Steagul Roşu, octombrie 1971 (Anul 23, nr. 6922-6948)
1971-10-24 / nr. 6942
,[ PROLETARi OtN TOATE TÂRILE, U N i Ţi-VA ! ORGAN Al COMITETULUI JUDEŢEAN ILFOV AL P.C.R. Şl AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN Anul XXIII —Nr. 6942 Duminică 24 octombrie 1971 4 pagini 30 bani ÎN FIECARE FERMĂ ZOOTEHNICĂ—O BAZĂ FURAJERĂ PUTERNICĂ, BINE GOSPODĂRITĂ UNDE SE PĂSTREAZĂ HRANA ANIMALELOR ? Asigurarea unei baze furajere corespunzătoare cantitativ și calitativ presupune o activitate de durată, eșalonată pe mai multe etape. Avînd în vedere sezonul în care ne aflăm, în rîndurile ce urmează ne vom ocupa de etapa finalizatoare a eforturilor depuse în perioadele precedente : recoltarea, conservarea şi depozitarea furajelor de volum. După cum se ştie, de modul în care se execută aceste lucrări depinde atît cantitatea nutreţurilor ce ajung în depozitele fermelor zootehnice, cît şi calitatea lor, intemperiile diminuînd serios producţia şi însuşirile nutritive ale furajelor. SECVENJE ACTIVITATEA PRACTICĂ LA ŞCOALA DIN COPACIU Ctitorită de multă vreme, Şcoala generală din Copaciu (Ghimpaţi) a scos numeroase generaţii de absolvenţi, unii dintrei ei astăzi oameni în vârstă. Pitită undeva, pe un drum lăturalnic de ţară, modestă şi sobră dar bine gospodărită, şcoala nu se trădează decit prin glasurile cristaline ale elevilor care răzbat prin ferestrele larg deschise. Directoarea şcolii, tovarăşa Henrieta Pîrvulescu, bucuroasă de oaspeţi, ne informează că o parte din elevi se află undeva la cîmp, in cadrul orelor de practică, contribuind la strînsul legumelor de pe tarlalele cooperativei agricole. In cadrul discuţiei noastre, punctată din cînd in cind cu unele paranteze privind unele rezultate pozitive obţinute de la începutul anului şi pină în prezent, directoarea ne informează că conducerea cooperativei agricole a hotărît să pună la dispoziţia şcolii un atelier de tîmplărie, special utilat, unde, sub supravegherea tîmplarului unităţii, şi a unui profesor de specialitate, vor lucra 63 de elevi. La început aceştia vor repara o parte din mobilierul şcolii. Urmează să ia fiinţă şi un atelier destinat fetelor, profilat pe confecţionarea unor produse de artizanat în care, pentru început se vor confecţiona costumele populare necesare formaţiei de dansuri. Un alt eveniment aşteptat de toţi elevii este înfiinţarea unui atelier de reparaţii auto. Pe cîmpul unde lucrează elevii şcolii, tovarăşa Pîrvulescu şi secretara organizaţiei de bază, tovarăşa Maria Marinnescu ne fac cunoştinţă cu profesorii şi învăţătorii care lucrează cot la cot cu copiii: Mariana Georgescu, Dumitru Bobeş, Preda Seceră, Viorica Răzăşeanu, Aurora Petcu, Marin Răzăşeanu şi alţii. Pretutindeni domneşte animaţie; munca se desfăşoară într-o atmosferă de voie bună. Deschizîndu-şi caietul doldora de însemnări, profesoara de agricultură, tovarăşa inginer Jeana Barbu ne prezintă unele cifre. Aflăm printre altele că s-au cules peste 20.000 kg. fasole, peste 2.000 kg. de verzituri, 1.100 kg. ardei gras, cîteva sute de kilograme de roşii şi multe altele. L. FRIMU 1 1 I 1 I I I I I 5 1 I I I 1 I I I I 1 I I I I I Greutatea resurselor locale in „balanţa" anuală La data vizitei noastre, cooperatorii din Săruleşti însilozau ultimele tone de furaje din cele prevăzute în plan. Din discuţiile avute cu ing. Petre Munteanu, preşedintele cooperativei, şi din situaţia realizărilor la aceste activităţi de sezon, am reţinut faptul că în unitatea respectivă s-a manifestat o grijă deosebită pentru valorificarea cu maximă eficienţă a resurselor locale de suculente şi grosiere. Coceni, în amestecu colete şi frunze de sfeclă, cu mohor, vreji de grădină şi masă verde în cultură succesivă, deţin o pondere considerabilă, mai bine de jumătate din cantitatea însilozată. Astfel în cooperativa respectivă s-au economisit suprafeţe importante de porumb pentru boabe şi, totodată s-a redus costul silozului. Acum se valorifică învăţămintele neajunsurilor trecute Fînul va fi un sortiment deficitar la ferma zootehnică a C.A.P. Crevedia Mare, fapt explicabil prin producţia slabă a lucernierei. „ Deşi dispunem de grosiere suficiente, ne spune ing. Alexandru Antonescu, şeful colectivului de specialişti din C.A.P., acestea nu pot, singure, să substituie fînul în hrana animalelor. Aşa că am dat măsuri deosebite pentru realizarea unor mari cantităţi de siloz. Producţia la furajele semănate după alte culturi este destul de bună : peste 25 tone la hectar, pe o suprafaţă de 70 hectare. La aceasta se adaugă cocenii, masa verde şi alte resurse locale, însumînd alte 1.000 tone de siloz. Cred că problema furajelor, care ne-a creat în anul trecut mari neajunsuri în ceea ce priveşte realizarea planului de producţie în ferma zootehnică, va fi rezolvată în această toamnă. Este un lucru bun că specialiştii unităţii, consiliul de conducere, membrii cooperatori din Crevedia Mare au tras învăţămintele cuvenite din „lecţia“ neajunsurilor de ieri. Dar tot atît de important este ca recoltările să fie încheiate urgent. Bruma diminuează însuşirile nutritive ale plantelor şi o măsură de primă urgenţă este întărirea formaţiilor ce participă la strîngerea şi depozitarea furajelor. Un succes care trebuie consolidat: redresarea producţiei In comparaţie cu anii precedenţi, ferma zootehnică a C.A.P. Adunaţii GH. TAPÎRDEA (Continuare în pag. a 3-a) La C.A.P. Gogoşari, la transportul furajelor din câmp sunt folosite toate mijloacele de care dispun ţăranii cooperatori IIII 19 Acest vrăjmaş din umbră al omului de la volan se numeşte ALCOOLUL! Grave consecinţe ale unor accidente datorate consumului de băutură de către conducătorii auto Despre consecinţele tragice ale imprudenţei unor conducători auto care obişnuiesc să consume înainte de plecarea în cursă băuturi alcoolice, s-a mai scris. Au luat şi continuă să ia atitudine faţă de această gravă nesocotire a legii circulaţiei organele de miliţie. Dovada ne-o fac zecile şi zecile de anchete soldate nu numai cu numeroase procese verbale şi amenzi contravenţionale, dar şi cu suspendarea unor permise de conducere sau chiar trimiterea în judecată a acelor conducători auto găsiţi la volan sub influenţa băuturilor alcoolice sau în stare de ebrietate. S-au organizat şi acţiuni cu scop preventiv, pe această temă, cu conducători auto. Şi totuşi... „Reflexele"... euforiei intră în acţiune — Alo ! Serviciul circulaţiei al I.M.J. ? Vă raportăm că pe şoseaua Dragomireşti Vale — Chiajna s-a produs un accident. Sînt patru victime... O înştiinţare ca atîtea altele făcută pe acelaşi ton laconic care, spre regretul tuturor, de la o vreme încoace se repetă, în mici variante, mult prea des. In ultimul timp serviciul circulaţiei din cadrul I.M.J. a fost solicitat la elucidarea unor cazuri cu grave consecinţe pentru conducătorii auto şi pasageri. Cel petrecut pe şoseaua Dragomireşti Valea Chiajna este deosebit de concludent în ce priveşte riscul la care se supune cel care nu ţine seama de avertismentul legii. Să derulăm faptele. Autosaua MIHAIL GOSPODIN Continuati in gag., a al SEMNALE EFECTELE ALCOOLULUI — Ce, nu mai vezi ? ! — Ba da, dar am văzut două mașini și am vrut să trec printre ele... Desen de FRED GHENADESCU Cooperativele agricole din comuna Budeşti au terminat recoltatul porumbului Aplicînd în practică învăţămintele desprinse din scrisoarea tovarăşului Nicolae Ceauşescu, membrii celor patru unităţi cooperatiste din comuna Budeşti au reuşit să obţină un nou succes în desfăşurarea lucrărilor agricole de toamnă, au terminat de strîns recolta de pe cele 1.720 ha. cultivate cu porumb. Un aport deosebit la această realizare au adus preşedinţii cooperativelor agricole din Budeşti, Crivăţ, Gruiu şi Aprozi, care, sprijiniţi în permanenţă şi îndrumaţi de organizaţiile de partid, au folosit la întreaga capacitate forţele materiale şi umane de care dispun, au organizat temeinic munca în cimp. In continuare, atenţia consiliilor de conducere din aceste unităţi este îndreptată spre strîngerea şi depozitarea in sectorul bazei furajere a cocenilor rezultați și a tuturor resturilor vegetale ce pot completa nutrețurile necesare fermelor zootehnice din cooperativele agricole aparținînd comunei Budești. Uzina de țevi din Roman ANCHETA NOASTRA CUMPREGĂTIT! PRODUCŢIA PENTRU ANUL VIITOR? Unităţile economice din oraşul Giurgiu desfăşoară în această perioadă o rodnică activitate pentru dezvoltarea succeselor obţinute în ceea ce priveşte realizarea sarcinilor de plan şi îndeplinirea şi depăşirea angajamentelor luate. In paralel, colectivele de muncitori, tehnicieni şi ingineri, mobilizate de organizaţiile de partid, susţin multiple acţiuni ce vizează o pregătire ci mai temeinică a producţiei pe 1972. Aşadar, încă o mărturie convingătoare a muncii rodnice a întregului popor care, strîns unit în jurul partidului, participă la înfăptuirea sarcinilor trasate de Congresul al X-lea al P.C.R. In acest context am avut zilele trecute o convorbire cu cadre de conducere din întreprinderile municipiului Giurgiu, pornind de la întrebarea: CUM ACŢIONAŢI PENTRU PREGĂTIREA PRODUCŢIEI ANULUI VIITOR ? Sarcini precise pentru fiecare perioadă, măsuri tehnico-organizatorice judicioase Primul interlocutor — tov. GABRIEL MARTIN, directorul întreprinderii de prefabricate : — Experienţa ne-a demonstrat că in întregul proces de pregătire şi apoi de îndeplinire a planului de producţie, un rol deosebit îl are modul în care sunt defalcate sarcinile pe trimestre, luni şi decade. Trecînd la înfăptuirea acestei operaţii, am avut în vedere folosirea deplină a capacităţilor de producţie existente, precum şi a celor ce vor intra în funcţiune, utilizarea raţională a timpului de lucru şi a forţei de muncă. Drept rezultat, au fost defalcate sarcinile pe cele patru trimestre ale anului viitor, după cum urmează: trimestrul I — 21,82 la sută ; trimestrul II şi III — cite 26,36 la sută pentru fiecare, iar trimestrul IV — 25,46 la sută. — Se ştie că există tendinţa, bine justificată, ca în primul trimestru fiecare unitate să se apropie cît mai mult de realizarea unei pătrimi din planul anual. Cum explicaţi că pentru această perioadă, v-aţi programat numai 21,82 la sută din indicatorii anului 1972 ? — Potenţialul uman şi material de care dispunem ne permite să realizăm mai mult decit este prevăzut. Trebuie însă să avem în vedere specificul producţiei noastre. Suntem legaţi în mare măsură de activitatea de pe şantierele de construcţii. Ca atare, ţinînd seama că în primele trei luni ale anului, dat fiind timpul neprielnic, solicitările către unitatea noastră pentru livrarea a diverse materiale de construcţii sunt mai reduse, am corelat planul de producţie cu aceste cerinţe, în schimb, trimestrele următoare, şi în special doi şi trei, cunosc o intensificare, în raport cu ritmul mărit de intrare în funcţiune a noi obiective. — In acest an, cu diferite prilejuri a reieşit necesitatea îmbunătăţirii bazei materiale a procesului tehnologic. în pregătirea planului de producţie pe 1972 s-a avut în vedere acest deziderat ? — Respectiva problemă îşi găseşte materializarea în planul de măsuri tehnico-organizatorice, care are la bază parte din propunerile făcute de numeroase cadre din întreprindere cît şi cerinţele dictate de necesitatea ridicării calitative a procesului de producţie. Aş aminti astfel determinarea construcţiei celei de a doua staţii de betoane, procurarea de tipare metalice, pentru grinzile tronsoliare, dotarea atelierului de dulgherie cu un circular şi un banzig, reamenajarea spaţiului dintre hala de fabricaţie şi depozitul de traverse, reproiectarea instalaţiilor electrice şi a postului trafo de la atelierul Blejoi, transformarea unor standuri. Contractul economic - pîrghie a unei activităţi ritmice Un alt aspect al pregătirii producţiei pe 1972, respectiv cel al încheierii contractelor, îl discutăm cu tov. ing. IANCU STELIAN — directorul Șantierului naval. — Am pus accentul pe realizarea cît mai urgentă a acestui obiectiv dat fiind că, pe această cale, avem posibilitatea de a ne aproviziona din timp cu materiile prime și materialele necesare îndeplinirii sarcinilor de producţie, iar pe de altă parte se asigură desfacerea producţiei pe piaţa internă şi la export, în condiţii cît mai eficiente. — Se poate vorbi de o reuşită în această direcţie ? — Bineînţeles. Este ştiut că părţile componente ale activităţii noastre sunt construirea de nave şi executarea de reparaţii la diverse vase. în primul caz, valoarea prevăzută în planul de producţie a fost contractată. Cît priveşte reparaţiile, aci pentru moment, se TR. POPESCU (Continuare în pag. a 3-a) AASăptamina economiei" Şi în acest an, între 25—31 octombrie se desfăşoară în întreaga ţară tradiţionala „Săptămînă a economiei“. Această amplă acţiune, concretizată în multiple şi variate manifestări, constituie o sărbătoare închinată spiritului de bună gospodărire, un omagiu adus chibzuinţei şi cumpătării. Deprinderea locuitorilor judeţului nostru, de a-şi păstra la Casa de Economii şi Consemnaţiuni economiile băneşti agonisite prin muncă cunoaşte un ritm ascendent. Preocuparea permanentă a partidului şi statului nostru de a asigura creşterea ritmică şi permanentă a nivelului de trai asigură în mod nemijlocit şi posibilităţi sporite de economisire. în acelaşi timp cetăţenii patriei noastre înţeleg tot mai mult ca o datorie patriotică importanţa socială a păstrării economiilor lor băneşti la C.E.C. pentru ca acestea, introduse în circuitul economic naţional, să contribuie la mobilizarea tuturor resurselor pentru înfăptuirea ţelurilor propuse. Avem astăzi în judeţul nostru un libret de economii la 5 locuitori, ceea ce înseamnă, că aproape în fiecare familie există un libret de economii, că oamenii muncii s-au obişnuit să-şi gospodărească veniturile lor prin Casa de Economii. Desigur că la baza rezultatelor înregistrate de unităţile C.E.C. din judeţul nostru pe lingă cele evidenţiate mai sus au stat şi necesităţile populaţiei de a-şi cumpăra obiecte de valoare mare şi folosinţă îndelungată, precum şi măsurile luate de Casa de Economii şi Consemnaţiuni de a dezvolta acţiunea de economisire. Pe plan general, printre aceste măsuri se numără diversificarea instrumentelor de economisire puse la dispoziţia depunătorilor , libretul de economii cu cîştiguri în materiale de construcţie, libretul de economii pentru turism, conturile curente personale, cecurile de economii şcolare etc. Dezvoltînd linia mobilizării relaţiilor băneşti cu populaţia, Casa de Economii şi Consemnaţiuni a trecut la sistemul de creditare a cetăţenilor care doresc să-şi construiască locuinţe proprietate personală. Prin aceasta CEC-ul a căpătat caracterul de bancă a populaţiei, caracter care, în viitorul apropiat, se va lărgi considerabil. Pe lingă aceste măsuri o atenţie deosebită acordă Casa de Economii şi Consemnaţiuni asigurării şi dezvoltării continue a condiţiilor de servire promptă şi, civilizată a depunătorilor săi. S-au luat şi se iau în continuare măsuri pentru lărgirea reţelei de unităţi în aşa fel încît acestea să fie cît mai la îndemîna cetăţenilor. De aceea în judeţul nostru s-au înfiinţat 16 unităţi proprii noi şi 4 unităţi mandatare. Vor exista astfel la dispoziţia depunătorilor din judeţul Ilfov, la sfîrşitul acestui an, 79 unităţi C.E.C. proprii şi 164 unităţi mandatare. Lucrătorii Casei de Economii şi Consemnaţiuni, se conduc în activitatea lor după principiul „nu depunătorii sunt la dispoziţia Casei de Economii şi Consemnaţiuni, ci invers, Casa de Economii şi Consemnaţiuni este la dispoziţia depunătorilor“. Printre multiplele avantaje acordate de Casa de Economii şi Consemnaţiuni depunătorii beneficiază şi de dobînzi şi cîştiguri pe diverse instrumente de economisire. Numai în primele trei trimestre în judeţul nostru s-au cîştigat 9 autoturisme de către Ion Ţăranu şi Gabriela Gavril din Olteniţa, Ion Drăghici din Gostinari, Gheorghe Condrea din Mihăileşti, Ilie Popescu din Putineiu, Popescu D. Constantin din Brezoaiele, Luminiţa Berechet din Giurgiu şi alţii; au cîştigat de asemeni aragaze cu patru-trei ochiuri şi butelie următorii depunătorii Ecaterina Stanciu din Brăneşti, Manole Stoica din Mihăileşti, Maria Ceapă din Gîrbovi. „Săptămîna Economiei“ va constitui pentru lucrătorii Casei de Economii şi Consemnaţiuni din judeţul nostru un nou prilej pentru îmbunătăţirea permanentă a servirii depunătorilor în vederea reducerii permanente a duratei de efectuare a operaţiunilor la ghişeu, cu atît mai mult cu cît în fiecare zi ce trece tot mai mulţi cetăţeni apelează la serviciile Casei de Economii şi Consemnaţiuni. GH. NICULESCUMIZIL Directorul Direcţiei judeţene C,g,Q. IUgv. DIALOG Operativitate in răspuns, tărăgănare în fapte In articolul „Un vaiet în noapte... şi am tras semnalul de alarmă“ apărut în ziarul „Steagul roşu“ din 5 septembrie 1971, nr. 6900, se critica faptul că clădirile fostei staţii Dîrza se află într-o stare deplorabilă de mai mulţi ani şi Regionala Căi Ferate Bucureşti n-a luat, pină la a- Cta dată, nici un fel de măsuri, lăsîndu-le să se deterioreze şi mai mult. In răspunsul trimis redacţiei — într-un timp record, 17 septembrie —, de către Regionala Căi Ferate Bucureşti, sub semnătura tovarăşului ing. Titus Burtan, director tehnic, se spune : „Prin desfiinţarea staţiei, aceste clădiri au rămas în cîmp, izolate, la distanţe mari de localităţile populate şi fără drum de acces, motiv pentru care nu li s-a mai putut da nici o întrebuinţare de către calea ferată. Ne-am adresat consiliului, popular al comunei pe raza cărreia se află, spre a le prelua în transfer, însă au fost refuzate din acelaş motiv. Drept urmare s-a cerut şi s-a obţinut aprobarea unităţii noastre tutelare pentru a fi demolate, iar în prezent se procedează la executarea acestei demolări“. Ne-a surprins plăcut operativitatea răspunsului trimis redacţiei cit şi faptul că s-a şi trecut la demolarea clădirilor pentru a recupera astfel bunuri materiale de mare valoare, deşi această acţiune ar fi trebuit să fie întreprinsă mai de mult. Exact după o lună de la primirea răspunsului — 18 octombrie 1971 — am avut încă o nouă surpriză, de data aceasta cu totul neplăcută : clădirile fostei staţii Dîrza se aflau mai deteriorate, cu o porţiune micit mai mare de acoperiş descoperit prin căderea multor ţigle. Nici pomeneală de demolarea de care se vorbea un răspuns. Cum poate fi caracterizat oare răspunsul Regionalei de Căi Ferate Bucureşti decit ca formal şi cu intenţia vădită de a „potoli spiritele“ puse în alertă, probabil, de sesizarea ziarului ? Pe cine vor să înşele factorii răspunzători, în speţă tov, director tehnic Titus Burtan, prin asemenea răspuns lipsit total de responsabilitate ? Uită oare semnatarul răspunsului că va trebui să dea seama pentru persistenţa în această atitudine de crasă nepăsare faţă de avutul obştesc ? In definitiv pagubele de ce să le suporte statul şi nu vinovatul? Supunem atenţiei Ministerului Transporturilor şi Telecomunicaţiilor această situaţie pe care o considerară intolerabilă.