Steagul Roşu, iulie 1971 (Anul 23, nr. 6844-6869)
1971-07-02 / nr. 6844
SUR! HOTĂRÂRE FERMĂ DE A ÎNFĂPTUI V# NEABĂTUT POLITICA PARTIDULUI Telegrame adresate CC. al P.C.R. Tovarăşului Nicolae Ceauşescu „Cu profundă şi vie satisfacţie, cu sentimente de nespusă bucurie şi justificată mîndrie patriotică, întregul nostru colectiv a urmărit vizita în ţările socialiste din Asia a delegaţiei de partid şi guvernamentale române — se arată în telegrama de la ÎNTREPRINDEREA DE FORAJ BUCUREŞTI. Căldura cu care delegaţia condusă de dumneavoastră, iubite tovarăşe Nicolae Ceauşescu, a fost întîmpinată în ţările vizitate reprezintă expresia prestigiului de care se bucură partidul nostru, poziţia sa profund principială faţă de problemele vieţii contemporane. Noi, salariaţii acestei unităţi, răspunzând prin fapte grijii permanente pe care partidul şi guvernul ne-o poartă, ne afirmăm încă odată hotărîrea de a munci mai bine pentru realizarea cu succes a sarcinilor ce ne revin, fiind convinşi că prin aceasta participăm şi mai activ la progresul şi prosperitatea patriei noastre“, în telegrama trimisă de colectivul UNITĂŢII DE EXPLOATARE ŞI INDUSTRIALIZARE A LEMNULUI BUCUREŞTI se spune: „Apreciem că vizita delegaţiei române în ţările socialiste din Asia a demonstrat activitatea consecventă a partidului şi guvernului nostru desfăşurată în direcţia dezvoltării legăturilor de prietenie şi colaborare frăţească, multilaterală cu toate ţările socialiste pe baza principiilor marxist-leniniste ale internaţionalismului socialist, ale respectării independenţei şi suveranităţii naţionale, egalităţii în drepturi, neamestecului în treburile interne, respectului reciproc şi întrajutorării tovărăşeşti. Asigurăm Comitetul Central al Partidului Comunist Român, pe dumneavoastră personal, tovarăşe Nicolae Ceauşescu. Că lucrătorii unităţii noastre nu vor precupeţi niciun efort pentru a îndeplini exemplar sarcinile de plan, contribuind în felul acesta la ridicarea României socialiste pe cele mai înalte trepte ale civilizaţiei şi culturii“. Cuvinte izvorîte din inimă cuprinde şi telegrama expediată de colectivul ÎNTREPRINDERII DE INDUSTRIALIZAREA LAPTELUI ILFOV. „Alături de întregul nostru popor ne exprimăm cele mai sincere sentimente de stimă şi respect faţă de activitatea neobosită a celui mai iubit fiu al poporului — tovarăşul Nicolae Ceauşescu — cu prilejul vizitelor făcute în ţările socialiste din Asia. Odată cu înalta apreciere pe care o dăm activităţii delegaţiei noastre, asigurăm conducerea partidului nostru că nu vom precupeţi eforturile îndreptate spre traducerea în viaţă a hotărîrilor partidului, pentru realizarea sarcinilor de plan şi a angajamentelor luate în întrecerea socialistă“. După ce exprimă adeziunea totală faţă de activitatea delegaţiei în ţările socialiste din Asia in telegrama trimisă de salariaţii ÎNTREPRINDERII DE UTILAJ TRANSPORT BUCUREŞTI se spune: „în aceste zile salariaţii întreprinderii noastre, în frunte cu comuniştii, se află la datorie în marea bătălie pentru îndeplinirea exemplară a sarcinilor de producţie. Ne angajăm în faţa conducerii partidului să îndeplinim planul anual în 11 luni şi jumătate, să reducem preţul de cost cu 1 la sută, să depăşim productivitatea muncii cu 2 la sută“. Lucrătorii DIRECŢIEI JUDEŢENE DE POŞTA ŞI TELECOMUNICAŢII ILFOV redau în cuvinte pline de căldură sentimentele şi aprecierile lor. „Suntem convinşi — se spune în telegramă — că întîlnirile şi convorbirile dintre reprezentanţii ţării noastre şi ai ţărilor socialiste vizitate vor aduce o contribuţie însemnată la triumful cauzei socialismului şi păcii în lumea întreagă, la depăşirea divergenţelor existente, la restabilirea unităţii ţărilor socialiste şi a partidelor comuniste şi muncitoreşti. Aprobăm din toată inima activitatea neobosită depusă de delegaţia de partid şi guvernamentală a ţării noastre şi ne exprimăm recunoştinţa faţă de politica înţeleaptă a partidului nostru“. Confirmare deplină a justeţei politicii de prietenie frăţească cu toate ţările socialiste Am urmărit cu deosebit interes vizita delegaţiei noastre de partid şi guvernamentale în ţările socialiste din Asia. Alături de întreaga opinie publică din ţara noastră, i-am însoţit cu gîndul pretutindeni în această călătorie pe solii României socialiste cu certitudinea că este vorba nu de o simplă vizită, ci de un act politic de o deosebită însemnătate, cu profunde semnificaţii pentru unitatea ţărilor socialiste. Prin modul magistral în care tovarăşul Nicolae Ceauşescu. În fruntea delegaţiei, a acţionat în slujba păcii şi progresului, a întăririi unităţii ţărilor socialiste, a mişcării comuniste şi muncitoreşti internaţionale, vizita s-a înscris ca un eveniment cu o puternică rezonanţă în viaţa politică contemporană. O concluzie majoră ce se desprinde în urma vizitei este consecvenţa cu care conducerea noastră de partid şi de stat pune în practică principiile fundamentale ale politicii externe a României socialiste, principii stabilite pe baza unei profunde analize ştiinţifice a realităţilor lumii contemporane de către Congresele al IX-lea şi al X-lea ale P.C.R. Oricine ştie că elementul central al acestei politici îl constituie dezvoltarea continuă a relaţiilor de prietenie, alianţă şi colaborare multilaterală cu toate ţările socialiste. Situîndu-se pe o poziţie profund internaţionalistă, partidul şi statul nostru pornesc de la considerentul că sistemul socialist — alcătuit din toate cele 14 state constructoare ale noii orîrnduiri — va exercita o influenţă cu atît mai hotărîtoare asupra evoluţiei lumii contemporane, cu cit vor fi mai puternice legăturile de prietenie şi colaborare dintre aceste state. Deşi unitatea este o cerinţă obiectivă, din păcate nu toate acţiunile întreprinse în ultimii ani vin în întîmpinarea acestui deziderat. Viaţa demonstrează însă că atunci cînd se manifestă grijă şi preocupare pentru depăşirea greutăţilor, acestea nu pot constitui obstacole insurmontabile în calea unor relaţii rodnice şi principiale de prietenie şi colaborare. Primirea entuziastă făcută delegaţiei române în ţările vizitate, aprecierile elogioase cuprinse în cuvântările rostite şi în documentele finale adoptate demonstrează încă o dată justeţea politicii internaţionaliste a partidului nostru. Sunt convins că rezultatele acestor vizite, care răspunde întru totul gîndurilor şi năzuinţelor noastre, servesc în cel mai înalt grad intereselor tuturor ţărilor socialiste, constituind o contribuţie majoră la cauza unităţii sistemului mondial socialist. NICOLAE IOSIN prim secretar al Comitetului orăşenesc Olteniţa al P.C.R., preşedintele Consiliului popular orăşenesc FABRICA DE CALCULATOARE ELECTRONICE cu sediul în Bucureşti, sector 2, Calea Floreasca nr. 242, telefon 33.26.00/116 şi 112 ANGAJEAZĂ DE URGENJA : — ingineri şi tehnicieni în specialităţile : mecanici tehnologi, proiectanţi, proiectanţi SDV, electromecanici, electronişti ; — matriţeri şi sculeri SDV ; — strungari şi frezori ; — lăcătuşi mecanici ; — mecanici întreţinere utilă — desenatori tehnici ; — contabili — economişti; — gestionari materiale Solicitanţii trebuie să aibă domiciliul în Bucureşti, sau pe o rază de 50 km de Bucureşti. Informaţii suplimentare la telefon 33.26.50, interior 116. STEAGUL ROŞU Respectul reciproc-un crez al partidului nostru Am urmărit timp de aproape trei săptămîni, zi de zi, felul în care s-a desfăşurat vizita delegaţiei de partid şi guvernamentale condusă de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, în ţările socialiste din Asia. Prin aceste îndepărtate ţări surori, solii cei mai autorizaţi ai partidului şi ai poporului nostru au dus mesaje de pace şi prietenie. Am simţit un sentiment de mîndrie că fac parte din partidul care îşi afirmă cu atîta consecvenţă şi clarviziune politica sa înţeleaptă. La sărbătorirea semicentenarului partidului nostru, secretarul general, acest om politic excepţional, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, a reafirmat principiile fundamentale care stau la baza politicii externe a partidului nostru. Era de fapt expresia unei consecvente principialităţi afirmate cu clarviziune de documentele Congresului al X-lea. Elementul primordial al politicii noastre externe îl constituie raporturile de prietenie cu ţările socialiste, avînd la bază stima şi respectul reciproc, neamestecul în treburile interne, respectarea suveranităţii, a independenţei. Partidul nostru, conducerea sa, a dovedit nu odată că între vorbe şi fapte există o concordanţă deplină. Partidul nostru a oferit nenumărate exemple de consecvenţă, de admirabilă prietenie cu toate popoarele din cele 14 ţări socialiste existente în prezent în lume. Vizita în ţările frăţeşti din Asia s-a adăugat nenumăratelor acţiuni întreprinse de partidul nostru în scopul întăririi prieteniei cu ţările şi popoarele de care ne leagă idealuri comune. Partidului nostru îi este scumpă unitatea ţărilor socialiste, unitatea partidelor frăţeşti şi în numele acestei flori care este prietenia, în numele internaţionalismului conducătorul poporului nostru, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a acţionat cu o excepţională forţă. Am rămas profund emoţionat urmărind la televiziune primirea deosebită ce a fost făcută solilor poporului nostru. Ce poate însemna aceasta decit manifestări puternice ale respectului şi stimei de care se bucură ţară noastră, partidul nostru, secretarul general al partidului, omul care se identifică deplin cu dorinţa de pace şi prietenie a poporului român din mijlocul căruia s-a ridicat, în acele zile, citind presa străină m-am convins încă o dată cu ce interes a fost urmărită vizita solilor poporului nostru, ce semnificaţii deosebite i s-au atribuit. M-am bucurat citind aprecieri elogioase la adresa conducătorului nostru, elogii care pornesc din marele adevăr că tovarăşulNicolae Ceauşescu, întruchipînd calităţile ideale ale unui lider politic cu o uimitoare clarviziune, cu o mare dragoste pentru adevăr şi dreptate, cu o înflăcărată credinţă în ideea unităţii forţelor progresiste de pe, tot pămîntul, cu o mare dragoste pentru om, pentru pacea de care oamenii au atîta nevoie. OCTAV PANCU-IAȘI Adînca noastră recunoştinţă şi preţuire Pacea şi înţelegerea intre popoare, iată un deziderat străvechi al omenirii, iată una dintre dorinţile ei cele mai profunde, cele mai omeneşti; pentru ca ea să devină fapt, a curs şi mai curge încă, mult singe pe pămînt, s-au înfruntat opinii, s-a desfăşurat şi se desfăşoară o îndelungă luptă diplomatică de pe poziţii unele juste, altele nu. Trăim într-un secol frămîntat, în care izbînda socialismului a devenit fapt din Asia pînă-n America Latină, la fel ca în bătrîna şi inţeleapta noastră Europă. Pace şi prietenie între popoare: ce mîndrie mai mare poate cunoaşte un om, decît aceea de a se şti născut trdinul unui popor pentru care ace deziderat străvechi este tel, politică de stat, Iar călăuzitor în relaţiile internaţionale? Mîndria de a fi comunist român, este mîndria de a şti că acest principiu este urmat fără şovăire, consecvent, lucid şi pasionat. Iată cîteva din gîndurile care mă încearcă acum, cînd vizita delegaţiei noastre de partid şi de stat în Asia socialistă a devenit deja filă de istorie, una dintre cele mai excepţionale file ale unei istorii constructive. Am privit emoţionat la televizor bucuria sinceră, căldura cu care marea Chină socialistă a deschis braţele pentru solii poporului nostru. Zimbetul prietenos, zimbetul care nouă ne este familiar şi drag, zimbetul tovarăşului Nicolae Ceauşescu, cel mai iubit fiu al poporului, a întîlnit la rîndu-i zîmbete deschise, zîmbete sincere. Am înţeles odată în plus, ca om şi comunist, că a fost o vizită a Prieteniei. Indiferent de ceea ce separă popoare atît de diferite pornite pe acelaşi drum, măreţia şi umanismul drumului, înalta sa semnificaţie istorică şi socială le apropie şi te leagă indisolubil. Iată de ce politicia româniei socialiste este aplaudată de o întreagă lume. Iată de ce, această politică, mai există pînă în cele mai intime valenţe ale sale, este certificatul de adeziune al întregului nostru popor, în Coreea şi Vietnamul eroic, în China şi Mongolia îndepărtată, cuvântul înţelept al înţelegerii şi prieteniei, cuvîntul de ordine al Partidului Comunist Român a fost ascultat cu emoţie şi a primit acelaşi răspuns : al înţelegerii şi al prietenieisocialiste. A fost un moment politic de însemnătate capitală, un moment care va însemna fără îndoială mult, în viitoarele noastre relaţii. Iată de ce, îmi exprim la rindu-mi adînca recunoştinţă şi preţuire pentru Partidul Comunist Român, pentru conducătorii noştri de partid şi de stat, care au desfăşurat această vizită la popoarele socialiste din Asia într-un mod exemplar, comunist, frăţesc. Aşa cum înţelege Partidul nostru să discute orice problemă, oricît de spinoasă ar fi ea, exprimîndu-şi, ferm poziţiile cu demnitate principiali, dar cu stima- care se cuvite - ar fi, acordată tovarășilor care luptă pentru un ţel comun, împotriva imperialismului, pentru pace și comunism. GHEORGHE BAZAVAN compozitor. Desen de G. BADEA Competiţii Activitatea competiţională se află acum în... vacanţa de vară. Mai toate competiţiile republicane s-au încheiat. Şi totuşi, în această perioadă sînt programate o serie de concursuri de masă şi republicane, care reunesc mai mulţi tineri atleţi, voleibalişti, handbalişti, ciclişti, jucători de fotbal şi oină etc. Dintre competiţiile de masă, pe prim plan se află „Cupa tineretului de la sate“, întrecere care cunoaşte o frumoasă tradiţie. în program sunt prevăzute concursuri de atletism, ciclism, trîntă, jocuri de volei, handbal, oină şi fotbal, în luna iulie au loc întrecerile etapei a II-a, pe centre de localităţi, în acelaşi timp se va desfăşura o competiţie de masă rezervată tinerelor sportive. Este vorba de „Gupa fetelor“, competiţie iniţiată de Comitetul judeţean U.T.C., având în program jocuri de volei, Handbal şi concursuri de atletism. Etapa pe centre de localităţi este programată la 4 iulie, iar întrecerile finale pe judeţ au loc la Olteniţa, duminică 25 iulie. Intre 11 şi 25 iulie se dispută barajul pentru promovarea in categoria secundă („Promoţie") a campionatului judeţean de fotbal. Participă echipele cîştigătoare ale zonelor Giurgiu, Olteniţa, Urziceni, Brâneşti şi Buftea. Jocurile vor avea loc în Capitală. Tot în această perioadă se desfăşoară în Capitală şi barajul pentru desemnarea campioanei pe judeţ la fotbal copii, avînd ca protagoniste formaţiile clasate pe primul loc la întrecerile zonale şi campioanele din Giurgiu, Urziceni şi Olteniţa. Tinerii înotători din judeţ au rezervat un interesant concurs. La Buftea va avea loc Concursul judeţean de fond, duminică 27 iulie. Cei mai buni atleţi din rîndul elevilor participă la o serie de confruntări atractive: între 3 şi 4 iulie se desfăşoară finala campionatului de tetrallon al şcolilor generale ; în zilele de 10—11 iulie finalele campionatului republican de juniori III, la Brăila, iar între 14—15 iulie îşi vor disputa întâietatea finaliștii campionatului republican de juniori mari, la Pitești. I Jocurile zonale de volei de la Urziceni Săptămînă aceasta sunt programate în cinci localităţi din ţară jocurile din cadrul ultimei etape (faza zonală) a campionatului de calificare pentru divizia B la volei senioare. O fază de zonă se desfăşoară la Urziceni, reunind cinci echipe care se întrec sistem de turneu. Participă formaţiile feminine Ştiinţa Urziceni, campioana judeţului Ilfov, Voinţa Măcin (Brăila), Ştiinţa Lehliu (Ialomiţa), Viitorul Cobadin (Constanţa) şi Confecţia Bucureşti. O dispută afractivă în care formaţia bucureşteana Confecţia porneşte ca favorită. Dar şi celelalte echipe au un cuvînt de spus în această întrecere pentru promovarea în divizia secundă de volei. Din lotul echipei Ştiinţa Urziceni fac parte tinerele jucătoare: Florentina Preda, Zoica Leu, Ioana Florea, Rada Radu, Liliana Radulescu, Lidia Crăciun, Georgeta Mihai, Liliana Bucătaru, Florica Făbarcă, Floarea Filip. Jocurile zonale de la Urziceni se încheie duminică 4 iulie. pag. RENTABILITATEA-scopul final al producţiei (Urmare din exig.a laterialul biologic este de slabă calitate !“ . Cu alte cuvinte, la Jorţa rentabilitatea încă nu face obiectul preocupărilor şefului de fermă şi nici al consiliului,, de,, «inducere al C.A.P. Dacă piai adăugăm cît toate acestea se întîmpla îijtr-o unitate în care cu ani în urmă producţia medie anuală de lapte se situa la peste 3.000 litri, credem că evidenţiem destul de bine „calitatea“ muncii prestate în acest sector de activitate. Pentru anul în curs, spre argumentare, precizăm că s-a prevăzut o producţie de 1.200 litri lapte pe cap de vacă furajată ! „Nu ştim să creştem tineretul femei pentru reproducţie, ne mai spune şefa de fermă. Credem că ar fi bine ca la nivelul consiliului intercooperatist să se înfiinţeze o fermă specializată de creştere a tineretului femei pentru reproducţie, în aceste condiţii ar creşte substanţial calitatea materialului biologic şi mai ales producţia medie de lapte“. în principiu sîntem de acord cu propunerea făcută de şefa de fermă, dar acest lucru nu e în măsură, desigur, să rezolve singur problema producţiei de lapte, a eficienţei economice. Paralel trebuie avut în vedere că o condiţie esenţială este pregătirea cadrelor din zootehnie, a economiştilor, îmbunătăţirea relaţiilor dintre ferma zootehnică şi celelalte sectoare din cadrul C.A.P. şi mai ales a relaţiilor dintre fermieri şi consiliul de conducere. Considerăm că la Joiţa, atît consiliul de conducere cit şi comitetul de partid pe C.A.P., secretar Coman Şerban, trebuie să analizeze cu multă răspundere activitatea şi să adopte măsuri energice pentru ca zootehnia să depăşească cît mai curînd starea precară în care se află. Tehnician IOANA BIOLARU, şefa fermei zootehnice din C.A.P. Grădinari: „Ferma noastră dispune în prezent de un efectiv în majoritate la prima lactaţie. în aceste condiţii este prematur să vorbim de eficienţă. Prima noastră grijă este de a forma acest efectiv de 150 vaci cu lapte, în vederea obţinerii în anul următor a unei producţii superioare, în vederea înscrierii fermei noastre în circuitul acelor formaţiuni care se află la un nivel ridicat cu producţia de lapte. In prezent, ne ocupăm de o furajare corespunzătoare, de realizarea unor producţii care să acopere în bună parte cheltuielile ce le facem cu furajarea şi întreţinerea animalelor. încă de acum, sub îndrumarea atentă a medicului veterinar Victor Nanu, ne-am gîndit să trecem la selecţia tineretului femei, oprind în efectivul matcă numai acele exemplare de la care avem garanţia că vom obţine o producţie bună de lapte“. La Grădinari există într-adevăr o situaţie specială, reuşindu-se totuşi ca, prin producţia marfă de lapte şi carne, să se acopere în bună măsură cheltuielile făcute pînă în prezent în zootehnie. Şefa de fermă, deşi tînără, şi-a format de acum un sistem de lucru bine pus la punct, atît cu îngrijitorii cît şi cu ceilalţi cooperatori care se ocupă de baza furajeră. Ar trebui doar să fie mai bine folosite datele din evidenţa fermei pentru a fundamenta Întotdeauna în cunoştinţă de cauză măsurile care le ia în cadrul fermei. De asemenea, consiliul de conducere, preşedinte Marin Matei, are datoria s-o ajute în continuare pentru ca ferma să-şi dovedească rentabilitatea cît mai curînd. Concluzia la care am ajuns este aceea că oamenii ştiu, cu mici excepţii, ce trebuie să facă pentru ca veniturile să depăşească cheltuielile. Nu acelaşi lucru putem să spunem şi despre cei ce lucrează direct în producţie. îngrijitorii cunosc doar sarcinile de plan. Cît trebuie să cheltuiască pentru a obţine producţia planificată — aceasta este o problemă pe care nici măcar ajutorii şefilor de fermă nu o mai stăpînesc. în această direcţie considerăm că trebuie mutat centrul de greutate al muncii organizaţiilor de partid din fermele zootehnice, acolo unde se realizează în mod concret producţia, ştiut fiind că numai problemele bine cunoscute pot fi rezolvate cu competenţă, se pot solda cu rezultate optime şi eficienţă economică sporită. Campania agricolă de vară, un flux tehnologic continuu! (Urmare din pag. a l-a) al animalelor, la Hulubeşti există 5000 de oi proprietate personală a membrilor cooperatori. Consiliul de conducere al. C.VP. nu putea să ignore această situaţie, nevoile de furaje ale membrilor cooperatori. O suprafaţă de 100 ha. din culturile ce se vor semăna după grîu este destinată lor. Demn de remarcat este faptul că această măsură se aplică în condiţii avantajoase pentru membrii cooperatori. Ei vor suporta costul seminţei şi lucrărilor mecanizate. In acelaşi timp, la, separacizarea pe familii a lotului s-a ţinuti, seama şi de contribuţia fj fecăruiarfa reuşita lucrărilor de sezon, fiind condiţionată de participarea la muncă. Ce semeni, dar mai ales, cînd ? Orzul se recoltase de cîteva zile, mazărea de aproape o săptămînă. In plan erau prevăzute culturi succesive, dar, nu se însămînţaseră. Pe suprafaţa de pe care se recoltase orzul nu erau nici paiele balotate. Iată prima constatare la C.A.P. BOLINTIN VALE. Ştefana Măndiţă, şefă de echipă la ferma legumicolă, ne spune că după mazăre se va însămînţa falcic. Nu ştia însă dacă unitatea are sămînţă, informaţie pe care n-am reuşit s-o „scoatem“ nici de la vicepreşedintele cooperativei, tov. Mihai Dumitru. Aşa că am renunţat la discuţia despre culturi succesive care, zicea gazda, se vor semăna. Şi nu avem motive să punem la îndoială aceste asigurări. Dar ne întrebăm : cînd?'‘sLa urma-urmei, a doua recoltă ridică de pe acum problema : ce şi cînd semeni. Fasolea cultivată, în lunca Argeşului era bună de recoltat. Întîrzierea lucrării înseamnă scăderea preţului, la valorificare, deci prima pierdere de venituri băneşti. A doua pierdere vine de la întîrzierea culturii ce urmează după fasole. Nu mai vorbim de o suprafaţă necultivată pînă la data de 10 iunie (lotul de gogoşari din imediata vecinătate a centrului de sortare a produselor). Iată cîteva chestiuni care trebuie să dea de gîndit întregului consiliu, cu atît mai mult cu cît ing. Rodica Mani, şefa fermei legumicole, este nouă în această funcţie. Cazul semnalat la Bolintin Vale nu este unic. La întreprinderea pentru producerea şi valorificarea legumelor şi fructelor am aflat ca în multe unităţi sînt decalaje mari între recoltare şi plantare ale culturilor succesive. LA SLOBGIm. ZIA nu se plantaseră decît 3 ha. din 15 ha. eliberate, iar la MALU, tot din 15 ha, erau plantate 7 ha. Restanţe asemănătoare au acumulat şi alte cooperative agricole de producţie : BUCŞANI, FUNDULEA, plAtureşti. Mai multa grija pentru sortimentul de legume tirzii Nu numai eşalonarea livrărilor, ci şi sortimentul de produse condiţionează valorificarea integrală a recoltei de legume. Acest fapt este ignorat de unele cooperative agricole. Conducerea I.P.U.L.F., care are sarcina de a desface pe piaţă cea mai mare parte din producţia fermelor legumicole, sesiza ziarul asupra unor tendinţe ce se vor solda cu greutăţi în preluarea recoltei de toamnă. Este necesar să se cultive multe legume după premergătoare timpurii, dar şi într-un sortiment variat. Pe de altă parte, unităţile cultivatoare au datoria de a încunoştiinţa pe de acum centrele de preluări spre a ni fi puse în situaţia de a refuza în toamnă oferte exagerate la unele produse în detrimentul altora. Or, C.A.P. FUNDENI, SILIŞTEA, STANEŞTI şi alte unităţi plantează fără a respecta graficele de livrări şi prevederile contractelor încheiate, fără a anunţa centrele I.P.U.L.F. de intenţiile lor. Spre a evita neplăcerile şi aprovizionarea unilaterală a pieţii este necesară mai multă grijă pentru sortimentul de legume tîrzii. Două mari specialiste ale „Cupei României: Dinamo şi Steaua Dinamo »Bucureşti, campioana noastră naţională şi-a îmbogăţit colecţia de trofee cu mult disputatul titlu din acest an. Şi în timp ce colegii din prima divizie au intrat în vacanţă, jucătorii de la Dinamo şi Steaua sunt încă într-o chinuitoare aşteptare pînă la ora marii finale a „Cupei României“. O finală cum nu se putea mai ideală între două echipe care emit pe bună dreptate pretenţii la titlul de cele mai bune din fotbalul nostru. Dinamo a cîştigat pentru a Şasea oară titlul de campioană a ţării şi fireşte ar dori foarte mult să realizeze eventul pe care şi-l doreşte orice echipă de mare prestigiu. în acelaşi timp Steaua, de departe echipa aflată în forma cea mai bună, vrea ca acest final de sezon care i-a adus atîtea satisfacţii, să încheie sezonul cu trofeul pe care şi-a gravat de atîtea ori numele. Steaua, echipa aflată într-o mare ascensiune valorică este după opinia noastră marea favorită a partidei de duminică, într-o convorbire pe care am avut-o zilele trecute cu cunoscutul nostru internaţional, Cornel Dinu, acesta ne mărturisea dorinţa lui şi a colegilor lui de a cuceri „Cupa“, numai pentru considerentul că finalul acestui campionat a adus echipei Dinamo şi mai ales suporterilor săi multe deziluzii pe planul spectaculozităţii partidelor, al rezultatelor nemulţumitoare chiar în ultimul joc de campionat Dinamo a jucat în faţa Steagului roşu cu mai mult aplomb decît a făcut-o în partidele anterioare şi tocmai acest fapt ne îndreptăţeşte să-i dăm dreptate lui Dinu cînd afişează atîta optimism. De fapt atît Dinamo cît şi Steaua se află la o cotă valorică destul de mare, comparativ cu celelalte echipe ale noastre, aşa că aşteptăm un spectacol pe măsura posibilităţilor celor două combatante. Poate că nu întîmplător meciul a fost programat pe stadionul „23 August“, venind în întîmpinarea unei afluenţe de spectatori.p. c. Diminuarea timpului neproductiv solicită acţiuni sistematice (Urmare din pag. a l-a) ce şi inginereşti chemate să ducă la bun sfîrşit acţiunile preconizate. Discuţiile purtate cu ing. Anton Chihaia, membru al comitetului de direcţie, ne-au relevat cîteva dintre acţiunile întreprinse, acţiuni , care, pe lîngă că au permis obţinerea unor rezultate semnificative, au deschis şi largi perspectivă pentru activitatea de viitor. Referindu-se la prima componentă a timpului neproductiv, respectiv timpul de reparaţii, interlocutorul nostru ne spunea: — In acest caz trebuie avut în vedere faptul că, privind uzura fizică a utilajelor de care dispunem, ne aflăm aproape de extrema limită în cadrul perioadei de timp prevăzută de tehnologia de specialitate, ceea ce înseamnă un handicap. Mai precis, randamentul pe care-1 dau acum mașinile de care dispunem este sub nivelul obţinut de unele noi. Aceasta nu înseamnă că am privit cu pasivitate situaţia existentă. Ca atare, s-a pus accentul pe efectuarea unor operaţii de întreţinere şi reparaţii curente, cu periodicitate. Aici consider oportunsă subliniez aportul sectorului mecanic şi al celui mecano-energetic, servicii care răspund de aceste operaţii. Pe de altă parte, pentru a suplini lipsa unor piese necesare înlocuirilor, s-a trecut la recondiţionarea lor în atelierele proprii, ceea ce a dus şi la obţinerea unor însemnate economii. Măsuri corespunzătoare au fost După cum era firesc, această activitate s-a soldat cu scăderea substanţială a timpului neproductiv, influenţând în mod pozitiv şi alţi doi indicatori principali respectiv viteza de lucru şi productivitatea muncii (aceasta din urmă exprimată în metri foraţi pe salariat), în ambele cazuri înregistrîndu-se creşteri substanţiale. Nu trebuie uitat că la această stare de lucruri au concurat şi alţi factori cum ar fi aplicarea cu intensitate a unor metode noi de foraje cu jet, cu sape cu maxijer şi sape cu diamante ; au fost utilizate ultimele tipuri de sape realizate în ţara noastră, s-a extins asistenţa tehnică pe schimburile II şi III şi s-a optimizat regimul de foraj la un număr cît mai mare de sonde separate pe aceleaşi structuri. Succesul este demonstrat de cîteva date statistice bunăoară dată în 1969 viteza de lucru era de 1051i metric instalaţie lună, în primele cinci luni ale anului în curs aceasta este de 1473 iniţiate şi pentru remedierea altor deficienţe ce permiteau creşterea timpului neproductiv. De pildă, dat fiind pierderile înregistrate prin ceea ce se numeşte în mod coorent „timp de complicaţii“ şi care este în strinsă legătură cu natura formaţiilor geologice străbătute, accentul a fost pus pe extinderea operaţiilor electrometrice de forare a zonelor cu posibile pierderi, ceea ce a dat posibilitatea brigăzilor de foraj să adopte o tehnologie de lucru corespunzătoare, într-un mod asemănător s-a acţionat şi pentru reducerea timpului de avarii datorat în mare măsură ruperilor de prăjini şi sape. Pentru a se evita asemenea accidente, printre altele, pe baza experienţei acumulate, s-a stabilit durata de menţinere a sapelor cu role pe talpă şi s-a intensificat procesul de ridicare a calificării profesionale. În acelaşi timp s-a întărit şi controlul de calitate privind garniturile de foraj date în exploatare. Cît priveşte „timpul opririlor organizatorice", dependent în mare măsură de condiţiile atmosferice, conducerea întreprinderii de foraj Bucureşti, pentru a evita stagnările datorită vremii nefavorabile, perioadă cînd nu se poate face aprovizionarea sondelor cu materialele şi utilajele necesare, a luat măsura de a efectua această operaţie avînd în vedere programul de lucru de moment şi cel de viitor. Drept urmare, sondele lucrează din plin chiar dacă vitregiile naturii împiedică activitatea de transport, metri instalaţie lună. Productivitatea muncii, după ce a cunoscut o creştere de 20 metri foraţi/salariat, în 1970 faţă de 1909, de la începutul anului şi pînă acum a înregistrat o depăşire faţă de prevederile planului de h%. Acest tablou este întregit şi de bilanţul satisfăcător încheiat la 31 mai ac . cînd s-a făcut cunoscut că indicatorii planului de producţie la metri foraţi au fost realizaţi în proporţie de 108,7 la sută, la viteza de lucru — 107 la sută, la care se adaugă obţinerea unor economii la preţul de cost în valoare de 500 000 lei. Acelaşi ritm l-au menţinut şi în luna iunie. Iată dar, suficiente argumente care, aşa după cum afirma şi tov. Dumitru Rădulescu, directorul întreprinderii, alcătuiesc în ansamblu o dovadă a posibilităţilor de care dispune colectivul pentru a consemna în viitor rezultate şi mai valoroase. Timp ne- timp timp com- timp timp oprim Anul productiv reparaţii plicaţii avarii organizadin categorice 1969 I9.30/0 2.50/0 IO.IO/o 4,340/0 2,40/o 1970 12,1% 1,90/0 6,2% 2,30/0 1 fio/. I.I.—31.V. 1971 10,8% 2,6% 3,40/0 3,50/0 1,30/0