Steagul Roşu, aprilie 1972 (Anul 24, nr. 7079-7102)

1972-04-04 / nr. 7079

r­m „Dacă spectatorii după ce vor vi­ziona spectacolul nostru vor citi pagina de politică externă a ziare­lor şi vor asculta radiojurnalul cu un interes sporit, cu un plus de sentimente și gînduri, cu reprezen­tarea metaforic scenică a unor fap­te cotidiene înseamnă că munca noastră n-a fost în zadar“, scrie au­toarea şi regizoarea „CÎNTECELOR FANTOŞEI“, Olimpia Arghir, în caietul program care s-a difuzat în sală în seara premierei spectaco­lului pe frontispiciul căruia stă scris : „dedicat Semicentenarului Uniunii Tineretului Comunist“. Iată o năzuinţă, un ţel şi o fina­litate artistică exprimată fără echi­voc, aşa cum fără echivoc se des­făşoară, în esenţa sa, teatrul politic din familia căruia face parte şi „Cîntecele fantoşei". Această comu­nicare directă implică, paradoxal, o serie întreagă de riscuri şi difi­cultăţi, implică o forţă artistică şi o meserie teatrală remarcabile. Pentru că teatrul-manifest nu în­seamnă manifest pur şi simplu, teatrul agitatoric nu este o cuvin­­tare agitatorică. Născut în secolul nostru atît de frămîntat — deşi ră­dăcinile sale se pierd în negura mileniilor antice — teatrul politic cheamă cele mai totale mijloace ar­tistice, cele mai complexe moduri de exprimare în sprijinul ideii nude, ideii şoc, ideii incendiare. Nu mai avem de a face cu o construc­ţie scenică axată pe o anume lege morală, ci cu morala însăşi, expri­mată violent, cu vocea, cu miinile, cu mişcarea trupului, cu lumina şi muzica. Actorul devine tribun în sensul cel mai exact al cuvîntului, dar şi actor, în sensul cel mai to­tal al cuvîntului, în măsura în care expresionismul scenic îl obligă să uzeze de toată arta sa, în care plas­tica mişcării ocupă un rol foarte important, pentru a realiza acel dialog permanent cu sala, acel flux obligatoriu de la spectator la sce­nă, propriu marilor întruniri poli­tice, propriu marilor manifestaţii de solidaritate, propriu, iată , cu ceva în plus, teatrului de factură politică. Sarcina tinerei regizoare Olimpia Arghir nu a fost deci deloc uşoară, proiectul său, deosebit de îndrăz­neţ, cu atît mai mult cu cît aceas­tă temeritate este aproape fără pre­cedent în teatrul românesc, cu atît mai mult cu cit textul pe care s-a lucrat spectacolul este o selecţie în­treprinsă de regizoare însăşi, din cîţiva autori şi oameni politici iluş­tri, la care s-au adăugat citate din ziare, ba chiar un buletin de ştiri radiodifuzat. Să începem deci cu textul. Cali­tatea lui este în afară de orice dis­cuţie — mixajul fiind alcătuit cu citate din Peter Weiss, Armand Gatti, Barrie Stavis, Ernesto Che Guevara, Antoine de Saint Exupery. Noi discutăm aici calitatea mixaju­lui, ideea care i-a stat la bază, şi pe aceasta o aplaudăm. Autoarea a umărit, în alcătuirea suitei, ca pulsul combativităţii să nu scadă nici o clipă, ea a conferit în felul acesta un ritm incendiar ideilor, discursul agitatoric nu scade nici o clipă în intensitate, incisivitate, el alcătuieşte un manifest unic, cursiv, ca un bloc unitar in care sunt to­pite scinteile de gîndire şi simţire ale marilor oameni cercetaţi. Acest bloc ferm, pe al cărui frontispiciu poate sta cugetarea lui Ernesto Che Guevara — „Orice om adevărat trebuie să simtă pe obraz palmele pe care le primeşte pe obraz orica­re alt om“ — este în fapt un a­­vanpost al păcii, libertăţii, un avan­post al revoluţiei, al stării revolu­ţionare perpetue proprie popoare­lor oprimate, exprimat cu mijloace artistice. Bazat pe două exemple concrete — Angola și Vietnamul — actul de acuzare se ridică la tem­peratura ideii generale, la dezba­terea politică, filozofică, trecerea făcîndu-se firesc, conclusiv. A reuşit oare tînărul colectiv ar­tistic al teatrului „Ion Vasilescu“ să răspundă cu brio (aici jumătăţi­le de măsură nu slujesc la nimic) unor rigori şi exigenţe atît de mari, impuse de o astfel de între­prindere artistică ? S-o spunem din capul locului, rezultatul a întrecut aşteptările ce­lor mai optimişti şi a spulberat pronosticurile în doi peri ale celor mai sceptici dintre cei care discu­tau spectacolul în „avanpremieră“. Pentru că, un astfel de teatru nu poate fi jucat decit în raport cu sala, cu publicul. El se adresează publicului celui mai diferit, publi­cului total , iar publicul de la „Cîntecele fantoşei“ a fost prins în aşa măsură de reprezentaţie, („n-a mişcat“), cum se spune în lumea teatrului, încît aplauzele generoase şi prelungi din final au venit ca o eliberare dintr-o mare încordare emotivă, dintr-o participare sigură, directă. Deci, scopul fusese atins. Cum ? Despre virtuţile textului — ale concepţiei lui — am vorbit. Urmează să subliniem virtuţile pu­nerii în scenă. Olimpia Arghir a conceput — ea însăşi — o sceno­grafie simplă de tot, dar deosebit de pregnantă : monstrul „fantoşei“ coloniale, cu un halo la fel de monstruos, care joacă in lumini pe peretele din fund al scenei. In pe­rimetrul acesteia, căruia jocul per­manent de lumini îi conferă de fie­care dată altă personalitate, se mişcă cei opt actori, siluete suple­­ şi negre a căror coeziune în miş­­­care, ritm, pulsaţie, este împlinită de aceste costume bine gîndite, funcţionale şi pregnante totodată. Regizoarea a avut meritul de a cere actorilor, cu curaj, tot. Prinşi, în mod evident, de ideea de spec­tacol, aceştia au răspuns la rîndul lor, dînd tot. Tot ce pot şi ştiu — şi iată, se dovedeşte că pot şi ştiu multe, atunci cînd sînt solicitaţi pe măsură. Ei s-au adaptat­­f­ără nici o experienţă prealabilă­ admirabil stilului expresionist, au ştiut să se mişte ca şi cînd corpul lor ar fi un instrument metaforic, au ştiut să împrumute glasului forţă, vibra­ţie, patetism, au fost pe rînd acu­zaţi şi acuzatori, eroi sau jalnice fantoşe. S-a conturat în faţa spec­tatorului, în felul acesta, o trupă de actori — subliniez, toţi foarte tineri — capabili de mari perfor­manţe, printr-un excelent „simţ“ al echipei, al jocului colectiv, atît de dificil de realizat în teatru, atît de necesar, obligatoriu, unui astfel de teatru, păstrîndu-şi fiecare în acelaşi timp întreaga personalitate, ceea ce fereşte întregul de orice urmă de monotonie. Cele două puncte nodale, plastica şi ritmul, au fost în felul acesta asigurate. Este greu să n-ai scăderi de ritm intr-un astfel de spectacol, dar cu excepţia unui demaraj cam greoi, care trebuie poate reginuit, , ritmul a crescut susţinut pînă în final. In ceea ce priveşte plastica, Olimpia Arghir a realizat cîteva momente absolut remarcabile. „Sca­ra vie“ pe braţele fantoşei, din epi­sodul angolez, uciderea lui Joe Hill, comunistul american, cu trupul şi braţele atîrnînd ca într-o pictură de El Greco — sub „fantoşa dema­gogiei religioase“ — finalul specta­colului, ca să cităm numai trei. For­ţa lor emoţională a atins puncte culminante. Poate că soluţia vălu­rilor luminate sub care cad, se ascund, se tîrăsc actorii, este cam greoaie, ea împiedică puţin ritmul, sau poate nu este încă suficient pusă la punct. De altfel, mici grei­­eii s-au mai semnalat pe parcursul spectacolului, greşeli la urma ur­mei fireşti pentru o întreprindere atît de inedită. Ceea ce rămine însă, adică aproa­pe tot, este deosebit de interesant, de valoros în esenţă. Şi în sine, şi în raportul general cu teatrul „Ion Vasilescu“. In repertoriul său, inclu­derea unui astfel de spectacol do­vedeşte o largă deschidere spre tea­trul de idei, care trebuie — aş zice, cu orice preţ — continuată. Cine ştie, poate de aceeaşi trupă „de şoc“ ? Profilul atît de generos ca variaţie al teatrului, o îngăduie. Şi pentru că am vorbit mereu de trupă „în bloc“, poate mai mult ca la orice altă cronică, să-i numim pe cei opt membri ai ei, cu toţii excelenţi, cu toţii dăruiţi şi entu­ziaşti, contribuind fiecare în parte la un succes de prestigiu. Sanda Maria Dandu, cu nebănuite valenţe dramatice de actriţă de mare respi­raţie, Cristina Deleanu, aducînd cu sine o multitudine de nuanţe şi fo­­losindu-şi bine glasul, Mariana Cer­cel, prezenţă scenică remarcabilă, suavă, dar permanent ca un arc întins, Maria Bernachi, cu o anume nostalgie şi tragism în fiece mişca­re, Cornel Constantinii­, cu predi­lecţie „personaj principal, erou“, Alexandru Manolescu capabil de orice „mască“, tinzind spre actorul total, Adrian Petrache, masiv, con­vingător în discursuri vibrante, cu o mare linişte a braţelor, încrucişate ca-n celebrul afiş, în sfîrşit, Florin Crăciunescu, cu o voce de stentor, de tribun. Iată trupa care merită felicitările noastre — pentru că a îndrăznit, şi a reuşit, sa aducă pen­tru prima oară pe scenă discursul politic. Şi pentru că a pus în el, dincolo de text şi de autorii uma­nişti de diferite formaţii şi facturi ideologice , înţelegerea superioară a evenimentelor şi mişcărilor mari­lor idei proprce tînărului artist co­munist. SMARANDA JELESCU FFCÎNTECELE FANTOȘEI" un spectacol de Olimpia Arghir pe scena Teatrului Ion Vasilescu" Scenă din spectacol Pag. a 2-a TELEVIZIUNE MARŢI * APRILIE PROGRAMUL I 9.00 Deschiderea emisiunii de dimi­neaţă. Telex. 9.05 Tele­ şcoală. Valea Oltului. 10.00 Curs de limba rusă. Lecţia a 10-a. 10.30 Ex­terra ’72. 10.55 Căminul .. . . 1­0.40 Film serial: Patru tanchişti si un elene (IX) 12.35 Telejurnal „ „ . _ 16.30—17.00 Cuirs de limba franceza. Lecţia a 9-a 17 30 Deschiderea emisiunii de după amiază. Enciclopedie pentru elevi. 18.00 Muzică de promenadă. 18.10 Documentar TV. 13.30 întrebări şi răspunsuri. Emisi­unea a n-a. . _ . ___ 19.00 CSntec Şi joc la Pooana Lacu­lui — Argeş 19.20 îod­ de seri 19.30 Telejurnal _ _ 20.10 Teatru liric TV. Opereta „Domnul Choufleuri“ de 3. Offen­bach si St. Remi. __ 21.10 Prim plan: Acad. Vasale Muza 21.40 Tele­glob. Rapsodia ungara. 22.00 Emisiuna muzioal-coregrafica. 22.30 24 ore. PROGRAMUL U 20.00 Telecraemateca pentru copii si tineret: „Cele trei lumi ala lui Gu­­liver”. 21.35 Agenda zi.53 Luminile rampei 22.25 Telex tehnico^tanţmc. 22 35 Dicţionăr muzical-distractiv RADIO MARŢI * APRILIE PROGRAMUL X­T-14.00 Compozitorul săptămînM ■— Johannes Brahms. 14.10 Cintece şi jocuri populare. 15.00 Buletin de ştiri. 15.05 S­elecţiuni din opereta „Napoli sub sărutul focului” 15.20 Nod înre­gistrări ale pianistului Corneliu Ră­­dulescu. 15.41 Pagini din muzica de estradă. 16.06 Radiojurnal. 16.15 Reci­tal Margarita Dimitrova şi Henry Stephen. 16.25 Cintecele noastre: „Ti­neret glorios“ de Mircea Neagu. 16.50 Publicitate radio. 17.00 Antena tinere­tului. 17.30 Muzică populară ungară. 17.45 Muzică uşoară de Vasile V. Va­­silache. 18.00 Orele serii. 20.00 Tableta de seară. 20.05 Zece melodii preferate. 20.40 Cîintă Eugenia Frunză şi Delia Musunea. 20.55 Ştiinţa la zi. 21.00 Re­vista şlagărelor. 21.28 Bijuterii muzi­cale. 22.00 Radiojurnal. 22.30 Concert de seară. 22.55 Moment poetic. 23.00 Concert de seară. (continuare). 24.00 Buletin de ştiri. 0.03 16.00 Estrada noc­turnă. PROGRAMUL II 14.00 Buletin de ştiri. 14.05 Melodii populare. 14.30 Memoria pămîntului românesc. 15.00 Refrene cunoscute. 15.30 Radioenciclopedie pentru tine­ret 16.00 Radiojurnal. 16.15 Muzică de­­ cameră. 16.55 Sfatul medicului. 17.00 Buletin de ştiri. 17.05 Muzică populară. 17.30 Teatru serial „Să nu uiţi Darie” de Zaharia Stancu. 17.51 Formaţia Sven Ingvars. 18.00 Publici­tate radio. 18.20 Muzica în oraşele ţării. 19.00 Buletin de ştiri. 19.05 Me­lodii de estradă. 19.30 Ediţia radio­fonică I. L. Caragiale. 19.50 Noapte bună copiii 20.00 Mic dicţionar de o­­peră — Litera F. 20.30 Radiosimpozion 20.50 Orchestra Helmuth Zacharias. 21.00 Buletin de ştiri. 21.05 Cronica săptămimii culturale. 21.30 Atenţiune părinţii 21.50 Rapsozi populari 22.00 Cîntece. 22.36 Dezbateri culturale. 22.50 Cîntă Dean Martin. 23.00 Bule­tin de ştiri. 23.05 Şapte decenii de muzică. Anul 1905. 0.05 Concertul Or­chestrei de cameră „Franz Liszt“. 0.55—1.00 Buletin de ştiri. MIERCURI ( APRILIE PROGRAMUL ) 8.00 Muzică şi actualităţi. 7.00 Radio­jurnal. 0.00 Sumarul presei. 9.30 Viaţa cărţilor. 10.00 Buletin de ştiri. 10.05 Muzică populară. 10.30 Vreau să ştiu (emisiune de ştiinţă şi tehnică pen­tru şcolari). 11.00 Buletin de ştiri. 11.05 Melodii de Vasile Veseiovski. 11.15 Consultaţie juridică. 11.30 Cînta­­re patriei. 11.56 Cotele apelor Dună­rii. 12.00 Discul zilei: Kathy Kirby. 12.15 Recital de operă Ioan Hvortov. 12.30 Intîlnire cu melodia populară şi interpretul preferat. 13.00 Radio­jurnal 13.15 Avanpremieră cotidiană. 13.27 Melodii din filme. PROGRAMUL II 6.00—8.05 Program muzical de di­mineaţă. 8.20 Recital Wanda Lan­dowska şi Pablo Casals. 9.00 Cîntece de primăvară. 9.15 Fragmente orches­trale din opereta ..Poveste din Carti­erul de Vest“ de Leonard Bernstein. 9.30 Buletin de ştiri. 9.35 Muzică populară. 10.06 Săptămina culturii ungare. 10.21 De la o melodie la alta. 10.45 Opera Hamlet de Pascal Ben­­toiu (fragmente). 11.30 Muzică uşoa­ră. 11.55 Ştiinţa la zi. 12.00 Buletin de ştiri. 12.03 Avanpremieră cotidiană. 12.15 Din muzica popoarelor. 12.30 Au­tografe pe portativ. 13.00 Radiojurnal. 13.15 Viaţa de concert a Capitalei. 13.40 Recitalul de operă Rudy Ih­ri­­goyen. 14,66 Buletin de ştiri. TEATRE MARŢI 4 APRILIE Carmen, ora 19.30, Opera Română Voevodul ţiganilor, ora 19,30: Tea­trul de Operetă Jocul de-a vacanţa, ora 20: Teatrul Naţional „I. L. Caragiale“ (sala Stu­diei Varietăţi non-stop, ora 19,30: Tea­trul „Ion Vasilescu“ Nicnic, ora 20: Teatrul de Comedie Leonce şi Lena, ora 20: Teatrul „Lucia Sturdza Bulandra“ (sala Schi­tu Măgureanu) Iubire pentru Iubire, ora 20: Tea­trul „Lucia Sturdza Bulandra“ (sala Studio) Omul care a văzut moartea, ora 19,30: Teatrul Giuleşti N-a fost în zadar, ora 9,30: Teatrul „Ion Creangă“ Baraşeum ’72, ora 19,30: Teatrul E­­vreesc Schimbul, ora 20: Teatrul „C. L Nottara“ (sala Studio) Bimbirică, ora 19,30: Teatrul „C. Tănase“ (sala Savoy) Groapa, ora 19,30: Teatrul „.C. Tă-­­nase“ (sala Victoria) Aventurile lui Plum-plum, ora 10: Teatrul „Ţăndărică“ (sala Victoria) Băi şi nătărăi, ora 17: Teatrul „Ţăn­dărică“ (sala Academia) Planetele rid sub cupolă, ora 19.30: Circul „Globus” CINEMATOGRAFE Felix şi Otilia: Patria (9.30; 13; 16,30 şi 20) Pirosmani: Capitol (10. 12; 14; 16.30; 18 30; 20.45) Hei, puştiul.­­.. Doina (11.30; 13.45; 16; 10.15; 20.30) Evadare din planeta maimuţelor : Luceafărul (9; 11.15; 13.30; 16; 18.30; 20.45); București (9; 11.15; 13.30; 18.30; 18.45; 21). Duminică la ora 6 : Lumina (9. 12; 15. 18; 20.30) Mary Popping : Scala (9.30 ; 13 ; 16.30 ; 20); Festival­ (9.30; 13; 10.30; 19.30); Favorit (9.30; 12.30; 16.30; 19.30). Pentru că se iubesc: Central (9; 11.15; 13.30; 16; 19.15; 20.30); Melodia (9; 11.15; 13.30; 16; 19.30; 20.45) Micul scăldător: Victoria (9; 11.15; 13.30; 16; 18.30; 20.45); Mioriţa (10; 12.38; 15 ; 17.30; 20) Pădurea pierdută: Griviţa (9; 11.15; 13.30; 16; 18.15; 20.30); Aurora (9; 11.15; 13.30; 15.45; 18; 20.15). Incidentul: Feroviar (9; 11.15; 13.30; 16; 18.30; 20.43); Volga (10; 12.30; 15; 17.30; 20) Gloria (9; 11.15; 13.30; 16; 18.15; 20.30). Intrarea liberă la oficiul stării ci­vile : viitorul (16; 18. 20) Tarzan, omul junglei. Timpuri noi: 9—18.30 în continuare. Program de documentare ora 20.15. Aventuri în Ontario: Progresul (15.30; 18; 20.15) Puterea și adevărul: Rahova (15.30; 19)Adio, domnule Chips: Excelsior (9.30; 13; 16.15; 18.30); Modern (9; 12.30; 16; 19.30) Facerea lumii: Unirea (15.30; 13; 20.15) Fericit cei care, ca Ulise: Tomis (9; 11.15; 13.30; 16; 18.15; 20.30).; Fla­mura (9; 11.15; 13.30; 16; 18.15; 20.30) Decolarea: Ferentari (15.30; 17.45; 20) Steaua Sudului: Bucegi (15.30; 18; 20.30) Viata de familie: Popular (15.30; 18; 20.15) Sacco si Vanzetti: Buzesti (13.30; 18; 20.30) ' ’ I Toren­tuli de fier: Munca (16; 13. 20) 2(M3Ve St0ry! Pac6a (11; 15.45; 18; I 20^15)ta CU flC"a Sila! Arta (13'30: 13; I Ultimul războinic: Lira (15.30; 13; ' 10.15) MJO)****1* : Laromet (15.30; „ 17.30; I Locotenentul Bullitt: Drumul Sării ' 2053€)’ 17-45 ’ 20)1 Giuleiști (15.30; 18; ae a te na?te : Moșilor (15.30; 18; 20.15)­­ Osceola: Cringaşi (15.30; 18; 20.15­ , Flacăra (15.30; 17.45; 20) Waterloo : Cosmos (15.30; 19) Mirii anului II: Vitan (15.30; 17.45;­­ 20) GIURGIU I Lumina ; Locotenentul Bulli.­ Bucureşti; întoarcerea Sf. Luca. OLTENIŢA Flacăra : Unchiul Vania Clubul S.N.O. : Greşeala fatală URZICENI­­ Pacea : Anicika BUFTEA I Libertăţii : Alfa Romeo şi Julie-­­­tta BOLINTIN Luceafărul : Darch­e. STAREA TIMPULUI Institutul Meteorologie ■ comunică : I In următoarele 24 de ore, vremea va­­ continua să se încălzească uşor. Cen * rul va fi temporar noros. Vîntul va sufla slab pînă la moderat. Tempe- I ratura minimă va oscila între 1—3­­ grade, iar maxima între 14 și 16 * grade.­­In următoarele 3 zile, vremea con­­­­tinuă să se încălzească. Cerul va fi­­ variabil. Vînt slab. Temperatura în creștere. ■ STEAGUL ROŞU Prin expoziţii Galeria de artă „Apollo”, intrată în ultimele luni Intr-o zodie a calmului confortabil pe care îl instaurează deo­­bicei banalitatea, revine în primele rînduri ale interesului public prin ca­litatea lucrărilor pe care le prezintă cei trei expozanţi : Constantin Baciu, Die Boca şi Niculiţă Secrieriu. Prima remarcă, prin care delimi­tăm şi o coordonată­ esenţială,­­se­­leaga de omogenitatea lucrărilor, a­­cordate prin lumea preocupărilor, prin acurateţea actului artistic şi prin procedeele picturale rezultate,­ dintr-o.­.neîn­doielnică sursă ce se nu­meşte talent. Propunîndu-şi ca moda­litate de expresie sintetismul pe care îl generează decantarea tem­elor de meditaţie, cei trei expozanţi dove­desc personalitate în alegerea semne­lor cu care crperează, astfel că pot fi recunoscuţi Şi descifraţi ca partici­pare afectivă şi cerebrală. Iar pentru cei care urmăresc activitatea artişti­lor, evoluţia lor dictată de un anumit tip temperamental, dar şi de o anu­mită opţiune umană, punctul la care se găseşte­­fiecare din cei­­ trei nu poate constitui o surpriză şi nici un factor derutant, căci el se înscrie pe un traseu ascendent cu ritm constant şi precis jalonat. .... Ne este greu, în ciuda tehnicii a­ Ipsp — guaşa — să vorbim despre o expoziţie de grafică, deoarece depă­şind procedeele şi compartimentările schematice, cei trei artişti fac Pictură. Dinamica notelor de culoare, armo­nia lor, libertatea gestului, vibraţia cromatică profundă, toate aceste ele­mente de limbaj se atestă din va­lorile picturii autentice, astfel că dis­cuţia poate începe doar dacă accep­tăm această premisă. CONSTANTIN BACIU evoluează firesc de la sintetismul duetului la­conic, datorită căruia se numără printre cei cîţiva mari ,.desenatori pe care îi avem, la o lume expresionistă de semne şi culori, bazată mai ales pe forţa sugestivă a gestului liber şi pe virtuţile emoţionale ale cromaticii, astfel distribuită încît colaborează cu suportul conceput ca o culoare de fond. Lucrări ca „Don Quijote" sau „Acrobaţii" păstrează încă nervozita­tea desenului, îmbogăţit prin adaosul cromatic, dar piesele „Lupul de mare”, „Fenix”. Masa de şah" sunt excelentele rezultate ale unui crez viguros exprimat, despre valoarea autonomă a culorii. Sentimentul ge­neral este cel d­e vitalitate şi opti­mism, dar mai intuim şi o certă ca­litate de joc, fără de care nu poate fi înţeleasă această modalitate de a interpreta realitatea, spontan în apa­renţă, atent elaborat în fond. Reţinem actualul moment din evo­luţie şi ne pregătim pentru alte sur­prize calitative, avînd certitudinea dotării, dar şi pe cea a seriozităţii cu care Baciu priveşte această „joa­că” de creator. ILIE BOCA, pictor cu o certă per­sonalitate, animator al unei originale mişcări de artă naivă în judeţul Ba­cău, ni se pare ajuns la im­punct în care poate opta, cu egale şanse va­lorice, pentru oricare din cele două direcţii principale ce se pot descifra în creaţia sa privind prin prisma preocupărilor sale mai vechi, măştile expresioniste deduse dintr-un fond­­mitologic an­cestral şi ajunse la nivelul cîtorva nume de ' rezonanţă' Caş aminti, păs­­trînd proporţia, pe’ Ensor, Soutine, Tamayo sau Bacon) se dovedesc o direcţie ce poate furniza în conti­nuare surprize prin calitatea dese­nului realizat din culoare şi prin sub­tilitatea cromaticii bazată pe tonuri joase, din care se detaşează accente vii, dramatice. Iar soluţiile sale ,,ges­­tuale", la fel de dinamice şi intere­sant compuse, în care fermitatea scriiturii şi profunzimea cîmpului discret diferenţiat cromatic sunt ca­lităţile esenţiale, pot constitui o altă preocupare cu certe şanse de afir­mare, tocmai pentru că sunt rezul­tate din acelaşi demers pictural au­tentic. NICULIŢĂ SECRIERIU păstrează din pictura sa în ulei gravitatea a­­cordurilor şi libertatea lucidă a­­ de­senului ce se caută şi se realizează printr-un arabesc logic organizat. Studii intitulate semnificativ „Vitra­liu“, „Ceramică". „Reflex”, lucrările realizate în guaşă şi ceracolor au vi­braţii profunde, dezvăluie brusc to­nuri neaşteptate obţinute din conlu­crarea culorilor cu suportul de hîr­­tie, trădind, dincolo de austeritatea lor, un fond de căldură afectivă care îl caracterizează pe artist. Gama pre­ferenţială axată pe tonuri joase — vio­let, garanţă, albastru profund sau griuri — cu ţîşniri de roşu intens sau cu pete de alb constituie un pre­text pentru desfăşurarea unor studii de culoare şi compoziţie, fiecare ates­­tînd pictorul ce caută, cu ajutorul unei tehnici rapide, soluţii pentru e­­laborările îndelungate cerute de teh­nica uleiului, dar şi o modalitate de a exprima propriul univers. Să reţinem acest moment din evo­luţia sigură a lui Secrieriu, pentru a descifra mai uşor rezultatele valo­rice pe care le aşteptăm de la acest pictor de o mare discreţie a talentului. VIRGIL MOCANU INSPECTORATUL JUDEŢEAN DE MILIŢIE NE INFORMEAZĂ GARNITURA DE MOBILA ŞI CHERESTEAUA UNUI CUMPĂ­RĂTOR Gheorghe Ruva din Giurgiu, şos. Ghizdarului nr. 52, a cum­părat cu plata în rate o garni­tură de mobilă în valoare de 9.948 lei. După ce însă a devenit proprietarul bunurilor pentru care nu achitase decit avan­sul, a început să dea semne de slăbire a memoriei, uitînd că trebuie să-şi achite ratele. Sim­plă amnezie ? Nicidecum. Reaua credinţă a cumpărătorului a ieşit la suprafaţă cînd s-a constatat că acesta luase mobila pentru cu totul alte scopuri, vînzînd-o unui cetăţean. Banii i-a chel­tuit, de onorarea ratelor nici vorbă, pînă a venit scadenţa. Acum Gheorghe Ruva mai are de încasat ceva. Depinde cît i-o fixa instanţa pentru înşelăciu­nea comisă în dauna avutului obştesc. GESTIONARUL DIN STÂNEŞTI De la o vreme încoace, la ma­gazinul mixt din Stăneşti se cui­bărise o „rozătoare”. Nu se băga la biscuiţi sau paste făinoase. Avea o altă preferinţă: gestiu­nea. Cînd au venit cei în drept, au constatat că paguba se cifra în jurul sumei de 8.300 lei. Cel care o comisese nu era altul de­cit gestionarul unităţii, Roventu Anton. Şi magazinul a fost în­chis pentru... renovare. O MANIVELA, UN SCURT­CIRCUIT ŞI UN INCENDIU O manivelă lăsată intr-un loc nepotrivit provoacă un incen­diu. De necrezut şi, totuşi, fap­tele sunt fapte. Este cazul petre­cut deunăzi la garajul Şcolii me­­cano-navale din Giurgiu unde o manivelă lăsată în spatele ca­napelei autocamionetei nr. 21- IF-997, de către conducătorul auto Mihai Stoian, provoacă în căderea pe baterie un scurt-cir­­cuit, făcînd să se aprindă tapi­ţeria maşinii. Epilogul: pagube în valoare de 20.000 lei, ca ur­mare a distrugerii parţiale a ga­rajului, a autocamionetei şi a unei părţi din acoperişul locu­inţei vecine. LA KM. 13 Abia am scris despre consecin­ţele nerespectării plăcilor aver­tizoare de limitare a vitezei în locurile cu un grad sporit de periculozitate, şi iată un alt epi­log al imprudenţei: în noaptea de 25 martie, la km 13, pe raza comunei Afumaţi, autocamionul nr. 32-B-11098, Cofidul de Ion Bogdan, intră în spatele autoca­mionului nr. 32-B-1087, care sta­ţiona pe partea carosabilă fără a avea luminile de poziţie aprin­se. Primul autocamion suferă a­­varii însemnate, conducătorul lui se alege cu o spaimă zdra­vănă. Şi, fireşte, culpa se îm­parte între cei doi conducători auto; primul pentru că nu a respectat indicatorul de limitare a vitezei ; celălalt, anume Mihail Petrache, pentru că nu a luat măsuri în vederea scoaterii auto­camionului rămas în pană în a­­fara părţii carosabile, lăsindu-l totodată neiluminat. SA-I JUDECE OBŞTEA S­ATULUI ! Barbu Ştefan şi Vasile Tudor din Budeşti vin în toiul nopţii şi pradă magazia C.A.P. de o însemnată cantitate de porumb. Cercetările efectuate de organele de miliţie dau în vileag pe făp­taşi nu fără a dezvălui surpriza. Porumbul furat a fost găsit as­cuns intr-o căpiţă de fin la do­miciliul lui Ghiţă Nicolae. Ob­ştea satului va trebui să-şi spună cuvîntul dînd o replică fermă care să pună capăt unor astfel de manifestări ale ne­cinstei. Rubrică redactată de MIHAIL GOSPODIN LA TAMǍDǍU Din fermele de păsări -nutreţuri valoroase pentru alte animale • O IDEE SIMPLĂ CU REZULTATE COMPLEXE • DIN DEŞEURI - FURAJE ! • PE cInD GENERALIZAREA ? Așadar, contrazicînd proverbul, la Tămădău s-au prins doi iepuri din­tr-o dată, în primul rînd pentru că cineva s-a dovedit a fi interesat, pentru că acest cineva a ştiut ce a vrut şi a fost perseverent , s-au prins, fără prea multe eforturi şi nici măcar cu cine ştie ce ingeni­ozitate, ci numai cu puţină bunăvo­inţă. Ei bine, tocmai această bună­voinţă o chemăm în faţa instanţei, nu pentru a o judeca, ci pentru a o împărtăşi şi altora. ★ Se ştie că în fermele agricole, gă­inile sau puii trăiesc pe un aşter­nut din coji (şi seminţe) de floarea soarelui. Se mai ştie că acest aşter­nut se schimbă şi se aruncă după fiecare serie, adică la cel puţin 63 de zile. În fine, se mai ştie că găi­nile sau puii, hrănindu-se, scapă pe aşternut cîte ceva din furajele com­binate din care se hrănesc. — Acest aşternut, amestecat cu aceste resturi de furaje, reprezin­tă o hrană excepţională pentru porci şi tineretul taurin la îngrăşat, cu condiţia să-i adaugi porumb, sau gazuri, sau tărîţe, sau chiar resturi de bucătărie. La o hală de 1000 mp obţii aproximativ 8 tone de a­­semenea furaje, iar prin cernere obţii 5 tone sigure, administrabile de furaje. Tocmai aici — ne-a spus ION PETRESCU, secretarul comite­tului de partid al comunei Tămă­­dău — am întrevăzut noi posibili-­ tatea prinderii celor doi iepuri. Şi anume : am sugerat şefului fermei avicole a complexului să dea aces­te furaje acelora care au contractat cu statul animale şi care să le pri­mească drept plată pentru execu­tarea unor lucrări în fermă (curăţi­rea, spălarea şi dezinfectarea hale­lor, evacuarea dejecţiilor). Potrivit relatărilor inginerului Ma­nole Pavel, coautor al acestei ini­ţiative, şeful fermei, rezultatele n-au întîrziat să apară. Pînă acum au lucrat în halele fermei 5 echipe „volante" a cite 8—10 cooperatori. Munca depusă a fost de calitate. Dar — şi aici intervine elementul interesant — nu numai că aceşti oameni contractaseră printre primii animale, dar au cerut mărirea con­tractelor. De pildă, Ion Chiţa a contractat cu statul 4 porci şi 5 taurine, iar acum vrea să mai con­tracteze 10. Maria Smeleancă a contractat 4 şi mai vrea­u , la fel şi Nicolae Gherman, Ion Gheorghe, Matei Dumitrescu, Dumitru Rusu şi mulţi alţii. Aşadar, interesul dublat de o idee a dus simultan la atragerea forţei de muncă şi impulsionarea contrac­telor cu statul. Ceea ce nu poate fi decît salutar. Ne întrebăm însă — şi întrebăm şi pe cei în drept — dacă la toate fermele complexului şi dacă la toate complexele şi fer­mele din judeţ se procedează la fel ? Dar, ne mai întrebăm — şi acesta ar fi al trei­lea „iepure", care ar putea şi ar trebui să rămînă şi singurul — de ce nu se vinde acest „aşternut furajer" cooperativelor agricole crescătoare de porci sau complexe­lor intercooperatiste ale acestora ? Nu s-ar valorifica mai deplin și cu urmări mult mai evidente, mai largi eficiența acestor tone de hra­nă care s-a dovedit a fi atît de bună ? B. DUNAREANU Au sosit vestitorii primăverii Foto : FRED GRONSKI Universitatea populară din Domneşti şi-a încheiat cel de-al doilea an de activitate în după-amiaza zilei de 30 mar­tie 1972 la Căminul cultural Dom­neşti era multă animaţie. Aşa cum indicau afişele, se încheiau cursu­rile universităţii populare săteşti (directoare Constantina Dumitra­­che). . Peste 150 cursanţi care au fost înscrişi şi care au frecventat cu regularitate cele 4 cursuri: „Pa­gini din istoria României"* — a­­nul II (secretar Cornel Gheorghe); „Cunoştinţe biologice şi medicale — anul II (secretar Dr. Eugenia Ianacu); „Pedagogia familiei4* — anul II (secretar prof. Victoria Alexan); „Economia agrară1« — anul I (secretar ing. Marina Ene) au avut ocazia să audieze în adu­narea festivă de închidere a cursurilor pe prof. univ. dr. do­cent ION BERCA și procuror CONSTANTIN DUMITRESCU care au vorbit despre :„ETICA SI E­­CHITATE“. In prima parte a adunării s-a prezentat o dare de seamă cu pri­vire la activitatea universităţii populare, în care, pe lingă efici­enţa scontată, nu s-a uitat să se vorbească şi despre contribuţia adusă de cei peste 30 de lectori din rîndul cadrelor didactice, me­dici, ingineri, cadre de partid şi de stat locale, precum şi de lec­tori de la nivel de judeţ, ca: prof. Abdula Cherim, Gheorghe Bur­­dun, Ion Şendrulescu, prof. Pe­­truţa Marciuc, inspectoare a Co­mitetului judeţean de cultură şi educaţie socialistă. In urma discuţiilor purtate pe marginea dării de seamă s-au for­mulat şi o serie de propuneri din care, cu siguranţă, se va ţine cont în activitatea de viitor. Adunarea s-a încheiat cu un frumos program artistic. ANDREI NEGOI ,directorul Căminului cultural din Domneşti DIRECŢIA JUDEŢEANĂ DE POŞTĂ ŞI TELECOMUNICAŢII ILFOV anunţă concurs pentru ocuparea următoarelor posturi vacante : — Un post diriginte grupă rezervă — Un post „ Of. P.T.T.R. Ciorogîrla — Un post „ Of. P.T.T.R. Chiselet — Un post factor Of. P.T.T.R. Baloteşti — Un post factor Of. P.T.T.R. Tîncăbeşti — Un post agent poştal Of. P.T.T.R. Sanduliţa — Un post agent poştal Of. P.T.T.R. Joiţa — Un post lăcătuş mecanic universal cu activitatea în judeţ. Concursul va avea loc la sediul direcţiei din Calea Do­robanţilor nr. 164, sector 1, în data de 7 aprilie 1972. Condiţii de admitere conf. legii 12/1971 şi Indicatorului tarifar de calificare a salariaţilor din M.T.Tc. Relaţii suplimentare se pot obţine la telefon 11.66.21. PETICE CALDE pentru vulcanizarea camerelor auto, livrează prompt pe bază de comandă unităţilor socialiste. ÎNTREPRINDEREA „VICTORIA", București, str. Cobălcescu nr. 9, sector 7, telefon 15.23.06 sau 15.96.90, interior 906

Next