Steagul Roşu, iulie 1971 (Anul 23, nr. 6844-6869)

1971-07-02 / nr. 6844

pag. a 2-a■ P­ionieri de frunte TANASE NICOLETA clasa a Vl-a, Moara Vlasiei Nr. 1, Preşedinta unităţii IORDACHE ANDREI clasa a Vil-a, Moara Vlăsiei Nr. 1 ENE ELENA clasa a Vil-a, Moara Vlăsiei Nr. 2 ANCA GHEORGHE clasa a Vll-a, Moara Vlăsiei Nr. TELEVIZIUNE VINERI 2 IULIE PROGRAMUL I 17.00 Deschiderea emisiunii. Te­­leşcoală 16.00 Cănţinul 18.50 Lumea copiilor „La curtea regelui tigru“ — versuri de Ion Brad 19.00 Tragerea Loto 19.20 1001 de seri 19.30 Telejurnalul de seară 20.00 Reflector 20.15 Mai aveţi o întrebare ? 21.10 Film artistic „Ultima noapte pe Titanic“ 23,05 Telejurnalul de noapte 23,15 închiderea emisiunii RADIO VINERI 2 IULIE PROGRAMUL I 14,00 Compozitorul săptămînii ; 14,30 Cîntece şi jocuri ; 15,00 Buletin de ştiri ; 15,05 Revista economică ; 15,30 Pagini vocale şi orchestrale din muzica de estradă ; 16,00 Radiojur­nal. Buletin meteo-rutier ; 16,14 Mu­zică de promenadă ; 16,30 Melodii de George Grigoriu ; 16,50 Publi­citate radio ; 17,00 Pentru patrie ; 17,30­ Muzică populară ; 18,00 Orele serii ; 20,00 Tableta de seară ; 20,05 Zece melodii preferate ; 20,40 Piese folclorice de virtuozitate ; 20,55 Ştiin­ţa la zi ; 21,00 Bijuterii muzicale ; 21,30 Revista şlagărelor ; 22,00 Ra­diojurnal. Buletin meteorologic. Sport : 22,30 Concert de seară ; 22,55 Moment poetic ; 23,00 Concert de seară — continuare ; 24,00 Bu­letin de ştiri ; 0,03—6,00 Estrada nocturnă. PROGRAMUL II 14,00 Buletin de ştiri ; 14,05 La microfon, Irina Loghin şi Traian Uilecan ; 14,30 Odă limbii române (reluare) ; 15,00 Muzică uşoară ; 15,20 Melodii populare ; 15,30 Radio­şcoală ; 16,00 Radiojurnal Buletin meteo-rutier ; 16,15 Muzică simfo­nică ; 16,55 Sfatul medicului ; 17,00 Buletin de ştiri ; 17,05 Album de muzică populară* 17,30 Emisiune li­terară ; 17,50 Sl­­vire lansate de Ri­cardo del Turco ; 18,00 Publicitate radio ; 18,20 Orfeu — mică enciclo­pedie muzicală ; 19,00 Buletin de ştiri ; 19,05 Melodii de estradă ; 19,30 O săptămînă la Veneţia ; 19,50 Noapte bună, copii ; 20,00 Seară de operă ; 21,15 Buletin de ştiri ; 21,20 Melodii de estrada ; 21,40 Mu­zică simfonică ; 22,00 Muzică uşoară ; 22,30 Dezbateri culturale ; 22,50 Piese de dans ; 23 00 Buletin de ştiri ; 23,05 Canţonete în versiuni orches­trale ; 23,25 Muzică simfonică ; 0,40 Orchestra Bert Kaempfert ; 0,53—­1,00 Buletin de ştiri. SIMBATA 3 IULIE PROGRAMUL I 6,00 Muzică şi actualităţi ; 9,30 Mioriţa ; 10,00 Buletin de ştiri ; 10,05 Arii din operete ; 10,20 Piese instrumentale ; 10,30 Din ţările so­cialiste ; 11,00 Buletin de ştiri ; 11,05 Cintă Rex Gildo ; 11,15 Radioclub turistic ; 11,30 Cîntece ; 11,50 Cotele apelor Dunării ; 12,00 Melodii dis­tractive ; 12,00 Un interpret şi ro­lurile sale ; 12,30 întîlnire cu m­e­­lodia populară şi interpretul pre­ferat ; 13,00 Radiojurnal ; 13,15 Avan­premieră cotidiană ; 13,30 Radiore­cording — emisiune de divertisment­­ muzical. PROGRAMUL II 6.00—8,05 Program muzical de di­mineaţă ; 8,05 Tot înainte 8,20 Mari interpreţi ; 8,50 Fantezii de estradă ; 9,00 Copiii lumnii cîntă ; 9,15 Muzică populară ; 9,30 Buletin de ştiri ; 9,35 Solişti ai Teatrului muzical din Constanţa ; 10,00 Aubade pentru flaut, oboi, clarinet­ şi fagot de Dinu Lipatti ; 10,20 Melodii; 10,50 Mu­zică populară ; 11,10 Coruri celebre din opere ; 11,30 Muzică uşoară ; 11,55 Ştiinţa la zi ; 12,00 Buletin de ştiri ; 12,03 Avanpremieră cotidiană ; 12,18 Muzică populară ; 12,30 Mu­zică uşoară ; 13,00 Radiojurnal : 13,15 Viaţa de concert a Capitalei ; 13,40 Pagini celebre din operete VINERI 2 IULIE Puricele in urech­e, ora 20 : Tea­trul ,,Lucia Sturdza Bulandra“ (Are­nele Romane) Mandragora, ora 20 : Teatrul de Comedie (La Teatrul de vară ,,23 August“) Hello Dolly : Patria (9.30. 13, 16.10, 20) La revedere, prietene­­ : Scala (8.43, 11.15, 13.45, 16.15, 18.45, 21.15) ; Favorit (9 11.15, 13.30, 15.45, 18.15, 20.30) Cortul roşu : Capitol (8.45, 11.45, 14.45, 17.45, 20.45) Treci pragul : Central (8.30. 10 13. 13.15, 15.30. 18. 20.15) 100 de dolari pentru şerif : Festival (9.15, 12.15, 15.30 18 30, 21.15); Bucegi (15.30, 18, 20.30) ; Gloria (9, ll 45, 14.30. 17.15. 19.45) J Tomis (9, 12. 14.45 17.30) ; Flamura (9. 11.45, 14.30, 17.15. 19.45) Sprijiniţi*! pe şerif î­n Bucureşti (3.45, 11.15, 13.45, 16.15, 18.45, 21) ; Lu­ceafărul (9. 11.15, 13.30, 16, 18.30, 21) ; Feroviar (9, 11.15, 13.30, 16 18.30, 20.45) ; Excelsior (9, 11.15, 13.30. 16, 18.30, 20.45) ; Modern (9, 11.15, 13.30. 16, 18.15, 20.15) O floare şi doi grădinari : Victoria (9, 12.30. 16, 19.30) ; Dacia (9, 12.39, 19 19.30) ; Giuleşti (11, 15,15. 19) ; Melodia (8.30, 12, 15.30, 19) îngerii negri : Lumina (9, 12.30, 18, 19.50) Elefantul Slowly­­ Doina (11 30, 13.45, 16, 18.15, 20.80). De-aş fi... Harap Alb: Timpuri Noi (9,20.15) Esop : Griviţa (9.30, 11.30, 16, 18,15, 20.30) Haiducii lui Şaptecai : Zestrea dom­niţei Ralu : înfrăţirea între popoare (15,30, 19) Regele Lear : Buzeşti (16) Serata : Unirea (18, 18,15) Cinei pentru intern : Lira (15,30, 18) Apa ca un bivol negru : Drumul Sării (16, 18, 20). Cei trei care au speriat Vestul s Ferentari (15.30, 17,45, 20) Facerea lumii : Pacea 16, 18, 20) ; Progresul (15.30, 18, 20.15) Moartea filatelistului : Crîngaşi (16, 18, 20) Şi caii se împuşcă, nu-i aşa ? Flo­reasca (15.15, 18, 20.30) Dâ-i înainte cowboy­­ : Volga (9,15. 11.15. 13.30, 16, 18.15, 20.30) ; Aurora (9, 11.15, 13 30. 15.45. 18) ; Arta ,­15,30... 18) Din nori desprc dragoste : ţjtitorul (16. 18. 20) u —„ Bătălia de pe Neretva : Moşilor (15.30. 19) Iubire : Popular (15.30, 18, 20.15) Cazul C. L. : Munca (18, 18. 20) Ruth Cassidy şi Sundance Kid : Cosmos (15.30, 18, 20.15) ; Flacăra (15.30, 18, 20.15) ; Laromet (15.30, 17.30, 19.30) Prinţul negru : Vtan (15.30. 13) Pe cometă : Rahova (15.30 18, 20.15), Prinţul negru : Vitan (20.30). GRĂDINI La revedere, prietene­­ : Stadionul Dinamo (20.30) Sprijiniţi-l pe şerif ! : Doina (20.30); Modern (20­16) cortul roşu s Capitol (20.15) O floare şi doi grădinari : Festival (20.30) Regele Lear­s Buzeşti (20.15) KW­ de dolari pentru şerif : Bucegi (20.30) ; Tomis ( 20 30) My Fair Lady: Unirea (20 30). Printre colinele vei/­i : Lira (20 15) Elefantul Slowly : Herăstrău (20.15) Dă-l înainte, cowboy ! : Aurora (20.15) ; Arta (20.15) GIURGIU Bucureşti : Ultima relicvă Lumina : Sunetul muzicii. OLTENIŢA Flacăra : Băieţi buni, băieţi c­rai URZICENI Pacea : Genoveva fie Brabant BUFTEA Libertăţii : Mihai Viteazul BOLINTIN Luceafărul : Această femeie. Institutul meteorologic comunică : în următoarele 24 de ore, vremea se menţine răcoroasă, cu cerul variabil, mai mult noros. Vor cădea ploi lo­cale. Vînt slab pînă la potrivit. Tem­peratura minimă va fi cuprinsă în­tre 19 și 13 grade, iar maxima între 21 și 23 grade. In următoarele trei zile, vreme răcoroasă, la începutul inter­valului cînd vor cădea averse de ploaie după amiaza, apoi în curs de încălzire. Cerul va fi variabil. Vine slab pînă la potrivit. Tempe­ratura în creștere ușoară.. Consiliul Naţional al Organi­zaţiei Pionierilor a lansat în zi­ua de 1 iulie a.c. prin inter­mediul ziarului „Scînteia Tine­retului“, o chemare din care ci­tăm : „Consiliul Naţional al Or­ganizaţiei Pionierilor vă chea­mă ca în zilele frumoase de va­canţă, pe lingă excursii, drume­ţii, activităţi în tabere, în case­le pionierilor şi pe stadioane, să vă aduceţi contribuţia la mă­reţul efort creator al poporului nostru, să participaţi la muncile de recoltare de pe ogoare, la strînsul spicelor, culesul plan­telor medicinale, a fructelor de pădure, la amenajarea şi con­struirea de noi terenuri sporti­ve şi de joacă, la diferite acţi­uni cu caracter obştesc şi pa­triotic". Din sondaj întreprins de ru­brica noastră, ne-a permis să consemnăm cîteva aspecte din activitatea unor unităţi de pio­nieri, unde activităţile întreprin­se în vederea întîmpinării Con­ferinţei Naţionale a Organizaţiei Pionierilor, se înscriu de fapt pe linia chemării lansate de Con­siliul Naţional. Astfel, pionierii de la cele două şcoli generale din comuna Girbovi au crescut şi valorifi­cat in cursul acestui an 200 de porumbei, 65 de grame viermi de mătase, obţinînd suma de 2 500 lei pe care o vor folosi în efectuarea excursiilor. în pre­zent, un hectar de sfeclă se află sub îngrijirea pionierilor şi şco­larilor. Pe lingă activităţile cu caracter distractiv, pionierii din Girbovi participă la strînsul plantelor medicinale şi au cerut conducerii cooperativei agrico­le să le ofere un loc de lucru în cadrul campaniei agricole de recoltare a păioaselor. La Dragomireşti Vale, pio­nierii şi şcolarii au participat şi participă cu entuziasm la lucrări de întreţinere a culturilor de porumb şi de legume. Sunt cu­noscuţi în această unitate pio­nieri ca : Gheorghe Sim­ion, Iu­­lia Popa şi Dana Gheorghe, care îi mobilizează pe şcolari la ac­tivităţile cu caracter obştesc şi patriotic. Şi în unitatea de pionieri din satul Roşiori, comuna Moviliţa pionierii şi şcolarii au luat par­te la lucrările de pe lotul aflat în îngrijirea lor, la strîngerea spi­celor de pe tarlaua coope­rativei agricole, mai ales în acele zone în care griul a fost culcat la pămînt din cauza ploi­lor. De asemenea, zilele trecute la Brănești peste 400 de pionieri au participat la recoltarea mază­­rei, în satul Stejarul, comuna Singureni, pionierii şi-au reali­zat şi continuă să-şi realizeze programul de acţiuni patriotice din această vacanţă. In patru zile din săptămînă ei sunt pre­zenţi la strînsul spicelor, plan­telor medicinale. Am consemnat doar cîteva din multiplele inţiative exis­tente în unităţile de pionieri şi ne exprimăm convingerea că şi în perioada următoare, voi, pionierii şi şcolarii din judeţul nostru, veţi întreprinde noi acţiuni ca răspuns la Chemarea Consiliului Naţional al Organi­zaţiei Pionierilor, reuşind ast­fel să vă aduceţi din plin con­tribuţia la măreaţa operă a în­tregului nostru popor, de înflo­rire continuă a patriei. Aseme­nea acţiuni sunt şi vor fi de fapt o nouă confirmare a demnităţii voastre pioniereşti. PIONIERILOR O chemare care îndeamnă la noi fapte Jocuri şi probleme distractive AUTOPORTRET HAZLIU Fiecare jucător este invitat să scrie 5—10 denumiri de păsări şi mamifere, la întîmplare. Se pun întrebări: Cum vă numiţi ? Ce sirtteţi la şcoală ? Dar acasă ? Ce credeţi că sînteţi ? Ce sînteţi de fapt ? Se răspunde cu o denumire scrisă anterior. COPILUL MOFTUROS Radu era un copil mofturos la masă, în special nu-i plăcea supa. Așa că, într-o zi, se apucă să numere picăturile de grăsime din supă, aflînd că în farfuria sa sînt 56 de picături de grăsime. După aceea se apucă să le unească două cîte două, cu ajutorul lingurii. El unea sau două picături mici, sau una mai mare cu alta oarecare etc. *1 Dacă el unește două picături la fiecare zece secunde, în cit timp va avea în farfurie o singură mare picătură de supă ? INSULA ÎNDEPĂRTATA Povesteau niște marinari că în­tr-o insulă îndepărtată trăiesc la un loc două triburi pe care să le numim A şi B. Cînd copiii din aceste triburi sînt mici, nu se deo­sebesc unii de alţii. Se ştie însă că în timp ce copiii din tribul A spun totdeauna adevărul, copiii din tribul B nu spun niciodată adevă­­rul. într-o zi, în această insulă sosi un călător care văzînd un grup de copii întrebă pe unul din ei: din ce trib eşti tu ? Deoarece el nu înţelese răspunsul copilului, în­trebă pe alt copil: Ce-a spus pri­mul copil ? Răspunsul a fost: primul copil a spus că este­ din tribul B. Acum, voi dragi cititori ştiţi din ce trib este cel de al doilea copil ? PRIETENII Anton are prieteni numai prin­tre prietenii lui Barbu, iar printre cei cu care Costel nu este prieten se află toţi prietenii lui Anton şi unii dintre cei ai lui Barbu. în schimb, toţi prietenii lui Dan sunt prietenii lui Costel, dar nu şi ai lui Barbu. Au oare Anton şi Dan prie­teni comuni ? AFLAŢI NUMELE ŞI PRENUMELE Sandu, Vasile şi Marin sunt pre­numele a trei pionieri dintr-o şcoa­lă. Partea interesantă este că şi numele lor de familie sunt tot Sandu, Vasile şi Marin, dar ast­fel încît nici un pionier nu are prenumele la fel cu numele de fa­milie. Dacă numele de familie al lui Vasile nu este Marin, să se afle numele și prenumele celor trei pionieri. STEAGUL ROŞU CU RACHETA pe plaiurile natale Incepind cu această rubrică, vă propunem dragi colegi să ne înso­ţiţi în tot timpul vacanţei pe plaiu­rile natale, de la o margine la alta a Ilfovului. Pentru început am ales două comune situate în două puncte opu­se ale judeţului. Aşadar pregătiţi hărţile, pornim ! Ne aflăm în partea de sud-est, pe direcţia Olteniţa. Sîntem în comuna Şolda­­nu. Iată şi şcoala. Pionierii nu sînt aici. Ei pot fi întîlniţi de obicei la cîmp, — au strîns pînă acum zeci de kg. de plante medicinale, — în drumeţie,, la pescuit, ori în excursii montane ca aceea de la Cheile Dîmbovicioarei, despre care vor­beau deunăzi preşedinţii de detaşa­mente Constantin Stanca şi Came­lia Stancu, împreună cu Luminiţa Tudose, Mariana Toma şi Fierica Buleandră. Acum,, mulţi se află la balta Negoeşk­ — Aprozi, la un concurs de pescuit. Iată-i adunaţi în jurul lui Ion Albu dintr-a VlI-a. Sunt acolo Florică Mustăţea, Ion Gheorghe, Petre Lefegiu, Nicolae Lefegiu şi alţii. Se face haz, pro­babil o... farsă pescărească. După două ore de pescuit cîştigătorul concursului Florică Mustăţea „ne-a invitat“ la o saramură bogată cu 12 peşti avînd o greutate de cca. 2 kg, dar... nu fiecare. Comandanta unităţii, profesoara Aurelia Iorga a ţinut să ne aducă la cunoştinţă că în programul de activitate al pionierilor din Şolda­­nu figurează şi o­ excursie ciclo­turistică la Hereşti, cu vizitarea pa­latului „Udrişte Năsturel“. Aştep­tăm, aşadar, veşti­ de la ciclu... re­porterii din Soldahiv. Atenţie, ne continuăm drumul pe direcţia „Nord“ în apropierea şose­lei Bucureşti — Ploieşti. Sîntem la Butimanu. Cu cîtva timp în urmă, la şcoală din această localitate, pio­niera Doina Rodica Marin, preşe­dinta unităţii, împreună cu pionie­rii Georgeta Rizea, Constantin Ene, Teodora Ene, Ioana Barbu, rapor­tau comandantului de unitate, prof. Sofia Tudosa că în unitate există o iniţiativă , pionierii s-au gîndit să creeze „Clubul vacanţei“ care să fie condus de un colectiv alcă­tuit din trei pionieri, dar primenit din două în două săptămîni. Iată cîteva ^ spicuiţi j­in jjrogramul, clu­bului': „T­a drum pu voioşia —­ dru­meţie la pădurea Lucianca“, „Prin sport ne oţelim, — întreceri de a­­tletism“, „Pe cărările din crîng — drumeţie pe malul lacului din loca­litate“, „Goluri pe spaţiul porţii“ — „meci de fotbal“, „Tot pe drum, pe drum... — excursie la rîul Ialomi­ţa“, „Veselie în jurul focului de tabără“, „Simple şi totuşi... compli­cate probleme distractive“, „Ştafeta fanteziei“ — improvizaţii pe o te­mă hazlie, „Pe nisipul fierbinte“ (amenajarea unei plaje pe malul lacului din sat). In afară de aceste activități ten­tant distractive pionierii din­­Buti­manu s-au angajat la o treaba foarte serioasă. Sîntem pe drumul Sterianului. De o parte și de alta, cît vezi cu ochii se întinde tarlaua cooperativei agricole de producţie : culturi de porumb, floarea soarelui, mazăre etc. Iată şi cele 20 de hec­tare care au fost luate în îngrijire de unităţile şi detaşamentele de pionieri. Şi în aceste zile de vacan­ţă cîmpul roditor constituie una din atracţiile cutezătorilor. Pînă acum au fost realizate toate lucrările la culturile de porumb, floarea soa­relui, ceapă ș­­i paziere de­ pe lotul pionierilor.. " Z . -Z La ora cinci a transmiterii acest "re­portaj, călătoria noastră continuă... La revedere ! P.S.: Pionierii care doresc să facă parte din echipajul rachetei „Vacan­ţa“, sunt rugaţi să trimită pe adresa redacţiei noastre, intr-un plic, în­semnări şi­ fotografii din activitatea pe care o desfăşoară precum şi portretul fotografic. Redactorul rubricii : G. BAJENARU In orchestra şcolii generale din Brăneşti împreună cu dirijorul, învăţătorul Constantin Hudiţă CURSURILE EXTERNE ALE ŞCOLII POPULARE DE ARTĂ DIN GIURGIU, _____ *. Cine sunt cursanţii? Am participat la începutul acestei săptămîni la deschiderea cursurilor externe ale Şcolii populare de artă din Giurgiu, cu durată, în acest an, de 25 de zile, adică, spre deosebire de anii trecuţi, intr-o formulă orga­nizatorică nouă, cumulîndu-se cele patru şi chiar şase etape de şcola­rizare într-una singură. Socotim, de la bun început, această iniţiativă ca fiind bine venită, întrucît experienţa celorlalţi ani a prezentat ca o defi­cienţă repetată pierderea „pe drum“, de la o etapă la alta, a cursanţilor, nefinalizarea, în multe cazuri, a pro­cesului de instruire, de formare a instructorilor artistici pentru cămine culturale, case de cultură, cluburi. Ţinîndu-se seama şi de faptul că participanţii la cursuri, cadre didac­tice cu prioritate, vin aci după în­cheierea unui an şcolar, la începutul vacanţei lor, Comitetul judeţean pentru cultură şi artă împreună cu Inspectoratul judeţean de învăţă­­mînt au asigurat condiţii bune, un cadru favorabil desfăşurării acestei etape de şcolarizare, la tabăra pio­nierească de la Vîrteju. A doua zi de la începerea cursurilor, la clasele de dirijat, coregrafie, regie-brigăzi şi regie-teatru răspundeau prezent numai 40 de invitaţi. Mai precis, 30 din 30 planificaţi pentru judeţul­ Ilfov şi 10 din 30 planificaţi pentru jude­ţul Teleorman (la solicitarea Comi­­tetului pentru cultură şi artă al ju­deţului Teleorman). Se aşteaptă poate un „bravo" pentru cele treizeci de cămine cultu­rale din Ilfov care şi-au trimis in­structorii sau pe viitorii instructori de formaţii artistice, la cursuri... Fără să absolutizăm, socotim că nu a­­vem suficiente motive de satisfacţie. Căci, cine sunt cursanţii ? Rezultatul sondajului încercat de noi în rîndul participanţilor la cursu-­­ rile şcolii populare de artă s-ar pu­tea exprima pe scurt în felul urmă­tor: — sunt reprezentate, în mare mă-­4sură, localităţile unde activitatea ar­tistică de amertări este foarte slabă ; — căminele culturale şi casele de cultură ale căror formaţii­ (brigăzi, teatru), pregătite de specialişti din Bucureşti, au fost distinse în primă­vară cu premii frumoase, nu au tri­mis cadre din localităţile respective, deşi acestea ar fi fost în măsură să preia şi să continue ceea ce au început colaboratorii. Fiind vorba exclusiv de anul întîi, mai precis, fiind început de serie, am încercat să aflăm criteriile care i-au condus pe directorii căminelor cul­turale în selectarea viitorilor instruc­tori de formaţii artistice. Cu cîteva excepţii, acestea nu ni s-au părut destul de clare... Puţini dintre cei cărora ne-am adresat, au activat vreodată ca instructori sau interpreţi în mişcarea de amatori; ciţiva au desfăşurat muncă de îndrumare ar­tistică in rîndul elevilor ; printre cei prezenţi, cîţiva suplinitori (!), un bi­bliotecar (pe care nu-l înlocuieşte ni­meni la biblioteca din Valea Ar­­govei !) cîteva educatoare... (Singu­­reni-Ilfov, Plopii Slăviţeşti-Teleorman, un pedagog tînăr din Fierbinţi, co­mună cu un număr atît de mare de cadre didactice !) etc. Fireşte, nu avem nimic împotriva instruirii cadrelor didactice de orice nivel, numai că... experienţa a do­vedit de prea multe ori că suplini­torii şi pedagogii merg să se califi­ce, că... De la Frumuşani, din cele patru cadre didactice desemnate pentru cursurile din acest an, s-a prezentat numai învăţătoarea Eufrosina Vel­i­­cu, secretara Comitetului comunal U.T.C., care ne-a şi spus, de altfel, că va trebui să se întoarcă în co­mună pentru rezolvarea unor sarcini de organizaţie, în legătură cu cam­pania agricolă... Pe de altă parte, unui cadru didactic de la Jilavele îi indicase directorul căminului cultural să urmeze cursul de coregrafie, deşi, în comuna amintită, un alt cadru didactic a absolvit în anii trecuţi această clasă... O profesoară de la Siliştea Snagovului s-a înscris la cursul de teatru, precizîndu-ne în discuţie că în localitatea respectivă nu există condiţii pentru prezenta­rea unui spectacol de teatru... Şi atunci, de ce n-a fost îndrumată la brigăzi...? Nu vrem prin aceste exemple să calificăm ca neaveniţi pe cei selecţio­naţi la comune de directorii cămi­nelor culturale, cei mai în măsură să ştie de ce şi de cine au nevoie pentru îndrumarea muncii artistice. Dar, dezorientarea cîtorva dintre cei cu care am stat de vorbă, ba, chiar nemulţumirea în unele cazuri, de a fi trimişi ei şi nu alţii, ne-au determinat să scriem aceste rînduri. Bineînţeles, printre cursanţi am în­­tîlnit şi cadre didactice ca Puiu Emil, profesor în comuna Dridu, Flo­rina Turnea, profesoară la Naipu- Ghimpaţi, Ileana Sprinţoiu, învăţă­toare la Comana, Victor Nicolăiasa, profesor la Niculeşti, Liliana Pîrvu­­lescu de la Floreşti-Stoeneşti şi alţii, care au mai vechi state de funcţiuni în mişcarea artistică de amatori. Unii dintre aceştia au absolvit deja o disciplină a şcolii populare de artă şi au revenit, fie pentru a se pune „la curent cu ceea ce e nou", cum ne spunea prof. Puiu Emil, fie pentru a cîştiga cunoştinţe în alt domeniu artistic. Totuşi, considerăm că lipsesc prea mulţi instructori dintre cei apreciaţi pentru entuziasmul cu care îndrumă formaţii artistice în comune, dar care... mai au încă de învăţat, pen­tru ca munca lor să îmbine dăruirea cu competenţa. Cursurile din această etapă sînt orientate mai mult decît pînă acum către practica mişcării artistice de amatori. De la clasa regie-brigăzi, în special, se aşteaptă rezultate deo­sebite cu aplicabilitate imediată în comunele reprezentate. Poate că nu este prea tîrziu să repetăm in­vitaţia Comitetului judeţean pentru cultură şi artă adresată directo­rilor de cămine culturale, de a tri­mite la aceste cursuri cadre didac­tice înzestrate pentru activitatea ar­tistică, oameni pe care căminul cul­tural se poate bizui, îndrumaţi către acele discipline artistice de care co­munele respective duc lipsă... DONA BACIU ŞCOALA PROFESIONALĂ de pe lingă Fabrica de scule Rîşnov- Braşov, judeţul Braşov Primeşte înscrieri pînă în 5 iulie 1971 la concursul de admitere (anul şcolar 1971/1972) la curs de zi şi ucenicie la locul de muncă pentru meseriile: — strungar ■— frezor­­— rectificator — lăcătuş-ajustor — termist-tratamentist Se primesc numai băieţi, absolvenţi ai şcolii generale în vîrstă de pînă la 18 ani împliniţi în cursul anului 1971. Acte necesare : certificat de absolvire a 8 clase sau adeverinţa de promovare, certificat de naştere (original şi copie), fişa medicală , buletin de analiza sîngelui și rezul­tatul examenului radiogolic pulmonar; cerere de înscriere. Concursul de admitere se desfășoară în perioada 6—14 iulie 1971, la Şcoala Profesională F.S.R. Rîşnov. ÎNTREPRINDEREA CANAL APĂ BUCUREŞTI Str. Oteteleşeanu nr. 2 ANGAJEAZĂ URGENT : — Lăcătuşi mecanici auto ; — Sudori electrici şi autogen; — Automacaragii — macara 5 tone ; — Şoferi categoria B şi C ; — Electricieni întreţinere ; — Spălători auto ; — Muncitori necalificaţi. Informaţii suplimentare se pot obţine de la Secţia transporturi — Splaiul Independenţei nr. 235, telefon 16.61.30, interior 24, tramvai 13 şi 14.

Next