Steagul Roşu, noiembrie 1971 (Anul 23, nr. 6949-6973)

1971-11-02 / nr. 6949

7 DESECĂRILE, O ACŢIUNE PATRIOTICĂ DE MARE IMPORTANŢĂ ECONOMICĂ Pe şantierul din Fierbinţi, a Lucrările au stagnat cind erau aproape de final În ultimii ani pe raza comu­nei Fierbinţi, pe lingă unele bălţi au mai apărut terenuri cu exces de umiditate, care s-au extins mult. Dar oamenii nu au stat cu mîinile în sin. Ei au ac­ţionat, la început sporadic pen­tru a înlătura aceste neajunsuri, fără prea mare eficienţă. Era imperios necesar ca în această direcţie să se acţioneze organi­zat, prin lucrări bine chibzuite, care să se concretizeze în dese­carea celor aproape 900 ha., su­prafaţă ce trebuie redată în întregime circuitului agricol. ţ. In anul trecut, şi la începu- ?&. tul acestui an, comitetul comu- gi­ nal de partid, consiliul popular şi conducerea cooperativei agri­­cole, la indicaţia organelor ju- St deţene, au efectuat studii amă- Sy nunţite care, în urma analizei şi dezbaterii lor s-au soldat cu în-­ti tocmirea documentaţiei tehnice în vederea executării lucrărilor Jgj de desecări. ^/Sarcini concretevde ;•£ realizat, p^.»etape, au fost sui­­bilite pentru toate unităţile eco­­nomice şijinstituţiile de pe raza comunei.i'Comitetul comunal de­­ partid, forganizaţiile de bază, consiliul* popular au folosit toate formele­ muncii politice de masă pentru ,’a face cunoscută ampla j», acţiune de desecare, pentru mo­­bilizarea tuturor forţelor la efec­­tuarea­­ lucrărilor prevăzute. A- |F gitator-5 şi deputaţii, în circum- " scripţiile electorale şi pe locul de muncă, au explicat cetăţeni­­lor importanţa, economică a de-­if secărilor, au făcut cunoscute­­ locurile, de muncă pe şantier şi sarcinile fiecăruia. La staţia de *• radiofinare a comunei, tov. Gh. ■ Spandonide, locţiitorul secreta­rului­­comitetului comunal de partid, a prezentat săptămînal l­a scurtă agendă a lucrărilor de­­ pe şantierul de desecări şi a ,7 popularizat realizările comunis-tîţ­iilor, ale membrilor cooperatori­­, şi salariaţilor. In cadrul cămi-­m nului cultural, primarul comu-­­ nei Gh. Dobre, şi inginerul şef L al C.A.P. Dobre Tănase au vor- ~ bit cetăţenilor­­despre eficienţa ţ. economică a^­acţiunii de dese- j cări, despre cinstea ca fiecare dintre locuitori să participe la * acţiunea patriotică declanşată.­­ Din primăvară şi pînă în luna 4 septembrie,­­ mii de cetăţeni au dat conturi celor patru canale secundare de scurgere­ a apei. Fiecare metru­ de săpătură a dat­­ viaţă obiectivului stabilit. Zile­­ în şir, duminicile, peste 2.100 de ţărani cooperatori, 1.100 sala-t­riaţi şi arco elevi ai liceului au­ dislocat­­un volum impresionant de păngint, realizîndu-se 3,9 km. canale secundare, adinei de 0,70 — 1,0 m, si p late de 1,5 pînă la 4 m. Cu sprijinul organelor ju­deţene, de resort, prin trimite­rea a­­două dragline, s-a execu­tat m­ecanic canalul colector principal, pe o lungime de 6 km. Din planul stabilit au mai ră­mas de realizat manual săpături la canale pe o lungime de 400 ml, cu un volum de circa 4.000 m.c. pămînt şi o subtraversare de şosea, spre rîul Ialomiţa. Gh. Tudor, secretarul comitetului co­munal de partid şi primarul Gh. Dobre, referindu-se la contribu­ţia cetăţenilor comunei la aceas­tă acţiune patriotică, ne-au vor­bit în termeni elogioşi despre munca şi participarea membri­lor cooperatori din cadrul fer­mei zootehnice, în frunte cu Ştefan Frăţilă, secretarul orga­nizaţiei de partid, a celor de la fermele vegetale nr. 1 şi 2, con­duşi şi îndrumaţi de comunistul M­­ihai Ştefan şi ajutorul de şef de fermă Marin Ştefan, sala­riaţii de la oficiul P.T.T.R. ală­turi de care s-au aflat secreta­rul organizaţiei de bază, Nico­­lae Matei şi diriginta Vasilica Dinescu, muncitorii de la secţia I.R.E.R. şi alţii. Nu acelaşi lucru l-au făcut pentru realizarea sar­cinilor planificate cadrele didac­tice de la liceu, unii salariaţi de la I.I.L., secţiile tîmplărie şi covoare, şi cooperaţia de con­sum. Am putut constata însă că pe şantierul de la Fierbinţi atunci cînd s-a acţionat cu hotărîre, oamenii au răspuns prompt şi lucrările au avansat într-un ritm rapid. Dar, de o lună de zile, munca de pe­ şantierul de desecare a cunoscut o stagnare şi asta tocmai cînd lucrările se aflau în stadiu final. Motive se pot invoca muite, dar care nu pot contribui cu nimic la situa­ţia existentă. Timpul nu este ireversibil şi nici nu aşteaptă. Comitetul comunal de partid, consiliul popular, conducerile tuturor unităţilor din Fierbinţi, trebuie să pună de urgenţă ca­păt acestei stări de lucruri şi să treacă din nou la mobiliza­rea tuturor forţelor pentru ca în zilele următoare să se efec­tueze și ultimele sute de metri de canal, pentru terminarea grabnică a lucrărilor prevăzute in proiectul de desecare a celor 900 hectare teren arabil de pe raza comunei. T. IACOB Pag.­­a 2-a Hotărîrea Biroului Comitetului municipal­­ partid şi a Consiliului popular Bucureşti Luni a avut loc şedinţa comună a Biroului Comitetului municipal Bucu­­eşti al P.C.R. şi a Comitetului exe­­utiv al Consiliului popular al mun­­icipiului Bucureşti, care a luat în iscuiie abaterile săvirşite de tov. Pop Simion, vicepreşedinte al Co­­mitetului executiv al Consiliului popular al municipiului, precum şi le alte cadre care lucrează in do­­meniul construcţiilor de locuinţe, proprietate personală. Pe baza cercetărilor întreprinse, Lroul Comitetului municipal de par­id şi Comitetul executiv al Consi­­lului popular municipal Bucureşti au oferit destituirea tov. Pop Simion din funcţia de vicepreşedinte al Co­ndeiului executiv al Consiliului popular municipal pentru abuzurile lăriruite şi încălcarea reglementari­­or­ in vigoare cu ocazia construirii ocuinţei sale, proprietate personală. De asemenea, pentru gravele abg­­eri şi ilegalităţi comise în muncă,­­a hotărit destituirea lui Gheorghe Jelinte din funcţia de director al Oficiului pentru construirea locuin­­elor proprietate personală şi defe­­irea lui pentru cercetare organelor de stat corespunzătoare. Biroul Comitetului municipal Bucureşti al P.C.R. şi Comitetul xecutiv al Consiliului popular mu­­nicipal au stabilit, de asemenea, nasuri menite să asigure îmbunătă­­irea activităţii şi stricta respectare legalităţii în domeniul construirii­­ repartizării locuinţelor, al intre­­vierii spaţiului locativ, precum şi­­ alte sectoare care prestează ser­­vicii pentru populaţie. / ■ /• • TELEVIZIUNE MARŢI 2 NOIEMBRIE PROGRAMUL I 111.00 Deschiderea emisiunii. Revis­­ta literară T.V. 10.10 „în satul lui Ion“ Film docu­ment­ar. 18.30 Toate pînzele sus ! — emi­siune pentru pionieri. 19.00 în atenţia opiniei publice. 19.15 Publicitate. 19.20 1001 de seri. 19.30 Telejurnalul de seară. 20.20 Un virtuoz al naiului : Gheor­­­ghe Zamfir. 20.35 Seară de teatru : „Puterea­ de Aurel Mihale. 22.00 Spectacol de varietăţi. 22.30 Iniţiative de aur. 22.50 Telejurnalul de noapte. PROGRAMUL II 20.00 Tineri Interpreţi. 20.25 Desene animate. 20.35 Universitaria. V» 20.50 Bloc-notes de Eugen Mândrie.­­ 21.05 Buletin de ştiri. 21.10 Cărţi şi idei. 21.35 Şlagăre şi interpreţi de pre­tutindeni. 21.50 Film serial : Oameni în luptă (VII). La F.N.C. Periş se fac calcule... Spre fabrica de nutreţuri combi­nate Periş se îndreaptă zilnic zeci de autovehicule încărcate cu po­rumb. Graficul de 311 tone pe zi este depăşit sistematic. întreprinde­rile agricole de stat şi cooperativele agricole din zona de nord a judeţu­­lui aduc la fabrică aurul recoltelor de toamnă. Asigurînd 12 guri de descărcare, fabrică se străduieşte să­ reducă la minimum timpul de sta­ţionare a autovehiculelor. Pe directorul fabricii, Cornel Trandafirescu, l-am găsit făcînd cal­cule. „In ce ne priveşte ne-am pu­tea declara mulţumiţi cu afluxul porumbului spre fabrică, ne spunea interlocutorul nostru. Ritmul zilnic de preluare este depăşit. Coopera­tivele agricole din jur : Periş, Bu­­riaş, Ciolpani, Ciofliceni, Căciulaţi şi Niculeşti au adus la fabrică sute de tone de porumb. La fel şi I.A.S.-urile Urziceni, Mînăstirea şi Buftea. Din unităţile agricole de stat am primit circa 7.000 tone po­rumb boabe. Observaţi însă numele I. A.S.-urilor care aduc porumbul la fabrica noastră. Ele se află la sute de kilometri distanţă. Vă închi­puiţi cit costă transportul“. —■ Cine suportă costul transportu­lui porumbului ? — Fabrica noastră. De aceea, am şi făcut un mic calcul. Să luăm, de pildă, I.A.S. Urziceni. Fermele a­­cestei unităţi au de adus peste 1I. 500 tone porumb boabe. La aceas­tă cantitate adăugaţi circa 30 la sută ciocălăii şi umiditatea. Deci circa 3.500 tone în plus transportate la fabrică. Aplicaţi tariful la tona/ki­­lometru şi veţi vedea că numai a­­cest „plus“ ne costă vreo 400.000 lei. Mai puneţi şi faptul că un autoca­mion nu poate face decit o singură cursă pe zi şi veţi obţine un deficit bănesc atît în conturile noastre cit şi în ale întreprinderilor agricole de stat. — Soluţia ? — Una singură. Să se dea curs programului iniţial care prevedea ca porumbul să fie preluat de în­treprinderea de valorificarea cerea­lelor şi plantelor tehnice. Economi­citatea acestei preluări o poate con­stata oricine. Epilog al „SAPIĂMÎNII“ ECONOMIEI“ la Gîrbovi Casa de Economii şi Con­­semnaţiuni a organizat, prin C.E.C. Ilfov, o acţiune de în­cheiere a „Săptăminii econo­miei“, manifestare tradiţională de frumuseţe etică şi socială care se bucură de un larg e­­cou in rindul maselor. Cu a­­cest prilej in sala căminului cultural din comuna Gîrbovi a avut loc duminică o intilni­­re cu cetăţenii in cadrul că­reia Miron Petcu, preşedintele comitetului executiv al con­siliului popular comunal, a vorbit despre semnificaţia a­­cestui eveniment. Apoi, in pre­zenţa unei comisii speciale, au avut loc tragerile la sorţi pentru luna octombrie a obli­gaţiunilor C.E.C. Au fost a­­cordate 3.607 cîştiguri in va­loare de 3.471.400 lei şi 130 cîştiguri suplimentare in va­loare de 400.000 lei. După care membrii comisiei au pro­cedat la tragerea la sorţi pen­tru trimestrul III a libretelor de economii cu cîştiguri in materiale de construcţie. S-au acordat 36 de cîştiguri cu va­lori cuprinse intre 20.000 şi 5.000 lei. In încheierea manifestării, un grup de artişti de la Tea­trul de revistă şi comedie „Ion Vasilescu", in frunte cu Viţa Ştefan, Mariana Negruzzi, Mihai Oprea, Ion Mihail, A­­lexandru Manolescu şi forma­ţia orchestrală condusă de Je­nied Dobre au prezentat un microconcert-spectacol care s-a bucurat de o entuziastă pri­mire. La susţinerea spectaco­lului şi-a dat concursul şi mult apreciatul acordeonis­t Fărimiţă Lambru. Instruire cu caracter practic a membrilor cinecluburilor ]. Pe baza programului de măsuri elaborat de Plenara Comitetului judeţean de partid din luna septembrie a.c., Consiliul sindical judeţean a organizat miercuri 27 octombrie o instruire cu caracter practic a membrilor celor două cinecluburi de la S.N.O. şi S.N.G., la care au­­ participat şi reprezentanţi ai sindicatelor de la I.R.E.R. şi I.T.A. Bucu­­­­reşti, unităţi unde sunt în curs de organizare noi cinecluburi. Cu acest­­prilej, în faţa participanţilor au fost expuse consideraţii privind activi­­'*­'■ tatea și sarcinile ce revin cinecluburilor, iar un reprezentant al Stu- A­­dioului „Alexandru Sahia" a demonstrat practic modul de lucru cu­­ aparatele de filmat, lămurind totodată și unele probleme tehnice. I Tn încheiere, au fost prezentate trei filme documentare realizate de cineclubul Șantierului naval Giurgiu. Căminul cultural, o prezenţă activă în peisajul satului contemporan RADIO MARŢI 2 NOIEMBRIE PROGRAMUL I 14.00 Compozitorul săptămînii — Mihail Jora ; 14.40 Melodii populare; 15.00 Buletin de ştiri ; 15.05 Selec­ţiuni din operete ; 15.20 Recitalul vio­loncelistului Alfons Capitanovici; 15.40 Pagini vocale şi orchestrale din mu­zica de estradă ; 16.00 Radiojurnal. Buletin meteo-rutier ; 16.15 Muzică ușoară ; 16.35 Cîntecele noastre ; 16.50 Publicitate radio ; 18.Co Radioenciclo­­pedie pentru tineret ; 17.30 Concert de muzică populară ; 18.oo Orele se­rii ; 20.00 Tableta de seară ; 20.05 Zece melodii preferate ; 20.40 Muzi­că populară : 20.55 Ştiinţa la zi : 21.00 Revista şlagărelor : 21.30 Bijuterii mu­zicale : 22.00 Radiojurnal. Buletin meteorologic. Sport: 22.30 Concert de seară :­­ 22.55 Moment poetic : 23.00 Concert de seară (continuare) : 24.00 Buletin de ştiri : 0.03—6.00 Es­trada nocturnă. PROGRAMUL II 14.00 Buletin de ur­ ; 14.05 Muzică populară ; 11.50 Memoria pămîntului românesc ; 15.00 Parada cintecului ; 15.30 Din muzica popoarelor ; 15.44 Suita corală nr. 2 de Dumitru Stan­­cu; 16.00 Radiojurnal. Buletin meteo­­rutier ; 16.15 Concert simfonic ; 16.29 Opera „Madame Bovary“ ; 16.55 Sfa­tul medicului ; 17.00 Buletin de ştiri ; 17.05 Solişti şi formaţii artis­tice de amatori ; 17.30 Teatru serial: „Hanul Ancuţei“ ; 17.50 Melodii ; 18.00 Publicitate radio ; 18.20 Uverturi de Ludwig van Beethoven ; 19.00 Bule­tin de ştiri ; 19.05 Melodii de estra­dă ; 19.30 Ediţie radiofonică ; 19.50 Noapte bună, copii! ; 20.00 Dicţionar de operă ; 20.30 Radiosimpozion; 20.50 Cînta Petula Clark ; 21.00 Bulelin de ştiri ; 21.05 Cronica săptămînii mu­zicale ; 21.30 Atenţiune, părinţi ! 21.50 Melodii populare ; 22.00 Un nou disc de operetă ; 22.50 Recital Al. Bano ; 23.00 Buletin de ştiri ; 23.05 Opt lu­crări profane de Josquin Desprez ; 23.46 Caruselul ritmurilor; 0.10 Mu­zică simfonică ; 0.55—1.00 Buletin de ştiri. MIERCURI 3 NOIEMBRIE PROGRAMUL 1 6.00 Muzică şi actualităţi ; 9.30 Viaţa cărţilor (reluare) ; 10.00 Buletin de ştiri ; 10.05 Muzică populară din Muntenia ; 10.30 Vreau să ştiu ; 11.00 Buletin de ştiri ; 11.05 Melodii cu Elena Neagu ; 11.15 Consultaţie ju­ridică ; 11.30 Cîntece ; 11.50 Cotele apelor Dunării ; 12.00 Disc în foi­leton ; 12.10 Recital de operă Ioana Nicola ; 12.30 Indinire cu melodia populară şi interpretul preferat ; 13.00 Radiojurnal ; 13.15 Avanpremieră co­tidiană ; 13.27 Cîntecul e pretutin­deni. PROGRAMUL II 6.00—8.05 Program muzical de di­mineaţă ; 8.05 Tot înainte ; 8.20 Mic concert Mozart ; 9.00 Piese corale de Gheorghe Şoima ; 9.10 Arii şi scene din opereta ,,Ana Lugojana“ de Fi­­laret Barbu ; 9.30 Buletin de ştiri; 9.35 Solişti şi orchestre de muzică populară ; 10.00 Poemul muncii în­frăţite de Wilhelm Berger ; 10.19 Recital de pian Nicolae Brînduş ; 10.35 Muzică uşoară ; 11.00 Scene din opera s.Mignon” de Ambroise Tho­mas ; 11.30 Concert de muzică popu­lară ; 11.55 ştiinţa la zi ; 12.00 Bu­letin de ştiri ; 12.03 Avanpremieră co­tidiană ; 12.15 Muzică populară ; 12.30 Cînta actorii Stela Popescu, Dan Tu­fam, Dumitru Rucăreanu, Olivera Vuca şi Peter Sellers ; 13.00 Radio­jurnal ; 13.15 Din viaţa de concert a Capitalei . 13.40 Pagini din opere­tele lui Offenbach. TEATRE MARŢI 2 NOIEMBRIE My fair lady, ora 19.30 : Teatrul de Operetă. Cher Antoine, ora 20 : Teatrul de Comedie. Iubire pentru iubire, ora 20 : Tea­trul „Lucia Sturdza Bulandra“ (Sala din str. Al. Sahia). Domnişoara de Belle-Isle, ora 20 : Teatrul Mic. Adio Charlie, ora 19.30 : Teatrul „C. I. Nottara“ (Sala Magheru). Geamandura, ora 19.30 : Teatrul Ciuleşti. Vrăjitoarea, ora 19.30 : Teatrul E­vreiesc de Stat. Elefănţelul curios, ora 15: Teatrul­­,Ţăndărică" (Sala Victoria). Cartea cu Apolodor, ora 17 : Tea­trul­­„Țăndărică“ (Sala Academiei); Siciliana, ora 19.30 : Teatrul „Ion Vasilescu“, CINEMATOGRAFE Eliberarea (seria a IlI-a) : Patria (10. 13, 10.30, 20). Vinovatul este in casă : Festival (9, 11.15, 13.30, 16, 18,30, 21); Excel­sior (9, 11.15, 13.30, 16, 18.30, 20.45). Castanele sunt bune : Luceafărul (9, 11.15, 13.30, 16, 18.30, 21) ; București (9, 11.15, 13.30, 16.30, 18.45, 21). Lampa Iui Aladin : Timpuri Noi (9.15—16.15). Program de filme documentare : Timpuri Noi (18.30, 20.15). Pe Donul liniştit (I—II) : Lumina (9-21). Voi sări din nou peste băltoace : Popular (15.30, 18, 20.15). Motodrama : Flamura (9, 11.15, 13.30, 16, 13.15, 20.30). Cromwell : Doina (11.80, 16, 19.30). Program pentru copii : Doina (10). Asediul : Ferentari (15.30, 17.45, 20). Ritmuri spaniole : Favorit (9.15, 11.30, 13.15, 15.00, 18.15, 20.30) ; Victo- ria (8.45, 11, 13.15, 15.30, 18, 20.30) 7 Melodia (9, 11.15, 13.30, 16, 18.30, 20.45). Aşteptarea : Flacăra (15.30, 17.45, 20). N-am cîntat niciodată pentru tata : Gloria (0, 11.15, 13.30, 16, 18.15, 20.30); Tomis (9, 11.15, 13.30, 16, 18.15, 20.30). Fraţii : Munca (16, 18, 20). Floarea de cactus : Scala (9, 11.15, 13.30, 16.15, 18.45, 21.15) ; Feroviar (9, 11.15, 13.30, 16, 18.30, 20.45) ; Modern (9, 11.15, 13.30, 16, 18.15, 20.30). Romanticii : Drumul Sării (15.30, 17.45, 20). Steaua de tinichea : Grivița (9, 11.15, 13.30, 16, 18.15, 20.30); Aurora (9, 11.15, 13.30, 15.45, 18, 20.15). Timpul berzelor: Cosmos (15.30, 18. 20.15). Aeroportul : Central (9.15, 12.30, 15.45, 19.15) ; Volga (9, 12.15, 15.45, 19.15). Serata : Giulești (15.30, 17.45, 20). Floarea soarelui : Progresul (15.30, 18, 20.15). Povestirile lui Hofmann : Rahova (15.30, 18, 20.30). Tick, Tick. Tick : Mioriţa (10, 12.30, 15, 17.30, 20). Cermen : Laromet (15.30, 17.30, 19.30). Omul orchestră : Moşilor (15.30, 17.45, 20). Brigada diverse In alertă : Cringaşi (15.30, 18, 20.15). Start la moştenire : Unirea (15.30, 18, 20.15). Săptămina nebunilor : Viitorul (16 , 18. 20). După vulpe : Vitan (15.30, 17.45, 20). Cortul roşu : Pacea (16. 19). Articolul 420,­­ Buzeşti (9.15, 12.30, 15.45, 19.15). Secretul planetei maimuţelor: Flo­­reasca (15.45, 18, 20.15). Hello, Dolly­­ : Lira (15.30, 19) ; Arta (16, 19.30). O floare şi doi grădinari­­ înfră­ţirea intre popoare (9.30, 15.45, 19). GIURGIU Bucureşti : II cunoaşteţi pe Urban 2 Lumina . Omul orchestră OLTENIŢA Flacăra : Darclée S.N.O. : Clubul cavalerilor URZICENI Pacea: A fost odată un moş şi o babă BUFTEA Libertăţii : Tripla verificare BOLINTIN Luceafărul : O poveste neinventată STEAGUL ROŞU­ EDUCAREA COMUNISTĂ (Urmare din pag. l-a) adunărilor de partid. In ultima pe­rioadă organizaţiile de bază au ini­ţiat adunări în care conferenţiari repartizaţi de comitetul comunal au ţinut expuneri pe tema apărării avu­tului obştesc. La adunările din fer­mele cooperativei agricole s-au exemplificat aceste expuneri cu oa­meni care s-au înfruptat din bunu­rile colectivului, primindu-şi pentru aceasta pedeapsa cuvenită. Este vor­ba de fostul şef contabil Petre Con­stantin şi şoferul Aurel Preda. La şcoala generală comuniştii au dis­cutat îndelung despre lacunele mun­cii educative. Faptul că trei foşti elevi ai şcolii au fost judecaţi pen­tru infracţiunea de jaf a impus o reconsiderare a formelor muncii edu­cative desfăşurată de cadrele di­dactice. Au mai fost înfăptuite şi alte o­­biective. Astfel, s-a reorganizat ac­tivitatea colectivelor de agitatori, la instruire insistîndu-se îndeosebi asu­pra argumentării explicaţiilor privi­toare la politica partidului în do­meniul agriculturii, organizarea unor convorbiri pe marginea legilor re­cent apărute şi a planului cincinal aprobat de Marea Adunare Naţio­nală. Gazeta satirică „Cadranul in­formativ" redă cu mai multă regu­laritate „exemple" negative în spe­cial dintre cei care au fost prinşi cu ştiulefi în sac. A fost, de ase­menea, difuzată şi discutată în for­maţiunile de lucru ale cooperativei agricole foaia volantă editată la ni­velul consiliului intercooperatist Bo­­lintin Vale. — Aţi amintit şi de atragerea in­telectualilor comunei la activitatea politico-educativă. Ce s-a întreprins în acest sens ? — Refinînd această idee preţioasă din Expunerea tovarăşului Nicolae Ceauşescu la consfătuirea cu activul de partid din domeniul ideologiei, comitetul comunal a acţionat cu fer­mitate în direcţia cuprinderii tutu­ror intelectualilor în forme ale muncii educative. In urma unei discuţii cu aceştia am trecut la organizarea unor formaţiuni şi grupuri de inte­­lectuali, în funcţie de aptitudini şi de dorinţa exprimată de fiecare. Astfel, la grupul de conferenţiari au fost cuprinşi Gheorghe Lambă, direc­torul şcolii, Victor Nanu, medic ve­terinar, Adelaida Predescu şi Vero­nica Iliescu, profesoare. În colecti­vul de teatru activează acum Florica Popescu şi Maria Ştefan. Profesorii Vasile Popa şi Marcela Cristescu se ocupă de crearea a două brigăzi de agitaţie. În felul acesta, ne-am asigurat o mai bună cuprindere a formelor muncii politico-educative, o creştere calitativă a activităţilor organizate la căminul cultural. În acelaşi timp am stabilit ca membrii comitetului comunal de partid, specialiştii, in­telectualii să ţină periodic informări politice în cadrul organizaţiilor de partid, în faţa tinerilor, a elevilor şcolii generale. Toate aceste activi­tăţi sunt urmărite sistematic de co­mitetul comunal de partid, interve­nind operativ acolo unde se mani­festă încă neajunsuri. Pentru că, de ce n-am spune-o, acestea mai apar ici şi colo. După cum se observă, la nivelul comitetului comunal de partid sunt conturate mai bine unele acţiuni po­litico-educative. S-a reuşit antrenarea unui număr mai mare de oameni la înfăptuirea obiectivelor din progra­mele de măsuri. Trebuie spus însă ca la nivelul organizaţiilor de bază, al comitetului de partid din C.A.P. lucrurile nu s-au schimbat prea mult. Deşi au fost adoptate măsuri bune, nu se urmăreşte atent realizarea lor. Agitatorii desfăşoară încă o muncă discontinuă, la general, lipsită de iniţiativă. Membrilor de partid nu li se repartizează sarcini concrete, nu se urmăreşte activitatea fiecăruia. In adunări combativitatea faţă de fe­­nomenele negative este destul de scăzută. Mulţi comunişti din rîndul membrilor cooperatori şi al mecani­zatorilor nu sunt exemple în muncă şi comportare. Toate acestea pot fi rezolvate printr-o îndrumare siste­­matică, prin ajutor şi control efi­cient. Deplasînd centrul de greutate al muncii politico-educative în orga­nizaţiile de bază, la nivelul forma­ţiunilor de lucru, se va reuşi o spo­rire a influenţei comuniştilor asupra realizărilor de plan, o dezvoltare continuă a conştiinţei membrilor de partid, a tuturor oamenilor muncii din Grădinari. IMPORTANT! Anunţăm pe cititorii noştri că a început reînnoirea abonamentelor pentru anul 1972. Abonaţi-vă din timp şi pe termene cît mai lungi, pen­tru a vă asigura continuitate în primirea publicaţiei. Preţul unui abonament este de : — anual 96 lei — pe şase luni 48 lei — pe trei luni 24 lei Abonamentele se fac prin oficiile şi agenţiile PTTR, factorii poştali şi difuzorii de presă de la sate. Reînnoiţi-va abonamentul pentru anul 1972 la ziarul Se cere o „investiţie" mai mare de iniţiativă Acţiunea de orga­nizare a atelierelor­­şcoală a început op­timist şi în comuna Răsuceni. Prin grija autorităţilor locale s-au asigurat spaţii­le respective, chiar şi o parte din inven­tarul necesar. Şi, to­tuşi, la nici una din şcolile generale din localitate nu se poa­te încă vorbi de un atelier şcolar pus la punct. Lipsesc mul­te scule, materiale, adică un minim de condiţii pentru ca elevii să-şi poată dezvolta aptitudinile prin activităţi prac­tice. Cum se expli­că această situaţie ? Răspunsul ni-l su­gera primarul comu­nei, tov. Ion Preo­teasa . „ Comitetul exe­cutiv al consiliului popular comunal a făcut tot ce depin­dea de posibilităţile sale, dar fondurile bugetare nu au in­cluse pentru actua­lul an sume sufici­ente destinate atelie­relor şcoală. După cite ştiu, prin alte părţi contribuie şi unităţile locale la a­­ceastă acţiune im­portantă. Era nece­sar să-şi aducă con­tribuţia şi cooperati­vele agricole de pro­ducţie din comuna noastră, ceea ce nu s-a întimplat. Problema a făcut şi obiectul unei a­­nalize în cadrul bi­roului comitetului comunal de partid. — Preşedinţii coo­perativelor agricole din comună nu au manifestat, in prin­cipiu, reţineri in ceea ce priveşte contribuţia unităţii NOTE­ lor respective la or­ganizarea ateliere­­lor-şcoală, ne spune tov. Ştefan Petrache, secretarul comitetu­lui comunal de par­tid, dar toţi ridicau aceeaşi problemă: din ce fonduri ? Mai precis, fiecare aştep­ta precizări „de sus", de la Direcţia generală a agricul­turii, de la Uniunea judeţeană a coope­rativelor agricole de producţie... Problema in dis­cuţie este, ce-i drept, nouă, dar nu atît de complicată pe cît se pare. Re­zolvarea este condi­ţionată numai de ,fondurile" de iniţi­ativă proprie de care nu trebuie să ducă lipsă nici o u­­nitate. La Putineiu, C.A.P. a asigurat o parte din materiale­le de construcţ­ie, u­­nelte şi scule, exe­cuţia unor lucrări cu meseriaşi proprii, şi nu-i vorba de un singur caz de acest fe­l. Aşa ar fi tre­buit să procedeze şi conducerile C.A.P. din Răsuceni. Există meseriaşi, unităţile respective au atelie­re proprii in care se pot confecţiona, fără eforturi financiare, multe din uneltele necesare atelierelor­­şcoală. Nici cumpă­rările nu sunt impo­sibile dacă avem in vedere faptul că u­­nităţile respective au fost ajutate in toate campaniile a­­gricole de elevii şco­lilor generale din localitate. Valoarea muncii efectuate de ei este de ordinul zecilor de mii de lei. Se poate spune, deci, că nu in „pre­cizările“ oficiale, ci in iniţiativa locală trebuie căutată solu­ţionarea problemelor legate de organiza­rea şi dotarea ateli­­erelor-şcoală din co­muna Răsuceni. GH. ŢAPIRDEA PE URMELE MATERIALELOR PUBLICATE • Semnalele au fost recepţionate operativ In ziarul nostru din 17 septem­brie a.c. s-a publicat articolul „în prag de toamnă prin maga­zinele săteşti“ în care se criticau unele deficienţe în aproviziona­rea magazinelor săteşti din co­munele Călugăreni şi Adunaţii Copăceni. In răspunsul primit de la IJECOOP Ilfov se arată că la cooperativa Călugăreni s-a rezol­vat aprovizionarea cu rechizite şcolare a magazinului din Hulu­­beşti. De asemenea deficienţele constatate la cooperativa „30 De­cembrie”­. Astfel a fost rezolvată problema vitrinierilor care vor vizita şi reţeaua de la Adunaţii Copăceni. In ceea ce priveşte în­călţămintea pentru bărbaţi şi co­pii, situaţia s-a îmbunătăţit. In privinţa firmelor magazinelor, care fie că erau vechi şi deterio­rate, fie că lipseau, IJECOOP ne aduce la cunoştinţă că acestea sunt în curs de confecţionare. Cazul gestionarului Traian Dobrescu de la magazinul sătesc din Mogoşeşti care nu respectă orarul de funcţionare al magazi­nului, în răspuns se arată că el­­ va fi supus adunării obşteşti a membrilor cooperatori, şi măsu­rile ce vor fi luate, vor fi comu­nicate şi ziarului Un răspuns pe care-l considerăm incomplet... , , Foiletonul „Piscina de la Cio­­rogîrla“ publicat în ziarul nostru nr. 6916 din 24 septembrie sesiza faptul că masive cantităţi de o­­biecte sanitare şi plăci din gre­sie au fost depozitate necorespun­zător în jurul podului peste rîul Ciorogîrla chiar în comuna cu a­­celaşi nume. In răspunsul primit din partea întreprinderii de produse din ce­ramică fină pentru construcţii — CESAROM — se arată la început că aspectele sesizate sunt confor­me cu realitatea. In continuare se spune: „Aceste pierderi tehno­logice neutilizabile în procesul de producţie (e vorba de obiec­tele sanitare şi plăcile din gresie, n.r.) sunt îndepărtate din între­prindere şi uneori din neglijenţă sunt depozitate la întîmplare în loc de a fi depozitate în locurile convenite cu organele locale. Analizînd aspectele din mate­rial şi la faţa locului, am hotărît să acţionăm în următoarele di­recţii pentru diminuarea efectelor acestor pierderi tehnologice: a). Este în curs de încercare­­utilizarea deşeurilor de plăci de gresie ca înlocuitor de piatră de rîu în formarea betoanelor. ...c) Imprăştierea şi nivelarea (în scopul eliminării aspectului neplăcut) acestor materiale ce au fost depozitate necorespunzător“ Cu regret constatăm însă că acţiunea de împrăştiere şi nive­lare a acestor materiale nu s-a făcut simţită. Şi încă o nedumerire­ nu se pomeneşte nimic în răspunsul trimis redacţiei despre obiectele sanitare aflate în stare bună, care, fiind lovite la împachetat, au fost trecute tot ca deşeuri. Ce măsuri s-au luat pentru recupera­rea acestor bunuri irosite?. • Operativitatea şi in drepturi In nr. 6919 din 28 septembrie 1971, ziarul nostru a publicat ar­ticolul intitulat „Un bilanţ tar­div din care răzbate automulţu­­mirea“ în care erau scoase la iveală şi unele aspecte negative cu privire la modul de rezolvare a cererilor, scrisorilor şi recla­­maţiilor cetăţenilor din munici­piul Giurgiu. In răspunsul primit, Biroul Permanent al Comitetului execu­tiv îşi însuşeşte observaţiile fă­cute cu cîteva menţiuni: „Intr-adevăr, instrucţiunile de aplicare a Decretului nr. 534/1966 şi indicaţiile date de Comitetul e­­xecutiv al Consiliului popular al judeţului Ilfov, menţionează ana­liza semestrială a modului de re­zolvare al cererilor, sesizărilor şi reclamaţiilor cetăţenilor“... Ca motiv invocat pentru neres­­pectarea acestei dispoziţii supe­rioare se arată că „cum în acest sector de activitate nu se ivise probleme mai importante care să competenţa­ repuse facă obiectul unei analize temei­nice, pentru luarea unor măsuri, a stabilit analiza acestei proble­me în cadrul şedinţei de Comitet executiv din luna septembrie“. In continuare, se arată că lu­crările de reparaţii a imobilului tovarăşei Angela Alexe au fost terminate, iar vina pentru tără­gănarea lor o poartă I.G.C.b. precum şi S.G.C.h. care nu a con­trolat modul de executare a lu­crărilor. Nu se arată însă ce mă­suri s-au luat împotriva celor vi­novaţi de această situaţie. In încheierea răspunsului se arată că pe viitor „Biroul Per­manent al Comitetului executiv al Consiliului popular municipal, va căuta să rezolve cu mai multă operativitate şi competenţă sesi­zările cetăţenilor dînd curs favo­rabil şi lichidarea practicilor care lezează interesele obşteşti sau personale ale oamenilor muncii“. C. T. VASILIU STAREA TIMPULUI Institutul Meteorologie comunică , In următoarele 24 de ore, vreme în curs de ameliorare uşoară. Cerul va deveni schimbător. Precipitaţii slabe. Vint slab pînă la potrivit. Tempera­tura minimă va fi cuprinsă între minus 2 şi 0 grade, iar maxima între 6 şi 8 grade. In următoarele trei zile, vreme în curs de ameliorare. Cer variabil. Vînt slab. Temperatura in creștere uşoară.

Next