Steagul Roşu, septembrie 1971 (Anul 23, nr. 6897-6921)

1971-09-15 / nr. 6908

Azi se deschid şcolile SPOR LA MUNCĂ ŞI ÎNVĂŢĂTURĂ ÎN NOUL AN ŞCOLAR! RESPONSABILITATE pentru pregătirea tehnico-­ productivă a elevilor! Corespunzător etapei actuale s-a impus în ultima vreme o reconsiderare a conţinutului procesului instructiv-educativ, o îmbunătăţire a mijloacelor de pregătire şi educare a elevilor, o sporire a eficienţei practice a lecţiilor. Indicaţiile date de secretarul general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, vizează tocmai îmbinarea învăţămîntului cu practica produc­tivă, astfel încît tineretul ţârii noastre să treacă prin şcoala muncii, să fie educat în spiritul respectului şi ataşamentului faţă de muncă, al însuşirii unei meserii în strînsă legătură cu aptitudinile personale şi cerinţele vieţii sociale.­ ­ In spiritul acestor indicaţii a ac­ţionat biroul comitetului municipal de partid, care a analizat situaţia practicii tehnico-productive des­făşurată în şcolile generale şi licee­le din Giurgiu, elaborînd în final un amplu program de măsuri pri­vind crearea şi dezvoltarea atelie­relor şcolare. Spun dezvoltarea, pentru că în municipiul nostru e­­xistă o tradiţie în acest sens. Şco­lile generale nr. 3, 4, 6, 7 au reu­şit ca în cadrul orelor de practică să organizeze cu elevii o activitate bogată, realizînd produse şi obiecte a căror valorificare a adus veni­turi frumoase, contribuind astfel la dezvoltarea bazei materiale a şco­lilor respective. Se remarcă, de asemenea, o con­lucrare fructuoasă între conduce­rile şcolilor şi unităţilor economice pe linia asigurării condiţiilor de efectuare a practicii tehnico-pro­­ductive. In secţiile Şantierului na­val, la Fabrica de zahăr, la cea de conserve, mulţi elevi din şcoli şi licee au luat contact nemijlocit cu producţia PETRE BRATAN secretar al comitetului municipal Giurgiu al P.C.R. (Continuare în pag. a 3-a) Şi de aici în clasă... venimentul de astăzi, u­­nic în felul său, la care ne simţim părtaşi cu în­treaga noastră fiinţă, poartă în el însemnele pasiunii şi dăru­irii, responsabilităţii şi exigen­ţei pentru formarea viitorilor cetăţeni în spiritul învăţămin­telor de excepţională însem­nătate istorică pentru evoluţia şcolii româneşti, desprinse din Expunerea tovarăşului Nicolae Ceauşescu la consfătuirea de lucru cu activul de partid din domeniul ideologiei şi al acti­vităţii politice şi cultural-edu­cative. Fiindcă indicaţiile pre­ţioase ale secretarului general al partidului, cu privire la for­marea prin muncă a tineretu­­lului şcolar, educarea viitorilor proprietari şi făuritori de bu­nuri materiale şi spirituale în spiritul concepţiei materialist­­dialectice despre lume şi via­ţă a clasei muncitoare şi par­tidului său comunist, orientarea întregii activităţi a învăţămîn­­tului spre nevoile societăţii so­cialiste multilateral dezvoltate, au stîrnit un deosebit ecou în inimile şi în faptele slujitorilor şcolii româneşti. Deschiderea noului an şco­lar înseamnă de fapt marea declanşare a eforturilor co­mune ale şcolii, familiei şi în­tregii noastre societăţi, pentru ca oamenii de mîine ai ţârii să se formeze numai şi numai pe această cale a demnităţii u­­mane fără de care nu este po­sibil nici un pas înainte. A-i învăţa pe elevi să iu­bească munca şi s-o respecte înseamnă a-i determina să participe ei înşişi la formarea propriei conştiinţe socialiste şi atunci vor şti să preţuiască mai mult şi mai bine,­ efortu­rile creatoare ale poporului, vor simţi mai mult propria GEORGE BĂJENARU (Continuare în pag. a 2-a) DEONTOLOGIA o problemă de etică p­restigiosul program iniţiat de partid în vederea ridi­cării conştiinţelor, atît la nivelul cuceririlor economico­­sociale ale poporului nostru, cit şi la acela al cerinţelor etapei actuale de construcţie a socia­lismului, obligă la reconsiderarea tuturor aspectelor deontologiei medicale. Cititorul, mai puţin familiarizat cu acest termen, — care are zone de interferenţă , cu morala şi etica, — poate găsi defi­niţia lui în orice dicţionar : deon­tologia cuprinde ansamblul nor­melor de conduita ale medicului faţă de : bolnavi, societate, co­legii şi colaboratorii săi. O parte însemnată a acestor norme , umanismul, conştiinciozitatea, cin­stea, spiritul de sacrificii etc., nu sunt şi nu pot fi încorsetate în formulări juridice, în legi scri­se. Ele alcătuiesc un cod etic nescris, transmis şi păstrat în ceea ce are pozitiv, de-a lungul generaţiilor de medici — şi îm­bogăţit astăzi cu valenţe noi. Respectarea lui fine deci­de con­ştiinţa fiecăruia dintre apărătorii sănătăţii. Şi nu cunoaştem, din marea variabilitate a profesiilor, vreuna care să solicite din par­tea celui ce-o exercită, paralel cu ştiinţa sa, permanenta de­monstrare în fapte a acestor co­mandamente etice. Au devenit, în acest sens, aforistice cuvintele profesorului I. Haţieganu : „Me­dicina înseamnă ştiinţă şi con­ştiinţă încălzite de iubirea de oa­meni". Explicaţia o constituie, desigur, specificul profesiunii medicale ; medicul are de-a face, in majo­ritatea cazurilor, cu omul cople­şit de suferinţe şi boală. Or, în acest caz, relaţiile indispensabile vindecării, care se stabilesc în­tre bolnav şi cel chemat să aline sau să vindece, trebuie să se bazeze pe încredere. Pe încre­dere, dar şi pe sentimentul acut al unicităţii fiecărei vieţi ome­neşti, a cărei pierdere ar fi ire­parabilă. Medicul şi pacientul sînt aliaţi împotriva morţii ale că­rei avanposturi sînt boala şi bâ­­trîneţea. Iată geneza componen­tei morale a practicii medicale. Dacă aceste lucruri sînt „reli­gia" medicului, cititorul, cu drept, se poate întreba : cum se explică totuşi abaterile deontologice ale unor cadre medico-sanitare des­pre care, repetat, în presă, s-a atenţionat opinia publică ? Răspunsul nu este uşor de for­mulat. Ar trebui, poate, în dis­cuţie, să se pornească chiar de la selectarea acelora care doresc să se dedice acestei profesii deo­sebite. Anumite însuşiri intelec­tuale : inteligenţa, spiritul de ob­servaţie, memoria, ş.a., nu sînt Dr. MIHAIL MIHAILIDE (Continuare in pag . 2-a) ­ In pavilionul Agrocoop PROLETAR! DIN TOATE T­R /' L­E, U N iji-vA / ORGAN AL COMITETULUI JUDEJEAN ILFOV AL P. C R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN Anul XXIII — Nr. 6908 I Miercuri 15 septembrie 1971 4 pagini 30 bani ! DESECĂRILE-O ACŢIUNE PATRIOTICĂ DE MARE EFICIENŢĂ ECONOMICĂ La chemarea parti­dotul pentru acest pămint roditor! înfăptuirea neabătută a hotăriri­­lor celuii de al X-lea Congres al partidului cunoaşte, în aceste zile de noi şi măreţe realizări pe dru­mul făuririi societăţii socialiste multilateral dezvoltate în patria noastră, totala adeziune a poporu­lui român la politica marxist-leni­­nistă a partidului său comunist. Ca pretutindeni în ţara noastră, alături de comunişti, de toţi oamenii mun­cii de la oraşe şi sate, mii, zeci de mii de tineri din judeţul Ilfov în­scriu noi şi noi fapte în cartea de aur a muncii voluntar-patriotice. Semnificative în acest sens sunt eforturile energice prin care orga­nizaţiile U.T.C. răspund la chema­rea partidului, a secretarului său general, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, de a se integra organic în amplul efort constructiv al ţării, în slujba idealurilor socialismului şi comu­nismului, înfiinţarea şantierelor judeţene de desecări de la Mitreni, Călugăreni şi Manasia, ori a şan­tierelor locale de la Gîrbovi, Ştefă­­neşti, Radovanu, Fierbinţi, Armă­­şeşti, Moara Vlăsiei, Nuci, Izvoa­rele, Valea Măcrişului şi din alte localităţi au o valoare pregnantă. Alături de vîrstnici, tinerii partici­pă la lucrările de dislocare a zeci de mii de metri cubi de pămînt în vederea evacuării apei şi înlătură­rii excesului de umiditate din sol. Sub semnul frumoaselor tradiţii... „Veniţi cu noi, ne cheamă ţara“, răsuna chemarea tinerilor pe pri­mele şantiere naţionale, cu un sfert de veac în urmă. „Veniţi cu noi, ne cheamă ţara“, e îndemnul perpetuu pe care-l auzim mereu izvorînd din muntele viu al inimi­lor tinere ce ard sub stindardul gloriosului nostru partid. Iată nu­mai un singur exemplu. In lunca Argeşului şi a Cîlniştei, în cîm­­pia Mostiştei, o suprafaţă însemna­tă a fost scoasă din circuitul agri­col, din , cauza excesului de umi­ditate şi formează pe alocuri ade­vărate limbi negre în imensitatea câmpului roditor. Iniţiativa Comitetului judeţean de partid privind folosirea fondului funciar a găsit­­un puternic ecou în rîndul tuturor oamenilor muncii din judeţ. în cadrul organizaţiei judeţene a U.T.C., această iniţiati­vă a avut o rezonanţă aparte, pe care o descoperim zi de zi în ener­gia şi entuziasmul specific sub sem­• MII DE TINERI PREZENŢI PE ŞANTIERELE DE DESE­CĂRI • TREI MII HECTARE VOR FI REDATE AGRICUL­TURII NUMAI CU FORŢELE TINERETULUI nul minunatelor tradiţii ale muncii voluntar-patriotice a tineretului. „Diploma de onoare şi menţiunea de Organizaţie fruntaşă pe ţară, a­­cordată Organizaţiei noastre jude­ţene de către Comitetul Central al U.T.C. cu prilejul celei de a 50-a aniversări a partidului, obligă la noi fapte de muncă, ţinînd seama de sarcinile­­mari pe care condu­cerea partidului şi personal tova­răşul Nicolae Ceauşescu le-a pus în faţa tineretului — ne spunea primul secretar al Comitetului ju­deţean al U.T.C., tovarăşul Con­ G. BOGDAN (Continuare in pag. a 3-a) PAVILIONUL DE MOSTRE DE BUNURI DE LARG CONSUM Prezenţe ilfovene Complexul expoziţional din Piaţa Scînteii găzduieşte un eve­niment deosebit. Mii şi mii de vizitatori din ţară şi de peste hotare se întîlnesc aci pen­tru a lua cunoştinţă de exponatele prezentate în cadrul celui de al V-lea Pavilion de mostre de bu­nuri de consum. Faptul că în a­ceastă perioadă participă la remarcabila manifestare şi repre­zentanţi a 700 firme străine de pe toate continentele, reflectă o dată mai mult caracterul competitiv al produselor de consum româneşti care suscită un tot mai larg inte­res în­­cunoaşterea fondului de marfă şi încheierea tranzacţiilor. Intr-adevăr, pavilionul ne ofe­ră o imagine semnificativă asupra acestei „retrospective“ a industriei noastre de bunuri de consum al cărei proces de diversificare a în­registrat — ca urmare a traducerii in viaţă a sarcinii trasate de par­tid — rezultate la parametrii cei mai înalţi. Un amănunt este grăi­tor: întreaga gamă de exponate de la textile, confecţii, încălţămin­te, la porţelanuri, mobilă, articole de artizanat, de la bunuri de fo­losinţă îndelungată ca televizoare, autoturisme, motorete la produse alimentare ş.a.m.d. — este desti­nată contractării atît pentru piaţa internă cit şi pentru cea externă. Prin tot ce are mai valoros, pa­vilionul justifică înalta apreciere consemnată în scrisoarea adresată de tovarăşul Nicolae Ceauşescu oa­menilor muncii, organelor şi orga­nizaţiilor de partid, sindicale şi de U.T.C., conducerilor întreprinderi­lor socialiste de stat şi unităţilor cooperatiste, ministerelor şi orga­nizaţiilor economice din domeniul producţiei şi desfacerii bunurilor de larg consum. Potrivit acestei apre­cieri, cele peste 70 000 de modele prezente in expoziţie in care se a­­flă strins înmănunchiate eforturile şi priceperea sutelor de mii de muncitori, tehnicieni, ingineri şi specialişti din industria socialistă republicană, din unităţile meşteşu­găreşti şi de consum, ale coopera­ţiei agricole de producţie şi indus­triei locale „demonstrează în modul cel mai convingător capacitatea oa­menilor muncii care lucrează în a­­cest important sector al economiei naţionale de a realiza un larg şi variat sortiment de produse, la un nivel calitativ tot mai înalt“. Şi intr-adevăr, aprecierile sînt unanime în a sublinia linia modernă, fantezia, bunul gust al creatorilor. încă din prima zi, pavilionul a atras, după cum era firesc, un public numeros dornic să ia cunoştinţă despre nou­tăţile acestui sector. Semnificativ ni s-a părut şi faptul că, alături de industria republicană care îşi prezintă produsele grupate pe cen­trale industriale, industria locală ne oferă, la rîndul ei, o imagine de ansamblu expunindu-şi reali­zările grupate pe judeţe. Intre aceste exponate o impre­sie plăcută lasă cele întîlnite în standul rezervat judeţului Ilfov. Covoarele de tip oriental şi româ­neşti realizate de întreprinderile de industrie locală Giurgiu, Urziceni şi Snagov în 500 de modele, exportate astăzi, în 17 ţări, de un colorit de mare rafinament, subliniază — prin această prezenţă — una din realizările de prestigiu ale impor­tantului sector din economia ju­deţului. Cu o carte de vizită re-MIHAIL GOSPODIN (Continuare In pag. a 2-a) . Graficele și realitatea la PRELUCRAREA LEGUMELOR­ În materialul „FI­SURI ÎN ACTIVI­TATEA DE PRE­LUARE A LEGU­MELOR“ apărut nu cu mult timp în ur­mă în coloanele zia­rului nostru, s-au făcut unele referiri critice și la adresa cooperativei agrico­le din Stoenești. A­­precierile respective s-au bazat pe date­le furnizate ziarului de conducerea C.L.F. Vidra, date din care reieșea că în zilele de 18, 19, 20 și 21 august a.c. graficul de livrare a produ­selor legumicole nu fusese respectat de către C.A.P. Pentru această perioadă, după cum arătau documentele centru­lui, cooperativa a­gricolă amintită se obligase să livreze 8 tone roşii, 6 tone ardei şi alte produ­se de sezon dar ci­frele respective ră­măseseră doar pe hîrtie. Iată însă că uni­tatea cooperatistă din Stoeneşti nu este de acord cu da­tele furnizate de di­rectorul adjunct al C.L.F. Vidra, tov. Ion Arapu, în scri­soarea adresată re­dacţiei, Dobre Du­mitru, preşedintele acestei unităţi, ara­tă că „...în ziua de 18 august unitatea noastră a livrat C.L.F. Vidra canti­tatea de 1 497 kg ro­şii şi 540 kg ardei gras, în loc de 2 000 kg roşii şi 2 000 kg ardei prevăzute în grafic. La grădină s-au aflat recoltate integral aceste can­tităţi, însă C.L.F. nu a trimis decit un singur camion res­tul de produse ră­­mînînd pe cîmp“. Analizîndu-se mo­dul de realizare a graficului pe săptă­­mîna 16 — 21 au­gust, aflăm în con­tinuare de la sem­natarul scrisorii, re­zultă că la roşii co­operativa a livrat în plus 770 kg, iar la ardei gras, C.L.F. n-a ridicat (din lip­să de mijloace de transport) decit 4,4 E. CHIRU (Continuare în pag. a 2-a) La standul de covoare ŞEDINŢA COMITETULUI EXECUTIV AL C. C. AL. P. C. R. în ziua de 14 septembrie 1971 a avut loc şedinţa Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R. prezidată de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român. Au participat miniştri, şefi de secţii la C.C. al P.C.R., condu­cători ai unor instituţii centrale. Comitetul Executiv al C.C. al P.C.R. a dezbătut şi aprobat: proiectul legii cu privire la organizarea şi conducerea unităţilor socialiste de stat , îmbunătăţit în urma dezbaterii publice ; proiectul legii cu privire la gospodărirea fondurilor fixe, resurse­lor materiale şi aprovizionarea tehnico-materială ; proiectul de­cretului privind siguranţa în funcţionare a maşinilor, utilajelor, in­stalaţiilor aparaturii de măsură, control şi automatizare din unită­ţile socialiste de stat ; proiectul decretului privind înfiinţarea, orga­nizarea şi funcţionarea Ministerului Aprovizionării Tehnico-Mate­­riale şi Controlului Gospodăririi Fondurilor Fixe ; proiectul decre­tului privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Consiliului Culturii şi Educaţiei Socialiste. Comitetul Executiv al C.C. al P.C.R. a hotârît ca proiectele de legi să fie supuse spre dezbatere şi adoptare Marii Adunări Na­ţionale, iar proiectele de decret să fie înaintate spre adoptare Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România. In continuare au fost adoptate măsuri privind perfecţionarea învăţămîntului de cultură generală, precum şi îmbunătăţirea struc­turii şi conţinutului învăţămîntului superior. Comitetul Executiv al C.C. al P.C.R. a mai adoptat hotărîri cu privire la principalii indicatori tehnico-economici ai unor lucrări de investiţii prevăzute în planul cincinal şi a soluţionat alte pro­bleme ale activităţii curente. TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU a primit pe ziaristul francez Emile Guikovaty Ieri, după amiază, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar gene­ral al Partidului Comunist Român, preşedintele Consiliului de Stat, a primit pe ziaristul Emile Guiko­vaty, responsabilul sectorului Ţări socialiste al revistei „l’Express“, căruia i-a acordat un interviu. La primire, care s-a desfășurat intr-o atmosferă de cordialitate, a participat tovarășul Dumitru Po­­pescu, membru al Comitetului Exe­cutiv al C.C. al P.C.R., secretar al Comitetului Central al partidului. A fost, de asemenea, de față Con­stantin Mitea, consilier la C.C. al P.C.R. „Vă scriu de la băile Lipova" D­e la staţiunea de trata­ment Lipova am primit o scrisoare. Expeditor : ţăranul cooperator Petre Gh­­iamandi din comuna Găiseni, localitate cunoscută în jude­ţul nostru. Am citit-o o dată, de două, de trei ori. Acum o ştiu pe de rost. Şi e firesc să fie aşa deoarece conţinu­tul ei m-a emoţionat într-atît încît memoria a înregistrat-o fără pic de efort. Numai ceva ieşit din comun îţi poate pro­voca o asemenea stare ca cea pe care am încercat-o atunci cînd mi-a căzut sub ochi scrisoarea. „Vă scriu de la băile Lipova, judeţul Arad, unde sînt la tratament, trimis de cooperativa agricolă de producţie. Este pentru prima oară cînd un ţăran coopera­tor din comuna noastră be­neficiază de acest avantaj a­­cordat de partid. Aici, mă simt foarte bine. Am fost vă­zut de doctor, care mi-a pre­scris un tratament corespun­zător. Timpul liber mi-l pe­trec cît se poate de plăcut". Și scrisoarea continuă în BLOCNOTES acelaşi limbaj simplu, fiecare cuvînt avînd însă o semnifi­caţie deosebită. îl văd parcă pe autor grăbindu-se să aş­tearnă pe hîrtie aceste rînduri pornite din adîncul inimii şi gîndul mă poartă la Darie, eroul din romanul „Desculţ" al lui Zaharia Stancu. Titlu destul de sugestiv care ilus­trează pe deplin drama ţă­ranului român de odinioară. Pe unul din miile de „des­culţi" l-am cunoscut şi eu cîndva într-un sat din lunca Argeşului. Toţi sătenii îi spu­neau Bivolaru. Şi nu la în­­tîmplare. Muncea din greu pe un pâmînt străin aidoma ani­malului de la care îşi trăsese numele. Mizeria, boala dato­rată condiţiilor grele în care îşi cîştiga existenţa l-au răpus de timpuriu. Oamenii spuneau că a murit cu zile. De buna­­seama că aveau dreptate. Cine să se îngrijească de să­nătatea „desculţilor" ? Ei erau buni numai să munceas­că pentru a spori averea al­tora şi atîta tot. Acum toate acestea au rămas de dome­niul amintirilor, amintiri care totuşi dor, ori de cite ori re­vin în minte. Anii socialismului au mar­cat profunde transformări şi în viaţa ţărănimii. Celor care cresc aurul holdelor bogate, stâpînii cu adevărat ai pâ­­mîntului şi ai rodului, parti­dul şi statul nostru le creează condiţii dintre cele mai bune de munca şi viaţă. Iar urma­şii lui Darie, îşi aduc din plin prinosul de recunoştinţă parti­dului, pentru care omul repre­zintă cel mai preţios capitol. EUGEN CHIRCULESCU

Next