Steagul Roşu, octombrie 1971 (Anul 23, nr. 6922-6948)
1971-10-01 / nr. 6922
Pentru ca învăţămîntul să fie strîns legat de viaţă, de producţie, ca tineretul studios să fie educat în spiritul muncii, al idealurilor socialismului - acesta este înaltul sens al vizitei de lucru făcute de tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU 1 * în şcoli de toate gradele, din Capitali In cursul dimineţii de joi, 30 septembrie, tovarăşul N Nicolae Ceauşescu, împreună cu tovarăşii Dumitru Popa, Leonte Răutu, Ştefan Voitec, Miron Constantinescu, Miu Dobrescu, a vizitat şcoli elementare, profesionale, licee de cultură generală, de specialitate şi tehnice din Capitală. In această vizită de lucru, conducătorii de partid şi de stat au fost însoţiţi de Mircea Maliţa, ministrul învăţămintului, Dan Marţian, prim-secretar al C.C. al U.T.C., ministru pentru problemele tineretului, de cadre de conducere şi spe cialişti din reţeaua învăţămîntului de toate gradele, de activişti de partid şi de stat. Prezenţa secretarului general în şcoli de diferite profiluri, acum, la începutul noului an de studiu, reprezintă încă o mărturie a preţuirii acordate, şcolii şi slujitorilor ei de partidul şi sfatul nostru, a grijii permanente pentru dezvoltarea şi perfecţionarea învăţămîntului, căruia i s-a încredinţat înalta misiune de a educa tînăra generaţie, de a o forma pentru muncă şi viaţă, în spiritul nobilelor idealuri ale socialismului. S-a integrat organic în viaţa fiecărui cetăţean, ca o manifestare adînc grăitoare a democratismului orânduirii socialiste, a legăturilor ce unesc atît de trainic poporul şi partidul prezenţa aproape cotidiană a tovarăşului Nicolae I. Ceauşescu, a celorlalţi conducătorii de partid şi de stat în mijlocul unor colective de muncă din toata domeniile de activitate. Ceea ce ne-am obişnuit să definim stilul de lucru al secretarului general, semnifică, în esenţă preocuparea sa statornică de a analiza la faţă locului modul în care se transpun în viaţă hotărîrile Congresului al X-lea, de a se sfătui permanent, cu făuritori de bunuri materiale şi spirituale într-un dialog fructuos, menit să deschidă noi ori-zonturi, noi perspective mersului nostru înainte, pe calea făuririi societăţii socialiste multilateral dezvoltate. In această lumină se înscrie şi vizita de lucru de ieri, prilej de a constata realizările dobîndite in îndeplinirea indicaţiei privind legarea învăţămîntului de viaţă, de producţie, prin activitatea atelierelor-şcoală, prin transformarea întregii reţele de şcoli în adevărate amfiteatre ale muncii şi de a adopta măsurile care să dezvolte, pe planuri superioare, aceste realităţi. Cu atît mai mult, cu cît în acest an de învăţămînt s-a hotărît, de către Secretariatul C.C. al P.C.R., ca şcolile, de pe întreaga filieră, să beneficieze de sprijinul concret şi direct al unităţilor productive din industrie, agricultură, cooperaţia de consum şi meşteşugărească, care au sarcina să înzestreze atelierele din şcoli cu maşini, utilaje, aparate, scule şi să asigure în acelaşi timp şi asistenţa tehnică de specialitate. Iată, aşadar, ce vast şi generos cîmp de activitate se deschide în faţa învăţămîntului nostru, pentru ca şcolile şi liceele să educe tineretul în spiritul muncii, să-l deprindă să lucreze în orice domeniu, să-l facă să înţeleagă că orice activitate folositoare societăţii este o muncă de onoare. Vizita conducătorilor de partid şi de stat începe la Liceul industrial energetic din şoseaua Giurgiului. După cum se ştie, aceste şcoli de specialitate au un rol bine definit în sistemul nostru de învăţămînt post-general, ca principală sursă de cadre cu pregătire medie pentru toate ramurile economiei naţionale. Specificul lor — obţinerea de către tineri a unei calificări profesionale concrete, concomitent cu diploma de bacalaureat — se bucură de o largă apreciere şi adeziune din partea acestora, fapt dovedit şi de participarea lor în număr din ce în ce mai mare la concursul de admitere. Activitatea primei promoţii de absolvenţi ai liceelor de specialitate, care din vara aceasta lucrează în producţie, dovedeşte din plin eficacitatea acestei forme de învăţămînt. La intrarea în clădirea liceului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu este întîmpinat de ministrul energiei electrice, Octavian Groza, de cadrele didactice şi de un mare număr de elevi, care oferă flori, aclamă cu entuziasm. Pe o mare pancartă desfăşurată pe frontispiciul clădirii se află urarea * „Bine aţi venit în mijlocul nostru iubite tovarăşe Ceauşescu !“. Directorul liceului, prof. Alexandru Moşu, înfăţişează oaspeţilor unele aspecte din activitatea instituţiei pe care o conduce. Iii arată că în prezent în liceu învaţă, la cursurile de zi şi serale, 768 de elevi, pregătindu-se să devină muncitori, şi tehnicieni cu înaltă calificare în sectoarele termo- şi electroenergetic. Prima promoţie care a absolvit anul trecut se află în producţie, în unităţi de specia(Continuare in pag a 3-a) Se vizitează atelierul-şcoală de la Liceul „Dimitrie Cantemir" Secretarului general a! partidului i se dau explicaţii cu privire la funcţionarea aparatajului dotate laboratoarele Liceului industrial energetic, cu care sunt IS PRouTARI DIN T 0AŢ£ ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN ILFOV AL P C. R- ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN Anul XXIII - Mr. 6922 Vineri 1 octombrie 1971 4 pagini 30 bani Necesitatea ordinii şi disciplinei rezultă din caracterul complex al relaţiilor sociale, din diversitatea preocupărilor umane, din multitudinea formelor în care oamenii vin în contact unii cu alţii, din sporirea exigenţei generale faţă de comportarea fiecăruia. Ridicarea continuă a nivelului conştiinţei civice, îmbogăţirea spirituală, creşterea gradului de exigenţă faţă de toate faptele membrilor societăţii, impun combaterea cu intransigenţă şi hotărîre a oricăror acte antisociale. Replica fermă a legii Pentru asigurarea ordinei publice şi exercitarea nestingherită a drepturilor garantate de lege tuturor cetăţenilor a fost adoptat decretul nr. 153/1970. Problema menţinerii ordinii şi liniştii publice constituie deci o preocupare permanentă a organelor noastre care, împreună cu factorii de răspundere, organizează acţiuni comune menite sa depisteze persoane care contravin regulilor de convieţuire socială. Efectul pozitiv al noilor măsuri legislative n-a întîrziat să se arate. Acţiunea de asanare morală a dat şi continuă să dea o replică fermă tuturor acestor elemente tributare vechii mentalităţi. Exemplele sunt concludente. Astfel de măsuri au fost luate şi împotriva lui Ion Rădulescu şi Petre Botez din Giurgiu care, după ce au consumat băuturi alcoolice la restaurantul „Braserieparc", au provocat scandal şi au adus cuvinte jignitoare mai multor cetăţeni din local. Tot excesul de băutură i-a dus în conflict cu legea şi pe numiţii Gheorghe Lăzărescu, Stelian Pană şi Constantin Danea din aceeaşi localitate. Toţi au fost condamnaţi la cîte două luni închisoare contravenţională. Cele mai frecvente contravenţii sunt acelea prin care cei care le săvîrșesc dovedesc lipsă de respect față de alte persoane sau față de colectivitate în general, comit un public acte, gesturi ori proferează expresii indecente, de natură să provoace indignarea cetățenilor. Pentru asemenea fapte a fost condamnat la 5 luni închisoare contravenţională Nicolae Ştefănescu din Urziceni care, în stare de ebrietate, a recurs în piaţa oraşului la expresii indecente la adresa unei concetăţene şi a altor persoane având şi o comportare jignitoare faţă de organele de miliţie cltul au intervenit pentru restabilirea ordinii publice. De asemenea, Ion Constantin din comuna Gruiu a fost condamnat la 3 luni închisoare contravenţională deoarece, aflindu-se la bal, a proferat insulte provocînd indignarea cetăţenilor. Măsuri energice sînt luate şi împotriva celor care săvîrşesc şi asemenea acte care se soldează cu alungarea din locuinţa comună a soţului sau a soţiei, a copiilor, precum şi a oricăror alte persoane aflate în întreţinere. Aşa a procedat legea în cazul numiţilor Ion Simion din comuna Jilavele şi Radu Grigore din comuna Fierbinţi care, fără niciun temei, şi au alungat soţia împreună cu copiii de la domiciliu, lăsîndu-i fără sprijin. De asemenea, legea a acţionat şi în cazul altor infracţiuni împotriva familiei. Este vorba de manifestare. col. VASILE INDREI Inspectoratul judeţean al miliţiei Ilfov (Continuare in pag. a 2 a) CLIMATUL ORDINII SI LEGALITĂȚII -factor determinant în prevenirea încălcării normelor de convieţuire socială nD!le uNiŢi-vA! ÎN CAMPANIA AGRICOLĂ DE TOAMNĂ Lucrările de desecare constituie o acţiune principală, de mare răspundere După cum se ştie, din iniţiativa Comitetului judeţean de partid, în unităţile agricole a pornit şi se desfăşoară intens o largă acţiune pentru desecări. Oficiul judeţean de îmbunătăţiri funciare a întocmit numeroase proiecte, a dirijat spre zona de nord a judeţului dragline, nivelatoare, screpere, pentru săparea de canale de evacuare a surplusului de apă provenit din precipitaţii sau din pînza freatică, pentru nivelarea terenului afectat de umiditate. Pe de altă parte, cooperativele agricole din 25 de comune, au trecut la aplicarea proiectelor prin forţe proprii. Rezultatele obţinute pînă în prezent sînt meritorii. Volumul de pămînt dislocat depăşeşte la ora actuală 100.000 m.c. Cu toate aceste măsuri în numeroase cooperative din judeţ a rămas neacoperită cu proiecte o suprafaţă de 5.300 ha. şi încă 4.900 ha în unităţile aparţinînd municipiului Bucureşti. Pentru ca şi aceste unităţi să poată trece la eliminarea excesului de umiditate, Direcţia generală agricolă judeţeană a hotărît ca inginerii şefi din 21 de cooperative agricole să coordoneze direct acţiunea de desecări, prin proiecte proprii. „Pentru ca lucrările de proiectare şi de executare a amenajărilor simple să se bucure totuşi de asistenţă tehnică cu un grad corespunzător de calificare — ne spunea inginerul Mihai Stănescu de la Oficiul judeţean de îmbunătăţiri funciare — s-a făcut apel la instituţiile de învăţămînt superior din Bucureşti ,şi la cadrele didactice şi elevii din ultimul an de la liceul de îmbunătăţiri funciare din Brăneşti. Vrem să subliniem faptul că numeroase cadre didactice de la Institutul agronomic „Nicolae Bălcescu *, de la Facultatea de geodezie şi Institutul politehnic din Bucureşti au răspuns cu promptitudine solicitărilor Comitetului judeţean de partid. Profeso- C. CARTARESCU (Continuare în pag. a 2 a) LA ÎNTREPRINDEREA DE INDUSTRIE LOCALĂ „ILFOV" Preocupare consecventă pentru AUTOUTILARE ŞI BUNĂ GOSPODĂRIRE A SPAŢIILOR DE PRODUCŢIE În ultima vreme întreprinderea de industrie locală „Ilfovul“, cu sediul în comuna Afumaţi, a reuşit să-şi realizeze în general indicatorii economici ca urmare a mobilizării tuturor forţelor subîndrumarea organizaţiei de partid. Din datele pe care le-am notat reiese că pînă la 15 septembrie a.c. s-a realizat planul producţiei globale in procent de 104 la sută, mai concret faţă de 25 milioane lei plan sau realizat 27 milioane lei ; la producţia marfă s-a obţinut un procent de 116 la sută. In ce priveşte indicatorul producţia marfă vîndută şi încasată s a realizat un procent de 105 la sută. Notăm şi datele privind livrările la fondul pieţei care au îndeplinit în proporţie de 167 la sută satisfăcîndu-se astfel cererile beneficiarilor pentru mobilă, produse de confecţii diferite, imprimeuri, produse de marochinărie şi mase plastice. Succese deosebite s-au înregistrat, şi la livrarea produselor contractate la export unde s-a realizat planul în proporţie de 400 la sută. Am adresat tov. I. Cirlănaru, directorul I.I.L. Afumaţi, întrebarea : — Cum explicaţi rezultatele obţinute în ultimul timp, faţă de perioada de la începutul acestui an cînd s au înregistrat unele rămîneri în urmă ? — In întreprinderea noastră se desfăşoară în prezent o susţinută activitate politică care are drept rezultat succesele pe care le-aţi notat. De asemenea, ne bucurăm de un sprijin substanţial din partea Comitetului comunal de partid din Afumaţi unde avem sediul een L. FRIMU (Continuare in pag . 2 a) AZI, LA POSTURILE DE RADIO ȘI TELEVIZIUNE Astăzi, 1 octombrie, în jurul orei 11,30, posturile noastre de radio şi televiziune vor transmite, în direct, mitingul ce va avea loc în Capitală cu prilejul deschiderii anului universitar 1971—1972. Rezervaţii naturale In Dobrogea a fost pusă sub ocrotire o zonă de o rară frumuseţe — masivul geologic Cheia. Rezervaţia, situată in apropierea comunei Tirguşor prezintă variate forme de relief — turnuri miniforme, atoli, reciti, în care natura a alcătuit coloane, ciuperci, babe asemănătoare celor din Bucegi şi alte curiozităţi. In această zonă din centrul Dobroagei se dezvoltă o bogată floră cu pronunţat caracter pontic submediteranean. Aici se află, de asemenea, mai multe peşteri de mare interes paleontologic. In noua zonă pusă sub ocrotire au fost descoperite peste 60 de specii de mamifere cuaternare şi 80 de specii de fosile jurasice. In prezent, în judeţul Constanţa există 14 rezervaţii naturale, printre care pădurea de la Hagieni, cu specii faunistice şi floristice având un pronunţat caracter mediteranean, rezervaţia de dune marine de la Agiugea, fosiliferele de la Almanii, Cernavoda şi Seimeni, rezervaţiile botanice şi zoologice de la „Finimiţa1* —rinurfatlar şi Valul lui Traian, Canaralete din portul Hîrşova, peştera de la Umanii care prezintă o mare valoare ştiinţifică şi turistică. Tradiţionalul tirg de toamnă La Urziceni, s-a deschis de curînd cunoscuţul Tirg de toamnă (în limbajul curent al cetăţenilor din localitatea „bilei**) şi care continuă să fie frecventat, în ciuda vremii răcoroase, de mulţi vizitatori din oraş, din împrejurimi şi chiar din judeţele limitrofe. Tîrgul care funcţionează intre 15 septembrie — 5 octombrie a.c. pune la dispoziţia cetăţenilor cantităţi importante de mărfuri, intr-o gamă variată de sortimente atît industriale cît şi alimentare. Nu lipsesc, bineînţeles, nici produsele cu specific local. O.C.L.IVI. Urziceni a deschis 13 unităţi, iar cooperaţia de consum 8 unităţi. Vizitatorii care apreciază buna organizare a tîrgului, găsesc, aici şi numeroase unităţi de alimentaţie publică cu gustările de rigoare precum şi nelipsitele jocuri distractive. Artiştii amatori la SĂRBĂTOAREA RECOLTEI • Prezenţe ale Festivalului cîntecului, jocului şi portului ilfovean • Pe estrada de la Sineşti , ansamblurile folclorice „Doruleţul" şi „Săbtărelul" Programe artistice la căminele culturale, încetăţenită în tradiţia nouă, „Ziua recoltei" constituie un omagiu adus hărniciei şi iscusinţei ţărănimii noastre cooperatiste. Sărbătorind-o prin muncă, dar şi prin cîntec şi joc, poporul nostru face să strălucească, în această zi, nestematele folclorului muzical şi coregrafic. Faptul că această sărbătoare coincide cu faza finală a Festivalului cîntecului, jocului şi portului ilfovean va mijloci lumii satului o largă desfăşurare de forţe artistice ce vor releva, odată mai mult, potenţele artei populare. Una din principalele manifestări va fi găzduită de comuna Sineşti unde îşi vor da întîlnire, în faţa spectatorilor, formaţii de notorietate. Astfel, pe estrada din vecinătatea expoziţiei agricole şi a expoziţiei cu produse industriale realizate de cooperativele agricole se vor produce ansamblurile folclorice „Condeiul" de la Casa de cultură din Urziceni reîntors în vara aceasta din turneul de mare succes întreprins în Belgia şi Danemarca şi „Săbârelul" de la căminul cultural din Domneşti, mult apreciat pentru participarea lui la Festivalul naţional de folclor de pe litoral. Nu va lipsi de pe marea estradă formaţia de căluşari a căminului cultural din comuna Băneasa care a cucerit de curînd trofeul Festivalului folclorului vrîncean. Şi, alături de ei, mult înzestrata echipă de dansuri alcătuită din vîrstnici a căminului cultural din Tamaş, brigăzile artistice de agitaţie de la I.A.S. „30 Decembrie" şi căminul cultural din Periş, numeroşi solişti vocali şi instrumentişti, alături de taraful reprezentativ al judeţului, cu iscusiţi interpreţi din Clejani, laureaţi ai celui de al X-lea concurs republican, şi din alte asemenea formaţii orchestrale de prestigiu. Programe reprezentative vor fi susţinute cu concursul formaţiilor din mai multe localităţi la centrele de întrecere ale Festivalului cîntecului, jocului şi portului ilfovean şi anume în comunele Afumaţi, Coşereni, Ion Roată, Sineşti, Cornetu, Ghimpaţi, GEORGE MIHU (Continuare in pag. a 2 a)