Steagul Roşu, iulie 1971 (Anul 23, nr. 6844-6869)

1971-07-02 / nr. 6844

CAMPANIA AGRICOLĂ DE VARĂ, ÎN FLUX TEHNOLOGIC CONTINUU! Posibilităţile de lărgire a suprafeţelor ocupate cu culturi succesive sunt încă insuficient folosite în ciuda capriciilor vremii, acţiunea de strîngere a recol­tei de păioase, a furajelor şi legumelor continuă într-un ritm apropiat de cel prevăzut iniţial. Principalele forţe din unită­ţile agricole de stat şi cooperatiste, din staţiunile de meca­nizare sunt concentrate asupra acestor activităţi ce urmăresc strîngerea în timpul optim şi fără pierderi a recoltei. După cum se ştie, semănăturile de primăvară, o parte din suprafeţele destinate producerii legumelor, livezile de pomi, au fost serios afectate de condiţiile meteorologice specifice acesui an. De aceea se impun măsuri energice, operative pentru compensarea pierderilor, prin extinderea suprafeţelor ocupate cu culturi succesive după premergă­toare timpurii. ESTE NECESAR SA SE TNSAMÎNTEZE CU PORUMB, FURAJE ȘI LEGUME SUPRAFEȚE MAI MARI DECÎT CELE PREVĂZUTE ÎN PLAN, astfel încît să se satisfacă atît nevoile unităților cooperatiste, cit și necesarul de furaje pentru membrii cooperatori. În legumicultura s-a stabilit ca o suprafaţă de 5.626 ha. din supra­faţa eliberată de culturile timpurii să fie plantată cu roşii, ardei şi alte legume de toamnă. După toate calculele, onorarea obligaţiilor con­tractuale faţă de fabricile de con­serve impune suplimentarea cu 600 ha a suprafeţei prevăzute la fasole pentru păstăi. Asemenea suplimen­tări vor fi necesare şi la alte cul­turi pentru a se recupera restan­ţele datorate calamitării unor su­prafeţe. întreprinderea pentru pro­ducerea şi valorificarea legumelor şi fructelor dispune de seminţe şi, pe baza unor sondaje în teren, s-au identificat­­şi stocurile existen­te de răsad. Este necesar ca uni­tăţile cultivatoare să potimnice la­ timp necesarul de sâmînţă sau ma­terialul sâditor. După cum consemnam în numă­rul de ieri al ziarului nostru, în judeţ s-au eliberat de cultură su­prafeţe importante. Ce s-a între­prins pentru ocuparea acestora cu a doua cultură ? Iată întrebarea la care ne propunem să răspundem prezentând situaţia din cîteva uni­tăţi. Un sistem de organizare bine pus la punct La UZUNU s-au compromis 130 Ivi. din tarlaua de grîu Preşedin­tele C.A.P., ing. Marinei Negrea, s-a consultat cu membrii consiliu­lui de conducere şi au hotărit ca suprafaţa respectivă să fie cosită, rezultînd astfel aproape 45 tone de fin. Imediat s-a însăminţat porumb, hibrizi timpurii, la densitatea nor­mală pentru producţia de boabe. Plantele au răsărit şi se aplică lu­crat­­e de întreţinere. Tot cu po­rumb s au însăminţat şi cate 65 ha. de pe care s-a recoltat borceagul. Consiliul de conducere al C.A.P. Uzunu nu se rezumă la prevede­­rile de plan, avind în vedere situa­ţia specifică, neprevăzută, din acest an, : diminuarea suprafeţei unor culturi, producţia scăzută a altor­a. Unitatea dispune de săminţa nece­sară pentru a însâminţa încă 300 ha. după păioase. O suprafaţă de 100 tUK CStC uct.lil.iito’sil.y­ uiui. /V.te­ 200 ha. se cultivă pentru masă ver­de, reprezentînd necesarul de con­sum al C.A.P. pînă în toamnă tîrziu și de furaje de volum pen­tru membrii cooperatori. Asemenea hotărîri impuneau și o organizare adecvată a muncii. Con­ducerea S.M.A. Călugăreni a deta­şat 4 mecanizatori pentru schim­bul de noapte, care se ocupă de pregătirea terenului. Consiliul de conducere al C.A.P., la rindul său, a stabilit un sistem de cointeresare materială a mecanizatorilor pen­tru realizarea integrală a normei la recoltare şi pentru însămînţarea zilnică a unei suprafeţe de cel pu­ţin 1 ha, pentru participarea la lucru duminica. Pe de altă parte, forţa de muncă a fost astfel orga­nizată incit să se asigure necesa­rul de braţe pentru toate lucrările actuale. Producţii la nivelul recoltei normale Specialiştii de la C.A.P. ILEANA au demonstrat, în decursul anilor, membrilor cooperatori că pămîntul poate să dea şi a doua recoltă la nivelul celei cultivate în ogor pro­priu. In acest an, producţia de le­gume de toamnă se realizează în întregime după diferite premergă­toare timpurii. Pe o suprafaţă de 10 ha., cultivată cu spanac, s-a în­­sămînţat fasole pentru păstăi, care a şi fost prăşită. După ceapă verde s-a plantat ardei, cultură care pro­mite, după stadiul de dezvoltare, o recoltă bogată. Mazărea, care a ocupat 15 ha., s-a dovedit o pre­mergătoare excelentă pentru cultu­ra tomatelor, plantate eşalonat, în vederea asigurării continuităţii li­vrărilor pînă toamna tîrziu. Evident, productivitatea ogoare­lor ocupate cu a doua cultură este condiţionată de aplicarea integrală a complexului de lucrări agroteh­nice stabilit. Iată de ce­ cooperatorii din ferma legumicolă a C.A.P. Ileana se străduiesc, concomitent cu recoltarea roşiilor din solar,, să întreţină exemplar noile culturi. In sprijinul membrilor cooperatori Nu există om în , HULUBEŞTI care să nu aibă in gospodăria pro­prie ?, î-jivul'te '■■mi vaci cu lapte. După ultimul recensămînt GH. TAPÎRDEA (Continuare in pag. a 3-a) Recoltatul orzului s-a încheiat de cîteva zile la C.A.P. Izvorul. Pe cele 60 ha, in urma eliberării terenului de producţia secundară, mecaniza­torii au trecut de îndată la efectuarea arăturilor şi pregătirea tere­nului pentru însămînţatul culturilor duble. In terenul pregătit cu multă grijă de tractoriştii Vasile Ciobanu şi Mircea Cojocaru au fost insă­­mînţate pînă acum 50 ha. de culturi duble, porumb pentru boabe şi masă verde. la Întreprinderea de foraj bucureşti DIMINUAREA TIMPULUI NEPRODUCTIV SOLICITĂ ACŢIUNI SISTEMATICE Timp neproductiv. Iată un balast, aşa cum ii numea tov. DUMITRU RADULESCU, directorul întreprin­derii de foraj Bucureşti, ale cărui potente, în caz de nesupraveghere, pot dăuna activităţii de producţie, influenţind în mod direct ceea ce numim de obicei eficienţă economi­că. Afirmaţia aceasta are ca temei însăşi experienţa respectivei uni­tăţi unde timpul neproductiv se bucura pînă nu de mult de liber­întreprinderea de foraj Bucureşti, avind un profil deosebit în ceea ce priveşte activitatea de producţie, se înţelege că şi elementele timpului neproductiv sunt cu totul altele faţă de marea majoritate a unităţilor economice Deci, atunci cînd se pun in discuţie valenţele acestui indi­cator, se au în vedere următoarele unităţi componente : timp repara­ţii, timp complicaţii, timp avarii şi timp opriri organizatorice. Existînd ca atare o diversitate de factori, desigur că şi preocuparea pentru reducerea timpului neproductiv este multiplicată în sensul acţio­nării pe mai multe planuri, urmă­tate, acţionind nestingherit în dife­rite sectoare. Este adevărat că în mo­mentul de faţă în mare măsură ca­lea i-a fost barată dar acest lucru a însemnat şi înseamnă o perma­nentă luptă cu factorii ce l-au ali­mentat. Drept urmare, o creştere substanţială a vitezei de lucru, sporirea continuă a productivităţii muncii. Semnificativă este urmă­toarea evoluţie a acestor elemente , findu-se bineînţeles acelaşi obiec­tiv. Ceea ce a caracterizat însă ac­tivitatea dusă, şi fără îndoială că este un merit al organelor de pro­ducţie, este analiza temeinică a cauzelor care pină nu de mult au creat un cadru propice afirmării timpului neproductiv. Acest fapt a permis adoptarea unor măsuri care au avut în vedere specificul proce­sului tehnologic, condiţiile de mun­că existente şi nivelul de pregă­tire a muncitorilor, cadrelor tehni- TRAIAN POPESCU (Continuare in pag. a 3 a) Timp neprod. productiv, muncii (in Anul din total viteza de lucru metri foraţi pe timp calend. salariat) 1969 19,3% 1056 m instalaţie 190 metri lună 1970 12,1% 1265 m/instalaţie 210 metri lună 1.1—31.V. 10,8% 1473 m/instalaţie o creştere de 11% faţă ’ 1971 lună de indicele planificat PROLETARI D­IN TOATE Ţ­Ã R­I­L­E, U N­­ TέV 4 / ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN ILFOV AL P. C. R. SI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN Anul XXIII — Nr. 6844 Vineri 2 Iulie 1971 4 pagini 30 bani LA GIURGIU O amplă manifestare culturală Consiliul municipal al sindi­catelor din Giurgiu a organizat pe stadionul „Dunărea“ o amplă manifestare culturală la care au participat peste 10.000 oameni ai muncii din localitate cit şi din comunele limitrofe municipiului. La reuşita acestei manifestări şi-au dat concursul numeroşi ar­tişti de valoare printre care Ho­­ria Şerbănescu, Radu Zaharescu, Puiu Călinescu, Dem. Rădulescu, Petre Săbădeanu, Tiţa Bărbules­­cu, Ştefania Rareş, Georgeta An­gliei, Ştefan Băcanu, Vasile To­­mazian şi alţii. A acompaniat orchestra de muzică populară „Doina Ilfovului“ sub bagheta dirijorului Stelian Ghiocel. VIZITA PREŞEDINTELUI CONSILIULUI DE STAT AL ROMÂNIEI, NICOLAE CEAUŞESCU, IN FINLANDA Oaspeţi ai regiunii de sud-est După convorbirile, contactele po­litice şi întîlnirile cu locuitorii ora­şului Helsinki care au avut loc în primele două zile în capitala Finlandei, programul vizitei preşe­dintelui Consiliului de Stat, Nicolae Ceauşescu, a continuat, joi, cu o substanţială activitate de cunoaş­tere a preocupărilor şi realizărilor ţării gazdă pe tărâm economic, so­cial, ştiinţific şi cultural. Consacrată acestui scop, călăto­ria care a început joi dimineaţă în regiunea de sud-est a Finlandei — în zona reprezentativă pentru structura şi nivelul economiei fin­landeze — a cuprins vizitarea unor şantiere navale, rafinării de petrol, fabrici ale industriei lemnului şi construcţiilor de maşini, precum şi discuţii cu conducători din dome­niul economiei, oameni de afaceri, specialişti, în vizita pe care o întreprind în provincie, preşedintele Nicolae Ceauşescu şi soţia sa. Elena Ceauşescu sunt însoţiţi de preşe­dintele Republicii Finlanda, Urho Kekkonen, de ministrul industriei, Olavi Salomen, ministrul comerţu­lui exterior, Olavi Mattila, preşe­dintele Federaţiei industriaşilor fin­landezi, Erkki Partanen, precum şi de Kaarlo Veikko Makela, am­basadorul Finlandei la Bucureşti. Şeful statului român este însoţit, de asemenea, de tovarăşii Ianoş Fazekaş, vicepreşedinte al Consi­liului de Miniştri, Ioan Avram, mi­nistrul industriei construcţiilor de maşini, şi Mircea Bălănescu, am­basadorul României la Helsinki. La plecarea de la reşedinţa lor oficială din Helsinki, preşedintele Nicolae Ceauşescu şi soţia sa, Elena Ceauşescu, au fost salutaţi cu căl­dură şi simpatie, ca şi in ziua precedentă, de numeroşi locuitori ai capitalei, care aşteptau în faţa Palatului prezidenţial. In drum spre port, oaspeţii vizi­tează centrul de proiectări al pu­ternicului concern industrial „Val­­met Ov", în care statul deţine ma­joritatea acţiunilor. Ministrul co­merţului exterior, Olavi Mattila, care este, totodată, şi preşedintele concernului, a prezentat pe larg principalele domenii de activitate ale acestui complex industrial cu filiale în numeroase localităţi ale ţării. Şantiere navale la Helsinki, fabrici de instalaţii pentru indus­tria hîrtiei şi celulozei şi de mo­toare de nave la Rautpon­ia, uzine de tractoare la Tourula, de strun­guri automate la I­ska, de lo­comotive electrice şi Diesel la Linnovuori, de vagoane de cale fe­rată la Tampere. In cursul convorbirii cu repre­­ţii con­cernu Ivit, ~ preşedintei*. Nicolae Ceauşescu se interesează de unele aspecte ale activităţii de cer­cetare, de ponderea pe care o ocupă acest sector în ansamblul activităţii de producţie. In continuare, oaspeţii parcurg cheiul Katajanokka, de-a lungul căruia se află docurile­ de construc­ţii de nave şi reparaţii ale şan­tierului naval „Valmet“. De la înălţimea suprastructurii unor car­gouri în curs de construcţie, un mare număr de muncitori salută cu prietenie pe oaspeţi. La capătul cheiului, preşedintele Nicolae Ceauşescu şi soţia sa. Elena Ceauşescu, preşedintele Urho Kek­konen şi persoanele care-l însoţesc se urcă pe spărgătorul de gheaţă „Apu“, la bordul căruia vor călă­tori pînă la Skolovik. De pe puntea de comandă a va­sului, se deschide o largă privelişte a coastei finlandeze, scăldată de apele golfului Finne. Nava pără­seşte portul Helsinki în dreptul străvechei fortăreţe Suomenlinna, supranumită în trecut „Gibraltarul nordului“. Miniştrii finlandezi care însoţesc pe şeful statului român dau ex­plicaţii cu privire la instalaţiile portuare şi şantierul naval, uzi­nele instalate pe ţărm. Are loc, apoi, o largă discuţie între pre­şedintele Ceauşescu şi preşedintele Kekkonen, la care participă mi­niştri români şi finlandezi, privi­toare la posibilităţile de dezvoltare a schimburilor comerciale, şi cu deosebire a cooperării economice, între cele două ţări. În acest con­text, interlocutorii au subliniat ne­cesitatea stabilirii Unei Cooperări de mai largă perspectivă, a unor contracte pe termen lung, mai ales în acele domenii pentru care struc­tura şi experienţa diferitelor sec­toare ale economiei celor două ţări asigură o bază de colaborare reciproc avantajoasă. Au fost e­­vocate, astfel, posibilităţile pe care le oferă, în virtutea dezvoltării şi experienţei lor, industria­ mineritu-u lu­i, construcţiile navale, petrochi­mia şi alte ramuri economice din ţara noastră. Dezvoltarea turismu­lui —­ s-a apreciat în cursul acestui degajat schimb de păreri — ar putea impulsiona schimburile eco­nomice dintre­ cele două ţări. . . În aceeaşi atmosferă de cordiali-' tate, discuţiile au continuat in timpul dejunului care a avut loc la bordul navei Oaspeţii au vizitat apoi princi-­­palele compartimente ale vasului, construit în anul 1967. După trei ore de călătorie, vasul a­­ acostat în portul petrolier al ra­finăriei „Neste Oy“, de la Skoldvik. Ud­eii Raade, preşedintele concer­nului de stat „Neste Oy“, infor­mează despre rolul pe care-l joacă în viaţa economică, a ţării această societate,, care asigură cea mai mare parte a consumului intern ; în prezent, ea şi-a extins sfera de activitate, participind la, crearea primelor obiective ale industriei petrochimice a Finlandei. După ce vizitează unele instalaţii petrochimice, discuţiile continuă la casa de oaspeţi a­­concernului. Preşedintele Nicolae Ceauşescu şi soţia sa, Elena Ceauşescu, se in­teresează Îndeosebi de progresul (Continuări în pag. a 4-a). in pagina a 1-a. HOTĂRÎRE FERMĂ DE A ÎNDEPLINI NEABĂTUT POLITICA PARTIDULUI Sosirea tovarășei Dolores Ibárruri Joi, a sosit la Bucureşti tova­răşa Dolores Ibárruri, preşedintele Partidului Comunist din Spania, care, la invitaţia Comitetului Cen­tral al Partidului Comunist Ro­mân, va face o vizită in ţara noastră. La sosire, pe aeroportul Oto­peni, tovarăşa Dolores Ibárruri a fost salutată de tovarăşii Paul N­icu­lescu-Ivirzil,­­ ■ membru al Co­mitetului Executiv, al Prezidiului Permanent, secretar al C. C. al P. C. R. şi Ghizela Vass, membru al C. C. al P. C. R., şef de secţie la C. C. al P. C. R. Se lucrează la finisarea unui nou vas de pasageri la Șantierul Naval Giurgiu Omologarea unor noi maşini şi utilaje agricole Au fost omologate noi maşini şi utilaje agricole folosite în tehnologia de pregătire a ames­tecului de pămînt pentru cul­tura legumelor în sere, solarii şi răsadniţe. Este vorba de o ma­şină de mărunţit şi afinat pă­mînt, de un ciur mecanic şi o cupă de manevrare. Deservită de doi lucrători, maşina de mă­­runţit are o productivitate de 4,5—7 mc pe oră. Au fost, de asemenea, omolo­gate un echipament folosit la împrăştierea îngrăşămintelor chimice în vii concomitent cu efectuarea arăturilor sau afîna­­rea solului şi un cultivator pen­tru tractoarele de 65—80 CP, care mărunţeşte şi nivelează so­lul pentru însămînţările de pri­măvară. Numărul maşinilor, u­­tilajelor şi dispozitivelor, omo­logate în primul semestru al a­­cestui an, a ajuns astfel la 15. Ele contribuie la extinderea şi diversificarea mecanizării lu­crărilor în agricultură. FIECARE FERMĂ ZOOTEHNICĂ —UN MODEL DE GOSPODĂRIRE ŞI EFICIENŢĂ RENTABILITATEA - scopul final al producţiei Ferma zootehnică, prin actuala organizare, a cîştigat un plus de eficienţă economică, a determinat unele schimbări în structura producţiei cooperativei agricole. Apropierea specialiştilor de locul unde se hotărăşte direct producţia globală şi marfă, volumul aces­tora, cheltuielile materiale şi de muncă cu care se obţine fiecare unitate de produs au făcut ca din acest sector de activitate să se obţină rezultate din ce în ce mai bune, să se depăşească, în unele unităţi, acea limită ce nu odată părea de netrecut în vederea rea­lizării unor indicatori ai eficienţei economice. Deşi gestiunea eco­nomică internă oferă şefilor de fermă noi posibilităţi de a dirija şi conduce direct întreaga activitate productivă, totuşi se mai constată încă serioase abateri de la acest principiu. Sursa acestora o consti­tuie în primul rînd slaba pregătire a unor cadre: înţelegerea inco­rectă a rolului pe care trebuie să-l aibă şeful de fermă şi eco­nomistul. Exemplificările concrete de mai jos, extrase din activitatea a trei ferme zootehnice sunt în măsură să pună în evidenţă o serie de „mici neajunsuri“ cu serioase re­percusiuni asupra rentabilităţii producţiei de lapte. La Dragomi­­reşti, Joiţa şi Grădinari, fermele zootehnice însumează aproape 900 vaci cu lapte. Producţia marfă prevăzută a se valorifica în acest an este de peste 9.400 hl. lapte. Se poate vorbi de eficienţă economică în condiţiile în care un animal a­­duce un venit de 2.100 lei pe an? Desigur că nu ! Să cunoaştem însă mai întîi răspunsul şefilor de fermă la în­trebarea : „Cunoaşteţi gradul de eficienţă economică a fermei zoo­tehnice ?“ Medicul veterinar ŞTEFANIA DAN, şefa fermei de vaci cu lapte a C.A.P. Dragomireşti: „Prin plan, ferma noastră trebuie să ne aducă un venit net, la finele anului, de 275.000 lei. Nu e mult, dar totuşi înseamnă că ne menţinem pe un drum bun, demonstrîndu-ne — nouă şi altora — că zootehnia, şi în special vacile cu lapte, pot adu­­ce un venit net de cel puţin 1.000 lei de la fiecare animal furajat, în condiţiile noastre, putem spune că pînă în prezent acest venit net depăşeşte 500 lei. Pînă la sfîrşitul anului, ţinînd seama că în lunile iulie-august şi chiar septembrie ne vom afla în partea superioară a curbei producţiei vom putea a­­junge la 1.800 litri lapte producţie marfă pe cap de animal furajat, ceea ce va face ca venitul net să sporească cu cel puţin 400 lei pe cap de animal, ajungînd la 1.200 lei. Răspunzînd întrebării puse, consider că eficienţa economică se află încă la un nivel mediu, însuşi sistemul gospodăresc nu ne permi­te să realizăm mai mult, deocam­dată“. Cele spuse de şefa de fermă îi au sursa intr­a­­activitate conţinu de selecţie şi îmbunătăţire­a efec­tivului matcă. Din total de 86 vaci cu lapte, doar 20 exemplar se situează la un nivel de sub litri lapte pe zi, 310 dau o pro­ducţie zilnică de 5—15 litri, iar 3 peste 15 litri. Producţia medi­e situează în momentul de faţă 1, 9,5 litri lapte, iar preţul de coş per litru la 1,60 tei, faţă de 1,85 le cit a fost planificat. Ing. VIRGINIA DUMITRESCU şefa fermei zootehnice, din CAI Joiţa: „Nu ştiu dacă am să pe vorbi, în condiţiile noastre, de ren­tabilitate sau grad de eficienţă Nucleu­ de bază este foarte slab productiv. La întocmirea planulu am prevăzut realizarea a 15.000 de venit net. Dar până pemn, cu o producţie medie de sub 4 litri lap­te, nu putem spune că ne situăr­ la nivelul planificat. Ce mai, ma- C. CARTARESCU (Continuare in pag. a 3-a)

Next