Steagul Roşu, octombrie 1971 (Anul 23, nr. 6922-6948)

1971-10-01 / nr. 6922

Pentru ca învăţămîntul să fie strîns legat de viaţă, de producţie, ca tineretul studios să fie educat în spiritul muncii, al idealurilor socialismului - acesta este înaltul sens al vizitei de lucru făcute de tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU 1 * în şcoli de toate gradele, din Capitali In cursul dimineţii de joi, 30 septembrie, tovarăşul N Nicolae Ceauşescu, împreună cu tovarăşii Dumitru Popa, Leonte Răutu, Ştefan Voitec, Miron Constantinescu, Miu Do­­brescu, a vizitat şcoli elementare, profesionale, licee de cul­tură generală, de specialitate şi tehnice din Capitală. In această vizită de lucru, conducătorii de partid şi de stat au fost însoţiţi de Mircea Maliţa, ministrul învăţămintu­­lui, Dan Marţian, prim-secretar al C.C. al U.T.C., ministru pentru problemele tineretului, de cadre de conducere şi spe­­ cialişti din reţeaua învăţămîntului de toate gradele, de acti­vişti de partid şi de stat. Prezenţa secretarului general în şcoli de diferite profi­luri, acum, la începutul noului an de studiu, reprezintă încă o mărturie a preţuirii acordate, şcolii şi slujitorilor ei de partidul şi sfatul nostru, a grijii permanente pentru dezvol­tarea şi perfecţionarea învăţămîntului, căruia i s-a încre­dinţat înalta misiune de a educa tînăra generaţie, de a o forma pentru muncă şi viaţă, în spiritul nobilelor idealuri ale socialismului. S-a integrat organic în viaţa fiecărui cetăţean, ca o manifestare adînc grăitoare a democratismului­ orânduirii socialiste, a legăturilor ce unesc atît de trainic poporul şi partidul prezenţa aproape coti­diană a tovarăşului Nicolae I. Ceauşescu, a celorlalţi conducătorii de partid şi de stat în mijlocul­ unor colective de muncă din toata domeniile de activitate. Ceea ce ne-am obişnuit să definim stilul de lucru al secretarului general,­ semnifică, în esenţă preocuparea­ sa statornică de a analiza la faţă locului modul în care se transpun în viaţă hotărîrile Congresului al X-lea, de a se sfătui permanent, cu făuritori de bunuri materiale şi spirituale într-un dialog fruc­tuos, menit să deschidă noi ori-­­zonturi, noi perspective mersului nostru înainte, pe calea făuririi societăţii socialiste multilateral dezvoltate. In această lumină se înscrie şi vizita de lucru de ieri, prilej de a constata realizările dobîndite in îndeplinirea indicaţiei privind le­garea învăţămîntului de viaţă, de producţie, prin activitatea atelie­­relor-şcoală, prin transformarea întregii reţele de şcoli în adevă­rate amfiteatre ale muncii şi de­ a adopta măsurile care să dezvolte, pe planuri superioare, aceste reali­tăţi. Cu atît mai mult, cu cît în acest an de învăţămînt s-a hotărît, de către Secretariatul C.C. al P.C.R., ca şcolile, de pe întreaga filieră, să beneficieze de sprijinul concret şi direct al unităţilor pro­ductive­­ din industrie, agricul­tură, cooperaţia de consum şi meşteşugărească, care au sarcina să înzestreze atelierele din şcoli cu maşini, utilaje, aparate, scule şi să asigure în acelaşi timp şi asistenţa tehnică de specialitate. Iată, aşa­dar, ce vast şi generos cîmp de activitate se deschide în faţa învăţămîntului nostru, pentru ca şcolile şi liceele să educe tine­retul în spiritul muncii, să-l de­prindă să lucreze în orice dome­niu, să-l facă să înţeleagă că­ orice activitate folositoare societăţii este o muncă de onoare. Vizita conducătorilor de partid şi de stat începe la Liceul indus­trial energetic din şoseaua Giur­giului. După cum se ştie, aceste şcoli de specialitate au un rol bine definit în sistemul nostru de în­­văţămînt post-general, ca princi­pală sursă de cadre cu pregătire medie pentru toate ramurile eco­nomiei naţionale. Specificul lor — obţinerea de către tineri a unei calificări profesionale concrete, concomitent cu diploma de baca­laureat — se bucură de o largă apreciere şi adeziune din partea acestora, fapt dovedit şi de parti­ciparea lor în număr din ce în ce mai mare la concursul de admi­tere. Activitatea primei promoţii de absolvenţi ai liceelor de spe­cialitate, care din vara aceasta lu­crează în producţie, dovedeşte din plin eficacitatea acestei forme de învăţămînt. La intrarea în clădirea liceului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu este întîmpinat de ministrul energiei electrice, Octavian Groza, de ca­drele didactice şi de un mare nu­măr de elevi, care oferă flori, aclamă cu entuziasm. Pe o mare pancartă desfăşurată pe frontispi­ciul clădirii se află urarea * „Bine aţi venit în mijlocul nostru iubite tovarăşe Ceauşescu !“. Directorul liceului, prof. Ale­xandru Moşu, înfăţişează oaspeţi­lor unele aspecte din activitatea instituţiei pe care o conduce. Iii arată că în prezent în liceu învaţă, la cursurile de zi şi serale, 768 de elevi, pregătindu-se să devină muncitori, şi tehnicieni cu înaltă calificare în sectoarele termo- şi electroenergetic. Prima promoţie care a absolvit anul trecut se află în producţie, în unităţi de specia­(Continuare in pag a 3-a) Se vizitează atelierul-şcoală de la Liceul „Dimitrie­ Cantemir" Secretarului general a! partidului i se dau explicaţii cu privire la funcţionarea aparatajului­ dotate laboratoarele Liceului industrial energetic, cu care sunt IS PRouTARI DIN T 0AŢ£ ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN ILFOV AL P C. R- ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN Anul XXIII - Mr. 6922 Vineri 1 octombrie 1971 4 pagini 30 bani Necesitatea ordinii şi disciplinei rezultă din caracterul complex al relaţiilor sociale, din diversitatea preocupărilor umane, din multitu­dinea formelor în care oamenii vin în contact unii cu alţii, din spori­rea exigenţei generale faţă de com­portarea fiecăruia. Ridicarea con­tinuă a nivelului conştiinţei civice, îmbogăţirea spirituală, creşterea gradului de exigenţă faţă de toate faptele membrilor societăţii, impun combaterea cu intransigenţă şi ho­­tărîre a oricăror acte antisociale. Replica fermă a legii Pentru asigurarea ordinei publice şi exercitarea nestingherită a drep­turilor garantate de lege tuturor cetăţenilor a fost adoptat decretul nr. 153/1970. Problema menţinerii ordinii şi liniştii publice constituie deci o preocupare permanentă a organelor noastre care, împreună cu factorii de răspundere, organi­zează acţiuni comune menite sa de­pisteze persoane care contravin re­gulilor de convieţuire socială. Efectul pozitiv al noilor măsuri legislative n-a întîrziat să se arate. Acţiunea de asanare morală a dat şi continuă să dea o replică fermă tuturor acestor elemente tributare vechii mentalităţi. Exemplele sunt concludente. Astfel de măsuri au fost luate şi împotriva lui Ion Ră­­dulescu şi Petre Botez din Giurgiu care, după ce au consumat băuturi alcoolice la restaurantul „Braserie­­parc", au provocat scandal şi au a­dus cuvinte jignitoare mai multor cetăţeni din local. Tot excesul de băutură i-a dus în conflict cu le­gea şi pe numiţii Gheorgh­e Lăză­­rescu, Stelian Pană şi Constantin Danea din aceeaşi localitate. Toţi au fost condamnaţi la cîte două luni închisoare contravenţională. Cele mai frecvente contravenţii sunt acelea prin care cei care le săvîrșesc dovedesc lipsă de respect față de alte persoane sau față de colectivitate în general, comit un public acte, gesturi ori proferează expresii indecente, de natură să provoace indignarea cetățenilor. Pentru asemenea fapte a fost con­damnat la 5 luni închisoare contra­venţională Nicolae Ştefănescu din Urziceni care, în stare de ebrietate, a recurs în piaţa oraşului la ex­presii indecente la adresa unei con­­cetăţene şi a altor persoane având şi o comportare jignitoare faţă de organele de miliţie cltul au inter­venit pentru restabilirea ordinii publice. De asemenea, Ion Constan­tin din comuna Gruiu a fost con­damnat la 3 luni închisoare contra­venţională deoarece, aflindu-se la bal, a proferat insulte provocînd indignarea cetăţenilor. Măsuri energice sînt luate şi îm­potriva celor care săvîrşesc şi ase­menea acte care se soldează cu a­­lungarea din locuinţa comună a so­ţului sau a soţiei, a copiilor, pre­cum şi a oricăror alte persoane a­­flate în întreţinere. Aşa a procedat legea în cazul numiţilor Ion Simion din comuna Jilavele şi Radu Gri­­gore din comuna Fierbinţi care, fără niciun temei, şi au alungat so­ţia împreună cu copiii de la do­miciliu, lăsîndu-i fără sprijin. De asemenea, legea a acţionat şi în cazul altor infracţiuni împotriva familiei. Este vorba de manifesta­re. col. VASILE INDREI Inspectoratul judeţean al miliţiei Ilfov (Continuare in pag. a 2 a) CLIMATUL ORDINII SI LEGALITĂȚII -factor determinant în prevenirea încălcării normelor de convieţuire socială nD!le­ uNiŢi-vA!­­ ÎN CAMPANIA AGRICOLĂ DE TOAMNĂ Lucrările de desecare constituie o acţiune principală, de mare răspundere După cum se ştie, din iniţiativa Comitetului judeţean de partid, în unităţile agricole a pornit şi se des­făşoară intens o largă acţiune pen­tru desecări. Oficiul judeţean de îmbunătăţiri funciare a întocmit numeroase proiecte, a dirijat spre zona de nord a judeţului dragline, nivelatoare, screpere, pentru săpa­rea de canale de evacuare a sur­plusului de apă provenit din preci­pitaţii sau din pînza freatică­, pen­tru nivelarea terenului afectat de umiditate. Pe de altă parte, coope­rativele agricole din 25 de comune, au trecut la aplicarea proiectelor prin forţe proprii. Rezultatele ob­ţinute pînă în prezent sînt merito­rii. Volumul de pămînt dislocat de­păşeşte la ora actuală 100.000 m.c. Cu toate aceste măsuri în nume­roase cooperative din judeţ a ră­mas neacoperită cu proiecte o su­prafaţă de 5.300 ha. şi încă 4.900 ha în unităţile aparţinînd municipiului Bucureşti. Pentru ca şi aceste uni­tăţi să poată trece la eliminarea excesului de umiditate, Direcţia ge­nerală agricolă judeţeană a hotărît ca inginerii şefi din 21 de coopera­tive agricole să coordoneze direct acţiunea de desecări, prin proiecte proprii. „Pentru ca lucrările de proiectare şi de executare a amenajărilor sim­ple să se bucure totuşi de asisten­ţă tehnică cu un grad corespunză­tor de calificare — ne spunea ingi­nerul Mi­hai Stănescu de la Oficiul judeţean de îmbunătăţiri funciare — s-a făcut apel la instituţiile de în­văţămînt superior din Bucureşti ,şi la cadrele didactice şi elevii din ultimul an de la liceul de îmbună­tăţiri funciare din Brăneşti. Vrem să subliniem faptul că numeroase cadre didactice de la Institutul a­­gronomic „Nicolae Bălcescu *, de la Facultatea de geodezie şi Institutul politehnic din Bucureşti au răspuns cu promptitudine solicitărilor Comi­tetului judeţean de partid. Profeso- C. CARTARESCU (Continuare în pag. a 2 a) LA ÎNTREPRINDEREA DE INDUSTRIE LOCALĂ „ILFOV" Preocupare consecventă pentru AUTOUTILARE ŞI BUNĂ GOSPODĂRIRE A SPAŢIILOR DE PRODUCŢIE În ultima vreme în­treprinderea de indus­trie locală „Ilfovul“, cu sediul în comuna Afu­maţi, a reuşit să-şi rea­lizeze în general indi­catorii economici ca ur­mare a mobilizării tu­turor forţelor sub­­în­drumarea organizaţiei de partid. Din datele pe care le-am notat reiese că pînă la 15 septembrie a.c. s-a rea­lizat planul producţiei globale in procent de 104 la sută, mai con­cret faţă de 25 mili­oane lei plan s­au rea­lizat 27 milioane lei ; la producţia marfă s-a obţinut un procent de 116 la su­tă. In ce priveşte indica­torul producţia marfă vîndută şi încasată s a realizat un procent de 105 la sută. Notăm şi datele privind livrările la fondul pieţei care­­ au îndeplinit în pro­porţie de 167 la sută satisfăcîndu-se astfel cererile beneficiarilor pentru mobilă, produse de confecţii diferite, imprimeuri, produse de marochinărie şi mase plastice. Succese deo­sebite s-au înregistrat, şi la livrarea produse­lor contractate la ex­port unde s-a reali­zat planul în propor­ţie de 400 la sută. Am adresat tov. I. Cirlănaru, directorul I.I.L. Afumaţi, între­barea : — Cum explicaţi re­zultatele obţinute în ultimul timp, faţă de perioada de la începu­tul acestui an cînd s au înregistrat unele ră­­mîneri în urmă ? — In întreprinderea noastră se desfăşoară în prezent o susţinută activitate politică care are drept rezultat suc­cesele pe care le-aţi no­tat. De asemenea, ne bucurăm de un sprijin substanţial din partea Comitetului comunal de partid din Afumaţi unde avem sediul een L. FRIMU (Continuare in pag . 2 a) AZI, LA POSTURILE DE RADIO ȘI TELEVIZIUNE Astăzi, 1 octombrie, în jurul orei 11,30, posturile noastre de radio şi televiziune vor transmite, în direct, mitingul ce va avea loc în Capitală cu prilejul deschiderii anului univer­sitar 1971—1972. Rezervaţii naturale In Dobrogea a fost pusă sub o­­crotire o zonă de o rară frumuseţe — masivul geologic Cheia. Rezerva­ţia, situată in apropierea comunei Ti­rg­uşor prezintă variate forme de relief — turnuri mi­ni­forme, atoli, reciti, în care natura a alcătuit co­loane, ciuperci, babe asemănătoare celor din Bucegi şi alte curiozităţi. In această zonă din centrul Dobroa­gei se dezvoltă o bogată floră cu pro­nunţat caracter pontic submedite­­ranean. Aici se află, de asemenea, mai multe peşteri de mare interes paleontologic. In noua zonă pusă sub ocrotire au fost descoperite peste 60 de specii de mamifere cuaternare şi 80 de specii de fosile jurasice. In prezent, în judeţul Constanţa există 14 rezervaţii naturale, printre care pădurea de la Hagieni, cu spe­cii faunistice şi floristice având un pronunţat caracter mediteranean, re­zervaţia de dune marine de la Agiu­gea, fosiliferele de la A­lmanii, Cernavoda şi Seimeni, rezervaţiile botanice ş­i zoologice de la „Finim­iţa1* —­rinurfatlar şi Valul lui Traian, Canaralete din portul Hîrşova, peş­tera de la Umanii care prezintă o mare valoare ştiinţifică şi turistică. Tradiţionalul tirg de toamnă La Urziceni, s-a des­chis de curînd cunoscu­ţu­l Tirg de toamnă (în limbajul curent al cetă­ţenilor din localitate­a „bilei**) şi care continuă să fie frecventat, în ciuda vremii răcoroase, de mulţi vizitatori din oraş, din împrejurimi şi chiar din judeţele limi­trofe. Tîrgul care func­ţionează intre 15 septem­brie — 5 octombrie a.c. pune la dispoziţia ce­tăţenilor cantităţi im­portante de mărfuri, in­tr-o gamă variată de sortimente atît industri­ale cît şi alimentare. Nu lipsesc, bineînţeles, nici produsele cu spe­cific local. O.C.L.IVI. Urziceni a deschis 13 unităţi, iar cooperaţia de consum 8 unităţi. Vizitatorii care apreci­ază buna organizare a tîrgului, găsesc, aici şi numeroase unităţi de alimentaţie publică cu gustările de rigoare precum şi nelipsitele jocuri distractive. Artiştii­­ amatori la SĂRBĂTOAREA RECOLTEI • Prezenţe ale Festivalu­lui cîntecului, jocului şi portului ilfovean • Pe estrada de la Sineşti , ansamblurile folclorice „Doruleţul" şi „Săbtă­­relul" Programe artis­tice la căminele culturale, încetăţenită în tradiţia nouă, „Ziua recoltei" consti­tuie un omagiu adus hărni­ciei şi iscusinţei ţărănimii noastre cooperatiste. Sărbă­torind-o prin muncă, dar şi prin cîntec şi joc, poporul nostru face să strălucească, în această zi, nestematele folclorului muzical şi core­grafic. Faptul că această săr­bătoare coincide cu faza fi­nală a Festivalului cîntecului, jocului şi portului ilfovean va mijloci lumii satului o largă desfăşurare de forţe artistice ce vor releva, odată mai mult, potenţele artei popu­lare. Una din principalele mani­festări va fi găzduită de co­muna Sineşti unde îşi vor da întîlnire, în faţa spectatori­lor, formaţii de notorietate. Astfel, pe estrada din vecină­­tatea expoziţiei agricole şi a expoziţiei cu produse indus­triale realizate de cooperati­vele agricole se vor produce ansamblurile folclorice „Co­ndeiul" de la Casa d­e­ cul­tură din Urziceni reîntors în vara aceasta din turneul de mare succes întreprins în Belgia şi Danemarca­ şi „Să­­bârelul" de la căminul cul­tural din Domneşti, mult a­­preciat­­ pentru participarea lui la Festivalul naţional de folclor de pe litoral. Nu va lipsi de pe marea estradă for­maţia de căluşari a căminu­lui cultural din comuna Bă­­neasa care a cucerit de cu­­rînd trofeul Festivalului fol­clorului vrîncean. Şi, alături de ei, mult înzestrata echipă de dansuri alcătuită din vîrstnici a căminului cultural din Tamaş, brigăzile artistice de agitaţie de la I.A.S. „30 Decembrie" şi căminul cul­tural din Periş, numeroşi so­lişti vocali şi instrumentişti, alături de taraful reprezenta­tiv al judeţului, cu iscusiţi interpreţi din Clejani, laureaţi ai celui de al X-lea concurs republican, şi din alte ase­menea formaţii orchestrale de prestigiu. Programe reprezentative vor fi susţinute cu concursul formaţiilor din mai multe lo­calităţi la centrele de între­cere ale Festivalului cîntecu­lui, jocului şi portului ilfovean şi anume în comunele Afu­maţi, Coşereni, Ion Roată, Sineşti, Cornetu, Ghimpaţi, GEORGE MIHU (Continuare in pag. a 2 a)

Next