Steagul Roşu, ianuarie 1972 (Anul 24, nr. 7001-7024)

1972-01-14 / nr. 7010

PROLETARI DIN TOATE ŢÂRiL­E, UNITI-VA! ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN ILFOV AL P. C R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN Anul XXIV­­ Nr. 7010 Vineri 14 ianuarie 1972 4 pagin 30 bani Sunt perspective pentru îmbunătăţirea prestărilor către populaţie? La sfîrşitul anului 1971 în, judeţul Ilfov funcţionau opt cooperative meşteşugăreşti, cu aproape 4.500 co­operatori şi angajaţi care îşi desfă­şoară şi în­­prezent activitatea în cadrul a 148 unităţi de serie şi de­servire. Rezultatele obţinute în cursul anului trecut sunt rodul efor­turilor depuse de membrii coopera­tori, de­­toţi­ ceilalţi lucrători care au desfăşurat o muncă permanentă în vederea îndeplinirii planului, a traducerii în viaţă a sarcinilor ce le-au revenit. Ne aflăm in a doua decadă a lunii ianuarie, iar cooperativele meş­teşugăreşti din judeţul nostru rapor­tează de acum primele succese. A­­ceasta a prilejuit şi convorbirea noastră cu­ tovarăşul I. BALABAN, preşedintele U.J.C.M. Ilfov. — Ca primă întrebare, tovarăşe preşedinte, am dori să cunoaştem cu ce rezultate s-a încheiat anul 1971 ? — Aş vorbi despre folosirea efi­cientă a­­mijloacelor materiale şi băneşti care a făcut să sporească volumul beneficiilor cu peste 30 milioane lei. In­­ ansamblul măsu­rilor luate, care au contribuit la obţinerea rezultatelor bune, aş vrea să menţionez, în primul rînd efor­turile depuse pentru reorganizarea capacităţilor de producţie şi ser­vică, îmbunătăţirea calităţii produ­selor şi a serviciilor şi creşterea efi­cienţei economice a întregii acti­vităţi. • • · * λ In principal, un loc de seamă în activitatea cooperatorilor noştri l-a ocupat îmbunătăţirea calităţii pro­duselor, a prestărilor şi serviciilor destinate să corespundă în cea mai mare măsură cerinţelor, exigenţelor populaţiei şi­­ ai celorlalţi benefi­ciari. Am folosit pentru aceasta organizarea de expoziţii, schimburi de experienţă, participarea la dife­rite concursuri, consfătuiri şi in­structaje, pe ramuri de activitate.­­ Dacă ne amintim bine, într-o şedinţă a Comitetului executiv al έ.J.C.M.-Ilfov, care a avut loc spre sfîrşitul anului trecut, s-au făcut referiri la unele situaţii care au influenţat în mod negativ activita­tea cooperativelor meşteşugăreşti. Ce v-aţi propus pentru remedierea acestora ? — Intr-adevăr, la şedinţa la care vă referiţi s-au subliniat încă o dată neajunsurile existente în acti­vitatea cooperativelor meşteşugă­reşti şi îndeosebi în acele laturi ale activităţii noastre cum ar fi producţia şi servirea, calitatea aces­tora. De ce n-am spune-o : în do­meniul diversificării activităţii de servire, rezultatele obţinute nu s-au ridicat încă la nivelul cerinţelor populaţiei, acest sector prezentînd încă rămîneri în urmă în numeroase unităţi ale­ cooperativelor. Avem localităţi în care o serie de activi­tăţi nu satisfac în suficientă măsură necesităţile populaţiei. Aş cita în acest sens ceasornicăria de la Buf­tea, topilăriile de la Olteniţa şi Ur­­ziceni, unităţile pentru reparat ju­cării, umbrele, fermoare, brichete, pentru servicii casnice şi gospodă­reşti etc. Insuficient dezvoltate sunt şi acti­vităţile de marochinărie şi trico­taje, din care cauză organizaţia noastră comercială este pusă în si­tuaţia să apeleze deseori la produ­sele respective din alte judeţe pen­tru a-şi asigura fondul de marfă. Trebuie să precizăm că noi am dat deseori indicaţii, am îndrumat co­operativele în vederea înlăturării acestei situaţii însă remedierea ei a fost numai de moment. Sîntem hotărîţi ca în acest an, încă de pe acum, să trecem la­­ acţiuni ferme pentru remedierea acestor neajun­suri.­­ Deseori s-a semnalat o atitu­dine necorespunzătoare a conducerii unor cooperative faţă de sectorul de reparaţii şi prestări în construc­ţii pentru populaţie. Cum vedeţi această situaţie şi ce preconizaţi pentru rezolvarea problemei ? — Trebuie să fie clar pentru toţi­­ cei care­­ lucrează în cooperaţia meşteşugărească că o sarcină prin­cipală a noastră este de a efectua prestări şi servicii pentru populaţie, precum şi de a completa o gamă de produse mărunte pe care întreprin­derile mari nu le pot executa. Din păcate sectorul de reparaţii şi pres­tări în construcţii pentru populaţie a înregistrat în anul 1971 multe ne­­realizări faţă de plan. O cauză prin­cipală este şi orientarea greşită a conducerii cooperativei „Prestarea“ precum şi a conducerilor de şantiere , aparţinînd acestei cooperative, care urmăreau să contracteze­ lucrări cu întreprinderile de stat în defavoa­rea populaţiei, considerînd că lu­crările către populaţie sunt prea puţin rentabile. Printr-o mai bună organizare a şantierelor, printr-un L. FRÎMU (Continuare in pag. a 3-a) O vastă şi variată gamă de produse ale industriei uşoare Centralele Ministerului Industri­ei Uşoare pregătesc pentru acest an un număr de­­ 10 000 sorti­mente noi. Această gamă vastă de produse se caracterizează printr-o varietate de desene şi poziţii coloristice în contexturi adaptate modei şi gusturilor cum­părătorilor. De pildă, întreprin­derea bucureşteana „Dacia“, va realiza ţesături din amestec de poliester cu bumbac, in culori uni, şi numeroase materiale im­primate pentru rochii. Mătăsuri­­le sintetice de Iaşi, stofa „Per­­maront“ pentru costume bărbă­teşti, stofele decorative de mo­bilă livrate de Combinatul tex­til din Odorheiul Secuiesc sunt tot atitea produse noi care vor fi puse în acest an, la dispoziţia cumpărătorilor. De asemenea cele 17 întreprinderi aparţinind centralei de specialitate cu sediul în Capitală, vor livra colecţii în­tregi de confecţii şi tricotaje pentru bărbaţi, femei şi copii în ceea ce priveşte producţ­a de încălţăminte, a fost iniţiată o am­pla acţiune vizind înlocuirea materiilor prime clasice cu pie­lea şi talpa sintetică, îmbunătă­ţirea calităţii şi crearea unor mo­dele mai frumoase, mai rezistente şi mai elegante. Nomenclatorul noutăţilor din acest an cuprin­de, totodată, o serie de articole de uz casnic, cum ar fi vase inoxidabile, uscatoare de rufe şi maşini electrice de gătit. Concomitent cu preocuparea îndreptată spre sporirea şi di­versificarea producţiei, se urmă­reşte realizarea unor sortimente la preţuri reduse. Astfel, în a­­nul 1972 din totalul livrărilor că­tre fondul pieţii, articolele cu preţuri mici vor reprezenta la ţesăturile de bumbac şi lină 75 la sută, iar la încălţăminte peste 80 la sută. (Agerpres) iiii timmi MMi ^ ' -- mm&imM mmmm Lucrări de laborator, în cadrul erei de fizica, la Liceu­ teoretic din Branești Sudorii Fotó : F. GRONSCHI Forţa pentru urbanizarea comunei rezidă în participarea cetăţenie,­ în tumultuoasa epocă pe care o trăim ne îngăduim adesea scurte popasuri care ne dau putinţa să privim spre noi înşine, spre ceea ce am înfăptuit. Sunt prilejuri de satisfacţie şi de lucide căutări pentru în­lâturarea unor neajunsuri. Construim o patrie înfloritoare, edificăm o societate animată de cele mai umane ţeluri din care a cunoscut is­toria. Avem siguranţa prezentului şi certitudinea viitorului. Programul prezentat de tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU la plenara Comitetului Central al parti­dului din 3—5 noiembrie 1971 constituie un docu­ment de excepţională importanţă pentru dfiictt­­dezvoltării societăţii socialiste şi comuni­te in tm­a noastră. La rîndul său, Conferința pi r­­s secretarilor comitetelor de partid ş. n n­­e­p­­ţilor consiliilor populare comunale şi dat n/s. î bolduri în muncă organelor de parti;) şi d. s r de la sate. Secretarii şi primarii întorşi ac.:::A .v, în minte preţioasele învăţăminte aîe er t competenţele şi rolul pe care îl au în virfr .di ‘ au pornit la muncă cu mai multă li­nă şi «f­­uV. Oameni, fapte, realizări încă de la intrare, comuna te întîmpină cu cîteva blocuri, apoi o construcţie impozantă, dată de cu­­rînd în folosinţă — căminul cul­tural. Mai încolo, la cîteva sute de metri, pe o stradă lăturalnică se construieşte o clădire, sala de fes­tivităţi cu 200 locuri. Toate insti­tuţiile care dau conturul centrului civic sunt împrejmuite cu gard nou de prefabricate şi plasa de­ sîrmă, de o parte şi de alta tro­­tuoare din dale de beton. Privirea se opreşte la o nouă construcţie, la roşu ’ — viitorul sediu al pri­măriei, înnoiri mai la tot pasul Intr-adevăr, comuna Bolintin-Deal, supusă prefacerilor întocmai tutu­ror aşezărilor rurale din ţara noas­tră, şi-a creat un chip nou care nu mai aduce deloc cu cel din trecut, în această comună şantierul a de­venit o prezenţă de toate zilele La consiliul , popular, din discu­ţia­­cu Marin Calotir, primarul co­munei, Ion Muscăloiu, locţiitorul secretarului comitetului comunal de partid şi ing. Ion Neagu, pre­şedintele cooperativei­­ agricole, aveam să aflu multe fapte, reali­zări şi mai ales gînduri de viitor. Prin munca harnică, pasionată, bolintinenii, în frunte cu comuniştii, au reuşit să obţină însemnate rea­lizări în anul ce s-a încheiat în întrecerea patriotică ,pentru buna gospodărire şi înfrumuseţare a lo­calităţilor. Strădaniile lor au fost răsplătite de obţinerea premiului II pe judeţ In val­ vue in lei. Peste 50 d- t-r-’ii n , insigne de in nr-isi în patriotică de honfi gi- ›‡ ■ înfrumusețare u cvpi.-u.. t • i. . — Fiecare Ir’ttnl ■ 11 ■ • ii cerii patriotice intre 'ta­in acelaș timp o­mul r.df -1 ■ pării cetățenii, j Iu rr prin care trec . ›,■. .i›‚ ii .. 1 primarul corr­­un încheiat, de .n'i •‚ (Continua’r iu DOSARUL PROTEINELOR FURAJERE PIERDUTE Fila nr. 4: Începe... începutul la „intr-un fel, dezbaterea ziarului ne-a luat o piatră de pe inimă şi ne-a dezlegat şarada ; vom face şi noi făină de sînge". Aceste cîteva cuvinte reprezintă mărturisirea ingi­nerului şef al cooperativei agricole de producţie din Buftea, Iosif Moia­­nu. Şi într-un fel ele ar putea înche­ia şi memoriul tehnico-economic al cooperativei din Buftea privind „ne­cesitatea economică a înfiinţării Fa­bricii de făinuri furajere şi furaje combinate la C.A.P. Buftea". Vă amintiţi, probabil, că în in­tervenţia publicată în nr. 7007 al zi­arului nostru anunţam că la Buftea cooperatorii, pătrunşi de importan­ţa pe care o prezintă întărirea ba­zei furajere în dezvoltarea creşte­rii animalelor, ar vrea să-şi creeze o mică fabrică de furaje. Sîntem in măsură să informăm că la această oră proiectul este aproape gata, iar demersurile finale sunt de natură să apropie ziua semnării actului de constituire. Obiectul în ipoteza de mai sus, la coopera­tiva agricolă de producţie din Buf­tea, ar urma să se producă, să se folosească şi să se vîndă şi altora următoarele produse furajere de origine animalieră şi vegetală : făi­nuri de carne, peşte, oase, scoici, de seminţe de măceşe, de sîmburi de fructe şi de baştină de fructe, de seminţe şi coji de roşii, ardei, mază­re, lucerna, urzici etc . plus carbonat de calciu. Consecinţe Iată acum şi cîteva cifre privi­toare la eficienţă. Ţinîndu-se seama şi de faptul că ceea ce va prisosi va fi vîndut, producţia anuală se va ridica la 2.150 tone de asemenea făinuri, la un preţ de cost de 3.895.000 lei, iar valoarea produc­ţiei sub raportul preţului de vînza­­re va fi de 5.840.000 lei. Deci din capul locului, se prefigurează un beneficiu de 1.945.000 lei anual. Va fi însă acesta şi singurul cîştig ? Nu! Primul şi cel mai important benefi­ciu, care la rîndu-i va isca o ade­vărată „înlănţuire" de alte benefi­cii, va rezulta din eficienţa furajă­rii cu raţii în care aceste făinuri vor aduce conţinuturi proteice va­riind, de la sortiment la sortiment, între 18 şi 50 la sută. De altfel, in­ginerul Moianu ne spunea : „Ideea a fost generată de o experienţă an­terioară a cooperativei noastre ; încă din anul 1962 am organizat fa­bricarea unora din aceste făinuri, desigur, în cantităţi extrem de mici şi am cunoscut bine marele lor a­­vantaj". Modalităţi Fabrica este prevăzută să fie construită în două etape : prima, pînă în luna mai 1972, iar a doua şi ultima, în continuare, pînă în 1973. „Lucrările, citim în memoriul tehnico-economic, vor fi executate în regie proprie sau în antrepriză, cu unităţi de stat, prin care vom p­rocura şi toate utilajele, agrega­tele şi materialele necesare pe şan­tier"." Investiţia totală se ridică la 2.800 000 lei (s-a adoptat deci o soluţie intermediară între aceea de la Otopeni şi aceea de la Agigea) şi se referă­­ la întregul ansamblu de necesităţi care­ va pune în miş­care fabrica, în cît timp este amor­tizabilă investiţia putem deduce din beneficiul care rezultă din diferen­ţa preţului de vînzare şi a celui de cost, adică 1.945.000 lei anual. Dar dacă adăugăm aici şi beneficiile care se vor obţine din scontata creştere a producţiilor sectorului zo­otehnic, ne vom putea lesne da sea­ma că amortismentul e mult mai mare... Ca să nu mai vorbim de acel „beneficiu" pe care-l va cîşti­­ga starea biologică, din generaţie în generaţie, a efectivului de ani­male... De fapt n-am făcut altceva de­cit să redăm aici, foarte pe scurt, planurile cooperatorilor din Buftea. În ceea ce ne priveşte promitem so­lemn să aducem prin intermediul lor o nouă probă la „dosar", şi încă una fotografică : primul ţă­ruş ! Pînă atunci însă vom da­­ din nou cuvîntul inginerului şef : „N-am inclus în planurile noastre făina de sînge pentru că nu avem de unde să luăm materia primă ; desigur, dacă o vom avea, ar fi cu mult mai rentabil pentru noi decit tot ce ne-am propus". La care ne mulţu­mim să încheiem alăturînd prin re­ci­­tare ceea ce ne spunea la 21 de­­­cembrie 1971, în nr. 6991 al ziaru­lui nostru, şeful abatorului din Giur­giu, pe marginea acelor 180 de va­goane de sînge care au luat dru­mul canalelor :„Nouă ne trebuie nu­mai recipienţi şi beneficiari". Poate că au apărut azi , poate că la Buftea începe începutul... B. DUNĂREANU ★ SEMNALE Ai, la unitate, o lipsă de 10.000 de lei ! Ce-ai de gînd ? ■ Nu mă pot decide să-i plătesc sau să-mi fac auto­critica ? ... Desen de FRED GHENADESCU „Festivalul ci jocului şi­­ ilfovean “ Simbota, 35 ianuarie 1972 în­cepe în judeţul nostru o amplă trecere , în­­ revistă a formaţiilor artistice şi ai interpreţilor ama­tori, pe toate genurile de artă, care marchează declanşarea „FESTIVALULUI CINTECULUI, JOCULUI ŞI PORTULUI ILFO­­VEAN“ — manifestare devenită tradiţională. Ediţia din acest an dobindeşte semnificaţii deosebite, şi anunţă în acelaşi timp şi cîteva noutăţi de ordin organizatoric. Incadrîn­­du-se în ciclul de acţiuni com­plexe cu caracter cultural-edu­­cativ grupate la nivelul judeţu­lui sub genericul „CULTURA ŞI PROGRES SOCIAL IN JU­DEŢUL ILFOV“, etapa de masă a festivalului — susţinută pe oraşe şi pe centre de localităţi de către artiştii amatori ce re­prezintă întreprinderile, institu­ţiile, aşezămintele culturale şi cluburile — este eşalonată ast­fel: — brigăzile artistice de agita­ție — 1 -tr.un · f.•' 1972 — fc ■ ■ ațt’i • ' v, tori și . it’Uiri ■ ... februar — — f, f. ^ • •' ;■ fi ce, s ■ ■ : ' tiști — 1 ri . . 1 i. 1972. In c , ifi I­. .. ; rind ir t i'e 7 a • • •† închei i .‰† ‰ •† • culturi1 11 ■ e tori d­in că' iu 1 ¡ yt SA'.1 4 »»)• a-/ • h ih. ți: scene hucu ic • : ' ■ ■ de irVi ji d, carac. ■■•ncrm­ă ■ i’i • ■ • ' rilor yi al •; f itoari din her-'-]" cialist, at·- •'·' •’ '• • -c» de 1 imn s; -n:" Wj . .U;,w. . • .. t Directorul Cente ni ri» i·­­marc a creaţiei popul­ui-. s mişcării arti«tic e de nm-ft Ilin (Civil imnare ni nan n r» a V Instruirea propagandiştilor care conduc învătămîntul * de partid la sate In zilele de 11, 12 şi 13 'w­nuarie 1972 a avut loc la C mitetul judeţean Ilfov e! P r pregătirea lunară a P. •'­v dîştilor care conduc nivcii învăţâmîntului de parti­­­d» sate. Ca si în celelalte N'î' care au avut loc pînă in P­­­zent, conţinutul pr­et : din această lună a avu­t" racter variat si diferen­­t ce a dat posibilitatea i13 n propagandiştilor atît c r- • - me care să conducă 1 r;" rea nivelului de cuno­­litico-ideologice gener - :I cele specifice fiecărei nrr­­învătămînt. Ia fata propagand •’i.'nr fost prezentate expr. consultaţii privitoare t lorile morale ale soc cialiste“, „Apărarea r tarea avutului obşte­­­i datorire moral­ă fundamentală“. „Pămn ■ i! •• cipalul mijloc de p. agricultură. Legea r la apărarea, conserv: losirea terenurilor ■" „Dezvoltarea si din • parcului de maşini s, 1 în anii 1971—19751 1 • r craţia internă şi d ' partid”. ..Congresul - - ' a partidului (19101 p ” P.S.D.R.”, „Sarcinii tiilor de partid d_ r---\ obşteşti de la* satfjr1)-' deplinirea indicato’' ce revin judeţului 1972”. „Unele pro­­ale ale situaţiei vii ■‡■‹ ‡• Expunerile şi cor­ul­­fost susţinute de 1 •i'v't t al P-C.R. şi ai Cc — n-'-i’ni *­detean Ilfov al P.C.'î, In cadrul instr/'-' 1 . un util schimb d­vind Îmbogăţirea in '"inn"" ■ a conţinutului pregătirii r. pagandiştilor.

Next