Steagul Roşu, iulie 1971 (Anul 23, nr. 6844-6869)

1971-07-02 / nr. 6844

SUR! HOTĂRÂRE FERMĂ DE A ÎNFĂPTUI V# NEABĂTUT POLITICA PARTIDULUI Telegrame adresate CC. al P.C.R. Tovarăşului Nicolae Ceauşescu „Cu profundă şi vie satisfac­ţie, cu sentimente de nespusă bucurie şi justificată mîndrie patriotică, întregul nostru colec­tiv a urmărit vizita în ţările so­cialiste din Asia a delegaţiei de partid şi guvernamentale ro­mâne — se arată în telegrama de la ÎNTREPRINDEREA DE FORAJ BUCUREŞTI. Căldura cu care delegaţia condusă de dumneavoastră, iubite tovarăşe Nicolae Ceauşescu, a fost întîm­­pinată în ţările vizitate repre­zintă expresia prestigiului de care se bucură partidul nostru, poziţia sa profund principială faţă de problemele vieţii con­temporane. Noi, salariaţii acestei unităţi, răspunzând prin fapte grijii per­manente pe care partidul şi gu­vernul ne-o poartă, ne afirmăm încă odată hotărîrea de a munci mai bine pentru realizarea cu succes a sarcinilor ce ne revin, fiind convinşi că prin aceasta participăm şi mai activ la pro­gresul şi prosperitatea patriei noastre“, în telegrama trimisă de co­lectivul UNITĂŢII DE EXPLOA­TARE ŞI INDUSTRIALIZARE A LEMNULUI BUCUREŞTI se spune: „Apreciem că vizita de­legaţiei române în ţările socia­liste din Asia a demonstrat ac­tivitatea consecventă a partidului şi guvernului nostru desfăşurată în direcţia dezvoltării legăturilor de prietenie şi colaborare fră­ţească, multilaterală cu toate ţările socialiste pe baza prin­cipiilor marxist-leniniste ale in­ternaţionalismului socialist, ale respectării independenţei şi su­veranităţii naţionale, egalităţii în drepturi, neamestecului în treburile interne, respectului re­ciproc şi întrajutorării tovără­şeşti. Asigurăm Comitetul Central al Partidului Comunist Român, pe dumneavoastră personal, tova­răşe Nicolae Ceauşescu. Că lu­crătorii unităţii noastre nu vor precupeţi niciun efort pentru a îndeplini exemplar sarcinile de plan, contribuind în felul acesta la ridicarea României socialiste pe cele mai înalte trepte ale civilizaţiei şi culturii“. Cuvinte izvorîte din inimă cu­prinde şi telegrama expediată de colectivul ÎNTREPRINDERII DE INDUSTRIALIZAREA LAPTE­LUI ILFOV. „Alături de întregul nostru popor ne exprimăm cele mai sincere sentimente de sti­mă şi respect faţă de activita­tea neobosită a celui mai iubit fiu al poporului — tovarăşul Nicolae Ceauşescu — cu prile­jul vizitelor făcute în ţările so­cialiste din Asia. Odată cu înal­ta apreciere pe care o dăm acti­vităţii delegaţiei noastre, asigu­răm conducerea partidului nos­tru că nu vom precupeţi efor­turile îndreptate spre traduce­rea în viaţă a hotărîrilor parti­dului, pentru realizarea sarcini­lor de plan şi a angajamentelor luate în întrecerea socialistă“. După ce exprimă adeziunea totală faţă de activitatea dele­gaţiei în ţările socialiste din Asia in telegrama trimisă de salaria­ţii ÎNTREPRINDERII DE UTI­LAJ TRANSPORT BUCUREŞTI se spune: „în aceste zile sala­riaţii întreprinderii noastre, în frunte cu comuniştii, se află la datorie în marea bătă­lie pentru îndeplinirea e­­xemplară a sarcinilor de pro­ducţie. Ne angajăm în faţa con­ducerii partidului să îndeplinim planul anual în 11 luni şi ju­mătate, să reducem preţul de cost cu 1 la sută, să depăşim productivitatea muncii cu 2 la sută“. Lucrătorii DIRECŢIEI JUDE­ŢENE DE POŞTA ŞI TELECO­MUNICAŢII ILFOV redau în cuvinte pline de căldură senti­mentele şi aprecierile lor. „Sun­tem­ convinşi — se spune în te­legramă — că întîlnirile şi con­vorbirile dintre reprezentanţii ţării noastre şi ai ţărilor so­cialiste vizitate vor aduce o contribuţie însemnată la trium­ful cauzei socialismului şi păcii în lumea întreagă, la depăşirea divergenţelor existente, la resta­bilirea unităţii ţărilor socialiste şi a partidelor comuniste şi muncitoreşti. Aprobăm din toată inima activitatea neobosită de­pusă de delegaţia de partid şi guvernamentală a ţării noastre şi ne exprimăm recunoştinţa faţă de politica înţeleaptă a partidului nostru“. Confirmare deplină a justeţei politicii de prietenie frăţească­­ cu toate ţările socialiste Am urmărit cu deosebit interes vizita delegaţiei noastre de partid şi guvernamentale în ţările socia­liste din Asia. Alături de întreaga opinie publică din ţara noastră, i-am însoţit cu gîndul pretutindeni în această călătorie pe solii Româ­niei socialiste cu certitudinea că este vorba nu de o simplă vizită, ci de un act politic de o deosebită însemnătate, cu profunde semnifi­caţii pentru unitatea ţărilor socia­liste. Prin modul magistral în care tovarăşul Nicolae Ceauşescu. În fruntea delegaţiei, a acţionat în slujba păcii şi progresului, a în­tăririi unităţii ţărilor socialiste, a mişcării comuniste şi muncitoreşti internaţionale, vizita s-a înscris ca un eveniment cu o puternică rezo­nanţă în viaţa politică contempo­rană. O concluzie majoră ce se desprin­de în urma vizitei este consec­venţa cu care conducerea noastră de partid şi de stat pune în prac­tică principiile fundamentale ale politicii externe a României socia­liste, principii stabilite pe baza unei profunde analize ştiinţifice a reali­tăţilor lumii contemporane de că­tre Congresele al IX-lea şi al X-lea ale P.C.R. Oricine ştie că elementul central al acestei politici îl con­stituie dezvoltarea continuă a rela­ţiilor de prietenie, alianţă şi cola­borare multilaterală cu toate ţările socialiste. Situîndu-se pe o poziţie profund internaţionalistă, partidul şi statul nostru pornesc de la considerentul că sistemul socialist — alcătuit din toate cele 14 state construc­toare ale noii orîrnduiri — va exer­cita o influenţă cu atît mai hotă­­rîtoare asupra evoluţiei lumii con­temporane, cu cit vor fi mai pu­ternice legăturile de prietenie şi colaborare dintre aceste state. Deşi unitatea este o cerinţă obiectivă, din păcate nu toate acţiunile între­prinse în ultimii ani vin în întîm­­pinarea acestui deziderat. Viaţa demonstrează însă că atunci cînd se manifestă grijă şi preocupare pentru depăşirea greutăţilor, aces­tea nu pot constitui obstacole in­surmontabile în calea unor relaţii rodnice şi principiale de prietenie şi colaborare. Primirea entuziastă făcută dele­gaţiei române în ţările vizitate, a­­precierile elogioase cuprinse în cu­vântările rostite şi în documentele finale adoptate demonstrează încă o dată justeţea politicii interna­ţionaliste a partidului nostru. Sunt convins că rezultatele acestor vizite, care răspunde întru totul gîndurilor şi năzuinţelor noastre, servesc în cel mai înalt grad inte­reselor tuturor ţărilor socialiste, constituind o contribuţie majoră la cauza unităţii sistemului mondial socialist. NICOLAE IOSIN prim secretar al Comitetului orăşe­nesc Olteniţa al P.C.R., preşedintele Consiliului popular orăşenesc FABRICA DE CALCULATOARE ELECTRONICE cu sediul în Bucureşti, sector 2, Calea Floreasca nr. 242, telefon 33.26.00/116 şi 112 ANGAJEAZĂ DE URGENJA : — ingineri şi tehnicieni în specialităţile : mecanici tehnologi, proiectanţi, proiectanţi SDV, electromecanici, electronişti ; — matriţeri şi sculeri SDV ; — strungari şi frezori ; — lăcătuşi mecanici ; — mecanici întreţinere utilă — desenatori tehnici ; — contabili­­ — economişti; — gestionari materiale Solicitanţii trebuie să aibă domiciliul în Bucureşti, sau pe o rază de 50 km de Bucureşti. Informaţii suplimentare la telefon 33.26.50, interior 116. STEAGUL ROŞU Respectul reciproc-un crez al partidului nostru Am urmărit timp de aproape trei săptămîni, zi de zi, felul în­ care s-a desfăşurat vizita delegaţiei de partid şi guvernamentale condusă de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, în ţările socialiste din Asia. Prin a­­ceste îndepărtate ţări surori, solii cei mai autorizaţi ai partidului şi ai poporului nostru au dus mesaje de pace şi prietenie. Am simţit un sentiment de mîndrie că fac parte din partidul care îşi afirmă cu atîta consecvenţă şi clarviziune po­litica sa înţeleaptă. La sărbătorirea semicentenarului partidului nostru, secretarul­­ gene­ral, acest om politic excepţional, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, a re­afirmat principiile fundamentale care stau la baza politicii externe a partidului nostru. Era de fapt expresia unei consecvente principia­lităţi afirmate cu clarviziune de documentele Congresului al X-lea. Elementul primordial al politicii noastre externe îl constituie rapor­turile de prietenie cu ţările socia­liste, avînd la bază stima şi res­pectul reciproc, neamestecul în treburile interne, respectarea suve­ranităţii, a independenţei. Partidul nostru, conducerea sa, a dovedit nu odată că între vorbe şi fapte există o concordanţă deplină. Partidul nostru a oferit nenumă­rate exemple de consecvenţă, de admirabilă prietenie cu toate po­poarele din cele 14 ţări socialiste existente în prezent în lume. Vizita în ţările frăţeşti din Asia s-a adău­gat nenumăratelor acţiuni între­prinse de partidul nostru în scopul întăririi prieteniei cu ţările şi po­poarele de care ne leagă idealuri comune. Partidului nostru îi este scumpă unitatea ţărilor socialiste, unitatea partidelor frăţeşti şi în numele acestei flori care este prie­tenia, în numele internaţionalismu­lui conducătorul poporului nostru, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a ac­ţionat cu o excepţională forţă. Am rămas profund emoţionat ur­mărind la televiziune primirea deo­sebită ce a fost făcută solilor po­porului nostru. Ce poate însemna aceasta decit manifestări puternice ale respectului şi stimei de care se bucură ţară noastră, partidul nostru, secretarul general al parti­dului, omul care se identifică de­plin cu dorinţa de pace şi priete­nie a poporului român din mijlo­cul căruia s-a ridicat, în acele zile, citind presa străină m-am convins încă o dată cu ce in­teres a fost urmărită vizita solilor poporului nostru, ce semnificaţii deosebite i s-au atribuit. M-am bu­curat citind aprecieri elogioase la adresa conducătorului nostru, elogii care pornesc din marele adevăr că tovarăşul­­Nicolae Ceauşescu, întru­­chipînd calităţile ideale ale unui lider politic cu o uimitoare clar­viziune, cu o mare dragoste pentru adevăr şi dreptate, cu o înflăcărată credinţă în ideea unităţii forţelor progresiste de pe, tot­ pămîntul, cu o mare dragoste pentru om, pentru pacea de care oamenii au atîta nevoie. OCTAV PANCU-IAȘI Adînca noastră recunoştinţă şi preţuire Pacea şi­ înţelegerea intre po­poare, iată un deziderat străvechi al omenirii, iată una dintre do­­rinţile ei cele mai profunde, cele mai omeneşti; pentru ca ea să de­vină fapt, a curs şi mai curge încă, mult singe pe pămînt, s-au înfrun­tat opinii, s-a desfăşurat şi se des­făşoară o îndelungă luptă diploma­tică de pe poziţii unele juste, altele nu. Trăim într-un secol frămîntat, în care izbînda socialismului a de­venit fapt din Asia pînă-n Ame­rica Latină, la fel ca în bătrîna şi inţeleapta noastră Europă. Pace şi prietenie între popoare: ce mîndrie mai mare poate cunoaş­te un om, decît aceea de a se şti născut tr­dinul unui popor pentru care ace deziderat străvechi este tel, politică de stat, Iar călăuzitor în relaţiile internaţionale? Mîndria de a fi comunist român, este mîn­dria de a şti că acest principiu este urmat fără şovăire, consecvent, lu­cid­ şi pasionat. Iată cîteva din gîndurile care mă încearcă acum, cînd vizita delega­ţiei noastre de partid şi de stat în Asia socialistă a devenit deja filă de istorie, una dintre cele mai excepţionale file ale unei istorii constructive. Am privit emoţionat la televizor bucuria sinceră, căldu­ra cu care marea Chină socialistă a deschis braţele pentru solii po­porului nostru. Zimbetul prietenos, zimbetul care nouă ne este fami­liar şi drag, zimbetul tovarăşului Nicolae­ Ceauşescu, cel mai iubit fiu al­ poporului, a întîlnit la rîn­­du-i zîmbete deschise, zîmbete sin­cere. Am înţeles odată în plus, ca om şi comunist, că a fost o vizită a Prieteniei. Indiferent de ceea ce separă popoare atît de diferite pornite pe acelaşi drum, măreţia şi umanismul drumului, înalta sa semnificaţie istorică şi socială le apropie şi te leagă indisolubil. Iată de ce politicia r­omâniei socialiste este aplaudată de o întreagă lume. Iată de ce, această politică, mai e­xistă pînă în cele mai intime va­lenţe ale sale, este certificatul de adeziune al întregului nostru po­por, în Coreea şi Vietnamul eroic, în China şi Mongolia îndepărtată, cuvântul înţelept al înţelegerii şi prieteniei, cuvîntul de ordine al Partidului Comunist Român a fost ascultat cu emoţie şi a primit a­­celaşi răspuns : al înţelegerii şi al prieteniei­­socialiste. A fost un moment politic de în­semnătate capitală, un moment care va însemna fără îndoială mult, în viitoarele noastre relaţii. Iată de ce, îmi exprim la rin­­du-mi adînca recunoştinţă şi pre­ţuire pentru Partidul Comunist Ro­mân, pentru conducătorii noştri de partid şi de stat, care au desfăşu­rat această vizită la popoarele so­cialiste din Asia într-un mod exem­plar, comunist, frăţesc. Aşa cum în­ţelege Partidul nostru să discute orice problemă, oricît de spinoasă ar fi ea, exprimîndu-şi, ferm po­ziţiile­ cu­­ demnitate principiali,­ dar cu stima- care­ se cuvite - a­r f­i, acordată tovarășilor care luptă pentru un ţel comun, împotriva imperialismului, pentru pace și co­munism. GHEORGHE BAZAVAN compozitor. Desen de G. BADEA Competiţii Activitatea competiţională se află a­­cum în... vacanţa de vară. Mai toate competiţiile republicane s-au încheiat. Şi totuşi, în această perioadă sînt pro­gramate o serie de concursuri de masă şi republicane, care reunesc mai mulţi tineri atleţi, voleibalişti, handbalişti, ci­clişti, jucători de fotbal şi oină etc. Dintre competiţiile de masă, pe prim plan se află „Cupa tineretului de la sate“, întrecere care cunoaşte o frumoasă tra­diţie. în program sunt prevăzute con­cursuri de atletism, ciclism, trîntă, jocuri de volei, handbal, oină şi fotbal, în luna iulie au loc întrecerile etapei a II-a, pe centre de localităţi, în acelaşi timp se va desfăşura o competiţie de masă rezervată tinerelor sportive. Este vorba de „Gupa fetelor“, competiţie ini­ţiată de Comitetul judeţean U.T.C., a­­vând în program jocuri de volei, Hand­bal şi concursuri de atletism. Etapa pe centre de localităţi este programată la 4 iulie, iar întrecerile finale pe judeţ au loc la Olteniţa, duminică 25 iulie. Intre 11 şi 25 iulie se dispută barajul pentru promovarea in categoria secundă („Promoţie") a campionatului judeţean de fotbal. Participă echipele cîştigătoare ale zonelor Giurgiu, Olteniţa, Urziceni, Brâneşti şi Buftea. Jocurile vor avea loc în Capitală. Tot în această perioadă se desfăşoară în Capitală şi barajul pentru desemnarea campioanei pe ju­deţ la fotbal copii, avînd ca prota­goniste formaţiile clasate pe primul loc la întrecerile zonale şi campioanele din Giurgiu, Urziceni şi Olteniţa. Tinerii înotători din judeţ au rezervat un interesant concurs. La Buftea va a­­vea loc Concursul judeţean de fond, duminică 27 iulie. Cei mai buni atleţi din rîndul elevilor participă la o serie de confruntări atractive: între 3 şi 4 iulie se desfăşoară finala campionatului de tetrallon al şcolilor generale ; în­ zilele de 10—11 iulie finalele campiona­tului republican de juniori III, la Brăi­la, iar între 14—15 iulie îşi vor disputa întâietatea finaliștii campionatului repu­blican de juniori mari, la Pitești. I Jocurile zonale de volei de la Urziceni Săptămînă aceasta sunt progra­mate în cinci localităţi din ţară jocurile din cadrul ultimei etape (faza zonală) a campionatului de calificare pentru divizia B la vo­lei senioare. O fază de zonă se desfăşoară la Urziceni, reunind cinci echipe care se întrec sistem de turneu. Participă formaţiile femi­nine Ştiinţa Urziceni, campioana judeţului Ilfov, Voinţa Măcin (Bră­ila), Ştiinţa Lehliu (Ialomiţa), Vii­torul Cobadin (Constanţa) şi Con­­fecţia Bucureşti. O dispută afracti­­vă în care formaţia bucureştea­na Confecţia porneşte ca favorită. Dar şi celelalte echipe au un cuvînt de spus în această întrecere pen­tru promovarea în divizia secundă de volei. Din lotul echipei Ştiinţa Urziceni fac parte tinerele jucătoare: Flo­rentina Preda, Zoic­a Leu, Ioana Florea, Rad­a Rad­u, Liliana Radu­­lescu, Lidia Crăciun, Georgeta Mi­­hai, Liliana Bucătaru, Florica Fă­­barcă, Floarea Filip. Jocurile zonale de la Urziceni se încheie duminică 4 iulie. pag. RENTABILITATEA-scopul final al producţiei (Urmare din exig.­a l­a­­terialul biologic este de slabă ca­litate !“ . Cu al­te cuvinte, la Jorţa renta­bilitatea încă nu­ face obiectul pre­ocupărilor şefului de fermă şi nici al consiliului,, de,, «inducere al C.A.P. Dacă piai adăugăm cît toate acestea se întî­­mpla îijtr-o unitate în care cu ani în urmă producţia medie anuală de lapte se situa la peste 3.000 litri, credem că eviden­ţiem destul de bine „calitatea“ muncii prestate în acest sector de activitate. Pentru anul în curs, spre argumentare, precizăm că s-a pre­văzut o producţie de 1.200 litri lapte pe cap de vacă furajată !­­ „Nu ştim­­ să creştem tinere­tul femei pentru reproducţie, ne mai spune şefa de fermă. Credem că ar fi bine ca la nivelul con­siliului intercooperatist să se în­fiinţeze o fermă specializată de creştere a tineretului femei pentru reproducţie, în aceste condiţii ar creşte substanţial calitatea materia­lului biologic şi mai ales producţia medie de lapte“. în principiu sîntem de acord cu propunerea făcută de şefa de fermă, dar acest lucru nu e în măsură, desigur, să rezolve singur problema producţiei de lapte, a eficienţei economice. Paralel tre­buie avut în vedere că o condiţie esenţială este pregătirea cadrelor din zootehnie, a economiştilor, îm­bunătăţirea relaţiilor dintre ferma zootehnică şi celelalte sectoare din cadrul C.A.P. şi mai ales a rela­ţiilor dintre fermieri şi consiliul de conducere. Considerăm că la Joiţa, atît con­siliul de conducere cit şi comitetul de partid pe C.A.P., secretar Co­­man Şerban, trebuie să analizeze cu multă răspundere activitatea şi să adopte măsuri energice pen­tru ca zootehnia să depăşească cît mai curînd starea precară în care se află. Tehnician IOANA BIOLARU, şefa fermei zootehnice din C.A.P. Grădinari: „Ferma noastră dispune în prezent de un efectiv în ma­joritate la prima lactaţie. în a­­ceste condiţii este prematur să vor­bim de eficienţă. Prima noastră grijă este de a forma acest efectiv de 150 vaci cu lapte, în vederea obţinerii în anul următor a unei producţii superioare, în vederea înscrierii fermei noastre în circui­tul acelor formaţiuni care se află la un nivel ridicat cu producţia de lapte. In prezent, ne ocupăm de o furajare corespunzătoare, de reali­zarea unor producţii care să aco­pere în bună parte cheltuielile ce le facem cu furajarea şi întreţi­nerea animalelor. încă de acum, sub îndrumarea atentă a medicului veterinar Victor Nanu, ne-am gîn­­dit să trecem la selecţia tineretului femei, oprind în efectivul matcă numai acele exemplare de la care avem garanţia că vom obţine o producţie bună de lapte“. La Grădinari există într-adevăr o situaţie specială, reuşindu-se to­tuşi ca, prin producţia marfă de lapte şi carne, să se acopere în bună măsură cheltuielile făcute pînă în prezent în zootehnie. Şefa de fermă, deşi tînără, şi-a format de acum un sistem de lucru bine pus la punct, atît cu îngrijitorii cît şi cu ceilalţi cooperatori care se ocupă de baza furajeră. Ar trebui doar să fie mai bine folosite datele din evidenţa fermei pentru a fun­damenta Întotdeauna în cunoştinţă de cauză măsurile care le ia în cadrul fermei. De asemenea, con­siliul de conducere, preşedinte Ma­rin Matei, are datoria s-o ajute în continuare pentru ca ferma să-şi dovedească rentabilitatea cît mai curînd. Concluzia la care am ajuns este aceea că oamenii ştiu, cu mici ex­cepţii, ce trebuie să facă pentru ca veniturile să depăşească chel­tuielile. Nu acelaşi lucru putem să spunem şi despre cei ce lucrează direct în producţie. îngrijitorii cu­nosc doar sarcinile de plan. Cît trebuie să cheltuiască pentru a obţine producţia planificată — a­­ceasta este o problemă pe care nici măcar ajutorii şefilor de fermă nu o mai stăpînesc. în această direc­ţie considerăm că trebuie mutat centrul de greutate al muncii or­ganizaţiilor de partid din fermele zootehnice, acolo unde se realizea­ză în mod concret producţia, ştiut fiind că numai problemele bine cunoscute pot fi rezolvate cu com­petenţă, se pot solda cu rezul­tate optime şi eficienţă economică sporită. Campania agricolă de vară, un flux tehnologic continuu! (Urmare din pag. a l-a) al animalelor, la Hulubeşti există 5000 de oi proprietate personală a membrilor cooperatori. Consiliul de conducere al. C.­VP. nu putea să ignore această situa­ţie, nevoile de furaje ale membri­lor cooperatori. O suprafaţă de 100 ha. din culturile ce se vor semăna după grîu este destinată lor. Demn de remarcat este faptul că această măsură se aplică în condiţii avan­tajoase pentru membrii coopera­tori. Ei vor suporta costul semin­ţei şi lucrărilor mecanizate. In a­­celaşi timp, la, separacizarea pe fa­milii a lotului s-a ţinuti, seama şi de contribu­ţia fj­ fecăruiarfa reuşita lucrărilor de sezon, fiind condiţionată de participarea la muncă. Ce semeni, dar mai ales, cînd ? Orzul se recoltase de cîteva zile, mazărea de aproape o săptămînă. In plan erau prevăzute culturi suc­cesive, dar­, nu se însămînţaseră. Pe suprafaţa de pe care se recolta­se orzul nu erau nici paiele balo­tate. Iată prima constatare la C.A.P. BOLINTIN VALE. Ştefana Măndiţă, şefă de echipă la ferma legumicolă, ne spune că după mazăre se va însămînţa fa­lcic. Nu ştia însă dacă unitatea are sămînţă, informaţie pe care n-am reuşit s-o „scoatem“ nici de la vice­preşedintele cooperativei, tov. Mi­­hai Dumitru. Aşa că am renunţat la discuţia despre culturi succesive care, zicea gazda, se vor semăna. Şi nu avem motive să punem la în­doială aceste asigurări. Dar ne în­trebăm : cînd­?'‘sLa urma-urmei, a doua recoltă ridică de pe acum problema : ce şi cînd semeni. Fasolea cultivată, în lunca Arge­şului era bună de recoltat. Întîrzie­­rea lucrării înseamnă scăderea pre­ţului, la valorificare, deci prima pierdere de venituri băneşti. A doua pierdere vine de la întîrzie­rea culturii ce urmează după fa­sole. Nu mai vorbim de o suprafaţă necultivată pînă la data de 10 iunie (lotul de gogoşari din imediata ve­cinătate a centrului de sortare a produselor). Iată cîteva chestiuni care trebuie să dea de gîndit în­tregului consiliu, cu atît mai mult cu cît ing. Rodica Mani, şefa fer­mei legumicole, este nouă în aceas­tă funcţie. Cazul semnalat la Bolintin Vale nu este unic. La întreprinderea pentru producerea şi valorificarea legumelor şi fructelor am­ aflat ca în multe unităţi sînt decalaje mari între recoltare şi­ plantare ale culturi­lor succesive. LA SLOBGIm. ZIA nu se plantaseră decît 3 ha. din 15 ha. eliberate, iar la MALU, tot din 15 ha, erau plantate 7 ha. Restanţe asemănătoare au acumu­lat şi alte cooperative agricole de producţie : BUCŞANI, FUNDULEA, plAtureşti. Mai multa grija pentru sortimentul de legume tir­zii Nu numai eşalonarea livrărilor, ci şi sortimentul de produse con­diţionează valorificarea integrală a recoltei de legume. Acest fapt este ignorat de unele cooperative agri­cole. Conducerea I.P.U.L.F., care are sarcina de a desface pe piaţă cea mai mare parte din producţia fermelor legumicole, sesiza ziarul asupra unor tendinţe ce se vor solda cu greutăţi în preluarea re­coltei de toamnă. Este necesar să se cultive multe legume după pre­mergătoare timpurii, dar şi într-un sortiment variat. Pe de altă parte, unităţile cultivatoare au datoria de a încunoştiinţa pe de acum centre­le de preluări spre a ni fi puse în situaţia de a refuza în toamnă oferte exagerate la unele produse în detrimentul altora. Or, C.A.P. FUNDENI, SILIŞTEA, STANEŞTI şi alte unităţi plantează fără a res­pecta graficele de livrări şi preve­derile contractelor încheiate, fără a anunţa centrele I.P.U.L.F. de intenţiile lor. Spre a evita neplă­cerile şi aprovizionarea unilaterală a pieţii este necesară mai multă grijă pentru sortimentul de legu­me tîrzii. Două mari specialiste ale „Cupei României­­: Dinamo şi Steaua Dinamo »Bucureşti, campioana noastră naţională şi-a­ îmbogăţit co­lecţia de trofee cu mult disputatul titlu din acest an. Şi în timp ce colegii din prima divizie au intrat în vacanţă, jucătorii de la Dinamo şi Steaua sunt încă într-o chinuitoa­re aşteptare pînă la ora marii fi­nale a „Cupei României“. O finală cum nu se putea mai ideală între două echipe care emit pe bună dreptate pretenţii la titlul de cele mai bune din fotbalul nostru. Di­namo a cîştigat pentru a Şasea oară titlul de campioană a ţării şi fireşte ar dori foarte mult să rea­lizeze eventul pe care şi-l doreşte orice echipă de mare prestigiu. în acelaşi timp Steaua, de de­parte echipa aflată în forma cea mai bună, vrea ca acest final de sezon care i-a adus atîtea satisfac­ţii, să încheie sezonul cu trofeul pe care şi-a gravat de atîtea ori numele. Steaua, echipa aflată în­tr-o mare ascensiune valorică este după opinia noastră marea favorită a partidei de duminică, într-o convorbire pe care am a­­vut-o zilele trecute cu cunoscutul nostru internaţional, Cornel Dinu, acesta ne mărturisea dorinţa lui şi a colegilor lui de a cuceri „Cupa“, numai pentru consideren­tul că finalul acestui campionat a adus echipei Dinamo şi mai ales suporterilor săi multe deziluzii pe planul spectaculozităţii partidelor, al rezultatelor nemulţumitoare chiar în ultimul joc de campionat Dina­mo a jucat în faţa Steagului roşu cu mai mult aplomb decît a făcut-o în partidele anterioare şi tocmai acest fapt ne îndreptăţeşte să-i dăm dreptate lui Dinu cînd afişează atîta optimism. De fapt atît Dinamo cît şi Steaua se află la o cotă valorică destul de mare, comparativ cu ce­lelalte echipe ale noastre, aşa că aşteptăm un spectacol pe măsura posibilităţilor celor două combatan­te. Poate că nu întîmplător meciul a fost programat pe stadionul „23 August“, venind în întîmpinarea unei afluenţe de spectatori.p. c. Diminuarea timpului neproductiv solicită acţiuni sistematice (Urmare din pag. a l-a) ce şi inginereşti chemate să ducă la bun sfîrşit acţiunile preconizate. Discuţiile purtate cu ing. Anton Chihaia, membru al comitetului de direcţie, ne-au relevat cîteva dintre acţiunile întreprinse,­ acţiuni , care, pe lîngă că au permis obţinerea unor rezultate semnificative, au deschis şi largi perspectivă pentru activitatea de viitor. Referindu-se la prima componentă a timpului neproductiv, respectiv timpul de reparaţii, interlocutorul nostru ne spunea: — In acest caz trebuie avut în vedere faptul că, privind uzura fizică a utilajelor de care dispu­nem, ne aflăm aproape de extrema limită în cadrul perioadei de timp prevăzută de tehnologia de specia­litate, ceea ce înseamnă un handi­cap. Mai precis, randamentul pe care-1 dau acum mașinile de care dispunem este sub nivelul obţinut de unele noi. Aceasta nu înseamnă că am privit cu pasivitate situaţia existentă. Ca atare, s-a pus accen­tul pe efectuarea unor operaţii de întreţinere şi reparaţii curente, cu periodicitate. Aici consider oportun­­să subliniez aportul sectorului me­canic şi al celui mecano-energetic, servicii care răspund de aceste operaţii. Pe de altă parte, pentru a suplini lipsa unor piese necesare înlocuirilor, s-a trecut la recondi­­ţionarea lor în atelierele proprii, ceea ce a dus şi la obţinerea unor însemnate economii. Măsuri corespunzătoare au fost După cum era firesc, această ac­tivitate s-a soldat cu scăderea sub­stanţială a timpului neproductiv, influenţând în mod pozitiv şi alţi doi indicatori principali respectiv viteza de lucru şi productivitatea muncii (aceasta din urmă expri­mată în metri foraţi pe salariat), în ambele cazuri înregistrîndu-se creşteri substanţiale. Nu trebuie uitat că la această stare de lucruri au concurat şi alţi factori cum ar fi aplicarea cu intensitate a unor metode noi de foraj­e cu jet, cu sape cu maxijer şi sape cu diaman­te ; au fost utilizate ultimele tipuri de sape realizate în ţara noastră, s-a extins asistenţa tehnică pe schimburile II şi III şi s-a optimi­zat regimul de fora­j la un număr cît mai mare de sonde separate pe aceleaşi structuri. Succesul este de­monstrat de cîteva date statistice­­ bunăoară dată în 1969 viteza de lucru era de 1051i metric instalaţie lună, în primele cinci luni ale anu­lui în curs aceasta este de 1473 iniţiate şi pentru remedierea altor deficienţe ce permiteau creşterea timpului neproductiv. De pildă, dat fiind pierderile înregistrate prin ceea ce se numeşte în mod coorent „timp de complicaţii“ şi care este în strinsă legătură cu natura for­maţiilor geologice străbătute, ac­centul­­ a fost pus pe extinderea operaţiilor electrometrice de forare a zonelor cu posibile pierderi, ceea ce a dat posibilitatea brigăzilor de foraj să adopte o tehnologie de lucru corespunzătoare, într-un mod asemănător s-a acţionat şi pentru reducerea timpului de avarii da­torat în mare măsură ruperilor de prăjini şi sape. Pentru a se evita asemenea accidente, printre altele, pe baza experienţei acumulate, s-a stabilit durata de menţinere a sa­pelor cu role pe talpă şi s-a in­tensificat procesul de ridicare a calificării profesionale. În acelaşi timp s-a întărit şi controlul de ca­litate privind garniturile de foraj date în exploatare. Cît priveşte „timpul opririlor organizatorice", dependent în mare măsură de con­diţiile atmosferice, conducerea în­treprinderii de foraj Bucureşti, pentru a evita stagnările datorită vremii nefavorabile, perioadă cînd nu se poate face aprovizionarea sondelor cu materialele şi utilajele necesare, a luat măsura de a efec­tua această operaţie avînd în ve­dere programul de lucru de mo­ment şi cel de viitor. Drept urmare, sondele lucrează din plin chiar dacă vitregiile naturii împiedică activitatea de transport, metri instalaţie lună. Productivita­tea muncii, după ce a cunoscut o creştere de 20 metri foraţi/salariat, în 1970 faţă de 1909, de la începu­tul anului şi pînă acum a înregis­trat o depăşire faţă de prevederile planului de h­%. Acest tablou este întregit şi de bilanţul satisfăcător încheiat la 31 mai ac . cînd s-a făcut cunoscut că indicatorii pla­nului de producţie la metri foraţi au fost realizaţi în proporţie de 108,7 la sută, la viteza de lucru — 107 la sută, la care se adaugă ob­ţinerea unor economii la preţul de cost în valoare de 500 000 lei. A­­celaşi ritm l-au menţinut şi în luna iunie. Iată dar, suficiente argumente care, aşa după cum afirma şi tov. Dumitru Rădulescu, directorul în­treprinderii, alcătuiesc în ansamblu o dovadă a posibilităţilor de care dispune colectivul pentru a con­semna în viitor rezultate şi mai valoroase. Timp ne- timp timp com- timp timp oprim­ Anul productiv reparaţii plicaţii avarii organiza­din cate­gorice 1969 I9.30/0 2.50/0 IO.IO/o 4,340/0 2,40/o 1970 12,1% 1,90/0 6,2% 2,30/0 1 fio/. I.I.—31.V. 1971 10,8% 2,6% 3,40/0 3,50/0 1,30/0

Next