Steagul Roşu, noiembrie 1971 (Anul 23, nr. 6949-6973)
1971-11-02 / nr. 6949
7 DESECĂRILE, O ACŢIUNE PATRIOTICĂ DE MARE IMPORTANŢĂ ECONOMICĂ Pe şantierul din Fierbinţi, a Lucrările au stagnat cind erau aproape de final În ultimii ani pe raza comunei Fierbinţi, pe lingă unele bălţi au mai apărut terenuri cu exces de umiditate, care s-au extins mult. Dar oamenii nu au stat cu mîinile în sin. Ei au acţionat, la început sporadic pentru a înlătura aceste neajunsuri, fără prea mare eficienţă. Era imperios necesar ca în această direcţie să se acţioneze organizat, prin lucrări bine chibzuite, care să se concretizeze în desecarea celor aproape 900 ha., suprafaţă ce trebuie redată în întregime circuitului agricol. ţ. In anul trecut, şi la începu- ?&. tul acestui an, comitetul comu- gi nal de partid, consiliul popular şi conducerea cooperativei agricole, la indicaţia organelor ju- St deţene, au efectuat studii amă- Sy nunţite care, în urma analizei şi dezbaterii lor s-au soldat cu în-ti tocmirea documentaţiei tehnice în vederea executării lucrărilor Jgj de desecări. ^/Sarcini concretevde ;•£ realizat, p^.»etape, au fost suibilite pentru toate unităţile economice şijinstituţiile de pe raza comunei.i'Comitetul comunal de partid, forganizaţiile de bază, consiliul* popular au folosit toate formele muncii politice de masă pentru ,’a face cunoscută ampla j», acţiune de desecare, pentru mobilizarea tuturor forţelor la efectuarea lucrărilor prevăzute. A- |F gitator-5 şi deputaţii, în circum- " scripţiile electorale şi pe locul de muncă, au explicat cetăţenilor importanţa, economică a de-if secărilor, au făcut cunoscute locurile, de muncă pe şantier şi sarcinile fiecăruia. La staţia de *• radiofinare a comunei, tov. Gh. ■ Spandonide, locţiitorul secretaruluicomitetului comunal de partid, a prezentat săptămînal la scurtă agendă a lucrărilor de pe şantierul de desecări şi a ,7 popularizat realizările comunis-tîţiilor, ale membrilor cooperatori, şi salariaţilor. In cadrul cămi-m nului cultural, primarul comu- nei Gh. Dobre, şi inginerul şef L al C.A.P. Dobre Tănase au vor- ~ bit cetăţenilordespre eficienţa ţ. economică a^acţiunii de dese- j cări, despre cinstea ca fiecare dintre locuitori să participe la * acţiunea patriotică declanşată. Din primăvară şi pînă în luna 4 septembrie, mii de cetăţeni au dat conturi celor patru canale secundare de scurgere a apei. Fiecare metru de săpătură a dat viaţă obiectivului stabilit. Zile în şir, duminicile, peste 2.100 de ţărani cooperatori, 1.100 sala-triaţi şi arco elevi ai liceului au dislocatun volum impresionant de păngint, realizîndu-se 3,9 km. canale secundare, adinei de 0,70 — 1,0 m, si p late de 1,5 pînă la 4 m. Cu sprijinul organelor judeţene, de resort, prin trimiterea adouă dragline, s-a executat mecanic canalul colector principal, pe o lungime de 6 km. Din planul stabilit au mai rămas de realizat manual săpături la canale pe o lungime de 400 ml, cu un volum de circa 4.000 m.c. pămînt şi o subtraversare de şosea, spre rîul Ialomiţa. Gh. Tudor, secretarul comitetului comunal de partid şi primarul Gh. Dobre, referindu-se la contribuţia cetăţenilor comunei la această acţiune patriotică, ne-au vorbit în termeni elogioşi despre munca şi participarea membrilor cooperatori din cadrul fermei zootehnice, în frunte cu Ştefan Frăţilă, secretarul organizaţiei de partid, a celor de la fermele vegetale nr. 1 şi 2, conduşi şi îndrumaţi de comunistul Mihai Ştefan şi ajutorul de şef de fermă Marin Ştefan, salariaţii de la oficiul P.T.T.R. alături de care s-au aflat secretarul organizaţiei de bază, Nicolae Matei şi diriginta Vasilica Dinescu, muncitorii de la secţia I.R.E.R. şi alţii. Nu acelaşi lucru l-au făcut pentru realizarea sarcinilor planificate cadrele didactice de la liceu, unii salariaţi de la I.I.L., secţiile tîmplărie şi covoare, şi cooperaţia de consum. Am putut constata însă că pe şantierul de la Fierbinţi atunci cînd s-a acţionat cu hotărîre, oamenii au răspuns prompt şi lucrările au avansat într-un ritm rapid. Dar, de o lună de zile, munca de pe şantierul de desecare a cunoscut o stagnare şi asta tocmai cînd lucrările se aflau în stadiu final. Motive se pot invoca muite, dar care nu pot contribui cu nimic la situaţia existentă. Timpul nu este ireversibil şi nici nu aşteaptă. Comitetul comunal de partid, consiliul popular, conducerile tuturor unităţilor din Fierbinţi, trebuie să pună de urgenţă capăt acestei stări de lucruri şi să treacă din nou la mobilizarea tuturor forţelor pentru ca în zilele următoare să se efectueze și ultimele sute de metri de canal, pentru terminarea grabnică a lucrărilor prevăzute in proiectul de desecare a celor 900 hectare teren arabil de pe raza comunei. T. IACOB Pag.a 2-a Hotărîrea Biroului Comitetului municipal partid şi a Consiliului popular Bucureşti Luni a avut loc şedinţa comună a Biroului Comitetului municipal Bucueşti al P.C.R. şi a Comitetului exeutiv al Consiliului popular al municipiului Bucureşti, care a luat în iscuiie abaterile săvirşite de tov. Pop Simion, vicepreşedinte al Comitetului executiv al Consiliului popular al municipiului, precum şi le alte cadre care lucrează in domeniul construcţiilor de locuinţe, proprietate personală. Pe baza cercetărilor întreprinse, Lroul Comitetului municipal de parid şi Comitetul executiv al Consilului popular municipal Bucureşti au oferit destituirea tov. Pop Simion din funcţia de vicepreşedinte al Condeiului executiv al Consiliului popular municipal pentru abuzurile lăriruite şi încălcarea reglementarior in vigoare cu ocazia construirii ocuinţei sale, proprietate personală. De asemenea, pentru gravele abgeri şi ilegalităţi comise în muncă,a hotărit destituirea lui Gheorghe Jelinte din funcţia de director al Oficiului pentru construirea locuinelor proprietate personală şi defeirea lui pentru cercetare organelor de stat corespunzătoare. Biroul Comitetului municipal Bucureşti al P.C.R. şi Comitetul xecutiv al Consiliului popular municipal au stabilit, de asemenea, nasuri menite să asigure îmbunătăirea activităţii şi stricta respectare legalităţii în domeniul construirii repartizării locuinţelor, al intrevierii spaţiului locativ, precum şi alte sectoare care prestează servicii pentru populaţie. / ■ /• • TELEVIZIUNE MARŢI 2 NOIEMBRIE PROGRAMUL I 111.00 Deschiderea emisiunii. Revista literară T.V. 10.10 „în satul lui Ion“ Film documentar. 18.30 Toate pînzele sus ! — emisiune pentru pionieri. 19.00 în atenţia opiniei publice. 19.15 Publicitate. 19.20 1001 de seri. 19.30 Telejurnalul de seară. 20.20 Un virtuoz al naiului : Gheorghe Zamfir. 20.35 Seară de teatru : „Puterea de Aurel Mihale. 22.00 Spectacol de varietăţi. 22.30 Iniţiative de aur. 22.50 Telejurnalul de noapte. PROGRAMUL II 20.00 Tineri Interpreţi. 20.25 Desene animate. 20.35 Universitaria. V» 20.50 Bloc-notes de Eugen Mândrie. 21.05 Buletin de ştiri. 21.10 Cărţi şi idei. 21.35 Şlagăre şi interpreţi de pretutindeni. 21.50 Film serial : Oameni în luptă (VII). La F.N.C. Periş se fac calcule... Spre fabrica de nutreţuri combinate Periş se îndreaptă zilnic zeci de autovehicule încărcate cu porumb. Graficul de 311 tone pe zi este depăşit sistematic. întreprinderile agricole de stat şi cooperativele agricole din zona de nord a judeţului aduc la fabrică aurul recoltelor de toamnă. Asigurînd 12 guri de descărcare, fabrică se străduieşte să reducă la minimum timpul de staţionare a autovehiculelor. Pe directorul fabricii, Cornel Trandafirescu, l-am găsit făcînd calcule. „In ce ne priveşte ne-am putea declara mulţumiţi cu afluxul porumbului spre fabrică, ne spunea interlocutorul nostru. Ritmul zilnic de preluare este depăşit. Cooperativele agricole din jur : Periş, Buriaş, Ciolpani, Ciofliceni, Căciulaţi şi Niculeşti au adus la fabrică sute de tone de porumb. La fel şi I.A.S.-urile Urziceni, Mînăstirea şi Buftea. Din unităţile agricole de stat am primit circa 7.000 tone porumb boabe. Observaţi însă numele I. A.S.-urilor care aduc porumbul la fabrica noastră. Ele se află la sute de kilometri distanţă. Vă închipuiţi cit costă transportul“. —■ Cine suportă costul transportului porumbului ? — Fabrica noastră. De aceea, am şi făcut un mic calcul. Să luăm, de pildă, I.A.S. Urziceni. Fermele acestei unităţi au de adus peste 1I. 500 tone porumb boabe. La această cantitate adăugaţi circa 30 la sută ciocălăii şi umiditatea. Deci circa 3.500 tone în plus transportate la fabrică. Aplicaţi tariful la tona/kilometru şi veţi vedea că numai acest „plus“ ne costă vreo 400.000 lei. Mai puneţi şi faptul că un autocamion nu poate face decit o singură cursă pe zi şi veţi obţine un deficit bănesc atît în conturile noastre cit şi în ale întreprinderilor agricole de stat. — Soluţia ? — Una singură. Să se dea curs programului iniţial care prevedea ca porumbul să fie preluat de întreprinderea de valorificarea cerealelor şi plantelor tehnice. Economicitatea acestei preluări o poate constata oricine. Epilog al „SAPIĂMÎNII“ ECONOMIEI“ la Gîrbovi Casa de Economii şi Consemnaţiuni a organizat, prin C.E.C. Ilfov, o acţiune de încheiere a „Săptăminii economiei“, manifestare tradiţională de frumuseţe etică şi socială care se bucură de un larg ecou in rindul maselor. Cu acest prilej in sala căminului cultural din comuna Gîrbovi a avut loc duminică o intilnire cu cetăţenii in cadrul căreia Miron Petcu, preşedintele comitetului executiv al consiliului popular comunal, a vorbit despre semnificaţia acestui eveniment. Apoi, in prezenţa unei comisii speciale, au avut loc tragerile la sorţi pentru luna octombrie a obligaţiunilor C.E.C. Au fost acordate 3.607 cîştiguri in valoare de 3.471.400 lei şi 130 cîştiguri suplimentare in valoare de 400.000 lei. După care membrii comisiei au procedat la tragerea la sorţi pentru trimestrul III a libretelor de economii cu cîştiguri in materiale de construcţie. S-au acordat 36 de cîştiguri cu valori cuprinse intre 20.000 şi 5.000 lei. In încheierea manifestării, un grup de artişti de la Teatrul de revistă şi comedie „Ion Vasilescu", in frunte cu Viţa Ştefan, Mariana Negruzzi, Mihai Oprea, Ion Mihail, Alexandru Manolescu şi formaţia orchestrală condusă de Jenied Dobre au prezentat un microconcert-spectacol care s-a bucurat de o entuziastă primire. La susţinerea spectacolului şi-a dat concursul şi mult apreciatul acordeonist Fărimiţă Lambru. Instruire cu caracter practic a membrilor cinecluburilor ]. Pe baza programului de măsuri elaborat de Plenara Comitetului judeţean de partid din luna septembrie a.c., Consiliul sindical judeţean a organizat miercuri 27 octombrie o instruire cu caracter practic a membrilor celor două cinecluburi de la S.N.O. şi S.N.G., la care au participat şi reprezentanţi ai sindicatelor de la I.R.E.R. şi I.T.A. Bucureşti, unităţi unde sunt în curs de organizare noi cinecluburi. Cu acestprilej, în faţa participanţilor au fost expuse consideraţii privind activi'*'■ tatea și sarcinile ce revin cinecluburilor, iar un reprezentant al Stu- Adioului „Alexandru Sahia" a demonstrat practic modul de lucru cu aparatele de filmat, lămurind totodată și unele probleme tehnice. I Tn încheiere, au fost prezentate trei filme documentare realizate de cineclubul Șantierului naval Giurgiu. Căminul cultural, o prezenţă activă în peisajul satului contemporan RADIO MARŢI 2 NOIEMBRIE PROGRAMUL I 14.00 Compozitorul săptămînii — Mihail Jora ; 14.40 Melodii populare; 15.00 Buletin de ştiri ; 15.05 Selecţiuni din operete ; 15.20 Recitalul violoncelistului Alfons Capitanovici; 15.40 Pagini vocale şi orchestrale din muzica de estradă ; 16.00 Radiojurnal. Buletin meteo-rutier ; 16.15 Muzică ușoară ; 16.35 Cîntecele noastre ; 16.50 Publicitate radio ; 18.Co Radioenciclopedie pentru tineret ; 17.30 Concert de muzică populară ; 18.oo Orele serii ; 20.00 Tableta de seară ; 20.05 Zece melodii preferate ; 20.40 Muzică populară : 20.55 Ştiinţa la zi : 21.00 Revista şlagărelor : 21.30 Bijuterii muzicale : 22.00 Radiojurnal. Buletin meteorologic. Sport: 22.30 Concert de seară : 22.55 Moment poetic : 23.00 Concert de seară (continuare) : 24.00 Buletin de ştiri : 0.03—6.00 Estrada nocturnă. PROGRAMUL II 14.00 Buletin de ur ; 14.05 Muzică populară ; 11.50 Memoria pămîntului românesc ; 15.00 Parada cintecului ; 15.30 Din muzica popoarelor ; 15.44 Suita corală nr. 2 de Dumitru Stancu; 16.00 Radiojurnal. Buletin meteorutier ; 16.15 Concert simfonic ; 16.29 Opera „Madame Bovary“ ; 16.55 Sfatul medicului ; 17.00 Buletin de ştiri ; 17.05 Solişti şi formaţii artistice de amatori ; 17.30 Teatru serial: „Hanul Ancuţei“ ; 17.50 Melodii ; 18.00 Publicitate radio ; 18.20 Uverturi de Ludwig van Beethoven ; 19.00 Buletin de ştiri ; 19.05 Melodii de estradă ; 19.30 Ediţie radiofonică ; 19.50 Noapte bună, copii! ; 20.00 Dicţionar de operă ; 20.30 Radiosimpozion; 20.50 Cînta Petula Clark ; 21.00 Bulelin de ştiri ; 21.05 Cronica săptămînii muzicale ; 21.30 Atenţiune, părinţi ! 21.50 Melodii populare ; 22.00 Un nou disc de operetă ; 22.50 Recital Al. Bano ; 23.00 Buletin de ştiri ; 23.05 Opt lucrări profane de Josquin Desprez ; 23.46 Caruselul ritmurilor; 0.10 Muzică simfonică ; 0.55—1.00 Buletin de ştiri. MIERCURI 3 NOIEMBRIE PROGRAMUL 1 6.00 Muzică şi actualităţi ; 9.30 Viaţa cărţilor (reluare) ; 10.00 Buletin de ştiri ; 10.05 Muzică populară din Muntenia ; 10.30 Vreau să ştiu ; 11.00 Buletin de ştiri ; 11.05 Melodii cu Elena Neagu ; 11.15 Consultaţie juridică ; 11.30 Cîntece ; 11.50 Cotele apelor Dunării ; 12.00 Disc în foileton ; 12.10 Recital de operă Ioana Nicola ; 12.30 Indinire cu melodia populară şi interpretul preferat ; 13.00 Radiojurnal ; 13.15 Avanpremieră cotidiană ; 13.27 Cîntecul e pretutindeni. PROGRAMUL II 6.00—8.05 Program muzical de dimineaţă ; 8.05 Tot înainte ; 8.20 Mic concert Mozart ; 9.00 Piese corale de Gheorghe Şoima ; 9.10 Arii şi scene din opereta ,,Ana Lugojana“ de Filaret Barbu ; 9.30 Buletin de ştiri; 9.35 Solişti şi orchestre de muzică populară ; 10.00 Poemul muncii înfrăţite de Wilhelm Berger ; 10.19 Recital de pian Nicolae Brînduş ; 10.35 Muzică uşoară ; 11.00 Scene din opera s.Mignon” de Ambroise Thomas ; 11.30 Concert de muzică populară ; 11.55 ştiinţa la zi ; 12.00 Buletin de ştiri ; 12.03 Avanpremieră cotidiană ; 12.15 Muzică populară ; 12.30 Cînta actorii Stela Popescu, Dan Tufam, Dumitru Rucăreanu, Olivera Vuca şi Peter Sellers ; 13.00 Radiojurnal ; 13.15 Din viaţa de concert a Capitalei . 13.40 Pagini din operetele lui Offenbach. TEATRE MARŢI 2 NOIEMBRIE My fair lady, ora 19.30 : Teatrul de Operetă. Cher Antoine, ora 20 : Teatrul de Comedie. Iubire pentru iubire, ora 20 : Teatrul „Lucia Sturdza Bulandra“ (Sala din str. Al. Sahia). Domnişoara de Belle-Isle, ora 20 : Teatrul Mic. Adio Charlie, ora 19.30 : Teatrul „C. I. Nottara“ (Sala Magheru). Geamandura, ora 19.30 : Teatrul Ciuleşti. Vrăjitoarea, ora 19.30 : Teatrul Evreiesc de Stat. Elefănţelul curios, ora 15: Teatrul,Ţăndărică" (Sala Victoria). Cartea cu Apolodor, ora 17 : Teatrul„Țăndărică“ (Sala Academiei); Siciliana, ora 19.30 : Teatrul „Ion Vasilescu“, CINEMATOGRAFE Eliberarea (seria a IlI-a) : Patria (10. 13, 10.30, 20). Vinovatul este in casă : Festival (9, 11.15, 13.30, 16, 18,30, 21); Excelsior (9, 11.15, 13.30, 16, 18.30, 20.45). Castanele sunt bune : Luceafărul (9, 11.15, 13.30, 16, 18.30, 21) ; București (9, 11.15, 13.30, 16.30, 18.45, 21). Lampa Iui Aladin : Timpuri Noi (9.15—16.15). Program de filme documentare : Timpuri Noi (18.30, 20.15). Pe Donul liniştit (I—II) : Lumina (9-21). Voi sări din nou peste băltoace : Popular (15.30, 18, 20.15). Motodrama : Flamura (9, 11.15, 13.30, 16, 13.15, 20.30). Cromwell : Doina (11.80, 16, 19.30). Program pentru copii : Doina (10). Asediul : Ferentari (15.30, 17.45, 20). Ritmuri spaniole : Favorit (9.15, 11.30, 13.15, 15.00, 18.15, 20.30) ; Victo- ria (8.45, 11, 13.15, 15.30, 18, 20.30) 7 Melodia (9, 11.15, 13.30, 16, 18.30, 20.45). Aşteptarea : Flacăra (15.30, 17.45, 20). N-am cîntat niciodată pentru tata : Gloria (0, 11.15, 13.30, 16, 18.15, 20.30); Tomis (9, 11.15, 13.30, 16, 18.15, 20.30). Fraţii : Munca (16, 18, 20). Floarea de cactus : Scala (9, 11.15, 13.30, 16.15, 18.45, 21.15) ; Feroviar (9, 11.15, 13.30, 16, 18.30, 20.45) ; Modern (9, 11.15, 13.30, 16, 18.15, 20.30). Romanticii : Drumul Sării (15.30, 17.45, 20). Steaua de tinichea : Grivița (9, 11.15, 13.30, 16, 18.15, 20.30); Aurora (9, 11.15, 13.30, 15.45, 18, 20.15). Timpul berzelor: Cosmos (15.30, 18. 20.15). Aeroportul : Central (9.15, 12.30, 15.45, 19.15) ; Volga (9, 12.15, 15.45, 19.15). Serata : Giulești (15.30, 17.45, 20). Floarea soarelui : Progresul (15.30, 18, 20.15). Povestirile lui Hofmann : Rahova (15.30, 18, 20.30). Tick, Tick. Tick : Mioriţa (10, 12.30, 15, 17.30, 20). Cermen : Laromet (15.30, 17.30, 19.30). Omul orchestră : Moşilor (15.30, 17.45, 20). Brigada diverse In alertă : Cringaşi (15.30, 18, 20.15). Start la moştenire : Unirea (15.30, 18, 20.15). Săptămina nebunilor : Viitorul (16 , 18. 20). După vulpe : Vitan (15.30, 17.45, 20). Cortul roşu : Pacea (16. 19). Articolul 420, Buzeşti (9.15, 12.30, 15.45, 19.15). Secretul planetei maimuţelor: Floreasca (15.45, 18, 20.15). Hello, Dolly : Lira (15.30, 19) ; Arta (16, 19.30). O floare şi doi grădinari înfrăţirea intre popoare (9.30, 15.45, 19). GIURGIU Bucureşti : II cunoaşteţi pe Urban 2 Lumina . Omul orchestră OLTENIŢA Flacăra : Darclée S.N.O. : Clubul cavalerilor URZICENI Pacea: A fost odată un moş şi o babă BUFTEA Libertăţii : Tripla verificare BOLINTIN Luceafărul : O poveste neinventată STEAGUL ROŞU EDUCAREA COMUNISTĂ (Urmare din pag. l-a) adunărilor de partid. In ultima perioadă organizaţiile de bază au iniţiat adunări în care conferenţiari repartizaţi de comitetul comunal au ţinut expuneri pe tema apărării avutului obştesc. La adunările din fermele cooperativei agricole s-au exemplificat aceste expuneri cu oameni care s-au înfruptat din bunurile colectivului, primindu-şi pentru aceasta pedeapsa cuvenită. Este vorba de fostul şef contabil Petre Constantin şi şoferul Aurel Preda. La şcoala generală comuniştii au discutat îndelung despre lacunele muncii educative. Faptul că trei foşti elevi ai şcolii au fost judecaţi pentru infracţiunea de jaf a impus o reconsiderare a formelor muncii educative desfăşurată de cadrele didactice. Au mai fost înfăptuite şi alte obiective. Astfel, s-a reorganizat activitatea colectivelor de agitatori, la instruire insistîndu-se îndeosebi asupra argumentării explicaţiilor privitoare la politica partidului în domeniul agriculturii, organizarea unor convorbiri pe marginea legilor recent apărute şi a planului cincinal aprobat de Marea Adunare Naţională. Gazeta satirică „Cadranul informativ" redă cu mai multă regularitate „exemple" negative în special dintre cei care au fost prinşi cu ştiulefi în sac. A fost, de asemenea, difuzată şi discutată în formaţiunile de lucru ale cooperativei agricole foaia volantă editată la nivelul consiliului intercooperatist Bolintin Vale. — Aţi amintit şi de atragerea intelectualilor comunei la activitatea politico-educativă. Ce s-a întreprins în acest sens ? — Refinînd această idee preţioasă din Expunerea tovarăşului Nicolae Ceauşescu la consfătuirea cu activul de partid din domeniul ideologiei, comitetul comunal a acţionat cu fermitate în direcţia cuprinderii tuturor intelectualilor în forme ale muncii educative. In urma unei discuţii cu aceştia am trecut la organizarea unor formaţiuni şi grupuri de intelectuali, în funcţie de aptitudini şi de dorinţa exprimată de fiecare. Astfel, la grupul de conferenţiari au fost cuprinşi Gheorghe Lambă, directorul şcolii, Victor Nanu, medic veterinar, Adelaida Predescu şi Veronica Iliescu, profesoare. În colectivul de teatru activează acum Florica Popescu şi Maria Ştefan. Profesorii Vasile Popa şi Marcela Cristescu se ocupă de crearea a două brigăzi de agitaţie. În felul acesta, ne-am asigurat o mai bună cuprindere a formelor muncii politico-educative, o creştere calitativă a activităţilor organizate la căminul cultural. În acelaşi timp am stabilit ca membrii comitetului comunal de partid, specialiştii, intelectualii să ţină periodic informări politice în cadrul organizaţiilor de partid, în faţa tinerilor, a elevilor şcolii generale. Toate aceste activităţi sunt urmărite sistematic de comitetul comunal de partid, intervenind operativ acolo unde se manifestă încă neajunsuri. Pentru că, de ce n-am spune-o, acestea mai apar ici şi colo. După cum se observă, la nivelul comitetului comunal de partid sunt conturate mai bine unele acţiuni politico-educative. S-a reuşit antrenarea unui număr mai mare de oameni la înfăptuirea obiectivelor din programele de măsuri. Trebuie spus însă ca la nivelul organizaţiilor de bază, al comitetului de partid din C.A.P. lucrurile nu s-au schimbat prea mult. Deşi au fost adoptate măsuri bune, nu se urmăreşte atent realizarea lor. Agitatorii desfăşoară încă o muncă discontinuă, la general, lipsită de iniţiativă. Membrilor de partid nu li se repartizează sarcini concrete, nu se urmăreşte activitatea fiecăruia. In adunări combativitatea faţă de fenomenele negative este destul de scăzută. Mulţi comunişti din rîndul membrilor cooperatori şi al mecanizatorilor nu sunt exemple în muncă şi comportare. Toate acestea pot fi rezolvate printr-o îndrumare sistematică, prin ajutor şi control eficient. Deplasînd centrul de greutate al muncii politico-educative în organizaţiile de bază, la nivelul formaţiunilor de lucru, se va reuşi o sporire a influenţei comuniştilor asupra realizărilor de plan, o dezvoltare continuă a conştiinţei membrilor de partid, a tuturor oamenilor muncii din Grădinari. IMPORTANT! Anunţăm pe cititorii noştri că a început reînnoirea abonamentelor pentru anul 1972. Abonaţi-vă din timp şi pe termene cît mai lungi, pentru a vă asigura continuitate în primirea publicaţiei. Preţul unui abonament este de : — anual 96 lei — pe şase luni 48 lei — pe trei luni 24 lei Abonamentele se fac prin oficiile şi agenţiile PTTR, factorii poştali şi difuzorii de presă de la sate. Reînnoiţi-va abonamentul pentru anul 1972 la ziarul Se cere o „investiţie" mai mare de iniţiativă Acţiunea de organizare a atelierelorşcoală a început optimist şi în comuna Răsuceni. Prin grija autorităţilor locale s-au asigurat spaţiile respective, chiar şi o parte din inventarul necesar. Şi, totuşi, la nici una din şcolile generale din localitate nu se poate încă vorbi de un atelier şcolar pus la punct. Lipsesc multe scule, materiale, adică un minim de condiţii pentru ca elevii să-şi poată dezvolta aptitudinile prin activităţi practice. Cum se explică această situaţie ? Răspunsul ni-l sugera primarul comunei, tov. Ion Preoteasa . „ Comitetul executiv al consiliului popular comunal a făcut tot ce depindea de posibilităţile sale, dar fondurile bugetare nu au incluse pentru actualul an sume suficiente destinate atelierelor şcoală. După cite ştiu, prin alte părţi contribuie şi unităţile locale la această acţiune importantă. Era necesar să-şi aducă contribuţia şi cooperativele agricole de producţie din comuna noastră, ceea ce nu s-a întimplat. Problema a făcut şi obiectul unei analize în cadrul biroului comitetului comunal de partid. — Preşedinţii cooperativelor agricole din comună nu au manifestat, in principiu, reţineri in ceea ce priveşte contribuţia unităţii NOTE lor respective la organizarea atelierelor-şcoală, ne spune tov. Ştefan Petrache, secretarul comitetului comunal de partid, dar toţi ridicau aceeaşi problemă: din ce fonduri ? Mai precis, fiecare aştepta precizări „de sus", de la Direcţia generală a agriculturii, de la Uniunea judeţeană a cooperativelor agricole de producţie... Problema in discuţie este, ce-i drept, nouă, dar nu atît de complicată pe cît se pare. Rezolvarea este condiţionată numai de ,fondurile" de iniţiativă proprie de care nu trebuie să ducă lipsă nici o unitate. La Putineiu, C.A.P. a asigurat o parte din materialele de construcţie, unelte şi scule, execuţia unor lucrări cu meseriaşi proprii, şi nu-i vorba de un singur caz de acest fel. Aşa ar fi trebuit să procedeze şi conducerile C.A.P. din Răsuceni. Există meseriaşi, unităţile respective au ateliere proprii in care se pot confecţiona, fără eforturi financiare, multe din uneltele necesare atelierelorşcoală. Nici cumpărările nu sunt imposibile dacă avem in vedere faptul că unităţile respective au fost ajutate in toate campaniile agricole de elevii şcolilor generale din localitate. Valoarea muncii efectuate de ei este de ordinul zecilor de mii de lei. Se poate spune, deci, că nu in „precizările“ oficiale, ci in iniţiativa locală trebuie căutată soluţionarea problemelor legate de organizarea şi dotarea atelierelor-şcoală din comuna Răsuceni. GH. ŢAPIRDEA PE URMELE MATERIALELOR PUBLICATE • Semnalele au fost recepţionate operativ In ziarul nostru din 17 septembrie a.c. s-a publicat articolul „în prag de toamnă prin magazinele săteşti“ în care se criticau unele deficienţe în aprovizionarea magazinelor săteşti din comunele Călugăreni şi Adunaţii Copăceni. In răspunsul primit de la IJECOOP Ilfov se arată că la cooperativa Călugăreni s-a rezolvat aprovizionarea cu rechizite şcolare a magazinului din Hulubeşti. De asemenea deficienţele constatate la cooperativa „30 Decembrie”. Astfel a fost rezolvată problema vitrinierilor care vor vizita şi reţeaua de la Adunaţii Copăceni. In ceea ce priveşte încălţămintea pentru bărbaţi şi copii, situaţia s-a îmbunătăţit. In privinţa firmelor magazinelor, care fie că erau vechi şi deteriorate, fie că lipseau, IJECOOP ne aduce la cunoştinţă că acestea sunt în curs de confecţionare. Cazul gestionarului Traian Dobrescu de la magazinul sătesc din Mogoşeşti care nu respectă orarul de funcţionare al magazinului, în răspuns se arată că el va fi supus adunării obşteşti a membrilor cooperatori, şi măsurile ce vor fi luate, vor fi comunicate şi ziarului Un răspuns pe care-l considerăm incomplet... , , Foiletonul „Piscina de la Ciorogîrla“ publicat în ziarul nostru nr. 6916 din 24 septembrie sesiza faptul că masive cantităţi de obiecte sanitare şi plăci din gresie au fost depozitate necorespunzător în jurul podului peste rîul Ciorogîrla chiar în comuna cu acelaşi nume. In răspunsul primit din partea întreprinderii de produse din ceramică fină pentru construcţii — CESAROM — se arată la început că aspectele sesizate sunt conforme cu realitatea. In continuare se spune: „Aceste pierderi tehnologice neutilizabile în procesul de producţie (e vorba de obiectele sanitare şi plăcile din gresie, n.r.) sunt îndepărtate din întreprindere şi uneori din neglijenţă sunt depozitate la întîmplare în loc de a fi depozitate în locurile convenite cu organele locale. Analizînd aspectele din material şi la faţa locului, am hotărît să acţionăm în următoarele direcţii pentru diminuarea efectelor acestor pierderi tehnologice: a). Este în curs de încercareutilizarea deşeurilor de plăci de gresie ca înlocuitor de piatră de rîu în formarea betoanelor. ...c) Imprăştierea şi nivelarea (în scopul eliminării aspectului neplăcut) acestor materiale ce au fost depozitate necorespunzător“ Cu regret constatăm însă că acţiunea de împrăştiere şi nivelare a acestor materiale nu s-a făcut simţită. Şi încă o nedumerire nu se pomeneşte nimic în răspunsul trimis redacţiei despre obiectele sanitare aflate în stare bună, care, fiind lovite la împachetat, au fost trecute tot ca deşeuri. Ce măsuri s-au luat pentru recuperarea acestor bunuri irosite?. • Operativitatea şi in drepturi In nr. 6919 din 28 septembrie 1971, ziarul nostru a publicat articolul intitulat „Un bilanţ tardiv din care răzbate automulţumirea“ în care erau scoase la iveală şi unele aspecte negative cu privire la modul de rezolvare a cererilor, scrisorilor şi reclamaţiilor cetăţenilor din municipiul Giurgiu. In răspunsul primit, Biroul Permanent al Comitetului executiv îşi însuşeşte observaţiile făcute cu cîteva menţiuni: „Intr-adevăr, instrucţiunile de aplicare a Decretului nr. 534/1966 şi indicaţiile date de Comitetul executiv al Consiliului popular al judeţului Ilfov, menţionează analiza semestrială a modului de rezolvare al cererilor, sesizărilor şi reclamaţiilor cetăţenilor“... Ca motiv invocat pentru nerespectarea acestei dispoziţii superioare se arată că „cum în acest sector de activitate nu se ivise probleme mai importante care să competenţa repuse facă obiectul unei analize temeinice, pentru luarea unor măsuri, a stabilit analiza acestei probleme în cadrul şedinţei de Comitet executiv din luna septembrie“. In continuare, se arată că lucrările de reparaţii a imobilului tovarăşei Angela Alexe au fost terminate, iar vina pentru tărăgănarea lor o poartă I.G.C.b. precum şi S.G.C.h. care nu a controlat modul de executare a lucrărilor. Nu se arată însă ce măsuri s-au luat împotriva celor vinovaţi de această situaţie. In încheierea răspunsului se arată că pe viitor „Biroul Permanent al Comitetului executiv al Consiliului popular municipal, va căuta să rezolve cu mai multă operativitate şi competenţă sesizările cetăţenilor dînd curs favorabil şi lichidarea practicilor care lezează interesele obşteşti sau personale ale oamenilor muncii“. C. T. VASILIU STAREA TIMPULUI Institutul Meteorologie comunică , In următoarele 24 de ore, vreme în curs de ameliorare uşoară. Cerul va deveni schimbător. Precipitaţii slabe. Vint slab pînă la potrivit. Temperatura minimă va fi cuprinsă între minus 2 şi 0 grade, iar maxima între 6 şi 8 grade. In următoarele trei zile, vreme în curs de ameliorare. Cer variabil. Vînt slab. Temperatura in creștere uşoară.