Steagul Roşu, august 1971 (Anul 23, nr. 6870-6895)

1971-08-01 / nr. 6870

proletari din TOATE TARILE, M­ir­-VAI «Steag«I­ros« ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN ILFOV AL P. C. R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN Anul XXIII — Nr. 6870 Duminică 1 august 1971 4 pagini 30 bani ADUNĂRILE GENERALE ALE SALARIAŢILOR Opinii ferme in sprijinul generalizării experienţei pozitive privind organizarea ştiinţifică a producţiei Faptele desprinse din viaţa oricărei între­prinderi, indiferent de profilul procesului de producţie, au demonstrat rolul activ al adu­nării generale a salariaţilor, expresie a dez­voltării continui a democratismului socialist, formă directă de participare a oamenilor muncii la conducerea şi organizarea întregii activităţi economice. în acelaşi timp, adună­rile generale s-au dovedit forme active, efi­ciente de ridicare a conştiinţei şi responsa­bilităţii fiecărui muncitor, atît pentru pro­pria activitate, cît şi pentru activitatea în­tregii unităţi. Desfăşurată pe aceste coordo­nate, în atmosfera de înaltă principialitate generată de programul elaborat de tova­răşul Nicolae Ceauşescu şi adoptat de Co­­ mitetul Executiv al C.C. al P.C.R. cu privire la îmbunătăţirea activităţii politico-ideolo­­gice, adunarea generală a reprezentanţilor salariaţilor de la ÎNTREPRINDEREA DE PRE­FABRICATE GIURGIU s-a dovedit un ade­vărat for muncitoresc în cadrul căreia s-au dezbătut cu răspundere, deschis, în spiritul exigenţei partinice, principalele probleme ce privesc felul în care s-a acţionat pentru rea­lizarea sarcinilor de plan, a celor privind condiţiile de muncă şi viaţă ale lucrătorilor, activitatea dusă pentru îndeplinirea hotărîri­­lor adunării generale precedente, a propu­nerilor făcute de către muncitori şi alţi sala­riaţi cu acelaşi prilej. Bilanţul muncii duse în primul semestru al anului s-a încheiat favorabil, consemnind substanţiale şi semnificative depăşiri ale gra­ficelor de producţie. Două cifre sunt grăitoare : un plus la produc­ţia globală de 7.733.000 lei şi 8.000 m.c. beton armat peste prevederile iniţiale. Dacă adăugăm şi faptul că angajamentele­­ pentru perioa­da respectivă au fost duse în în­tregime la bun sfirşit, vom avea o imagine şi mai bine conturată a potenţialului de care dispune Tractoristul Vasile Anghel se nu­mără printre cei mai harnici mun­citori de la I.A.S. Ministirea O PERIOADĂ OPTIMA PREGĂTIRII pentru iarnă a construcţiilor şi instalaţiilor din fermele zootehnice Mai ţineţi minte cind îşi face sanie omul gospodar? Nu lăsa pentru toamnă ce se poate realiza acum! O acţiune de care răspund toţi factorii de conducere Suntem­ în sezonul în care omul gospodar „îşi face sanie“, o pe­rioadă de răgaz­­ între două ac­ţiuni de amploare din agricultură: recoltatul păioaselor şi strîngerea recoltei de prăşitoare. în acest timp se cer intensificate pregăti­rile pentru iarnă din fermele zoo­tehnice, lucrări care nu pot fi amînate pentru toamnă, cînd toa­te forţele vor fi mobilizate pe cîmp. Evident, în cadrul pregătirilor pentru anotimpul rece, un loc principal îl ocupă asigurarea unei baze furajere satisfăcătoare canti­tativ şi calitativ. Tot atît de im­portante sînt însă şi lucrările de revizii şi reparaţii la construcţiile şi instalaţiile fermelor zootehnice, activitate ce s-a intensificat în majoritatea unităţilor odată cu în­cheierea recoltării griului. In urma unui sondaj pe teren, ziarul nos­tru este în măsură să consemneze fapte meritorii pentru conducăto­rii ,unor ferme, pentru consiliile de conducere din multe coopera­tive agricole. La C.A.P. SINEŞTI animalele erau în tabără de vară. Meşterii cooperatori, împreună cu echipa organizată pentru a-i ajuta, termi­naseră nu numai reparaţiile, ci şi curăţenia. Cele 6 grajduri şi saivanul de oi erau proaspăt­ vă­ruite în aşteptarea cirezilor. Şi la C.A.P. JILAVELE erau pregătite pentru iarnă şase din cele nouă grajduri. In continuare se lucrează la repararea celui de al şaptelea grajd şi la transfor­marea în ingrăşătorii pentru tau­rine a celorlalte două. Consiliul de conducere al co­operativei a întreprins, la propu­nerea conducerii fermei, şi alte acţiuni menite să creeze condiţii optime unei organizări de maximă eficienţă economică a producţiei. Menţionăm în acest sens reduce­rea numărului de puncte disper­sate şi concentrarea efectivelor de animale in apropierea centrului gospodăresc, amplasarea furaje­lor în preajma sectoarelor fer­mei, extinderea alimentării cu apă la încă trei grajduri. Se cuvine remarcat faptul că în toate aceste acţiuni s-au folosit îndeosebi ma­teriale recuperate din demolările ce s-au executat la sectoarele des­fiinţate ca urmare a concentrării efectivelor şi activităţii fermei la centru. Asemenea preocupări gospodă­reşti se manifestă şi la C.A.P. MO­VILIŢA. Potrivit unui grafic stabi­lit de conducerea unităţii, în luna august se face o revizie generală a tuturor clădirilor şi instalaţiilor fermei zootehnice. Acţiunea a fost însă anticipată cu cîteva săptă­­mîni prin reparaţiile efectuate la acoperişuri, ferestre, uşi, instalaţia de apă şi lumină etc. Consiliile de conducere, specia­liştii fermelor respective, coopera­torii participanţi la înfăptuirea mă­surilor stabilite în cadrul pregătiri­lor pentru sezonul rece nu lasă pentru toamnă ce se poate realiza acum, dovedind o înţelegere cu a­­devărat gospodărească a acestei ce­. GH. ŢĂPIRDEA (Continuare in pag. a 3 a) In sala de fabricaţie a Fabricii de conserve Buftea Noua şcoală din comuna Afumați unitatea. Făcind cunoscute toate acestea, darea de seamă, prezen­tată adunării de către inginerul şef Al. Munteanu, şi care a purtat pecetea unui puternic spirit critic şi autocritic, a lăsat să se înţelea­gă în mod convingător că succe­sele de pînă acum nu sunt o limită a posibilităţilor de care dispune întregul colectiv, ci un îndemn de a­­ acţiona de acum înainte, cu mai multă fermitate, pentru valorifica­rea deplină a tuturor rezervelor umane şi tehnice .In acest con­text s-a înscris o problemă care a cunoscut o largă dezbatere. Este vorba de acţiunea dusă pe linia organizării ştiinţifice a producţiei şi a muncii, „cheie a bunelor re­zultate dobîndite" — aşa cum se sublinia şi în­­uarea de seamă. Meritoriu în această direcţie este TRAIAN POPEScU (Continuare în pag. a 3-a) ANCHETA NOASTRĂ. Cine lucrează cu indicatorul „OM" nu trebuie să piardă din vedere beneficiul moral • CUM SUNT AJUTATE TINERELE MUNCITOARE DE LA FILATURA OLTENIŢA SĂ-ŞI ÎNŢELEAGĂ RĂSPUNDERILE SOCIALE ? O MUNCA DE EDUCAŢIE NU ADMITE NICI UN REBUT . DESPĂRŢIREA PRODUCŢIEI DE NIVELUL DE CONŞTIINŢĂ AL OAMENILOR —UN „ARTIFICIU" DĂUNĂTOR Mică fişă biografică a uzinei... 85 la sută din personal o re­prezintă tinerele elemente. Media de vîrstă : 22 de ani. Dintre sutele şi sutele de lucrătoare, circa 70 sunt brigadiere. în rest, fiecare are în primire maşini şi în plus alte răspunderi. La 13 ani, Ecaterina Pavel, de la Filatura B, este secretara organizaţiei U.T.C. din sectorul respectiv. Acest tablou tonifiant al tinere­ţii abia trecute de hotarele ado­lescenţei conturează personalitatea nu mai puţin tinerei uzine olte­­niţene. Este o realitate certă în peisajul diurn al oraşului, ală­turi de portretul colectiv al con­structorului naval, s-a încetăţenit portretul colectiv al filatoarei. Sute şi sute de tinere din toate colţurile ţării au păşit cu bucurie în această citadelă a mediului muncitoresc. Cum însă ştim bine că, întrind în uzină, nu înseamnă că ţi-ai şi însuşit ideologia clasei muncitoare, iată-ne la comitetul de partid pentru a cunoaşte mă­surile luate, acţiunile întreprinse de comunişti în scopul educării ti­neretului. „In general avem rezultate bune"... Dar în particular ? — Ne-am­ preocupat de această problemă nu numai participînd la MIHAIL GOSPODIN (Continuare in pag. a B-®1 Instalaţie pentru depolimerizarea deşeurilor din relon Un grup de cercetători de la Cen­trul de studii din Săvineşti, în coli® borare cu specialişti ai Uzinei de fibre şi fire sintetice din localitate, a realizat, cu mijloace proprii, o instalaţie pentru depolimerizarea de­şeurilor din relon şi a celor pro­venite de la unităţile de industrie textilă. Noua instalaţie valorifică materiale care pînă acum se arun­cau, transformîndu-le în caprolac­­tamă o principală materie primă în procesul de fabricare a firelor şi fibrelor sintetice. S-au economisit, astfel, importante fonduri valutare, ce ar fi fost necesare pentru procu­rarea difi import a unui astfel de utilaj complex. (Agerpres) . Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, se­cretar general al Partidului Comu­nist Român, a primit, sîmbătă după-amiază, la Mangalia Nord,­­staţiunea Neptun, pe Emile Badiane, secretar general adjunct al Uniunii Progresiste Senegaleze şi ministru al cooperării din Senegal, care face o vizită în ţara noastră. In cadrul convorbirii care a avut loc, au fost abordate probleme pri­vind relaţiile dintre Partidul Co­munist Român şi Uniunea Progre­sistă Senegaleză, dintre România şi Senegal. De asemenea, au fost dis­cutate unele aspecte ale situaţiei internaţionale actuale, întrevederea s-a desfăşurat într-o atmosferă cordială. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a primit pe secretarul general adjunct al Uniunii Progresiste Senegaleze Aspect de la Șantierul Naval Giurgiu să nu Începem cu „pauze" CI CU MĂSURI CONCRETE PENTRU ÎMBUNĂTĂŢIREA ACTIVITĂŢII Organizaţiile de partid in preajma adunărilor generale, deschise consacrate dezbaterii documentelor pri­vitoare la munca ideologică şi politico - educativă Şi aici, la Ciorogirla, ca pretu­tindeni in judeţul Ilfov, şi in ţara întreagă,­ recentele documente pri­vind măsurile de îmbunătăţire a activităţii politico-ideologice, de educare marxist-leninistă a mem­brilor de partid, a tuturor oameni­lor muncii, au fost primite cu un deosebit interes, sunt studiate şi dezbătute cu însufleţire de către toţi comuniştii. După cum ne re­latează tovarăşul Tudor Ilaret, loc­ţiitor al secretarului comitetului comunal de partid, în ziua de 28 iulie, a avut loc o şedinţă de instruire cu activul de partid, birourile organizaţiilor de bază şi conducători ai organizaţiilor de ma­să din comună, în cadrul căreia au fost analizate amănunţit aspec­tele activităţii politice şi ideologice desfăşurate în comună, ale muncii cultural-educative şi, în general, ale preocupării pentru ridicarea nive­lului de conştiinţă al comuniştilor, al tuturor cetăţenilor din comună. In cadrul acestei şedinţe a fost elaborat şi adoptat un plan de mă­suri în vederea organizării şi des­făşurării adunărilor generale ale organizaţiilor de bază şi plenarei comitetului comunal de partid, ce vor avea loc în curînd pentru dez­baterea amplului program de ac­tivitate izvorît din expunerea tovară­şului Nicolae Ceauşescu la Consfă­tuirea de lucru a activului de par­tid din domeniul ideologiei şi al activităţii cultural educative. La a­­ceste adunări, comuniştii din co­mună vor supune unei analize te­meinice aspectele concrete ale ac­tivităţii politice de masă desfăşu­rate pînă acum şi vor hotărî acţiunile practice ce trebuie între­prinse pentru traducerea în viaţă a sarcinilor puse de către partid în faţa comuniştilor, a tuturor ce­tăţenilor patriei, prin documentele de excepţională importanţă privind munca ideologică şi cultural-educa­­tivă. Eui Tudor Haret — nu este vorba de nişte probleme noi, de vreo schimbare de conţinut în linia politică generală a partidului, ci de o intensificare a preocupării pentru traducerea în viaţă a politicii par­tidului aşa cum a fost definită prin documentele Congreselor al IX-lea şi al X-lea. Este vorba, aici, de înlăturarea unor lipsuri care s-au manifestat şi la noi Considerînd că problemele de conştiinţă, convingerile comu­niste şi, în general, nive­lul de pregătire politică şi ideo­logică a comuniştilor nu mai ne­cesită preocupări speciale, întreaga noastră activitate — vorbesc de activitatea comitetului comunal de partid şi a birourilor organizaţiilor de bază — se concentrase pe linia sarcinilor economice, se transfor­mase intr-un fel de practicism de campanie. Obţinerea de succese în producţie, în dezvoltarea unităţilor economice din cadrul comunei, constituiau direcţia de bază a în­tregii noastre activităţi. Dar — şi,, iată, din nou trebuie să mă refer la o observaţie esenţială făcută de către tovarăşul Nicolae Ceauşescu în cadrul expunerii — noi am scă­pat din vedere adevărul foarte cu­noscut că dezvoltarea conştiinţei se realizează mai încet, rămîne de multe ori în urma dezvoltării for­ţelor de producţie şi că, „în con­diţiile socialismului noi nu trebuie să ne mulţumim cu această con­statare, ci trebuie să acţionăm cu toată fermitatea pentru a nu se ajunge la această rămînere in ur­­m­ă, pentru a asigura ridicarea con- DORINA BADESCU (Continuare in pag. a 3-a) — De fapt, — precizează tovară­ Actualitatea PE SCURT Mobila românească solicitată peste hotare Răspunzând solicitărilor beneficiarilor externi, Combinatul neutru pre­­lucrarea lemnului din Focşani a introdus în producţia de serie noi tipuri de mobilă lucrată la furnire de stejar, nuc şi paltin, combinate cu poliesteri nmâ® C,e — ,.pentru care s-au perfectat contracte în vederea unui export de 1 500 garnituri — se remarcă prin larga lor utilitate şi funcţionalităţi multiple, printr-o estetică deosebit de plăcută şî o mai mare rezistenţă la fluctuaţiile de temperatură. De reţinut că mai mult de trei Sferturi din producţia de mobilă a combinatului stat destinate beneficia­­rior externi. Interesante monumente ale naturii în judeţul Neamţ Pe lingă renumite u­­nităţi muzeale şi monu­mente istorice sau de artă, judeţul Neamţ o­­feră vizitatorilor şi o serie de monumente ale naturii, care constituie, totodată, obiectul unor ample cercetări ştiinţi­fice, efectuate de către arheologi şi botanişti din Întreaga ţară. Prin­tre rezervaţiile deosebit de interesante existente aici se numără „Poliţa cu crini“, situată pe un promontoriu din coasta estică a Ceahlăului, muntele Pietricica, unde au fost descoperite peste 40 de specii de peşti fosili presupuşi a fi trăit în urmă cu circa 60 milioane de ani. Adăugăm la acestea ,Pădurea de argint“ de la Văratec, „Poiana stă­­nilelor“ din masivul Carpaţilor Orientali, precum şi „Căldările uriaşilor“, supranumite astfel datorita adincituri­­lor curioase, săpate in decursul secolelor in stîncile muntelui cerne­­gura de fenomenele naturale. (Agerpres)

Next