Steagul Roşu, septembrie 1971 (Anul 23, nr. 6897-6921)
1971-09-15 / nr. 6908
Azi se deschid şcolile SPOR LA MUNCĂ ŞI ÎNVĂŢĂTURĂ ÎN NOUL AN ŞCOLAR! RESPONSABILITATE pentru pregătirea tehnico- productivă a elevilor! Corespunzător etapei actuale s-a impus în ultima vreme o reconsiderare a conţinutului procesului instructiv-educativ, o îmbunătăţire a mijloacelor de pregătire şi educare a elevilor, o sporire a eficienţei practice a lecţiilor. Indicaţiile date de secretarul general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, vizează tocmai îmbinarea învăţămîntului cu practica productivă, astfel încît tineretul ţârii noastre să treacă prin şcoala muncii, să fie educat în spiritul respectului şi ataşamentului faţă de muncă, al însuşirii unei meserii în strînsă legătură cu aptitudinile personale şi cerinţele vieţii sociale. In spiritul acestor indicaţii a acţionat biroul comitetului municipal de partid, care a analizat situaţia practicii tehnico-productive desfăşurată în şcolile generale şi liceele din Giurgiu, elaborînd în final un amplu program de măsuri privind crearea şi dezvoltarea atelierelor şcolare. Spun dezvoltarea, pentru că în municipiul nostru există o tradiţie în acest sens. Şcolile generale nr. 3, 4, 6, 7 au reuşit ca în cadrul orelor de practică să organizeze cu elevii o activitate bogată, realizînd produse şi obiecte a căror valorificare a adus venituri frumoase, contribuind astfel la dezvoltarea bazei materiale a şcolilor respective. Se remarcă, de asemenea, o conlucrare fructuoasă între conducerile şcolilor şi unităţilor economice pe linia asigurării condiţiilor de efectuare a practicii tehnico-productive. In secţiile Şantierului naval, la Fabrica de zahăr, la cea de conserve, mulţi elevi din şcoli şi licee au luat contact nemijlocit cu producţia PETRE BRATAN secretar al comitetului municipal Giurgiu al P.C.R. (Continuare în pag. a 3-a) Şi de aici în clasă... venimentul de astăzi, unic în felul său, la care ne simţim părtaşi cu întreaga noastră fiinţă, poartă în el însemnele pasiunii şi dăruirii, responsabilităţii şi exigenţei pentru formarea viitorilor cetăţeni în spiritul învăţămintelor de excepţională însemnătate istorică pentru evoluţia şcolii româneşti, desprinse din Expunerea tovarăşului Nicolae Ceauşescu la consfătuirea de lucru cu activul de partid din domeniul ideologiei şi al activităţii politice şi cultural-educative. Fiindcă indicaţiile preţioase ale secretarului general al partidului, cu privire la formarea prin muncă a tineretulului şcolar, educarea viitorilor proprietari şi făuritori de bunuri materiale şi spirituale în spiritul concepţiei materialistdialectice despre lume şi viaţă a clasei muncitoare şi partidului său comunist, orientarea întregii activităţi a învăţămîntului spre nevoile societăţii socialiste multilateral dezvoltate, au stîrnit un deosebit ecou în inimile şi în faptele slujitorilor şcolii româneşti. Deschiderea noului an şcolar înseamnă de fapt marea declanşare a eforturilor comune ale şcolii, familiei şi întregii noastre societăţi, pentru ca oamenii de mîine ai ţârii să se formeze numai şi numai pe această cale a demnităţii umane fără de care nu este posibil nici un pas înainte. A-i învăţa pe elevi să iubească munca şi s-o respecte înseamnă a-i determina să participe ei înşişi la formarea propriei conştiinţe socialiste şi atunci vor şti să preţuiască mai mult şi mai bine, eforturile creatoare ale poporului, vor simţi mai mult propria GEORGE BĂJENARU (Continuare în pag. a 2-a) DEONTOLOGIA o problemă de etică prestigiosul program iniţiat de partid în vederea ridicării conştiinţelor, atît la nivelul cuceririlor economicosociale ale poporului nostru, cit şi la acela al cerinţelor etapei actuale de construcţie a socialismului, obligă la reconsiderarea tuturor aspectelor deontologiei medicale. Cititorul, mai puţin familiarizat cu acest termen, — care are zone de interferenţă , cu morala şi etica, — poate găsi definiţia lui în orice dicţionar : deontologia cuprinde ansamblul normelor de conduita ale medicului faţă de : bolnavi, societate, colegii şi colaboratorii săi. O parte însemnată a acestor norme , umanismul, conştiinciozitatea, cinstea, spiritul de sacrificii etc., nu sunt şi nu pot fi încorsetate în formulări juridice, în legi scrise. Ele alcătuiesc un cod etic nescris, transmis şi păstrat în ceea ce are pozitiv, de-a lungul generaţiilor de medici — şi îmbogăţit astăzi cu valenţe noi. Respectarea lui fine decide conştiinţa fiecăruia dintre apărătorii sănătăţii. Şi nu cunoaştem, din marea variabilitate a profesiilor, vreuna care să solicite din partea celui ce-o exercită, paralel cu ştiinţa sa, permanenta demonstrare în fapte a acestor comandamente etice. Au devenit, în acest sens, aforistice cuvintele profesorului I. Haţieganu : „Medicina înseamnă ştiinţă şi conştiinţă încălzite de iubirea de oameni". Explicaţia o constituie, desigur, specificul profesiunii medicale ; medicul are de-a face, in majoritatea cazurilor, cu omul copleşit de suferinţe şi boală. Or, în acest caz, relaţiile indispensabile vindecării, care se stabilesc între bolnav şi cel chemat să aline sau să vindece, trebuie să se bazeze pe încredere. Pe încredere, dar şi pe sentimentul acut al unicităţii fiecărei vieţi omeneşti, a cărei pierdere ar fi ireparabilă. Medicul şi pacientul sînt aliaţi împotriva morţii ale cărei avanposturi sînt boala şi bâtrîneţea. Iată geneza componentei morale a practicii medicale. Dacă aceste lucruri sînt „religia" medicului, cititorul, cu drept, se poate întreba : cum se explică totuşi abaterile deontologice ale unor cadre medico-sanitare despre care, repetat, în presă, s-a atenţionat opinia publică ? Răspunsul nu este uşor de formulat. Ar trebui, poate, în discuţie, să se pornească chiar de la selectarea acelora care doresc să se dedice acestei profesii deosebite. Anumite însuşiri intelectuale : inteligenţa, spiritul de observaţie, memoria, ş.a., nu sînt Dr. MIHAIL MIHAILIDE (Continuare in pag . 2-a) In pavilionul Agrocoop PROLETAR! DIN TOATE TÂR /' LE, U N iji-vA / ORGAN AL COMITETULUI JUDEJEAN ILFOV AL P. C R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN Anul XXIII — Nr. 6908 I Miercuri 15 septembrie 1971 4 pagini 30 bani ! DESECĂRILE-O ACŢIUNE PATRIOTICĂ DE MARE EFICIENŢĂ ECONOMICĂ La chemarea partidotul pentru acest pămint roditor! înfăptuirea neabătută a hotăririlor celuii de al X-lea Congres al partidului cunoaşte, în aceste zile de noi şi măreţe realizări pe drumul făuririi societăţii socialiste multilateral dezvoltate în patria noastră, totala adeziune a poporului român la politica marxist-leninistă a partidului său comunist. Ca pretutindeni în ţara noastră, alături de comunişti, de toţi oamenii muncii de la oraşe şi sate, mii, zeci de mii de tineri din judeţul Ilfov înscriu noi şi noi fapte în cartea de aur a muncii voluntar-patriotice. Semnificative în acest sens sunt eforturile energice prin care organizaţiile U.T.C. răspund la chemarea partidului, a secretarului său general, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, de a se integra organic în amplul efort constructiv al ţării, în slujba idealurilor socialismului şi comunismului, înfiinţarea şantierelor judeţene de desecări de la Mitreni, Călugăreni şi Manasia, ori a şantierelor locale de la Gîrbovi, Ştefăneşti, Radovanu, Fierbinţi, Armăşeşti, Moara Vlăsiei, Nuci, Izvoarele, Valea Măcrişului şi din alte localităţi au o valoare pregnantă. Alături de vîrstnici, tinerii participă la lucrările de dislocare a zeci de mii de metri cubi de pămînt în vederea evacuării apei şi înlăturării excesului de umiditate din sol. Sub semnul frumoaselor tradiţii... „Veniţi cu noi, ne cheamă ţara“, răsuna chemarea tinerilor pe primele şantiere naţionale, cu un sfert de veac în urmă. „Veniţi cu noi, ne cheamă ţara“, e îndemnul perpetuu pe care-l auzim mereu izvorînd din muntele viu al inimilor tinere ce ard sub stindardul gloriosului nostru partid. Iată numai un singur exemplu. In lunca Argeşului şi a Cîlniştei, în cîmpia Mostiştei, o suprafaţă însemnată a fost scoasă din circuitul agricol, din , cauza excesului de umiditate şi formează pe alocuri adevărate limbi negre în imensitatea câmpului roditor. Iniţiativa Comitetului judeţean de partid privind folosirea fondului funciar a găsitun puternic ecou în rîndul tuturor oamenilor muncii din judeţ. în cadrul organizaţiei judeţene a U.T.C., această iniţiativă a avut o rezonanţă aparte, pe care o descoperim zi de zi în energia şi entuziasmul specific sub sem• MII DE TINERI PREZENŢI PE ŞANTIERELE DE DESECĂRI • TREI MII HECTARE VOR FI REDATE AGRICULTURII NUMAI CU FORŢELE TINERETULUI nul minunatelor tradiţii ale muncii voluntar-patriotice a tineretului. „Diploma de onoare şi menţiunea de Organizaţie fruntaşă pe ţară, acordată Organizaţiei noastre judeţene de către Comitetul Central al U.T.C. cu prilejul celei de a 50-a aniversări a partidului, obligă la noi fapte de muncă, ţinînd seama de sarcinilemari pe care conducerea partidului şi personal tovarăşul Nicolae Ceauşescu le-a pus în faţa tineretului — ne spunea primul secretar al Comitetului judeţean al U.T.C., tovarăşul Con G. BOGDAN (Continuare in pag. a 3-a) PAVILIONUL DE MOSTRE DE BUNURI DE LARG CONSUM Prezenţe ilfovene Complexul expoziţional din Piaţa Scînteii găzduieşte un eveniment deosebit. Mii şi mii de vizitatori din ţară şi de peste hotare se întîlnesc aci pentru a lua cunoştinţă de exponatele prezentate în cadrul celui de al V-lea Pavilion de mostre de bunuri de consum. Faptul că în această perioadă participă la remarcabila manifestare şi reprezentanţi a 700 firme străine de pe toate continentele, reflectă o dată mai mult caracterul competitiv al produselor de consum româneşti care suscită un tot mai larg interes încunoaşterea fondului de marfă şi încheierea tranzacţiilor. Intr-adevăr, pavilionul ne oferă o imagine semnificativă asupra acestei „retrospective“ a industriei noastre de bunuri de consum al cărei proces de diversificare a înregistrat — ca urmare a traducerii in viaţă a sarcinii trasate de partid — rezultate la parametrii cei mai înalţi. Un amănunt este grăitor: întreaga gamă de exponate de la textile, confecţii, încălţăminte, la porţelanuri, mobilă, articole de artizanat, de la bunuri de folosinţă îndelungată ca televizoare, autoturisme, motorete la produse alimentare ş.a.m.d. — este destinată contractării atît pentru piaţa internă cit şi pentru cea externă. Prin tot ce are mai valoros, pavilionul justifică înalta apreciere consemnată în scrisoarea adresată de tovarăşul Nicolae Ceauşescu oamenilor muncii, organelor şi organizaţiilor de partid, sindicale şi de U.T.C., conducerilor întreprinderilor socialiste de stat şi unităţilor cooperatiste, ministerelor şi organizaţiilor economice din domeniul producţiei şi desfacerii bunurilor de larg consum. Potrivit acestei aprecieri, cele peste 70 000 de modele prezente in expoziţie in care se află strins înmănunchiate eforturile şi priceperea sutelor de mii de muncitori, tehnicieni, ingineri şi specialişti din industria socialistă republicană, din unităţile meşteşugăreşti şi de consum, ale cooperaţiei agricole de producţie şi industriei locale „demonstrează în modul cel mai convingător capacitatea oamenilor muncii care lucrează în acest important sector al economiei naţionale de a realiza un larg şi variat sortiment de produse, la un nivel calitativ tot mai înalt“. Şi intr-adevăr, aprecierile sînt unanime în a sublinia linia modernă, fantezia, bunul gust al creatorilor. încă din prima zi, pavilionul a atras, după cum era firesc, un public numeros dornic să ia cunoştinţă despre noutăţile acestui sector. Semnificativ ni s-a părut şi faptul că, alături de industria republicană care îşi prezintă produsele grupate pe centrale industriale, industria locală ne oferă, la rîndul ei, o imagine de ansamblu expunindu-şi realizările grupate pe judeţe. Intre aceste exponate o impresie plăcută lasă cele întîlnite în standul rezervat judeţului Ilfov. Covoarele de tip oriental şi româneşti realizate de întreprinderile de industrie locală Giurgiu, Urziceni şi Snagov în 500 de modele, exportate astăzi, în 17 ţări, de un colorit de mare rafinament, subliniază — prin această prezenţă — una din realizările de prestigiu ale importantului sector din economia judeţului. Cu o carte de vizită re-MIHAIL GOSPODIN (Continuare In pag. a 2-a) . Graficele și realitatea la PRELUCRAREA LEGUMELOR În materialul „FISURI ÎN ACTIVITATEA DE PRELUARE A LEGUMELOR“ apărut nu cu mult timp în urmă în coloanele ziarului nostru, s-au făcut unele referiri critice și la adresa cooperativei agricole din Stoenești. Aprecierile respective s-au bazat pe datele furnizate ziarului de conducerea C.L.F. Vidra, date din care reieșea că în zilele de 18, 19, 20 și 21 august a.c. graficul de livrare a produselor legumicole nu fusese respectat de către C.A.P. Pentru această perioadă, după cum arătau documentele centrului, cooperativa agricolă amintită se obligase să livreze 8 tone roşii, 6 tone ardei şi alte produse de sezon dar cifrele respective rămăseseră doar pe hîrtie. Iată însă că unitatea cooperatistă din Stoeneşti nu este de acord cu datele furnizate de directorul adjunct al C.L.F. Vidra, tov. Ion Arapu, în scrisoarea adresată redacţiei, Dobre Dumitru, preşedintele acestei unităţi, arată că „...în ziua de 18 august unitatea noastră a livrat C.L.F. Vidra cantitatea de 1 497 kg roşii şi 540 kg ardei gras, în loc de 2 000 kg roşii şi 2 000 kg ardei prevăzute în grafic. La grădină s-au aflat recoltate integral aceste cantităţi, însă C.L.F. nu a trimis decit un singur camion restul de produse rămînînd pe cîmp“. Analizîndu-se modul de realizare a graficului pe săptămîna 16 — 21 august, aflăm în continuare de la semnatarul scrisorii, rezultă că la roşii cooperativa a livrat în plus 770 kg, iar la ardei gras, C.L.F. n-a ridicat (din lipsă de mijloace de transport) decit 4,4 E. CHIRU (Continuare în pag. a 2-a) La standul de covoare ŞEDINŢA COMITETULUI EXECUTIV AL C. C. AL. P. C. R. în ziua de 14 septembrie 1971 a avut loc şedinţa Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R. prezidată de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român. Au participat miniştri, şefi de secţii la C.C. al P.C.R., conducători ai unor instituţii centrale. Comitetul Executiv al C.C. al P.C.R. a dezbătut şi aprobat: proiectul legii cu privire la organizarea şi conducerea unităţilor socialiste de stat , îmbunătăţit în urma dezbaterii publice ; proiectul legii cu privire la gospodărirea fondurilor fixe, resurselor materiale şi aprovizionarea tehnico-materială ; proiectul decretului privind siguranţa în funcţionare a maşinilor, utilajelor, instalaţiilor aparaturii de măsură, control şi automatizare din unităţile socialiste de stat ; proiectul decretului privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Ministerului Aprovizionării Tehnico-Materiale şi Controlului Gospodăririi Fondurilor Fixe ; proiectul decretului privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Consiliului Culturii şi Educaţiei Socialiste. Comitetul Executiv al C.C. al P.C.R. a hotârît ca proiectele de legi să fie supuse spre dezbatere şi adoptare Marii Adunări Naţionale, iar proiectele de decret să fie înaintate spre adoptare Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România. In continuare au fost adoptate măsuri privind perfecţionarea învăţămîntului de cultură generală, precum şi îmbunătăţirea structurii şi conţinutului învăţămîntului superior. Comitetul Executiv al C.C. al P.C.R. a mai adoptat hotărîri cu privire la principalii indicatori tehnico-economici ai unor lucrări de investiţii prevăzute în planul cincinal şi a soluţionat alte probleme ale activităţii curente. TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU a primit pe ziaristul francez Emile Guikovaty Ieri, după amiază, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Consiliului de Stat, a primit pe ziaristul Emile Guikovaty, responsabilul sectorului Ţări socialiste al revistei „l’Express“, căruia i-a acordat un interviu. La primire, care s-a desfășurat intr-o atmosferă de cordialitate, a participat tovarășul Dumitru Popescu, membru al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., secretar al Comitetului Central al partidului. A fost, de asemenea, de față Constantin Mitea, consilier la C.C. al P.C.R. „Vă scriu de la băile Lipova" De la staţiunea de tratament Lipova am primit o scrisoare. Expeditor : ţăranul cooperator Petre Ghiamandi din comuna Găiseni, localitate cunoscută în judeţul nostru. Am citit-o o dată, de două, de trei ori. Acum o ştiu pe de rost. Şi e firesc să fie aşa deoarece conţinutul ei m-a emoţionat într-atît încît memoria a înregistrat-o fără pic de efort. Numai ceva ieşit din comun îţi poate provoca o asemenea stare ca cea pe care am încercat-o atunci cînd mi-a căzut sub ochi scrisoarea. „Vă scriu de la băile Lipova, judeţul Arad, unde sînt la tratament, trimis de cooperativa agricolă de producţie. Este pentru prima oară cînd un ţăran cooperator din comuna noastră beneficiază de acest avantaj acordat de partid. Aici, mă simt foarte bine. Am fost văzut de doctor, care mi-a prescris un tratament corespunzător. Timpul liber mi-l petrec cît se poate de plăcut". Și scrisoarea continuă în BLOCNOTES acelaşi limbaj simplu, fiecare cuvînt avînd însă o semnificaţie deosebită. îl văd parcă pe autor grăbindu-se să aştearnă pe hîrtie aceste rînduri pornite din adîncul inimii şi gîndul mă poartă la Darie, eroul din romanul „Desculţ" al lui Zaharia Stancu. Titlu destul de sugestiv care ilustrează pe deplin drama ţăranului român de odinioară. Pe unul din miile de „desculţi" l-am cunoscut şi eu cîndva într-un sat din lunca Argeşului. Toţi sătenii îi spuneau Bivolaru. Şi nu la întîmplare. Muncea din greu pe un pâmînt străin aidoma animalului de la care îşi trăsese numele. Mizeria, boala datorată condiţiilor grele în care îşi cîştiga existenţa l-au răpus de timpuriu. Oamenii spuneau că a murit cu zile. De bunaseama că aveau dreptate. Cine să se îngrijească de sănătatea „desculţilor" ? Ei erau buni numai să muncească pentru a spori averea altora şi atîta tot. Acum toate acestea au rămas de domeniul amintirilor, amintiri care totuşi dor, ori de cite ori revin în minte. Anii socialismului au marcat profunde transformări şi în viaţa ţărănimii. Celor care cresc aurul holdelor bogate, stâpînii cu adevărat ai pâmîntului şi ai rodului, partidul şi statul nostru le creează condiţii dintre cele mai bune de munca şi viaţă. Iar urmaşii lui Darie, îşi aduc din plin prinosul de recunoştinţă partidului, pentru care omul reprezintă cel mai preţios capitol. EUGEN CHIRCULESCU