Steagul Roşu, aprilie 1971 (Anul 23, nr. 6765-6790)
1971-04-01 / nr. 6765
Pag. a 2 d S-a ciştigat in arta spect După încheierea finalei celui de al Vl-lea Festival de teatru „I.L. Caragiale“, centrul Giurgiu, i-am solicitat regizorului GH. DEM. LOGHIN, preşedintele juriului de concurs, cîteva opinii despre nivelul spectacolelor de teatru prezente in etapa finală a festivalului din acest an. — Mai întîi, apreciez noul sistem de organizare a finalei Festivalului — concurs care se desfăşoară, pentru prima dată, în mai multe oraşe din ţară, (în şase centre), ceea ce permite acestor localităţi să găzduiască, timp de trei zile, spectacole variate. Intilnirea cu marele public spectator în finală ii dă posibilitatea acestei minunate arte care e teatrul, să-şi manifeste funcţiile ei educative şi distractive. — In privinţa repertoriului... ? — Am urmărit echipele din judeţele Argeş, Olt, Teleorman, Pra-hova, Dîmboviţa şi Ilfov. Mi se pare că factorul comun al tuturor acestor colective, care reprezintă o arie geografică întinsă, este orientarea spre dramaturgia românească, fapt care răspunde nu numai cerinţelor spectatorilor, dar şi celor ale artiştilor amatori; alegerea repertoriului legat de realitatea noastră românească prin tematică, prin problemele ce se dezbat, prin construcţie, caractere ce oferă artiştilor amatori un cadru favorabil de manifestare artistică. Am apreciat calitatea dramaturgiei la care s-au oprit echipele în acest concurs, de la Alecsandri, Caragiale, Victor Ion Popa, G. M. Zamfirescu, Horia Furtună, pină la Agrrel Baranga, Paul Everac, D. R. Popescu, Iosif Naghiu şi Gheorghe Vlad; după cum se vede, autorii ce aparţin unor momente diverse ale dramaturgiei noastre. — Concursul a adus elemente noi şi in privinţa calităţii artistice ? — Mi se pare lăudabil gindul instructorilor de formaţii pe care-i simt îndreptat tot mai insistent către ideea de spectacol. S-a cam terminat cu Spectacolele neunitare, neomogene şi, în acest sens, la centrul Giurgiu, consider foarte interesante contribuţiile regizorilor spectacolelor „Piatra din casă“ (căminul cultural Moara Vlăsiei), Trei schiţe de Caragiale,echipa sindicatului Fabricii de conserve „Valea Roşie“, „Făt-Frumos“ (casa de cultură a sindicatelor din Piteşti) şi colajului „Deşteaptă pămîntului“ — „Punctul culminant“ (căminul cultural Godeni-Argeş). De asamenea se remarcă îmbunătăţiri pe Lina scenografiei. — Minusuri... ? — In perspectivă, cred că ar trebui ca instructorii de formaţii să se ocupe şi de jocul actorilor, de arta interpretativă care rănâne totuşi esenţială în spectacolul de teatru. Şi, legat de aceasta, atunci cînd se alege o piesă, să se cântărească totdeauna toate condiţiile de montare: talente, timp de repetiţie, scena, sala, spectatorii din localitate... — Multe echipe, chiar de la cămine culturale, au adus pe scena concursului piese în trei acte... — Din păcate, aş zice. Şi cred că aici este o problemă de veleitate, o falsă concepţie despre valoarea piesei într-un act, care rămîne totuşi piatra de încercare în teatru, îrntrucît, date fiind chiar dimensiunile ei, piesa într-un act are o logică mai fermă, o compoziţie mai clară. Modelul ideal rămîne „Conu Leonida faţă cu reacţiunea". Poate e şi o modă la amatori goana după piesele în trei acte, şi doar este bine ştiut că nu lungimea piesei determină valoarea textului sau a spectacolului. — Pentru cititorii ziarului nostru ar fi interesante opiniile regizorului Gh. Dem. Loghin despre evoluţia celor patru echipe din judeţul Ilfov... — M-a interesat foarte mult „Piatra din casă“, pentru că este o piesă care are tradiţiile ei în ceea ce priveşte montarea. Şi deşi în decursul anilor s-a inovat mult in privinţa aceasta, totuşi am văzut aici nişte idei de înscenare şi de decor care reprezintă inovaţii aduse liniei tradiţionale de montare. Decorul — acel dulap plasat pe un perete, scaunele prelungind spectacolul spre sală — a facilitat mişcarea, soluţia cu introducerea grupului vocal alcătuit ,din fete în costume naţionale, pentru reluarea unor replici şi uneori pentru comentariu a fost fericită şi pentru că a valorificat artistic forţele acestui cămin cultural. In sfîrşit, mi-ar place să revăd spectacolul acesta vioi, popular, pe scena din comuna... — Moara Vlăsiei... — M-a interesat apoi spectacolul cu schiţele lui Caragiale (Fabrica de conserve „Valea Roşie“) unde am văzut de asemenea, note inventive. Atmosfera Unionului bine creată a ajutat ca nişte compoziţii dificile să se lege foarte bine, să-i pună pe actori într-o dispoziţie propice intrării în atmosfera Caragiale. Schiţele reprezintă una din cele mai spinoase specii dramatice, de aceea este cu atît mai meritorie soluţia găsită de regizor. In ceea ce priveşte spectacolul cu „Absenţa“ (echipa clubului S.N.O.) deşi s-ar părea că mă contrazic, apreciez abordarea unui asemenea repertoriu. — Fireşte, este vorba de o formaţie orăşenească... — Nu numai atît. O asemenea dramaturgie reprezintă o valoroasă şcoală de teatru. Este important însuşi faptul că actorii îşi propun să joace o dramă cu probleme psihologice foarte fine, cu caractere construite pe baza unor sondaje puternice în interiorul lor. O altă piesă poate că nu le dădea posibilitatea aceloraşi veritabile acumulări calitative. Mi-a plăcut şi trupa care a interpretat comedia „O partidă cu noi născuţi“ de Paul Everac (Căminul cultural Clejani). Este un colectiv care s-a străduit să dea toate valenţele comice şi satirice cu adresă, ale acestei piese pe care o consider foarte bine aleasă pentru mediul sătesc, unde se pun asemenea probleme. Evident, este imposibil să ierarhizăm valori la această oră... Mai avem de vizionat spectacolele din finală ce vor fi prezentate încă la patru centre de concurs. DORINA BĂDESCU-MACARIE Scene din spectacolele „Absenţa" şi „O partidă cu noi născuţi". Foto S. NORU TELEVIZIUNE JOI 1 APRILIE PROGRAMUL I 18.00 Deschiderea emisiunii în limba maghiară. 18.30 La volan — emisiune pentru conducătorii auto 18.50 Viaţa literară 19 15 Publicitate 10.20 1001 de seri 19.30 Telejurnalul de seară 20.00 Istorie vie 20.50 Flori de primăvară... — muzică populară 21,05 Planeta se grăbeşte — film documentar 21,40 Teledivertisment '71 22,45 Telejurnalul de noapte 23.00 închiderea emisiunii programului I PROGRAMUL II 20.00 Concert simfonic al Orchestrei Radioteleviziunii 21.00 Biblioteca pentru toţi 21,30 Buletin de ştiri 21,35 Film artistic ,,Colonia Lanfieri“ 23,00 închiderea emisiunii programului RADIO JOI 1 APRILIE PROGRAMUL I 11,00 Compozitorul găptfimbile 14,40 Cântece şi jocuri populare ; 15,00 BUletin de ştiri ; 15,00 Jumătate de secol de luptă eroică 15,25 Pagini vocale şi orchestrale din muzică SB estradă ; 16,00 Radiojurnal. Buletin meteo — rutier ; 18,15 Cintece ; 16,30 Muzică ușoară ; 16,50 Publicitate radio ; 17,00 Antena tineretului ; 17,30 Omagiu Partidului ; 18,00 Orele serii ; 20 00 Tableta de seară ; 20,05 Zece melodii preferate ; 20,40 La mikrofon Rodica Bujor ; 20,55 Ştiinţa la zi ; 21,00 Bijuterii muzicale ; 21,25 Consemnări ; 21,30 Revista '' şlagărelor ; 22,00 Radiojurnal. Buletin meteorologic. Spori, ; 22,30 Pentru magnetofonul dumneavoastră ; 22,55 Moment poetic ; 23,00 Concert de seară ; 24,00 Buletin de ştiri ; 0,03—6,00 Estrada nocturnă. PROGRAMUL II 14,00 Buletin de ştiri ; 14,05 Solişti de muzică populară ; 14,30 Ateneu ; 15,00 Melodii ; 15,20 Cintă ştefania Stere ; 15,30 Radioşcoală ; 16,00 Radiojurnal. Buletin meteo — rutier ; 16,15 Muzică uşoară ; 16,40 Cronica lirică ; 16,55 Sfatul medicului ; 17,00 Buletin de ştiri ; 17,05 Album de muzică populară ; 17,30 Lecturi paralele ; 18,00 Publicitate radio ; 18,20 Corul Ansamblului Armatei 18,55 Partidului, inima şi versul ; 19,00 Buletin de ştiri ; 19,05 Cintecul e pretutindeni ; 19,30 Cadran ; 19,50 Noapte bună, copii ; 20,00 Conceptul orchestrei simfonice a Radioteleviziunii ; 22,20 Discul săptâmânii — jazz ; 22,30 Momente din istoria civilizaţiei ; 22,50 Piese corale de Ion Bohaciu ; 23,00 Buletin de ştiri ; 23,05 Actualitatea muzicală ; 23,45 Sonata în şi minor pentru pian şi violoncel de Valentin Gheorghiu ; o 10—1,00 Cantate profane de Bache ; 0,35—1,00 Buletin de ştiri. VINERI 1 APRILIE PROGRAMUL I 1,00 De la 1 la 9,90 ; 0,30 Memoria pămîntului romănesc ; 10,oo Buletin de ştiri ; 10,05 Muzică populară ; 10,30 Fonoteca pentru copil ; 11,oo Buletin de ştiri ; 11,05 Din cîntecele şi dansurile popoarelor ; 11,15 Consultaţie juridică ; 11,25 Tezaur românesc ; 11,50 Cotele apelor Dunării ; 12,00 Melodii ; 12,10 Un interpret şi rolurile sale ; 12,30 Intîlnire cu melodia populară şi interpretul preferat ; 13,00 Radiojurnal ; 13,15 Avanpremieră cotidiană ; 13,27 Barbus melodii PROGRAMUL : 6,00—8,10 Program muzical de dimineaţă ; 8,10 Tot maine ; 8,25 Mari interpreţi ; 9,00 Cintecul săptămînii ; 9,10 Curs de limba spaniolă ; 9,30 Buletin de ştiri ; 9,35 Matineu teatral „Patima roşie“ ; 11,20 Muzică uşoară ; 11,55 Ştiinţa la zi ; 12,00 Buletin de ştiri ; 12,03 Avanpremieră cotidiană ; 12,15 Muzică uşoară ; 12,40 Opereta „Lysistrata“ de Gherase Dendrino ; 13,00 Radiojurnal ; 13,15 Concert Schubert. TEATRE JOI 1 APRILIE ora Cavaleria rusticană, Paiaţe, 19,30 : Opera Română Soarele Londrei, ora 19,30 : Teatrul de Operetă Camera de alături, ora 20 : Teatrul Naţional „I. L. Caragiale“ (Sala Comedia) Travesti, ora 20 : Teatrul Naţional „„I. L. Caragiale“ (Sala Studio) Mandragora, ora 20 : Teatrul de Comedie Play Strindberg, ora 20 : Teatrul „Lucia Sturdza Bulandra“ (Sala Schitu Măgureanu) Puricele in ureche, ora 20 : Teatrul „Lucia Sturdza Bulandra“ (Sala Studio) Fata care a făcut o minune, ora 20 : Teatrul „Lucia Sturdza Bulandra“ (Sala Dalles) Bimbirka, ora 19,301 Teatrul satiric muzical „C. Tanana“ (Sala din Calea Victoriei 33) La Grădina Cărăbuş, ora 11,30 Teatrul satiric — muzical ,,C. Tănase“ (Sala Victoriei) Bărbaţi fără neveste, ora 19,30 Teatrul „C. I. Nottara“ (Sale Ungheru) Schimbul, ora 201 Teatrul „C. L Nottara" (Sala Studio). Comoara din Insula piraţilor, ora 16 : Teatrul „Ion Creangă“ Comediile vremii, ora 20 1 Studioul „Casandra" al Institutului de Teatru Vrăjitoarea, ora 18,30 | Teatrul Evreiesc de Stat Peter Pan, ora 17 | Teatrul „Ţăndărică“ (Sala Victoriei) De ce a furat zmeul mingea, ora 17 : Teatrul „Ţăndărică“ (Sala Academiei) Mini—jazz cu maxi—haz, ora 19,30 : Teatrul de Revistă şi Comedie „Ion Vasilescu“ Circus Express, orele 16 şi 19,30 5 Circul „Globus“ CINEMATOGRAFE Haiducii lui Şaptecai : Patria (9,30 ; 11,45; 14; 16,15 ; 18,30; 20,30); Mihai viteazul : Luceafărul (8 , 12 ; 16 , 20) ; Feroviar (10,30 ; 15 , 19) ; Melodia (8,15 ; 12 , 16 ; 19,45) ; Gloria (8,15 ; 12 , 16 ; 20,00) ; Flamura (8,15 ; 12 ; 16 , 20) ; Central (10 ; 15 ; 19,15). Renegata : Victoria (9 ; 11,45 ; 14,30 ; 17,15 ; 20,30). Granada: Festival (8,30 ; 11 ; 13,30 ; 11; 18,30; 20,45); Grivița (0; 11.15 ; 13,30 ; 15,45 ; 18,15 ; 20,30) ; Modern (8,30 ; 9 ; 13,30 ; 16 ; 18,30 ; 20,45). Cei trei care au speriat Vestul : București (8 , 10 ; 12,15 ; 14,30 ; 16 45 ; 19 ; 21,15). O duminică în familie : Lumina (9,15 ; 11,30 ; 13,45 ; 16 ; 18,15 ; 20,30). Secretul din Santa Vittoria : Favorit (9,30 ; 12,15 ; 15 ; 17,45 ; 20,30) ; zilele filmului italian : Capitol (8,30 ; 11 ; 13,30 ; 16 ; 18,30 ; 21). O poveste veche, veche : Timpuri Noi (9,30—17 ; 20,30). Program de filme documentare Timpuri Noi (18,30—20 30). Romeo şi Julieta : Volga (9,45) ( 12,43 ! 16 ; 19,30) ; Mioriţa (9,30 ; 13,30; 16,30 1 19,30). începutul i Ura (20,13). întoarcerea doctorului Mariusei Ura (15,30 ; 18). Ultimul samurai : Viitorul (16,45 ; 18;16 ; 20,15). Eliberarea : Munca (16 , 19). Cintecele mării : Pacea (16 ; 16 , 20) ; Cosmos (15,30 ; 18 ; 20,18). Lea Tarantos : Excelsior (9 ; 11,13 ; 13,30 ; 16 ; 18,15 ; 20,30) ; Tomis (9 ; 11,15 ; 13,30 ; 16 ; 18,15 ; 20,30). B. D. intră In acţiune : Rahova (13,30 ; 18 , 20,15). Lokis : Progresul (20). Băieţi buni, băieţi răi ! Progresul (15,30 ; 19) ; Laromet (15,30 ; 17,30 ; 19,30). Bănuit e mortul : înfrăţirea intre popoare (15,30 ; 17,45 ; 20). Un italian in America : Buzeşti (15,30 ; 18 , 20,15). Clanul sicilienilor : Dacia (8,30— 20,30) ; Floreasca (15,30 ; 18 ; 20,30) ; Flacăra (15,30 ; 18 ; 20,30). Trandafiri roşii pentru Angelica : Bucegi (10 , 16 ; 11,15 ; 20,30) ; Aurora (9 ; 11,15 ; 13,30 ; 15,45 ; 18 ; 20 15) ; Arta (0,30 ; 11,30 ; 13,30 ; 15,45 ; 18 ; 20,15) ; Giureşti (15,30 ; 18 ; 20,15). Şarada : Unirea (15,30 ; 18 , 20,15). Cinei pentru Infern : Drumul Sării (14,45 ; 16,30 ; 18,30 ; 20,30). Tripla verificare : Ferentari (15,30 ; 17,45 ; 20). Genoveva de Brabant : Cringaşi (15,30 ; 18 ; 20,15). Vagabondul : Moşilor (9 ; 12,30 ; 16 ; 19,30). Omul din Sierra : Vitan (15,30 ; 18 ; 20,15). GIURGIU Bucureşti : Ursul şi păpuşa Lumina : Povestea piticului Bimbo OLTENIIA Flacăra : Soarele alb al pustiului URZICENI Pacea : Degetul de fier BOLINTIN Luceafărul : Jocul care ucide BUFTEA Libertăţii : Monştrii STAREA TIMPULUI Institutul Meteorologic pomunică : In următoarele 24 de ore, vreme to general frumoasă, cu cerul variabil. Vînt potrivit din sectorul nord-estic. Temperatura In scădere uşoară, minimele vor fi cuprinse între 3 şi 5 grade, iar maximele între 13 și 15 grade. In următoarele trei zile, vreme in general frumoasă, cu cerul variabil. Vînt slab. Temperatura ta creștere ușoară. STEÁGÜL rosu O sală pentru spectatorii din Ikik Nu este nici un „secret“ pentru nimeni că cel puţin două dintre formaţiile artistice din Urziceni se bucură de stima şi preţuirea binemeritată a spectatorilor şi juriilor ,echipa de dansuri „Brîuleţul" şi formaţia de teatru a Casei de cultura, care în zilele acestea se pregăteşte intens în vederea fazei pe ţară a concursului. Aici se duce o activitate culturală intensă şi permanentă, aflată sub semnul calităţii şi entuziasmului, al realizărilor de prestigiu, rezultatul în egală măsură al competenţei şi dăruirii celor care o practică. Ecoul succesului ansamblului „Brîuleţul" în Belgia, de pildă, nu s-a stins, şi cea mai bună dovadă o constituie faptul că valoroasa formaţie este din nou invitată la acelaşi festival, chiar în anul acesta. Cit priveşte echipa de teatru cu „Urme pe zăpadă“ de Paul Everac, spectacolul pregătit pentru finală, sperăm că va avea succes, şi avem toate motivele să sperăm, căci este un spectacol interesant şi modern, bine pregătit şi jucat de „actori" cu o veche experienţă... Spunem „cu o veche experienţă“ şi această expresie cuprinde în ea însăşi esenţa activităţii artistice din Urziceni, pentru că aici continuitatea este poate motivul principal al succeselor. Artiştii amatori — menţionăm de altfel că majoritatea sunt absolvenţi ai şcolii populare de artă — s-au legat de Casa de cultură, vin la repetiţii şi susţin dese spectacole în ţară şi comunele judeţului nostru. „Ne străduim să facem o treabă frumoasă“ — ne spune tovarăşul Gheorghe Constantinescu, directorul Casei de cultură — „avem oameni talentaţi şi serioşi, care vin la repetiţii în orice condiţii, chiar dacă trebuie să mergem pentru acestea la Coşereni sau alte comune învecinate, şi, mai ales, chiar dacă avem marea insatisfacţie că tocmai spectatorii din Urziceni nu prea ne văd. Avem succese în ţară şi chiar în străinătate, cîştigam concursuri, primim aplauze de la toată lumea, numai la... Urziceni este o adevărată problemă să dăm un spectacol sau să organizăm o acţiune culturală de amploare. De ce ? O problemă cunoscută de toată lumea, care preofcuză pe toată lumea , nu avem o sală de spectacole, n-avem săli de repetiţii. Mai precis, în Urziceni nu există decit sala cinematografului, cu destinaţie precisă, pe care o putem deci folosi rar". Tovarăşul director a vorbit îndelung despre animatorii vieţii culturale din Urziceni, despre proiectele de spectacole şi manifestări culturale dedicate semicentenarului, despre montaje literar-muzicale, simpozioane, despre turneele de la Bacău, Rimnicul Sărat, Buzău, Slănic Moldova, etc. , despre munca de ani de zile desfăşurată de profesorii Laurenţiu Datcu, Anatol Pavlovski, sau muncitoarele Constanţa Dufu, Coralia Săndulescu, sau muncitorii Ion Mîinea, Gheorghe Sfeteu, Grigore Popa, Marin Stan, Grigore Popa şi atiţia elfi, tineri sau mai vîrstnici, oameni care „duc greul" activităţii cultural educative din oraş, despre corul de cameră şi orchestra copiilor. „Dumneavoastră ştiţi, spune profesorul Anatol Pavlovski, că aici, la Urziceni s-ar putea crea un teatru popular cu stagiune permanentă, care ar însemna mult, foarte mult pentru oraş ? Este greu să activezi pentru... turnee. Nu este firesc şi de altfel cred că sîntem un caz foarte rar. Nu se poate să nu se găsească o soluţie pentru oraşul Urziceni, care merită o sală de spectacol, la forţele artistice care le are“. Sigur că nu se poate să nu se găsească o soluţie. Comitetul judeţean pentru cultură şi artă a făcut mari eforturi în acest sens, deocamdată fără un rezultat practic, pe plan local, de asemenea problema este un permanent punct pe ordinea de zi a Consiliului popular. Şi totuşi soluţia întîrzie să apară. Trebuie spus aici că Direcţia aşezămintelor culturale din Comitetul de stat peentru cultură şi artă, ocolind sistematic Urzicenii din planurile sale bugetare este... inculpatul principal. Dar plecînd de la situaţia de fapt, oricît am căuta vinovaţii asta nu înseamnă şi că oraşul capătă o sală ! Tovarăşul Constantinescu mi-a vorbit despre posibilitatea amenajării unei foste săli de mese a internatului liceului, care n-ar costa o avere. Mai există încă o posibilitate, şi anume, Consiliul judeţean al sindicatelor, a afectat fonduri pentru un edificiu cultural comunal care s-ar părea că nu se mai construieşte. Poate cu acest prilej se va găsi în fine soluţia Urzicenilor ? E o idee ca oricare alta, forurile competente sunt in măsură să decidă. Dar ceea ce trebuie decis, în mod sigur, este rezolvarea acestei situaţii care durează de ani de zile. Este păcat ca acolo unde există un nucleu atit de puternic, unde — s-o spunem cinstit — se simte acut nevoia unei activităţi culturale, unei vieţi culturale a oraşului lipsit aproape cu totul de aceasta, să lăsăm lucrurile să se perpetueze la nesfirşit. Dacă actorii din Urziceni se vor întoarce cu distincţie de la Sinaia, va trebui probabil să organizăm un spectacol cu „Urme pe zăpală" la... Giurgiu ! Dar ei, artiştii amatori, vor să apară mai ales în faţa spectatorilor din rindul cărora au ieşit, şi aplauzele acestora le aşteaptă ! SMARANDA JELESCU EXPLOATAREA ELECTROENERGETICA ILFOV cu sediul în Bucureşti, Sos. Stefan cel Mare nr. 1 A, telefon 11.50.20137 Angajează ELECTRICIENI calificaţi pentru localităţile : Bucureşti, Buftea, Olteniţa, Urziceni, Budeşti şi Fierbinţi, cu respectarea condiţiilor legale. Muzeele (Urmare din pag. a in) doniţe, o roată de tors din 1922, ploşti, linguri de lemn şi vase de băut din diferite zone ale ţării atestă preocuparea organizatorilor pentru crearea unei autentice imagini despre talentul şi Înclinaţiile artistice ale poporului nostru. Există posibilităţi de selecţionare mai riguroasă a bogatului material existent la şcoala generală nr. 1 din Buftea , de dispunere a sa după criterii care să reflecte mai pregnant caracterul ştiinţific al unui viitor muzeu şcolar sau cabinet de istorie. Privită din unghiul unor astfel de cerinţe nu ne îndoim că pasiunea şi exigenţa profesorilor vor contribui la găsirea soluţiilor care să justifice prestigiul unei acţiuni ce onorează pe iniţiatorii ei. Şi la liceul din oraş, ca rezultat al preocupărilor profesorului de istorie Constantin Dragomirescu, s-au amenajat trei vitrine istorice. Prima are ca temă lupta pentru independenţă a poporului român şi înfăţişează o fotocopie după ziarul „Războiul“ în care este prezentă scena luării steagului turcesc de către soldatul Vasile Mohor din regimentul al VI-lea de Călăraşi, la 5 septembrie 1877, un fragment din ziarul „România liberă“ în cares-a publicat declaraţia C.C. al P.C.R. cu privire la „Răsturnarea regimului hitlerist din România“, medalii şi brevete militare din perioada războiului antifascist. Costume naţionale de proporţii reduse care atestă specificul tradiţiei locale din judeţele Ilfov, Teleorman, Prahova, Vrancea şi Vilcea, formează cadrul celei de-a doua vitrine. Ulti- ma cuprinde reproduceri — prin intermediul unor desene reuşit executate in tuş — ale mai multor obiecte scitice din metal şi topoare de bronz descoperite în Transilvania, precum şi o dovadă peremptorie asupra continuităţii populaţiei daco-romane , obiectul creştin cu inscripţie descoperit la Biertan. O frumoasă activitate desfăşoară, pe planul investigaţiei istorice locale, profesorul Ion Man de la Şcoala generală din comuna Ion Roată. Reunind, in cadrul unui cerc de istorie, un număr de 30 de elevi, pasionaţi pentru cercetarea trecutului comunei, profesorul le-a călăuzit atenţia şi curiozitatea spre identificarea unor unelte de silex din epoca neolitică, fragmente de ceramică romană sau greacă (nu fiind de amforă), sau din feudalismul timpuriu, corespunzătoare culturii Dridu, recunoscută de unii arheologi ca specifică populaţiei preromâneşti. Adunate în cuprinsul unui muzeu şcolar, alături de peste 100 de piese numismatice, printre care se remarcă o monedă romană din timpul dinastiei Severilor, groşi polonezi, kreutzeri aus ,trieci şi alte monede turceşti, ruseşti şi româneşti din secolele XVII-XVIII, piesele istorice enumerate mai înainte constituie o importantă sursă de documentare la lecţiile de istorie. iP8Fifî90-le acestora caracterul de veridicitate. De o binemeritată atenţie se bucură expoziţia de reproduceri de documente prin fotocopii, organizată la Şcoala generală nr. 2 din oraşul Olteniţa. Iniţiativa profesorului de istorie Nicolae Mercan, de a prezenta cu ajutorul surselor documentare, aspecte ale activităţii muncitorilor din Olteniţa pentru organizarea lor profesională şi politică la sfîrşitul secolului al XIX-lea, în perioada avintului revoluţionar din anii 1918—1920, precum şi în condiţiile dezvoltării luptei proletariatului din portul dunărean, după crearea partidului comunist, exprimă o preocupare ce se înscrie la loc de cinste în măsurile, întreprinse de şcoli pentru intimpinarea festivă a aniversării semicentenarului Partidului Comunist Român. Expoziţia cuprinde extrase din corespondenţa militantului socialist Panait Muşoiu, care menţionează crearea unui club socialist la Olteniţa (1890), înfiinţarea unei societăţi muncitoreşti in acest oraş (1891), solidară cu lucrările clubului muncitorilor din Bucureşti. Sunt revelatoare, pentru starea de spirit revoluţionară a muncitorilor din Olteniţa, întrunirile socialiştilor din anul 1920, conflictele de muncă soluţionate, in cele din urmă, în favoarea lucrătorilor hamali, întrunirile publice din localul sindicatelor, demonstraţia pe străzile oraşului cînd s-a evitat „Internaţionala” etc. Imaginea de ansamblu a expoziţiei semnifică valoarea ei documentară şi invită, în acelaşi timp, la o răspindire şi în alte şcoli a acestei forme de prezentare sugestivă şi realistă a tradiţiilor de luptă revoluţionară a clasei muncitoare şi ţărănimii din judeţul Ilfov în anii dintre cele două războaie mondiale, în perioada care a trecut de la 13 August 1944. Se realizează, astfel, prin varietatea mijloacelor de exprimare a realităţilor istorice mai vechi sau mai apropiate de epoca noastră, posibilitatea influenţării pozitive a tineretului şcolar in spiritul respectului şi preţuirii faţă de un trecut bogat in evenimente, din care se detaşează idealurile şi jertfele înaintaşilor închinate libertăţii şi independenţei ţării, pentru crearea unei societăţi libere şi civilizate, ajunsă astăzi, prin lupta şi munca comuniştilor, la un stadiu înaintat de infiorire şi prosperitate socială, economică, culturală şi ştiinţifică. UZINA „VULCAN BUCUREŞTI str. Samoil Vulcan nr. 10, sectorul 6, tramvai 3, 8, 25, 9, 11, 20, 2 ANGAJEAZĂ URMĂTOARELE CATEGORII DE SALARIAŢI : MUNCITORI CALIFICAŢI: Strungari, borwerghişti, turnători-formatori, cazangii, lăcătuşi-construcţii metalice, sudori electrici, găuritori, macaragii pod rulant, forjori, cratuitori, sablatori, pentru turnătoria de fontă — oţel, instal. sanitari, electricieni, auto-macaragii (cu carnet de şofer). Muncitori calificaţi, pensionari pentru limită de vîrstă (beneficiind de pensie integrală — toţi cat. V—VI). Strungari, la strung paralel, lăcătuşi construcţii metalice, sudori electrici, electro de întreţinere şi reparaţii, turnători — formatori. MUNCITORI NECALIFICAŢI PENTRU CALIFICARE (cursuri de scurtă durată) Sudori electrici, lăcătuşi montatori, cazangii-recipienţi, cazangii-ţevari, forjori. MUNCITORI NECALIFICAŢI PENTRU TURNĂTORII condiţiile pentru şcoala de calificare : 7—8 clase elementare, stagiul militar satisfăcut. Vîrsta 21—42 ani. PENTRU MESERIILE: forjori, cazangii-recipienţi şi ţevari se primesc cu 4 clase elementare. Angajările se fac : din oraşul Bucureşti, comunele suburbane, judeţele ILFOV, IALOMIŢA,TELEORMAN, DÎMBOVIŢA, pînă la 50 km, condiţionate să facă naveta. Informaţii suplimentare se pot obţine zilnic între orele 1— serviciul personal — telefon 31.00.43 şi biroul învăţămînt 31.00.30, interior 182. CPMB-DGCM ÎNTREPRINDEREA UTILAJ TRANSPORT str. Avrig. nr. 29 Sectorul 3, Bucureşti Angajează imediat pentru secţiile de producţie din Bucureşti ALEXANDRIA cu sediul în şos. Alexandriei nr. 152 sector 6 tramvai 15 si 2 telefon 23.04.98 — 41.30.62. — şoferi BUJORENI cu sediul în str. Bujoreni nr. 7 Sector 7 autobuz 37 troleibuz 90 telefon 31.01.71 — 45.43.80 — soferi — automacaragii — tractoristi rutieristi. GHERASE cu sediul în sos. Gherese nr. 66—70 Sector 2 telefon : 35.22.28—35.29.17 — soferi — automacaragii * DRISTOR cu sediul în str. Dristor nr. 90, Sector 4, tramvai 26, 27, autobuz 40, 79, troleibuz 84, telefon 21.61.57—21.51.13: — şoferi — automacaragii * BAZA UTILAJ GREU MORUZEŞTI cu sediul în str. Moruzeştilor nr. 6—10 Sector 7 tramvai 23 staţia Suliţei — Ferentari, telefon 23.41.01 : — excavatorişti — buldozerişti Toţi cu stagiul militar satisfăcut. Se asigură cazare gratuită. Se angajează şi din provincie. Solicitanţii trebuie să prezinte la angajare, fişa de lichidare şi cartea de muncă completată la zi.