Steagul Roşu, ianuarie 1972 (Anul 24, nr. 7001-7024)
1972-01-14 / nr. 7010
PROLETARI DIN TOATE ŢÂRiLE, UNITI-VA! ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN ILFOV AL P. C R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN Anul XXIV Nr. 7010 Vineri 14 ianuarie 1972 4 pagin 30 bani Sunt perspective pentru îmbunătăţirea prestărilor către populaţie? La sfîrşitul anului 1971 în, judeţul Ilfov funcţionau opt cooperative meşteşugăreşti, cu aproape 4.500 cooperatori şi angajaţi care îşi desfăşoară şi înprezent activitatea în cadrul a 148 unităţi de serie şi deservire. Rezultatele obţinute în cursul anului trecut sunt rodul eforturilor depuse de membrii cooperatori, detoţi ceilalţi lucrători care au desfăşurat o muncă permanentă în vederea îndeplinirii planului, a traducerii în viaţă a sarcinilor ce le-au revenit. Ne aflăm in a doua decadă a lunii ianuarie, iar cooperativele meşteşugăreşti din judeţul nostru raportează de acum primele succese. Aceasta a prilejuit şi convorbirea noastră cu tovarăşul I. BALABAN, preşedintele U.J.C.M. Ilfov. — Ca primă întrebare, tovarăşe preşedinte, am dori să cunoaştem cu ce rezultate s-a încheiat anul 1971 ? — Aş vorbi despre folosirea eficientă amijloacelor materiale şi băneşti care a făcut să sporească volumul beneficiilor cu peste 30 milioane lei. In ansamblul măsurilor luate, care au contribuit la obţinerea rezultatelor bune, aş vrea să menţionez, în primul rînd eforturile depuse pentru reorganizarea capacităţilor de producţie şi servică, îmbunătăţirea calităţii produselor şi a serviciilor şi creşterea eficienţei economice a întregii activităţi. • • · * λ In principal, un loc de seamă în activitatea cooperatorilor noştri l-a ocupat îmbunătăţirea calităţii produselor, a prestărilor şi serviciilor destinate să corespundă în cea mai mare măsură cerinţelor, exigenţelor populaţiei şi ai celorlalţi beneficiari. Am folosit pentru aceasta organizarea de expoziţii, schimburi de experienţă, participarea la diferite concursuri, consfătuiri şi instructaje, pe ramuri de activitate. Dacă ne amintim bine, într-o şedinţă a Comitetului executiv al Î.J.C.M.-Ilfov, care a avut loc spre sfîrşitul anului trecut, s-au făcut referiri la unele situaţii care au influenţat în mod negativ activitatea cooperativelor meşteşugăreşti. Ce v-aţi propus pentru remedierea acestora ? — Intr-adevăr, la şedinţa la care vă referiţi s-au subliniat încă o dată neajunsurile existente în activitatea cooperativelor meşteşugăreşti şi îndeosebi în acele laturi ale activităţii noastre cum ar fi producţia şi servirea, calitatea acestora. De ce n-am spune-o : în domeniul diversificării activităţii de servire, rezultatele obţinute nu s-au ridicat încă la nivelul cerinţelor populaţiei, acest sector prezentînd încă rămîneri în urmă în numeroase unităţi ale cooperativelor. Avem localităţi în care o serie de activităţi nu satisfac în suficientă măsură necesităţile populaţiei. Aş cita în acest sens ceasornicăria de la Buftea, topilăriile de la Olteniţa şi Urziceni, unităţile pentru reparat jucării, umbrele, fermoare, brichete, pentru servicii casnice şi gospodăreşti etc. Insuficient dezvoltate sunt şi activităţile de marochinărie şi tricotaje, din care cauză organizaţia noastră comercială este pusă în situaţia să apeleze deseori la produsele respective din alte judeţe pentru a-şi asigura fondul de marfă. Trebuie să precizăm că noi am dat deseori indicaţii, am îndrumat cooperativele în vederea înlăturării acestei situaţii însă remedierea ei a fost numai de moment. Sîntem hotărîţi ca în acest an, încă de pe acum, să trecem la acţiuni ferme pentru remedierea acestor neajunsuri. Deseori s-a semnalat o atitudine necorespunzătoare a conducerii unor cooperative faţă de sectorul de reparaţii şi prestări în construcţii pentru populaţie. Cum vedeţi această situaţie şi ce preconizaţi pentru rezolvarea problemei ? — Trebuie să fie clar pentru toţi cei care lucrează în cooperaţia meşteşugărească că o sarcină principală a noastră este de a efectua prestări şi servicii pentru populaţie, precum şi de a completa o gamă de produse mărunte pe care întreprinderile mari nu le pot executa. Din păcate sectorul de reparaţii şi prestări în construcţii pentru populaţie a înregistrat în anul 1971 multe nerealizări faţă de plan. O cauză principală este şi orientarea greşită a conducerii cooperativei „Prestarea“ precum şi a conducerilor de şantiere , aparţinînd acestei cooperative, care urmăreau să contracteze lucrări cu întreprinderile de stat în defavoarea populaţiei, considerînd că lucrările către populaţie sunt prea puţin rentabile. Printr-o mai bună organizare a şantierelor, printr-un L. FRÎMU (Continuare in pag. a 3-a) O vastă şi variată gamă de produse ale industriei uşoare Centralele Ministerului Industriei Uşoare pregătesc pentru acest an un număr de 10 000 sortimente noi. Această gamă vastă de produse se caracterizează printr-o varietate de desene şi poziţii coloristice în contexturi adaptate modei şi gusturilor cumpărătorilor. De pildă, întreprinderea bucureşteana „Dacia“, va realiza ţesături din amestec de poliester cu bumbac, in culori uni, şi numeroase materiale imprimate pentru rochii. Mătăsurile sintetice de Iaşi, stofa „Permaront“ pentru costume bărbăteşti, stofele decorative de mobilă livrate de Combinatul textil din Odorheiul Secuiesc sunt tot atitea produse noi care vor fi puse în acest an, la dispoziţia cumpărătorilor. De asemenea cele 17 întreprinderi aparţinind centralei de specialitate cu sediul în Capitală, vor livra colecţii întregi de confecţii şi tricotaje pentru bărbaţi, femei şi copii în ceea ce priveşte producţa de încălţăminte, a fost iniţiată o ampla acţiune vizind înlocuirea materiilor prime clasice cu pielea şi talpa sintetică, îmbunătăţirea calităţii şi crearea unor modele mai frumoase, mai rezistente şi mai elegante. Nomenclatorul noutăţilor din acest an cuprinde, totodată, o serie de articole de uz casnic, cum ar fi vase inoxidabile, uscatoare de rufe şi maşini electrice de gătit. Concomitent cu preocuparea îndreptată spre sporirea şi diversificarea producţiei, se urmăreşte realizarea unor sortimente la preţuri reduse. Astfel, în anul 1972 din totalul livrărilor către fondul pieţii, articolele cu preţuri mici vor reprezenta la ţesăturile de bumbac şi lină 75 la sută, iar la încălţăminte peste 80 la sută. (Agerpres) iiii timmi MMi ^ ' -- mm&imM mmmm Lucrări de laborator, în cadrul erei de fizica, la Liceu teoretic din Branești Sudorii Fotó : F. GRONSCHI Forţa pentru urbanizarea comunei rezidă în participarea cetăţenie, în tumultuoasa epocă pe care o trăim ne îngăduim adesea scurte popasuri care ne dau putinţa să privim spre noi înşine, spre ceea ce am înfăptuit. Sunt prilejuri de satisfacţie şi de lucide căutări pentru înlâturarea unor neajunsuri. Construim o patrie înfloritoare, edificăm o societate animată de cele mai umane ţeluri din care a cunoscut istoria. Avem siguranţa prezentului şi certitudinea viitorului. Programul prezentat de tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU la plenara Comitetului Central al partidului din 3—5 noiembrie 1971 constituie un document de excepţională importanţă pentru dfiicttdezvoltării societăţii socialiste şi comunite in tma noastră. La rîndul său, Conferința pi rs secretarilor comitetelor de partid ş. n nepţilor consiliilor populare comunale şi dat n/s. î bolduri în muncă organelor de parti;) şi d. s r de la sate. Secretarii şi primarii întorşi ac.:::A .v, în minte preţioasele învăţăminte aîe er t competenţele şi rolul pe care îl au în virfr .di ‘ au pornit la muncă cu mai multă lină şi «fuV. Oameni, fapte, realizări încă de la intrare, comuna te întîmpină cu cîteva blocuri, apoi o construcţie impozantă, dată de curînd în folosinţă — căminul cultural. Mai încolo, la cîteva sute de metri, pe o stradă lăturalnică se construieşte o clădire, sala de festivităţi cu 200 locuri. Toate instituţiile care dau conturul centrului civic sunt împrejmuite cu gard nou de prefabricate şi plasa de sîrmă, de o parte şi de alta trotuoare din dale de beton. Privirea se opreşte la o nouă construcţie, la roşu ’ — viitorul sediu al primăriei, înnoiri mai la tot pasul Intr-adevăr, comuna Bolintin-Deal, supusă prefacerilor întocmai tuturor aşezărilor rurale din ţara noastră, şi-a creat un chip nou care nu mai aduce deloc cu cel din trecut, în această comună şantierul a devenit o prezenţă de toate zilele La consiliul , popular, din discuţiacu Marin Calotir, primarul comunei, Ion Muscăloiu, locţiitorul secretarului comitetului comunal de partid şi ing. Ion Neagu, preşedintele cooperativei agricole, aveam să aflu multe fapte, realizări şi mai ales gînduri de viitor. Prin munca harnică, pasionată, bolintinenii, în frunte cu comuniştii, au reuşit să obţină însemnate realizări în anul ce s-a încheiat în întrecerea patriotică ,pentru buna gospodărire şi înfrumuseţare a localităţilor. Strădaniile lor au fost răsplătite de obţinerea premiului II pe judeţ In val vue in lei. Peste 50 d- t-r-’ii n , insigne de in nr-isi în patriotică de honfi gi- ›‡ ■ înfrumusețare u cvpi.-u.. t • i. . — Fiecare Ir’ttnl ■ 11 ■ • ii cerii patriotice intre 'tain acelaș timp omul r.df -1 ■ pării cetățenii, j Iu rr prin care trec . ›,■. .i›‚ ii .. 1 primarul corrun încheiat, de .n'i •‚ (Continua’r iu DOSARUL PROTEINELOR FURAJERE PIERDUTE Fila nr. 4: Începe... începutul la „intr-un fel, dezbaterea ziarului ne-a luat o piatră de pe inimă şi ne-a dezlegat şarada ; vom face şi noi făină de sînge". Aceste cîteva cuvinte reprezintă mărturisirea inginerului şef al cooperativei agricole de producţie din Buftea, Iosif Moianu. Şi într-un fel ele ar putea încheia şi memoriul tehnico-economic al cooperativei din Buftea privind „necesitatea economică a înfiinţării Fabricii de făinuri furajere şi furaje combinate la C.A.P. Buftea". Vă amintiţi, probabil, că în intervenţia publicată în nr. 7007 al ziarului nostru anunţam că la Buftea cooperatorii, pătrunşi de importanţa pe care o prezintă întărirea bazei furajere în dezvoltarea creşterii animalelor, ar vrea să-şi creeze o mică fabrică de furaje. Sîntem in măsură să informăm că la această oră proiectul este aproape gata, iar demersurile finale sunt de natură să apropie ziua semnării actului de constituire. Obiectul în ipoteza de mai sus, la cooperativa agricolă de producţie din Buftea, ar urma să se producă, să se folosească şi să se vîndă şi altora următoarele produse furajere de origine animalieră şi vegetală : făinuri de carne, peşte, oase, scoici, de seminţe de măceşe, de sîmburi de fructe şi de baştină de fructe, de seminţe şi coji de roşii, ardei, mazăre, lucerna, urzici etc . plus carbonat de calciu. Consecinţe Iată acum şi cîteva cifre privitoare la eficienţă. Ţinîndu-se seama şi de faptul că ceea ce va prisosi va fi vîndut, producţia anuală se va ridica la 2.150 tone de asemenea făinuri, la un preţ de cost de 3.895.000 lei, iar valoarea producţiei sub raportul preţului de vînzare va fi de 5.840.000 lei. Deci din capul locului, se prefigurează un beneficiu de 1.945.000 lei anual. Va fi însă acesta şi singurul cîştig ? Nu! Primul şi cel mai important beneficiu, care la rîndu-i va isca o adevărată „înlănţuire" de alte beneficii, va rezulta din eficienţa furajării cu raţii în care aceste făinuri vor aduce conţinuturi proteice variind, de la sortiment la sortiment, între 18 şi 50 la sută. De altfel, inginerul Moianu ne spunea : „Ideea a fost generată de o experienţă anterioară a cooperativei noastre ; încă din anul 1962 am organizat fabricarea unora din aceste făinuri, desigur, în cantităţi extrem de mici şi am cunoscut bine marele lor avantaj". Modalităţi Fabrica este prevăzută să fie construită în două etape : prima, pînă în luna mai 1972, iar a doua şi ultima, în continuare, pînă în 1973. „Lucrările, citim în memoriul tehnico-economic, vor fi executate în regie proprie sau în antrepriză, cu unităţi de stat, prin care vom procura şi toate utilajele, agregatele şi materialele necesare pe şantier"." Investiţia totală se ridică la 2.800 000 lei (s-a adoptat deci o soluţie intermediară între aceea de la Otopeni şi aceea de la Agigea) şi se referă la întregul ansamblu de necesităţi care va pune în mişcare fabrica, în cît timp este amortizabilă investiţia putem deduce din beneficiul care rezultă din diferenţa preţului de vînzare şi a celui de cost, adică 1.945.000 lei anual. Dar dacă adăugăm aici şi beneficiile care se vor obţine din scontata creştere a producţiilor sectorului zootehnic, ne vom putea lesne da seama că amortismentul e mult mai mare... Ca să nu mai vorbim de acel „beneficiu" pe care-l va cîştiga starea biologică, din generaţie în generaţie, a efectivului de animale... De fapt n-am făcut altceva decit să redăm aici, foarte pe scurt, planurile cooperatorilor din Buftea. În ceea ce ne priveşte promitem solemn să aducem prin intermediul lor o nouă probă la „dosar", şi încă una fotografică : primul ţăruş ! Pînă atunci însă vom da din nou cuvîntul inginerului şef : „N-am inclus în planurile noastre făina de sînge pentru că nu avem de unde să luăm materia primă ; desigur, dacă o vom avea, ar fi cu mult mai rentabil pentru noi decit tot ce ne-am propus". La care ne mulţumim să încheiem alăturînd prin recitare ceea ce ne spunea la 21 decembrie 1971, în nr. 6991 al ziarului nostru, şeful abatorului din Giurgiu, pe marginea acelor 180 de vagoane de sînge care au luat drumul canalelor :„Nouă ne trebuie numai recipienţi şi beneficiari". Poate că au apărut azi , poate că la Buftea începe începutul... B. DUNĂREANU ★ SEMNALE Ai, la unitate, o lipsă de 10.000 de lei ! Ce-ai de gînd ? ■ Nu mă pot decide să-i plătesc sau să-mi fac autocritica ? ... Desen de FRED GHENADESCU „Festivalul ci jocului şi ilfovean “ Simbota, 35 ianuarie 1972 începe în judeţul nostru o amplă trecere , în revistă a formaţiilor artistice şi ai interpreţilor amatori, pe toate genurile de artă, care marchează declanşarea „FESTIVALULUI CINTECULUI, JOCULUI ŞI PORTULUI ILFOVEAN“ — manifestare devenită tradiţională. Ediţia din acest an dobindeşte semnificaţii deosebite, şi anunţă în acelaşi timp şi cîteva noutăţi de ordin organizatoric. Incadrîndu-se în ciclul de acţiuni complexe cu caracter cultural-educativ grupate la nivelul judeţului sub genericul „CULTURA ŞI PROGRES SOCIAL IN JUDEŢUL ILFOV“, etapa de masă a festivalului — susţinută pe oraşe şi pe centre de localităţi de către artiştii amatori ce reprezintă întreprinderile, instituţiile, aşezămintele culturale şi cluburile — este eşalonată astfel: — brigăzile artistice de agitație — 1 -tr.un · f.•' 1972 — fc ■ ■ ațt’i • ' v, tori și . it’Uiri ■ ... februar — — f, f. ^ • •' ;■ fi ce, s ■ ■ : ' tiști — 1 ri . . 1 i. 1972. In c , ifi I. .. ; rind ir t i'e 7 a • • •† închei i .‰† ‰ •† • culturi1 11 ■ e tori din că' iu 1 ¡ yt SA'.1 4 »»)• a-/ • h ih. ți: scene hucu ic • : ' ■ ■ de irVi ji d, carac. ■■•ncrmă ■ i’i • ■ • ' rilor yi al •; f itoari din her-'-]" cialist, at·- •'·' •’ '• • -c» de 1 imn s; -n:" Wj . .U;,w. . • .. t Directorul Cente ni ri» i·marc a creaţiei popului-. s mişcării arti«tic e de nm-ft Ilin (Civil imnare ni nan n r» a V Instruirea propagandiştilor care conduc învătămîntul * de partid la sate In zilele de 11, 12 şi 13 'wnuarie 1972 a avut loc la C mitetul judeţean Ilfov e! P r pregătirea lunară a P. •'v dîştilor care conduc nivcii învăţâmîntului de partid» sate. Ca si în celelalte N'î' care au avut loc pînă in Pzent, conţinutul pret : din această lună a avut" racter variat si diferent ce a dat posibilitatea i13 n propagandiştilor atît c r- • - me care să conducă 1 r;" rea nivelului de cunolitico-ideologice gener - :I cele specifice fiecărei nrrînvătămînt. Ia fata propagand •’i.'nr fost prezentate expr. consultaţii privitoare t lorile morale ale soc cialiste“, „Apărarea r tarea avutului obştei datorire morală fundamentală“. „Pămn ■ i! •• cipalul mijloc de p. agricultură. Legea r la apărarea, conserv: losirea terenurilor ■" „Dezvoltarea si din • parcului de maşini s, 1 în anii 1971—19751 1 • r craţia internă şi d ' partid”. ..Congresul - - ' a partidului (19101 p ” P.S.D.R.”, „Sarcinii tiilor de partid d_ r---\ obşteşti de la* satfjr1)-' deplinirea indicato’' ce revin judeţului 1972”. „Unele proale ale situaţiei vii ■‡■‹ ‡• Expunerile şi corulfost susţinute de 1 •i'v't t al P-C.R. şi ai Cc — n-'-i’ni *detean Ilfov al P.C.'î, In cadrul instr/'-' 1 . un util schimb dvind Îmbogăţirea in '"inn"" ■ a conţinutului pregătirii r. pagandiştilor.