Steagul Roşu, octombrie 1971 (Anul 23, nr. 6922-6948)

1971-10-24 / nr. 6942

,[ PROLETARi OtN TOATE T­R­I­L­E, U N i Ţi-V­A ! ORGAN Al COMITETULUI JUDEŢEAN ILFOV AL P.C.R. Şl AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN Anul XXIII —Nr. 6942 Duminică 24 octombrie 1971 4 pagini 30 bani ÎN­ FIECARE FERMĂ ZOOTEHNICĂ—O BAZĂ FURAJERĂ PUTERNICĂ, BINE GOSPODĂRITĂ UNDE SE PĂSTREAZĂ HRANA ANIMALELOR ? Asigurarea unei baze furajere corespunzătoare cantitativ și calitativ presupune o activitate de durată, eșalonată pe mai multe etape. Avînd în vedere sezonul în care ne aflăm, în rîndu­­rile ce urmează ne vom ocupa de etapa finalizatoare a eforturi­lor depuse în perioadele precedente : recoltarea, conservarea şi depozitarea furajelor de volum. După cum se ştie, de modul în care se execută aceste lucrări depinde atît cantitatea nutreţurilor ce ajung în depozitele fermelor zootehnice, cît şi calitatea lor, in­temperiile diminuînd serios producţia şi însuşirile nutritive ale furajelor. SECVENJE ACTIVITATEA PRACTICĂ LA ŞCOALA DIN COP­AC­IU Ctitorită de multă vreme, Şcoala generală din Copaciu (Ghimpaţi) a scos numeroase ge­neraţii de absolvenţi, unii din­­trei ei astăzi oameni în vârstă. Pitită undeva, pe un drum lătu­ralnic de ţară, modestă şi so­bră dar bine gospodărită, şcoala nu se trădează decit prin gla­surile cristaline ale elevilor care răzbat prin ferestrele larg des­chise. Directoarea şcolii, tovară­şa Henrieta Pîrvulescu, bucu­roasă de oaspeţi, ne informează că o parte din elevi se află un­deva la cîmp, in cadrul orelor de practică, contribuind la strîn­­su­l legumelor de pe tarlalele cooperativei agricole. In cadrul discuţiei noastre, punctată din cînd in cind cu une­le paranteze privind unele re­zultate pozitive obţinute de la începutul anului şi pină în pre­zent, directoarea ne informează că conducerea cooperativei a­­gricole a hotărît să pună la dis­poziţia şcolii un atelier de tîm­­plărie, special utilat, unde, sub supravegherea tîmplarului uni­tăţii, şi a unui profesor de spe­cialitate, vor lucra 63 de elevi. La început aceştia vor repara o parte din mobilierul şcolii. Urmează să ia fiinţă şi un ate­lier destinat fetelor, profilat pe confecţionarea unor produse de artizanat în care, pentru început se vor confecţiona costumele populare necesare formaţiei de dansuri. Un alt eveniment aştep­tat de toţi elevii este înfiinţarea unui atelier de reparaţii auto. Pe cîmpul unde lucrează elevii şcolii, tovarăşa Pîrvulescu şi se­cretara organizaţiei de bază, to­varăşa Maria Marinnescu ne fac cunoştinţă cu profesorii şi învă­ţătorii care lucrează cot la cot cu copiii: Mariana Georgescu, Dumitru Bobeş, Preda Seceră, Viorica Răzăşeanu, Aurora Pet­­cu, Marin Răzăşeanu şi alţii. Pretutindeni domneşte animaţie; munca se desfăşoară într-o at­mosferă de voie bună. Deschizîndu-şi caietul doldora de însemnări, profesoara de agri­cultură, tovarăşa inginer Jeana Barbu ne prezintă unele cifre. Aflăm printre altele că s-au cu­les peste 20.000 kg. fasole, peste 2.000 kg. de verzituri, 1.100 kg. ardei gras, cîteva sute de kilo­grame de roşii şi multe altele. L. FRIMU 1 1 I 1 I I I I I 5 1 I I I 1 I I I I 1 I I I I I Greutatea resurselor locale in „balanţa" anuală La data vizitei noastre, coopera­torii din Săruleşti însilozau ultime­le tone de furaje din cele prevă­zute în plan. Din discuţiile avute cu ing. Petre Munteanu, preşedin­tele cooperativei, şi din situaţia realizărilor la aceste activităţi de sezon, am reţinut faptul că în uni­tatea respectivă s-a manifestat o grijă deosebită pentru valorificarea cu maximă eficienţă a resurselor locale de suculente şi grosiere. Co­ceni, în ameste­cu colete şi frunze de sfeclă, cu mohor, vreji de gră­dină şi masă verde în cultură suc­cesivă, deţin o pondere considera­bilă, mai bine de jumătate din can­titatea însilozată. Astfel în coope­rativa respectivă s-au economisit suprafeţe importante de porumb pentru boabe şi, totodată s-a redus costul silozului. Acum se valorifică învăţămintele neajunsurilor trecute Fînul va fi un sortiment defici­tar la ferma zootehnică a C.A.P. Crevedia Mare, fapt explicabil prin producţia slabă a lucernierei. „ Deşi dispunem de grosiere su­ficiente, ne spune ing. Alexandru Antonescu, şeful colectivului de specialişti din C.A.P., acestea nu pot, singure, să substituie fînul în hrana animalelor. Aşa că am dat măsuri deosebite pentru realizarea unor mari cantităţi de siloz. Produc­ţia la furajele semănate după alte culturi este destul de bună : peste 25 tone la hectar, pe o suprafaţă de 70 hectare. La aceasta se adaugă cocenii, masa verde şi alte resurse locale, însumînd alte 1.000 tone de siloz. Cred că problema furajelor, care ne-a creat în anul trecut mari neajunsuri în ceea ce priveşte rea­lizarea planului de producţie în fer­ma zootehnică, va fi rezolvată în această toamnă. Este un lucru bun că specialiş­tii unităţii, consiliul de conducere, membrii cooperatori din Crevedia Mare au tras învăţămintele cuve­nite din „lecţia“ neajunsurilor de ieri. Dar tot atît de important este ca recoltările să­ fie încheiate ur­gent. Bruma diminuează însuşirile nutritive ale plantelor şi o măsură de primă urgenţă este întărirea formaţiilor ce participă la strîn­­gerea şi depozitarea furajelor. Un succes care trebuie consolidat: redresarea producţiei In comparaţie cu anii precedenţi, ferma zootehnică a C.A.P. Adunaţii GH. TAPÎRDEA (Continuare în pag. a 3-a) La C.A.P. Gogoşari, la trans­portul furajelor din câmp sunt folosite toate mijloacele de care dispun ţăranii coopera­tori I­I­I­­­I 1­9 Acest vrăjmaş din umbră al omului de la volan se numeşte ALCOOLUL! Grave consecinţe ale unor accidente datorate consumului de băutură de către conducătorii auto Despre consecinţele tragice ale imprudenţei unor conducători auto care obişnuiesc să consume înainte de plecarea în cursă băuturi alco­olice, s-a mai scris. Au luat şi con­tinuă să ia atitudine faţă de aceas­tă gravă nesocotire a legii circula­ţiei organele de miliţie. Dovada ne-o fac zecile şi zecile de anchete soldate nu numai cu numeroase procese verbale şi amenzi contra­venţionale, dar şi cu suspendarea unor permise de conducere sau chiar trimiterea în judecată a ace­lor conducători auto găsiţi la vo­lan sub influenţa băuturilor alco­olice sau în stare de ebrietate. S-au organizat şi acţiuni cu scop pre­ventiv, pe această temă, cu con­ducători auto. Şi totuşi... „Reflexele"... euforiei intră în acţiune — Alo ! Serviciul circulaţiei al I.M.J. ? Vă raportăm că pe şo­seaua Dragomireşti Vale — Chiaj­­na s-a produs un accident. Sînt patru victime... O înştiinţare ca atîtea altele fă­cută pe acelaşi ton laconic care, spre regretul tuturor, de la o vre­me încoace se repetă, în mici va­riante, mult prea des. In ultimul timp serviciul circulaţiei din ca­drul I.M.J. a fost solicitat la elu­cidarea unor cazuri cu grave con­secinţe pentru conducătorii auto şi pasageri. Cel petrecut pe şoseaua Dragomireşti Vale­a Chiajna este deosebit de concludent în ce pri­veşte riscul la care se supune cel care nu ţine seama de avertismen­tul legii. Să derulăm faptele. Autosaua MIHAIL GOSPODIN­ ­Continuati in gag., a­­ al SEMNALE EFECTELE ALCOOLULUI — Ce, nu mai vezi ? ! — Ba da, dar am văzut două mașini și am vrut să trec printre ele... Desen de FRED GHENADESCU Cooperativele agricole din comuna Budeşti au terminat recoltatul porumbului Aplicînd în practică învă­ţămintele desprinse din scri­soarea tovarăşului Nicolae Ceauş­escu, membrii celor pa­tru unităţi cooperatiste din comuna Budeşti au reuşit să obţină un nou succes în desfăşurarea lucrărilor agri­cole de toamnă, au termi­nat de strîns recolta de pe cele 1.720 ha. cultivate cu porumb. Un aport deosebit la această realizare au adus pre­şedinţii cooperativelor agri­cole din Budeşti, Crivăţ, Gruiu şi Aprozi, care, spri­jiniţi în permanenţă şi în­drumaţi de organizaţiile de partid, au folosit la întreaga capacitate forţele materiale şi umane de care dispun, au organizat temeinic munca în ci­mp. In continuare, atenţia con­siliilor de conducere din a­­ceste unităţi este îndreptată spre strîngerea şi depozitarea in sectorul bazei furajere a cocenilor rezultați și a tutu­ror resturilor vegetale ce pot completa nutrețurile necesare fermelor zootehnice din co­operativele agricole aparți­­nînd comunei Budești. Uzina de țevi din Roman ANCHETA NOASTRA CUMPREGĂTIT! PRODUCŢIA PENTRU ANUL VIITOR? Unităţile economice din oraşul Giurgiu desfăşoară în această perioadă o rodnică activitate pentru dezvoltarea succeselor obţinute în ceea ce pri­veşte realizarea sarcinilor de plan şi îndeplinirea şi depăşirea angajamen­telor luate. In paralel, colectivele de muncitori, tehnicieni şi ingineri, mo­bilizate de organizaţiile de partid, susţin multiple acţiuni ce vizează o pregătire ci mai temeinică a producţiei pe 1972. Aşadar, încă o mărturie convingătoare a muncii rodnice a întregului popor care, strîns unit în jurul partidului, participă la înfăptuirea sarcinilor trasate de Congresul al X-lea al P.C.R. In acest context am avut zilele trecute o convorbire cu cadre de con­ducere din întreprinderile municipiului Giurgiu, pornind de la întrebarea: CUM ACŢIONAŢI PENTRU PREGĂTIREA PRODUCŢIEI ANULUI VIITOR ? Sarcini precise pentru fiecare perioadă, măsuri tehnico-organizatorice judicioase Primul interlocutor — tov. GA­BRIEL MARTIN, directorul între­prinderii de prefabricate : — Experienţa ne-a demonstrat că in întregul proces de pregătire şi apoi de îndeplinire a planului de producţie, un rol deosebit îl are modul în care sunt defalcate sarcinile pe trimestre, luni şi de­cade. Trecînd la înfăptuirea aces­tei operaţii, am avut în vedere fo­losirea deplină a capacităţilor de producţie existente, precum şi a celor ce vor intra în funcţiune, utilizarea raţională a timpului de lucru şi a forţei de muncă. Drept rezultat, au fost defalcate sarcinile pe cele patru trimestre ale anului viitor, după cum urmează: trimes­trul I — 21,82 la sută ; trimestrul II şi III — cite 26,36 la sută pen­tru fiecare, iar trimestrul IV — 25,46 la sută. — Se ştie că există tendinţa, bine justificată, ca în primul tri­mestru fiecare unitate să se apro­pie cît mai mult de realizarea unei pătrimi din planul anual. Cum ex­plicaţi că pentru această perioadă, v-aţi programat numai 21,82 la su­tă din indicatorii anului 1972 ? — Potenţialul uman şi material de care dispunem ne permite să realizăm mai mult decit este pre­văzut. Trebuie însă să avem în vedere specificul producţiei noas­tre. Suntem­ legaţi în mare măsură de activitatea de pe şantierele de construcţii. Ca atare, ţinînd seama că în primele trei luni ale anu­lui, dat fiind timpul neprielnic, solicitările către unitatea noastră pentru livrarea a diverse materiale de construcţii sunt mai reduse, am corelat planul de producţie cu a­­ceste cerinţe, în schimb, trimes­trele următoare, şi în special doi şi trei, cunosc o intensificare, în raport cu ritmul mărit de intrare în funcţiune a noi obiective. — In acest an, cu diferite prile­juri a reieşit necesitatea îmbună­tăţirii bazei materiale a procesu­lui tehnologic. în pregătirea pla­nului de producţie pe 1972 s-a a­­vut în vedere acest deziderat ? — Respectiva problemă îşi gă­seşte materializarea în planul de măsuri tehnico-organizatorice, care are la bază parte din propunerile făcute de numeroase cadre din în­treprindere cît şi cerinţele dictate de necesitatea ridicării calitative a procesului de producţie. Aş a­­minti astfel de­terminarea con­strucţiei celei de a doua staţii de betoane, procurarea de tipare me­talice, pentru grinzile tronsoliare, dotarea atelierului de dulgherie cu un circular şi un banzig, re­­amenajarea spaţiului dintre hala de fabricaţie şi depozitul de tra­verse, reproiectarea instalaţiilor electrice şi a postului trafo de la atelierul Blejoi, transformarea unor standuri. Contractul economic - pîrghie a unei activităţi ritmice Un alt aspect al pregătirii pro­ducţiei pe 1972, respectiv cel al încheierii contractelor, îl discutăm cu tov. ing. IANCU STELIAN — directorul Șantierului naval. — Am pus accentul pe realiza­rea cît mai urgentă a acestui obiectiv dat fiind că, pe această cale, avem posibilitatea de a ne aproviziona din timp cu materiile prime și materialele necesare în­deplinirii sarcinilor de producţie, iar pe de altă parte se asigură desfacerea producţiei pe piaţa in­ternă şi la export, în condiţii cît mai eficiente. — Se poate vorbi de o reuşită în această direcţie ? — Bineînţeles. Este ştiut că păr­ţile componente ale activităţii noastre sunt construirea de nave şi executarea de reparaţii la di­verse vase. în primul caz, valoa­rea prevăzută în planul de produc­ţie a fost contractată. Cît priveşte reparaţiile, aci pentru moment, se TR. POPESCU (Continuare în pag. a 3-a) AASăptamina economiei" Şi în acest an, între 25—31 octombrie se desfăşoară în întreaga ţară tradiţionala „Săp­­tămînă a economiei“. A­­ceastă amplă acţiune, concretizată în multiple şi variate manifestări, constituie o sărbătoare închinată spiritului de bună gospodărire, un o­­magiu adus chibzuinţei şi cumpătării. Deprinderea locuitori­lor judeţului nostru, de a-şi păstra la Casa­ de Economii şi Consemna­­ţiuni economiile băneşti agonisite prin muncă cunoaşte un ritm as­cendent. Preocuparea permanentă a partidu­lui şi statului nostru de a asigura creşterea rit­mică şi permanentă a nivelului de trai asigu­ră în mod nemijlocit şi posibilităţi sporite de economisire. în acelaşi timp cetăţenii patriei noastre înţeleg tot mai mult ca o datorie pa­triotică importanţa so­cială a păstrării eco­nomiilor lor băneşti la C.E.C. pentru ca aces­tea, introduse în circui­tul economic naţional, să contribuie la mobili­zarea tuturor resurselor pentru înfăptuirea ţelu­rilor propuse. Avem astăzi în judeţul nostru un libret de economii la 5 locuitori, ceea ce înseamnă, că aproape în fiecare familie exis­tă un libret de econo­mii, că oamenii mun­cii s-au obişnuit să-şi gospodărească venituri­le lor prin Casa de E­­conomii. Desigur că la baza rezultatelor înregistrate de unităţile C.E.C. din judeţul nostru pe lingă cele evidenţiate mai sus au stat şi necesită­ţile populaţiei de a-şi cumpăra obiecte de va­loare mare şi folosinţă îndelungată, precum şi măsurile luate de Casa de Economii şi Consem­­naţiuni de a dezvolta acţiunea de economisire. Pe plan general, prin­tre aceste măsuri se numără diversificarea instrumentelor de eco­nomisire puse la dis­poziţia depunătorilor , libretul de economii cu cîştiguri în materiale de construcţie, libretul de economii pentru tu­rism, conturile curente personale, cecurile de economii şcolare etc. Dezvoltînd linia mo­bilizării relaţiilor bă­neşti cu populaţia, Casa de Economii şi Consem­­naţiuni a trecut la sis­temul de creditare a cetăţenilor care doresc să-şi construiască lo­cuinţe proprietate per­sonală. Prin aceasta CE­C-ul a căpătat ca­racterul de bancă a populaţiei, caracter care, în viitorul apro­piat, se va lărgi consi­derabil. Pe lingă aceste măsu­ri o atenţie deosebită acordă Casa de Eco­nomii şi Consemnaţiuni asigurării şi dezvoltării continue a condiţiilor de servire promptă şi, civilizată a depunători­lor săi. S-au luat şi se iau în continuare măsu­ri pentru lărgirea reţe­lei de unităţi în aşa fel în­cît acestea să fie cît mai la îndemîna ce­tăţenilor. De aceea în judeţul nostru s-au în­fiinţat 16 unităţi proprii noi şi 4 unităţi manda­tare. Vor exista astfel la dispoziţia depunăto­rilor din judeţul Ilfov, la sfîrşitul acestui an, 79 unităţi C.E.C. proprii şi 164 unităţi mandata­re. Lucrătorii Casei de Economii şi Consemna­­ţiuni, se conduc în ac­tivitatea lor după prin­cipiul „nu depunătorii sunt la dispoziţia Casei de Economii şi Con­­semnaţiuni, ci invers, Casa de Economii şi Consemnaţiuni este la dispoziţia depunători­lor“. Printre multiplele a­­vantaje acordate de Casa de Economii şi Consemnaţiuni depună­torii beneficiază şi de dobînzi şi cîştiguri pe diverse instrumente de economisire. Numai în primele trei trimestre în judeţul nostru s-au cîştigat 9 autoturisme de către Ion Ţăranu şi Gabriela Gavril din Ol­teniţa, Ion Drăghici din Gostinari, Gheorghe Condrea din Mihăileşti, Ilie Popescu din Puti­­neiu, Popescu D. Con­stantin din Brezoaiele, Luminiţa Berechet din Giurgiu şi alţii; au cîş­tigat de asemeni araga­­ze cu patru-trei ochiuri şi butelie următorii de­punători­i Ecaterina Stanciu din Brăneşti, Manole Stoica din Mi­hăileşti, Maria Ceapă din Gîrbovi. „Săptămîna Economi­ei“ va constitui pen­tru lucrătorii Casei de Economii şi Consemna­ţiuni din judeţul nostru un nou prilej pentru îmbunătăţirea perma­nentă a servirii depu­nătorilor în vederea re­ducerii permanente a duratei de efectuare a operaţiunilor la ghişeu, cu atît mai mult cu cît în fiecare zi ce trece tot mai mulţi cetăţeni apelează la serviciile Casei de Economii şi Consemnaţiuni. GH. NICULESCU­­MIZIL Directorul Direcţiei judeţen­e C,g,Q. IUgv. DIALOG Operativitate in răspuns, tărăgănare în fapte In articolul „Un vaiet în noap­te... şi am tras semnalul de alar­mă“ apărut în ziarul „Steagul roşu“ din 5 septembrie 1971, nr. 6900, se critica faptul că clădi­rile fostei staţii Dîrza se află în­tr-o stare deplorabilă de mai mulţi ani şi Regionala Căi Fera­te Bucureşti n-a luat, pină la a- C­ta dată, nici un fel de măsuri, lăsîndu-le să se deterioreze şi mai mult. In răspunsul trimis redacţiei — într-un timp record, 17 sep­tembrie —, de către Regionala Căi Ferate Bucureşti, sub sem­nătura tovarăşului ing. Titus Burtan, director tehnic, se spu­ne : „Prin desfiinţarea staţiei, a­­ceste clădiri au rămas în cîmp, izolate, la distanţe mari de lo­calităţile populate şi fără drum de acces, motiv pentru care nu li s-a mai putut da nici o în­trebuinţare de către calea fe­rată. Ne-am adresat consiliului, popular al comunei pe raza căr­­reia se află, spre a le prelua în transfer, însă au fost refuzate din acelaş motiv. Drept urmare s-a cerut şi s-a obţinut aproba­rea unităţii noastre tutelare pen­tru a fi demolate, iar în prezent se procedează la executarea a­­cestei demolări“. Ne-a surprins plăcut operati­vitatea răspunsului trimis redac­ţiei cit şi faptul că s-a şi trecut la demolarea clădirilor pentru a recupera astfel bunuri mate­riale de mare valoare, deşi a­­ceastă acţiune ar fi trebuit să fie întreprinsă mai de mult. Exact după o lună de la pri­mirea răspunsului — 18 octom­brie 1971 — am avut încă o nouă surpriză, de data aceasta cu totul neplăcută : clădirile fos­tei staţii Dîrza se aflau mai de­teriorate, cu o porţiune micit mai mare de acoperiş descoperit prin căderea multor ţigle. Nici pomeneală de demolarea de care se vorbea un răspuns. Cum poate fi caracterizat oare răspunsul Regionalei de Căi Fe­rate Bucureşti decit ca formal şi cu intenţia vădită de a „po­toli spiritele“ puse în alertă, probabil, de sesizarea ziarului ? Pe cine vor să înşele factorii răspunzători, în speţă tov, di­rector tehnic Titus Burtan, prin asemenea răspuns lipsit total de responsabilitate ? Uită oare sem­natarul răspunsului că va trebui să dea seama pentru persistenţa în această atitudine de crasă ne­păsare faţă de avutul obştesc ? In definitiv pagubele de ce să le suporte statul şi nu vinovatul? Supunem atenţiei Ministeru­lui Transporturilor şi Telecomu­nicaţiilor această situaţie pe care o considerară intolerabilă.

Next