţia s-a desfăşurat într-o atmosferă de caldă prietenie. In toastul său, ambasadorul R. P. Albania a salutat pe oaspeţi şi le-a mulţumit pentru participarea la recepţie. In continuare, el a arătat că istoria Albaniei este istoria luptei dusă de poporul albanez împotriva cotropitorilor străini şi asupritorilor interni, pentru libertate şi independenţă naţională. Aceste năzuinţe nu au putut fi înfăptuite decât prin lupta eroică de eliberare naţională, dusă de poporul albanez, sub conducerea partidului său comunist, şi datorită rolului hotărîtor eliberator pe care l-a jucat armata sovietică în războiul împotriva fascismului. La 29 noiembrie 1944, a spus vorbitorul, poporul albanez a cucerit libertatea şi adevărata independenţă naţională, a instaurat regimul de democraţie populară, s-a desprins din sistemul imperialist şi a păşit pe calea dezvoltării democratice, pe calea socialismului. In continuare, ambasadorul a arătat că în cei 15 ani de la această dată istorică, în Albania au fost înfăptuite mari transformări. Albania, în trecut ţara cea mai înapoiată din Europa, fără o industrie proprie, cu o agricultură primitivă, a devenit, datorită ajutorului multilateral al Uniunii Sovietice şi al ţărilor de democraţie populară, o ţară înaintată agrar-industrială. Aceste realizări — a subliniat vorbitorul — arată încă odată superioritatea incontestabilă a orînduirii socialiste asupra celei capitaliste: linia justă a Partidului Muncii din Albania, forţa dătătoare de viaţă a marxism-leninismului şi a internaţionalismului proletar. Partidul şi guvernul nostru — a spus în continuare ambasadorul Hasan Alimerko — educă în mod continuu poporul în spiritul prieteniei şi înţelegerii între popoare. Guvernul nostru a dus consecvent o politică de pace, de destindere în relaţiile internaţionale, sprijinind propunerile făcute în scopul asigurării unei păci trainice. Guvernul albanez a dus întotdeauna o politică paşnică şi de bună vecinătate. El a făcut propuneri continue pentru normalizarea şi întărirea relaţiilor cu ţările vecine, a aprobat şi a sprijinit propunerile tovarăşului Chivu Stoica, propunerile făcute de tovarăşul N. S. Hruşciov în cursul vizitei sale în Albania, îndreptate spre crearea unei atmosfere de bună înţelegere şi colaborare între ţările balcanice şi transformarea Balcanilor şi Adriaticei într-o zonă a păcii, fără arme atomice. In încheiere, ambasadorul R. P. Albania a toastat pentru înflorirea R. P. Romíné, pentru harnicul şi talentatul popor romín, pentru prietenia romîno-albaneză, pentru Partidul Muncitoresc Romîn şi Comitetul său Central în frunte cu primul secretar, tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej, pentru guvernul Republicii Populare Române şi preşedintele Consiliului de Miniştri, tovarăşul Chivu Stoica, pentru Prezidiul Marii Adunări Naţionale a R. P. Romíne şi preşedintele Prezidiului, tovarăşul Ion Gheorghe Maurer, pentru unitatea şi forţa invincibilă a marelui lagăr al socialismului în frunte cu Uniunea Sovietică, pentru pace şi prietenie între popoare. A luat apoi cuvîntul tovarăşul Chivu Stoica, care a transmis în numele Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Romîn, al Consiliului de Miniştri şi al Prezidiului Marii Adunări Naţionale a Republicii Populare Române un fierbinte salut frăţesc şi cele mai sincere felicitări Comitetului Central al Partidului Muncii, Consiliului de Miniştri, Prezidiului Adunării Populare şi tuturor oamenilor muncii din R. P. Albania cu prilejul celei de a 15-a aniversări a eliberării Albaniei de sub jugul fascist. Doborîrea jugului fascist — prin lupta eroică dusă de poporul albanez — a spus tovarăşul Chivu Stoica — a înscris o pagină glorioasă în istoriaAlbaniei. In decursul unui deceniu şi jumătate de muncă liberă şi creatoare, harnicul şi talentatul popor albanez, condus de Partidul Muncii, într-ajutorîndu-se frăţeşte cu popoarele celorlalte ţări socialiste, avînd sprijinul multilateral al Uniunii Sovietice, a obţinut succese însemnate în construirea socialismului în patria sa. Poporul romîn se bucură din toata inima de marile realizări obţinute de oamenii muncii albanezi în dezvoltarea economiei şi culturii lor.^ In anii puterii populare, între popoarele romîn şi albanez s-au statornicit relaţii trainice de prietenie şi colaborare frăţească care se dezvoltă continuu, spre binele ambelor popoare. In continuare tovarăşul Chivu Stoica, a spus: In ultima vreme, în viaţa internaţională are loc un proces de destindere în relaţiile dintre state, rezultat al vizitei tovarăşului N. S. Hruşciov în S.U.A., al noilor iniţiative ale guvernului sovietic, al deplasărilor în favoarea păcii, în opinia publică mondială. Am considerat şi considerăm drept o îndatorire de căpetenie a noastră, ca şi a tuturor guvernelor şi statelor din diferitele părţi ale lumii, fie ele mari saumici, de a-şi da o contribuţie activă la consolidarea destinderii, la înlăturarea a tot ce poate duce la înveninarea relaţiilor dintre state, la rezolvarea tuturor problemelor litigioase pe cale de tratative, la dezvoltarea relaţiilor de pace şi colaborare între toate statele, fără deosebire de sistem social, pe baza respectării intereselor reciproce şi a neamestecului în treburile interne. Guvernul român a depus şi depune eforturi susţinute pentru transformarea spaţiului balcanic într-o zonă a păcii şi a bunei vecinătăţi, în care să nu existe arme nucleare şi baze pentru rachete. Sîntem convinşi că o înţelegere în acest sens ar corespunde pe deplin intereselor tuturor statelor balcanice şi ar contribui la întărirea păcii şi colaborării între popoare. Cu ocazia marii sale sărbători naţionale — a spus tovarăşul Chivu Stoica — urăm poporului frate albanez noi şi noi succese în munca sa plină de avînt pentru înflorirea continuă a Albaniei socialiste, pentru victoria cauzei păcii şi socialismului. In încheiere, tovarăşul Chivu Stoica a toastat pentru poporul frate albanez, pentru Partidul Muncii din Albania şi Comitetul său Central în frunte cu tovarăşul Enver Hodja, pentru guvernul R. P. Albania şi preşedintele Consiliului de Miniştri, tovarăşul Mehmet Shehu, pentru Prezidiul Adunării Populare a R. P. Albania şi preşedintele Prezidiului, tovarăşul Hadji Lleshî, pentru prietenia de nezdruncinat dintre popoarele romîn şi albanez, pentru puternicul şi invincibilul lagăr al socialismului, în frunte cu Uniunea Sovietică, pentru pace şi colaborare în lumea întreagă. (Agerpres) Cresc cantităţile de lapte livrate Capitalei şi oraşelor din regiune Laptele şi derivatele lui constituie un aliment de primă necesitate în hrana oamenilor muncii. Indispensabil în alimentaţia copiilor ca şi a muncitorilor care lucrează în medii toxice, laptele este cerut în cantităţi tot mai mari, atît în Capitală cît şi în oraşele din regiune. Ţinînd seama de aceste cerinţe s-au luat măsuri pentru desfacerea unor cantităţi tot mai mari de produse lactate. Pentru a cunoaşte felul în care G.A.S., gospodăriile colective, întovărăşirile agricole şi producătorii individuali din raioanele regiunii Bucureşti contribuie la îmbunătăţirea aprovizionării cu lapte a Capitalei şi a oraşelor din regiune, am solicitat tov. Buri Silvestru, directorul I.C.I.L. Bucureşti, să ne răspundă la cîteva întrebări. Redăm mai jos cuprinsul convorbirii. inaiimaparaiiii» întrebare: Cum apreciaţi eforturile oamenilor muncii din regiune în ceea ce priveşte îmbunătăţirea aprovizionării cu lapte a Capitalei şi a oraşelor din regiune ? Răspuns : Mai întîi aş vrea să subliniez creşterea continuă a consumului de lapte şi produse lactate. Ţinînd seama de aceste cerinţe şi sub îndrumarea organelor de partid, întreprinderea noastră, care se ocupă de contractarea, achiziţionarea şi industrializarea laptelui, a lărgit preluarea cantităţilor de lapte şi prelucrarea lui într-un sortiment variat de produse lactate. Astfel, pe lîngă importante cantităţi de lapte proaspăt, I.C.I.L. desface prin unităţile comerţului de stat diverse produse lactate. Se înţelege că unităţile agricole socialiste şi producătorii individuali din regiunea Bucureşti aduc o contribuţie însemnată la aprovizionarea Capitalei şi a oraşelor din regiune cu lapte. S-ar putea da exemplul unor gospodării de stat cum e de pildă G.A.S. Frăsinet, raionul Olteni care şi-a depăşit planul de livrări cu 23.000 litri pînă la 31 octombrie. De asemenea, gospodăria colectivă din Săbăreni, raionul Răcari, ca şi G.A.C. „Griviţa roşie" din Bolintinul din Deal livrează lunar mii de litri de lapte pentru aprovizionarea Capitalei. Cîştiguri importante realizează şi Convorbire cu tov. SILVESTRU BURI directorul I.C.I.L. Bucureşti producătorii individuali care au încheiat contract cu unităţile I.C.I.L. pentru valorificarea cantităţilor de lapte ce le prisosesc. Aşa de pildă, producătorul Soare Constantin din Crevedia, raionul Domneşti, a obţinut în luna octombrie un cîştig de 1140 Iei din vînzarea laptelui, iar Dragu Petre din Ciorogîrla a primit pe aceeaşi perioadă 1456 lei pentru laptele predat. Acolo unde organele I.C.I.L. au muncit mai bine şi au cerut permanent sprijinul organelor locale, în încheierea de contracte şi dezvoltarea achiziţiilor de lapte, s-au obţinut şi rezultatele cele mai bune. Poate fi dat exemplul producătorilor din satul Gulia, raionul Răcari care livrează zilnic centrului I.C.I.L. circa 850 litri lapte ca și cel al producătorilor din Flămînzeni, tot din Răcari, care, la un efectiv de 140 de vaci, livrează zilnic 1.100 litri lapte. Asemenea exemple sunt multe în raionul Răcari. Aceasta face ca pe întreg raionul să se livreze însemnate cantităţi de lapte pentru aprovizionarea Capitalei. In ultima săptămînă de pildă, oamenii muncii din agricultura raionului Răcari au trimis în Capitală peste 220.000 litri lapte. întrebare : Care este contribuţia celorlalte raioane în această direcţie ? Răspuns : Trebuie spus de la început că nu toate raioanele aduc o contribuia. BLUJDEA (Continuare in pag 3-a) Pentru îmbunătăţirea continuă a reţelei de drumuri şi poduri în regiunea Bucureşti Referatul prezentat în cadrul sesiunii de tov. deputat Dan Vasile, vicepreşedinte al Comitetului Executiv al sfatului popular regional releva faptul că anul 1959 s-a soldat cu noi şi importante realizări pe linia îmbunătăţirii continue a reţelei de drumuri, încă de la începutul anului curent, sfatul popular regional a repartizat pentru modernizarea, repararea şi întreţinerea drumurilor şi podurilor fonduri în valoare de 49.361.000 lei din care 25.920.000 lei pentru investiţii, iar 23.441.000 lei pentru reparaţii şi întreţineri. Cum s-au cheltuit aceşti bani şi care sînt realizările pînă la ora actuală ? In primul rînd trebuie arătat că planul la investiţiile centralizate a fost realizat în procent de 84 la sută faţă de planul anual şi 100% faţă de perioada raportată în sesiune. La capitolul modernizări în loc de 33 km. stabiliţi în plan s-au executat 39,7 km., ceea ce constituie un succes frumos şi un merit al celor ce lucrează în acest domeniu de activitate. Călăuziţi în permanenţă de indicaţiile plenarei C.C. al P.M.R din 26-28 noiembrie anul trecut, muncitorii, inginerii şi tehnicienii de drumuri şi poduri au acordat în acest an o atenţie deosebită reducerii continue a preţulrii de cost pe km. de drum modernizat. Şi, cu bucurie trebuie să spunem că strădania lor a fost încununată de anumite succese. Ei au ajuns să execute un km. de drum modernizat la preţul de 428.000 lei faţă de 7-800.000 lei cît costa în anii 1957-1958. Această reducere a fost posibilă şi datorită faptului că din cei 39,7 km. drum mod Pe marginea lucrărilor celei de a VIII-a sesiuni a sfatului popular regional dernizat, 10 km. modernizări s-au făcut cu fundaţie din pămînt stabilizat. Tot la începutul acestui an s-a mai prevăzut ca din fondurile de investiţii să se execute şi 5 poduri. Alte două poduri, din cauza primirii cu întîrziere a documentaţiei tehnice de la Institutul de Proiectare al Ministerului Construcţiilor, Industriei Materialelor de Construcţii şi Industriei Lemnului vor fi date în folosinţă abia în primele luni ale anului 1960. In ce priveşte repararea şi întreţinerea drumurilor, planul, faţă de perioada raportată sesiunii, a fost îndeplinit în procent de 98 la sută. Cauza nerealizării în întregime a lui o constituie deficienţele existente în unele raioane ca: Videle, Zimnicea, Drăgăneşti, Snagov, Domneşti şi altele care nu au luat la timp măsuri de transportare a materialului pietros din gări. Şi trebuie arătat că cele mai slabe realizări la întreţinerea drumurilor le au tocmai raioanele cu stocurile cele mai mari de piatră în gări şi porturi. (Giurgiu 4500 tone, Snagov 10.000 tone, Roşiori 3.300 tone, Drăgăneşti 3.800 tone, Călăraşi 3.300 tone, etc.). Se înţelege că dacă dorim ca bilanţul ce-l vom face la sfîrşitul anului să fie mai bun decît cel făcut în prezent se impune ca tot materialul pietros din gări şi porturi să fie cărat şi aşternut pe drumuri în cel mai scurt timp. Aşa cum arătam la început pe lîngă fondurile de investiţii folosite la construcţia, repararea şi întreţinerea drumurilor şi podurilor, un aport preţios l-au adus masele de cetăţeni. ALTICHIE (Gominuart in pag. 2-a) Veşti de la Şantierele Navale Olteniţa S-au început probele de marş Pe remorcherul „Ilie Pintilie" de 1000 c. p. se execută lucrări de finisare. Colectivul de muncă de la S.N.O. s-a angajat să livreze remorcherul în a doua parte a lunii noiembrie, cu mult înainte de termen. Zilele trecute s-au executat probe de marş care au dat rezultata bune. Gata de lansare Echipa de lansare condusă de Gh. Bodîrlău pregăteşte tragerea şi lansarea celei de a treia motonave de 2.000 tone care în curînd va primi botezul apei. Gata de lansare sunt și cele două remorchere de 150 c. p., care spre deosebire de cele livrate anterior, au fost complet montate și finisate pe cală urmând ca bupă lansare să se treacă într-un termen scurt la probele de mars. Vase pentru transportat sfecla de zahăr Pentru a satisface nevoile urgente de transportare a sfeclei de zahăr, colectivul de muncă de la S.N.C. s-a angajat să livreze înainte de termen 2 vase de transport cu o capacitate de 700 tone fiecare. Ambele ceamuri vor fi gata la începutul lunii decembrie. La executarea acestor lucrări s-a evidenţiat echipa condusă de maistrul Gheorghe Crăciunescu. Noi construcţii navale De curind a început construirea în serie a 12 drăgi cu cupe, destinate Deltei. Drăgile cu cupe se vor construi după o tehnologie nouă. Experimental se va aplica sistemul de lucru în bandă şi la construcţiile navale. Peste puţin timp va începe construcţia a 8 vase de transport avind fiecare o capacitate de 1.000 tone. Proiectul lor este executat in cadrul Institutului de proiectări al S.N.C. Pregătiri în librării pentru Luna cadourilor În luna decembrie a. c. C.L.D.C. Bucureşti va desfăşura o susţinută campanie de cadouri sub lozinca: „Cartea, un dar pentru toate vîrstele“. Vor fi oferite cu acest prilej cumpărătorilor din librării, standuri, chioşcuri şi tonete, sortimente variate de cărţi în ambalaje atrăgătoare. Cu acelaşi prilej librăriile vor difuza şi discuri, reproduceri de artă, ilustrate, diafilme, etc. ♦ IL A S. ir. ¥ II T ftJ La S M.T. Titu, mecanicul Oprea Constantin ajutat de Drăgan Aurelian, lucrează la montarea tractoarelor KD- 35* Foto: L. MOCANU