Steagul Roşu, aprilie 1972 (Anul 24, nr. 7079-7102)

1972-04-04 / nr. 7079

„ Intilnire cu realizatori ai filmului „Puterea şi adevărul“ Giurgiu După ce, timp de două săptămîni, la unul din cinematografele oraşu­lui, a rulat cu mult succes filmul „Puterea şi adevărul“, ieri după a­­miază a avut loc o întîlnire a spec­tatorilor din localitate cu protago­nişti ai acestei importante opere artistice româneşti. Desfăşurată la sediul comitetului municipal de partid, întîlnirea a prilejuit actorilor Lazăr Vrabie şi Nucu Păunescu să răspundă la în­trebările participanţilor referitoare la modul de realizare a filmului, mesajul artistic urmărit şi unele amănunte de ordin tehnic. La In­­tîlnire au participat : tovarăşii Gheorghe Marinescu, secretar al Comitetului judeţean de partid, şi Dumitru Boriga, preşedintele Co­mitetului judeţean pentru cultură şi educaţie socialistă. Spectatorii prezenţi la această manifestare au subliniat capacita­tea şcolii cinematografice româ­neşti de a crea opere de înalt ni­vel artistic, cu un profund mesaj politico-ideologic, ancorate puternic în realitatea ţării noastre, în lupta întregului popor, condus de partid, pentru construirea societăţii socia­liste multilateral dezvoltate, opere care slujesc direct la dezvoltarea conştiinţei socialiste a oamenilor muncii. DECLARAŢIA COMUNĂ ROMÂNO-SUDANEZĂ (Urmare din pag. I-a) dintre toate statele trebuie să se bazeze pe respectarea neabătută a principiilor cu aplicaţie universală ale independenţei şi suveranităţii naţionale, neamestecului în trebu­rile interne ale altor state, egalită­ţii în drepturi şi avantajului reci­proc. Ei au accentuat, de asemenea, necesitatea excluderii folosirii forţei sau ameninţării cu folosirea forţei din relaţiile internaţionale şi a sus­ţinerii dreptului popoarelor de a hotărî singure calea dezvoltării lor economice şi sociale. In această or­dine de idei, ei au fost de acord că fiecare stat are dreptul suveran de a decide asupra căilor dezvoltă­rii sale și asupra politicii sale ex­terne, iar aceasta nu trebuie să îm­piedice cooperarea rodnică dintre state, atît pe plan bilateral, cît și multilateral. Ei au remarcat că par­ticiparea activă a tuturor statelor, mari şi mici, la reglementarea problemelor internaţionale majore este de natură să promoveze soluţii corespunzătoare intereselor legitime ale popoarelor. Cei doi şefi de stat au consta­tat cu satisfacţie că politica exter­nă a fiecăreia dintre ţările lor se bazează pe principiile fundamen­tale ale dreptului internaţional şi Cartei Organizaţiei Naţiunilor Unite. Partea sudaneză a informat des­pre eforturile sale actuale în direc­ţia stabilirii unor relaţii de bună vecinătate cu statele africane fră­ţeşti, pentru a îndeplini obiectivele şi scopurile Organizaţiei Unităţii Africane. De asemenea, preşedintele Consiliului de Stat, al Republicii Socialiste România a luat notă cu satisfacţie că Republica Democrati­că Sudan urmează o politică de ne­aliniere în afacerile mondiale şi se pronunţă constant împotriva impe­rialismului, colonialismului şi neo­­colonialismului. Partea română a informat des­pre activitatea pe care o desfăşoa­ră în direcţia întăririi securităţii şi cooperării pe continentul european şi, îndeosebi, despre iniţiativele sale îndreptate spre transformarea Bal­canilor într-o zonă a unor relaţii rodnice de bună vecinătate. Preşe­dintele Republicii Democratice Su­dan a exprimat aprecierea sa faţă de rolul activ pe care îl joacă Re­publica Socialistă România în pro­movarea principiilor fundamentale ale dreptului internaţional şi faţă de sprijinul pe care îl acordă ţă­rilor care şi-au cucerit de curînd independenţa, în lupta de apărare şi consolidare a independenţei şi suveranităţii lor naţionale. Cei doi şefi de stat şi-au exprimat profunda îngrijorare faţă de situaţia din Orientul Apropiat şi pericolele pe care aceasta le comportă pentru pacea şi securitatea mondială şi au subliniat necesitatea reglementării grabnice a conflictului pe baza re­zoluţiei Consiliului de Securitate din 22 noiembrie 1967 şi a rezolu­ţiei Adunării Generale a Organiza­ţiei Naţiunilor Unite din 13 decem­brie 1971. Ei au fost de acord că o soluţionare reală şi trainică în zonă trebuie să prevadă, de asemenea, rezolvarea justă a chestiunii popu­laţiei palestiniene, în conformitate cu aspiraţiile sale legitime. Cele două părţi au exprimat spri­jinul lor pentru mişcările africane de eliberare din Angola, Mozam­­bic, Guineea-Bissau, Namibia şi toate teritoriile care se află încă sub dominaţie colonială, în lupta lor împotriva imperialismului, co­lonialismului şi neocolonialismului. Ele au condamnat politica de apart­heid şi discriminare rasială practi­cată de guvernul Africii de Sud şi regimul minoritar din Rhodesia. Cele două părţi şi-au exprimat satisfacţia faţă de rolul jucat de Organizaţia Unităţii Africane în concentrarea eforturilor popoarelor şi ţărilor africane îndreptate spre realizarea unor soluţii corespunză­toare pentru problemele continen­tului african. Cei doi şefi de stat au discutat situaţia din Indochina şi şi-au ex­primat sprijinul faţă de lupta po­poarelor vietnamez, cambodgian şi laoţian pentru eliberarea naţională, împotriva intervenţiei străine. Ei sprijină efortul popoarelor din a­­ceastă zonă pentru a asigura retra­gerea trupelor S.U.A., şi ale aliaţi­lor lor din Indochina şi reglemen­tarea politică a problemelor exis­tente. în acest context, ei şi-au ex­primat sprijinul faţă de propuneri­le Republicii Democrate Vietnam, Guvernului Revoluţionar Provizoriu al Republicii Vietnamului de Sud, Guvernului Regal de Uniune Naţio­­­nală din Cambodgia şi Frontului Patriotic din Laos, care reprezintă baza unei soluţionări juste a pro­blemelor Indochinei, în conformita­te cu interesele şi aspiraţiile legiti­me ale popoarelor din această re­giune. Ei au exprimat, de asemenea, sprijinul lor faţă de propunerile Republicii Populare Democrate Co­reene pentru reunificarea paşnică a Coreei. Cei doi şefi de stat s-au referit, totodată, la conflictul recent din subcontinentul indo-pakistanez şi au subliniat importanţa rezolvării unor asemenea conflicte în conformitate cu principiile dreptului internaţio­nal şi Cartei Organizaţiei Naţiunilor Unite. Cei doi şefi de stat şi-au expri­mat preocuparea în legătură cu evoluţia relaţiilor economice inter­naţionale şi au subliniat necesita­tea de a se depune eforturi serioase în direcţia reducerii decalajului dintre ţările dezvoltate din punct de vedere economic şi ţările în curs de dezvoltare. Ei au apreciat că rezoluţiile şi recomandările pri­mei şi celei de-a doua Conferinţe O.N.U. pentru Comerţ şi Dezvoltare reprezintă o bază corespunzătoare pentru relaţiile comerciale interna­ţionale. Ei au acordat o importan­ţă deosebită viitoarei conferinţe UNCTAD ce se va ţine la Santiago de Chile. Cele două părţi şi-au exprimat satisfacţia faţă de rezultatele obţi­nute în direcţia destinderii în Eu­ropa şi normalizării relaţiilor din­tre statele europene. Ei au remar­cat, de asemenea, evoluţia favora­bilă a pregătirilor în vederea con­vocării conferinţei europene, cu participarea tuturor statelor intere­sate, şi au declarat că realizarea unui sistem de securitate şi colabo­rare pe acest continent ar contribui în mare măsură la crearea unei at­mosfere de pace şi securitate în întreaga lume. Cei doi preşedinţi au accentuat importanţa rolului Organizaţiei Na­ţiunilor Unite în consolidarea păcii şi securităţii mondiale şi în întări­rea cooperării paşnice dintre na­ţiuni. Ei au declarat că restabilirea drepturilor legitime ale Republicii Populare Chineze în Organizaţia Naţiunilor Unite a făcut ca organi­zaţia să devină mai reprezentativă, întărindu-i, în acelaşi timp, capaci­tatea de a menţine pacea şi secu­ritatea mondială. Ei au subliniat, în acelaşi timp, că trebuie să fie în­treprinse noi măsuri pentru ca Or­ganizaţia Naţiunilor Unite să-şi mă­rească eficienţa şi să reflecte mai bine realităţile lumii contemporane. Cele două părţi au exprimat pă­rerea că vizita oficială a preşedin­telui Consiliului de Stat al Repu­blicii Socialiste România, Nicolae Ceauşescu, în Republica Democrati­că Sudan şi convorbirile purtate cu acest prilej reprezintă o contribuţie importantă la dezvoltarea relaţiilor de prietenie româno-sudaneze şi contribuie la înfăptuirea unei at­mosfere de pace şi cooperare in­ternaţională. Scoţînd în evidenţă utilitatea a­­cestor contacte şi întîlniri dintre conducătorii şi oficialităţile celor două ţări, cele două părţi şi-au ex­primat dorinţa de a continua schim­bul de vizite la diferite niveluri în scopul întăririi colaborării din­tre cele două ţări. Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceauşescu, şi înaltele oficia­lităţi care l-au însoţit şi-au expri­mat recunoştinţa profundă faţă de preşedintele Republicii Democratice Sudan, general-maior Gaafar Mo­hammed Numeiry, guvernul şi po­porul Republicii Democratice Sudan pentru primirea cordială şi ospita­litatea pe care au manifestat-o. Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceauşescu, a invitat pe pre­şedintele Republicii Democratice Sudan, general-maior Gaafar Mo­hammed Numeiry, să efectueze o vizită oficială în Republica Socia­listă România. Invitaţia a fost acceptată cu mul­ţumiri, data urmînd să fie fixată ulterior. NICOLAE CEAUŞESCU preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România General-maior GAAFAR MOHAMMED NUMEIRY preşedintele Republicii Democratice Sudan încheierea unor acorduri româno-sudaneze La Khartum, a avut loc semnarea acordului de cooperare economico­­tehnică, acordului comercial de lun­gă durată şi protocolului privind listele de mărfuri pe anul 1072 între Republica Socialistă România şi Republica Democratică Sudan. Din partea română, documentele au fost semnate de Ion Păţan, vice­preşedinte al Consiliului de Miniş­tri, ministrul comerţului exterior, iar din partea sudaneză de Ibrahim Moneim Mansour, ministrul econo­miei. La solemnitatea semnării au par­ticipat Bujor Almăşan, ministrul minelor, petrolului şi geologiei, Va­sile Răuţă, adjunct al ministrului comerţului exterior, din partea ro­mână , dr. Osman Abdul Gassim, ministrul cooperaţiei şi dezvoltării rurale, dr. Ahmed Abdel Rahman El Agib, ministrul industriei şi mi­nelor, şi Mahdi Mustafa El Hadi, ministrul afacerilor prezidenţiale, din partea sudaneză. Plecarea din Khartum (Urmare din pag. 1­ a) Nicolae Ceauşescu şi tovarăşa Elena Ceauşescu fac semne prieteneşti cu mîna. Le răspund ropote de aplauze. în timpul ceremoniei, au fost trase 21 de salve de salut. La ora 9:00, avionul prezidenţial românesc a decolat spre Cairo. De la reşedinţa ce le-a fost re­zervată la Khartum — Palatul Po­porului — şi pînă la aeroport, o mare mulţime de locuitori ai capi­talei sudaneze au salutat cu căldură pe tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi pe tovarăşa Elena Ceauşescu —­ în semn de înaltă stimă şi preţuire. Penultima etapă a vizitei con­ducătorului partidului şi statului nostru pe continentul african, con­vorbirile româno-sudaneze la nivel înalt au trasat jaloane noi dezvol­tării relaţiilor bilaterale, a căror normalizare a fost subliniată d­e sa­tisfacţie de ambele părţi. Ele au relevat voinţa comună de a cultiva noi forme de cooperare, în domenii variate de interes reciproc, precum şi necesitatea colaborării dintre or­ganizaţiile politice şi de masă din România şi Sudan. Convorbirile de la Khartum — consacrate şi unui schimb de păreri asupra unor probleme internaţiona­le de interes mutual — au confir­mat caracterul de lucru al vizitei tovarăşului Ceauşescu în Africa, în­semnătatea ei remarcabilă pentru dezvoltarea pe trepte superioare a relaţiilor României socialiste cu Al­geria, Republica , Africa Centrală, Congo, Zair, Zambia, Tanzania, Sudan, pentru întărirea unităţii forţelor anticolonialiste şi antiimpe­­rialiste, pentru consolidarea clima­tului de­ pace, cooperare şi securita­te internaţională. Masuri de prevenire a apariţiei variolei După cum s-a mai anunţa­ in ultimul timp, în unele ţări au a­­părut cazuri de îmbolnăvire de va­riolă. Deşi în România nu s-a semnalat nici un asemenea caz, Ministerul Sănătăţii a luat toate măsurile de prevenire a apariţiei acestei boli pe teritoriul ţârii noa­stre. Astfel, au fost intensificate acţiunile de pază sanitară a fron­tierei. S-a instituit obligativitatea prezentării certificatului de vacci­nare antivariolică pentru toate per­soanele care vin sau tranzitează prin ţara noastră şi provin din ţări în care s-au înregistrat cazuri de îmbolnăviri. Totodată, s-a efectuat vaccinarea sau revaccinarea antivariolică a populaţiei din zonele cu risc cres­cut de contaminare, precum şi a persoanelor care prin profesiunea lor sunt mai expuse (personalul sa­nitar, hotelier, ş.a) Premiera noului film românesc „Felix şi Otilia" La cinematograful „Patria“ din Bucureşti a avut loc, luni seara, gala noului film românesc „Felix şi Otilia“. Realizat de Iulian Mihu, după un scenariu semnat de Ioan Grigorescu, filmul are la bază cu­noscutul roman „Enigma Otiliei“ de George Căilinescu. Imaginea pelicu­lei aparţine lui Alexandru Intorsu­­reanu şi Gheorghe Fischer, sceno­grafia lui Radu Boruzescu şi Liviu Popa, iar partitura muzicală com­pozitorului Anatol­­Vieru. Protagoniştii noii producţii a studioului cinematografic „Bucu­reşti“ sunt Julieta Szonyi (Otilia) şi Radu Boruzescu (Felix). Din dis­tribuţie mai fac parte Clody Ber­­tola, Gheorghe Dinică, Dina Pa­­trichi, Sergiu Nicolaescu, Elenă Dacian, Eliza Petrăchescu şi alţii. Cu acest prilej, regizoarea Mal­vina Urşianu a prezentat publicu­lui pe principalii realizatori ai fil­mului. La spectacol au asistat Dumitru Ghişe, Vicepreşedinte al Consiliu­lui Culturii şi Educaţiei Socialiste, cineaşti, alţi oameni de artă şi cultură, un numeros public. ★ In aceeaşi seară, a fost prezen­tat în premieră şi filmul documen­tar „Cel mai tînăr oţel“, produc­ţie a studioului cinematografic „Alexandru Sahia“ în regia lui Ni­colae Cabel. (Agerpres) STEAGUL ROȘU . a mi­ma „Tricolorii" din echipele Dinamo şi Rapid la înălţime... Celor care au fost duminică pe stadionul „23 August“,­­ înfrun­tând frigul şi ploaia, fotbaliştii le-au ofe­rit o plăcută recom­pensă , un joc de o deosebită ţinută teh­nică, pasionant pînă în ultimul minut de joc. Ne referim în­deosebi la marele derbi Dinamo—Rapid, partidă de tradiţie care nu s-a dezminţit nici de data aceasta. Jocul acesta, cel mai important al etapei, avea o dublă semni­ficaţie. Dincolo de tradiţie, el reprezenta un important test pentru antrenorii e­­chipei reprezentative, deoarece evoluau a­­proape toţi jucătorii echipei reprezentati­ve. Lucescu, Dinu, Dumitru, Lupescu, dar în mod deosebit Radu Nunweiller au avut o evoluţie care ne-a dat un plus de siguranţă pentru greul sezon al echipei re­prezentative. Acest aspect ne-a interesat în primul rînd, mai ales că şi in jocul de deschidere, Steaua— Jiul (3—0), alţi doi componenţi ai lotului, Iordănescu şi Vigu, ne-au lăsat aceleaşi bune impresii. Două surprize de proporţii au condi­mentat etapa de du­minică. In primul rînd victoria Petrolu­lui la Bacău, acolo unde în acest cam­pionat gazdele cunosc pentru prima oară în­­frîngerea. Rafinatul strateg Ilie Oană în­cepe să aibă zile mai liniştite acum, după ce a părăsit „zona fierbinte“. Cea de a doua, cred că poate fi considerată înfrân­gerea piteștenilor la Cluj de către C.F.R. Or începutul furtu­nos al argeșenilor a fost un simplu foc de paie, or cu adevă­rat această echipă fără Dobrin este o formaţie oarecare. Victoria studenţilor clujeni la Oradea este un rezultat oarecum normal. Orădenii au spus adio iluziilor definitiv pierdute. Steagul roşu Bra­şov îşi continuă spec­taculoasa cursă de urmărire a liderului. Desigur, era momen­tul unei mai mari a­­propieri, gîndindu-ne la jocul foarte greu pe care U.T.A. l-a susţinut la Tg. Mureş, dar din nou liderul a făcut dovada maturi­tăţii sale, a serio­zităţii şi ambiţiei cu care jucătorii săi ştiu să-şi apere şansele, să-şi netezească dru­mul spre titlu. In acest duel U.T.A.— Steagul roșu, care pare la ora actuală cel mai serios în dis­puta pentru titlu, nu avem decit de aștep­tat confruntarea di­rectă de la 4 mai. Pînă atunci nu tre­buie ignorat efortul dinamoviștilor de a se relansa în marea cursă. Timp este încă suficient. Campionatul a luat o mică pauză pentru a face loc pregătirilor echipei reprezentati­ve. Băieţii au fost reuniţi ieri dimineaţă pentru un scurt pro­gram de refacere şi pregătire in vederea partidei cu echipa Franţei. Luna aceasta aprilie reprezintă un moment deosebit de important pentru acti­vitatea naţionalei noastre, avînd în ve­dere­ partida de la 29 ale lunii. Pînă atunci vom urmări cu justi­ficată­­ emoţie şi mai ales cu speranţe pre­gătirile tricolorilor. Fireşte că în cadrul acestor pregătiri, tes­tul cel mai important va fi cel de la 8 a­­prilie cu formaţia co­coşului galic. PETRE CRISTEA Un atac dinamovist respins de apărătorii giuleşteni Ilie Năstase a cîştigat turneul de la Monte Carlo MONTE CARLO 3 (Agerpres).­­ Turneul internaţional de tenis de la Monte Carlo s-a încheiat ieri o dată cu disputarea finalei probei de sim­plu bărbaţi, în care s-au­­întîlnit ro­mânul Ilie Năstase şi cehoslovacul Frantisek Pala. Confirmînd prono­sticurile, Ilie Năstase a obţinut vic­toria în trei seturi : 6—1, 6—0, 6—3, după o oră şi jumătate de joc, în care a demonstrat o netă superiori­tate —­ subliniază corespondentul a­­genţiei France Presse. Etalînd o ga­mă completă, cu stopuri subtile şi voleuri imparabile, Năstase a fost un învingător incontestabil. La sfîrşi­­tul partidei el a primit pentru a doua oară consecutiv cupa Prinţului Rainier al III-lea de Monaco, trofeul ce recompensează pe cîştigătorul a­­cestui tradiţional concurs. PE SCURT • PE SCURT • PE SCURT • PE SCURT • COMENTIND FINALA TURNEULUI internaţional de de rugby F.I.R.A. '12, rezervat echipelor de juniori, corespon­dentul agenţiei France Presse scrie, în­tre altele : „Echipa României îşi înscrie pentru prima oară numele in palmare­sul acestei competiţii, cîştigată pînă a­­cum de trei ori consecutiv de reprezen­tativa Franţei. în finala disputată la Roma, în prezenţa unui public nume­ros, tinerii rugbişti români au invins cu scorul de 17—11 selecţionata Spaniei, care furnizase marea surpriză prin e­­liminarea echipei Franţei. Rugbiştii ro­mâni au demonstrat în acest turneu o bună condiţie fizică şi o tehnică a jo­cului care confirmă valoarea binecunos­­cută a rugbiului din România". • CURSA CICLISTA internaţională desfăşurată în circuit la Pleven a fost cîştigată de rutierul român Mircea Vir­gil . • 17 pahete, urmat de Vasil Buda­kov (Bulgaria), Ivan Ştefanov (Bulga­ria) şi Nicolae­ Gavrila . (România). • LA PALATUL SPORTURILOR DIN BUDAPESTA a început un mare con­curs internaţional de lupte greco-roma­ne şi libere, reunind sportivi din 7 ţări, printre care şi România. In competiţia de lupte greco-romane, campionul ro­mân Gheorghe Berceanu (cat. 48 kg) l-a învins prin tus pe Seres (Ungaria). «•* • SAPTAMINA FOTBALISTICA IN­TERNATIONALA este dominată de se­mifinalele cupelor continentale, care intră acum în faza lor decisivă. Iată programul întîlnirilor de miercuri 5 a­­prilie : „Cupa campionilor europeni" : Ajax Amsterdam — Benf­ica Lisabona ; Internazionale Milano — Celtic Glasgow; „Cupa Cupelor“ : Dynamo Berlin — Di­namo Moscova ; Bayern München — Glasgow Rangers ; „Cupa U.E.F.A.“ : Tottenham Hotspurs — A. C. Milan ; Ferencváros Budapesta — Wolverhamp­ton Wanderers. Cu mare interes, în cercurile fotbalistice, este aşteptat me­ciul amical dintre selecţionatele Franţei şi României, meci programat simbata la Bucureşti. Săptămîna aceasta îşi începe turneul în Africa echipa Perului. In primul meci, fotbaliştii peruani vor în­­tâlni, la Casablanca, selecţionata Maro­cului. La Praga se va disputa dumi­nică meciul amical dintre reprezenta­tivele Cehoslovaciei şi Austriei. ZILELE SPORTIVE ALE VACANŢEI Suntem­ în preajma zilelor frumoa­se ale vacanţei. Primăvara şi vacan­ţa sînt momente aşteptate cu voio­şie de tineretul şcolar. încep excursii­le, marile competiţii sportive, zile şi ore plăcute de recreere. Stadioanele, terenurile de sport sînt pregătite şi îşi aşteaptă oaspe­ţii, chiar din primele zile ale vacan­ţei. La Fierbinţi, elevii componenţi ai echipei de oină vor intensifica antrenamentele pentru întrecerile din cadrul „Trofeului Campionii" care se vor desfăşura duminică 9 aprilie în comuna lor. Colegii lor vor fi pre­zenţi în număr mare pentru a-i încu­raja. Un grup masiv de pasionaţi ai drumeţiei din comuna Hotarele şi-au pregătit rucsacurile pentru obişnuita lor excursie în munţi, sub conduce­rea profesorului de matematică I. Trifu. Cei care vor râmîne în co­mună au la dispoziţie bazele spor­tive ale şcolii pentru o bogată acti­vitate ce s-a pregătit. La Bolintin-Vale va fi organizat un cros la care sînt invitaţi să participe elevi ai şcolilor generale din împre­jurimi. Fotbaliştii de la şcolile pro­­fesionale din Călugăreni şi Ciorogîr­­la se pregătesc pentru viitoarele competiţii în care s-au calificat. Ur­­sport mult îndrăgit de tineri este orientarea turistică prin pădurile ju­deţului. în duminica care a trecut, în pădurea Snagov au fost prezenţi 76 de tineri din şcolile Snagov şi Baloteşti la „Cupa Primăverii". Du­­minică, în alte patru centre, vor avea loc asemenea concursuri de orien­tare turistică. Zilele vacanţei vor fi zile pasio-f nante de activităţi sportive. Organi­­zaţiile U.T.C., profesorii de educaţie fizică au datoria să organizeze cit mai atractiv întrecerile sportive pe timpul vacanţei, în zilele care ur­mează vom publica o bună parte din programele acestor întreceri. „ TROFEUL CAMPIONII" printre handbaliştii şi baliştii din seria „Racheta" In ciuda timpului total nefa­vorabil, elevii liceelor din Fier­binţi, Buftea şi Urziceni şi-au dat întîlnire pe terenurile liceu­lui din Snagov pentru a desem­na echipele câştigătoare la două din probele prevăzute în compe­tiţia care se află în plină desfă­şurare. La începutul săptămînii trecute consemnam rezultatele întrecerilor de atletism, rezultate care au relevat din nou marile posibilităţi pe care le au elevii acestor licee în obţinerea unor performanţe demne de luat în seamă. Din nou, pe terenurile din Snagov s-a relevat marea dragos­te pentru sport a elevilor din Fierbinţi, preocuparea cu totul exemplară a profesorului George Popa, un specialist atît de­ îndră­gostit de meseria pe care o prac­tică. Nu putem să nu subliniem şi meritele conducerii liceului care a acordat tot sprijinul, înţe­­legînd menirea şi scopul activi­tăţii sportive în general şi al competiţiei „Trofeul Campionii“ în special. Liceul din Fierbinţi s-a pre­zentat cu patru echipe, două de baschet şi două de handbal, cîş­­tigînd detaşat trei din cele patru întreceri, la baschet băieţi, handbal fete şi băieţi. Competi­ţia de handbal a avut un exce­lent nivel, în ciuda timpului ne­favorabil. Partida finală­­ la bă­ieţi dintre Fierbinţi şi Snagov a fost deosebit de spectaculoasă, terminată cu scorul de 8—7 pen­tru liceenii din Fierbinţi. La fete, tot liceul din Fierbinţi a cîştigat cu 4—2. Baschetul nu s-a ridicat la un nivel satisfăcător, la fete fiind prezente numai echipele din Snagov şi Fierbinţi. DUMINICA 9 APRILIE, LA FIERBINŢI URMEAZĂ SA S­E DISPUTE ÎNTRECERILE DE OINĂ, IAR LA 25 APRILIE ÎNTRECERILE DE TENIS DE CAMP LA BUFTEA. CAMPIONATUL MONDIAL DE HOCHEI PE GHEAŢĂ (GRUPA B) S-A ÎNCHEIAT O competiţie pasionantă întrecerile grupei B a campionatului mondial de hochei pe gheaţă şi-au păs­trat „suspensul“ pînă în ultima zi de jocuri şi chiar pînă la ultima partidă. Deciziile ei finale au fost în oarecare neconcordanţă cu previziunile dinain­tea campionatului, pentru că puţini spe­cialişti ar fi crezut că echipa S.U.A., situată pe locul doi la Olimpiada albă de la Sapporo, va fi nevoită sâ rămînă încă un an în grupa B, sau că echipa Norvegiei — fostă participantă in grupa A — va coborî pentru prima oară în eşalonul inferior al competiţiei mon­diale. In cea ce priveşte lupta pentru pri­mul loc, ea a fost decisă, pe de o par­te, de valoarea ridicată a echipei Polo­niei, o formaţie excelent pregătită, im­­binind vigoarea cu iscusinţa tactică, ceea ce i-a permis să termine neînvin­să competiţia, iar pe de altă parte de calculul greşit al federaţiei americane de hochei. Aceasta a mizat pe tradiţie, fără a aprecia la justa valoare tăria contracandidatelor la promovare, şi a trimis la Bucureşti un lot de jucători tineri, talentaţi, e drept, dar fără su­ficientă maturitate hocheistică şi rodaj competiţional. Astfel, echipa america­nă a întimpinat vădite dificultăţi în in­­tîlniri cu echipe ca Iugoslavia sau R. D. Germană, ca în cele din urmă să cede­ze în faţa experimentatei formaţii polo­neze. Hocheiştii din R. D. Germană au pro­dus o impresie bună prin jocul lor teh­nic, metodic organizat, dar le-a lipsit forţa de explozie care să le fi asigurat competitivitatea în contact cu adversare mai viguroase ca Polonia sau S.U.A. Le-a revenit însă, în perfectă compensa­ţie, „Cupa Fair-play“. Revelaţia turneului — nu numai pen­tru specialiştii din alte ţări, dar chiar pentru cei români — a fost reprezenta­tiva ţării gazdă. Hocheiştii români, du­pă un sezon presărat cu rezultate me­diocre sau de-a dreptul îngrijorătoare, s-au regăsit tocmai la momentul po­trivit, salvîndu-se nu numai de la re­trogradare, dar depăşind în clasament, in urma unor victorii directe şi con­cludente, echipe cu bune cărţi de vizită ca Iugoslavia, Norvegia, Japonia. Selec­ţionata României a ocupat locul IV în­­tr-o companie destul de selectă, reali­­zînd c­ea mai bună performanţă a sa din ultimii patru ani, în lupta pentru evitarea retrogradă­rii au fost implicate, după primele zile ale turneului, formaţiile Iugoslaviei, Norvegiei şi Japoniei. Se credea că ja­ponezii, cu o echipă mai puţin experi­mentată (cu 10 jucători care nu parti­cipaseră nici la turneul olimpic de la Sapporo) vor fi în situaţia cea mai di­ficilă, în timp ce iugoslavilor li se a­­cordau primele şanse, ei constituind o echipă cu valenţe hocheistice mai com­plete. Intr-adevăr, lejera victorie a a­­cestora asupra norvegienilor i-a scăpat de griji, deconectîndu-i însă în aşa mă­sură încît n-au mai acordat atenţia cu­venită partidei cu japonezii pe care au şi pierdut-o. Această împrejurare (de fapt singura adevărată surpriză a cam­pionatului) a viciat oarecum ordinea ultimelor locuri iugoslavii au pierdut locul 5 (la care în mod normal ar fi avut dreptul­ în favoarea japonezilor, care au terminat astfel nesperat de bi­ne competiția, iar norvegienii s-au vă­zut retrogradați în grupa C. S. N. Olteniţa şi Dunărea Giurgiu au înfruntat adversari puternici Echipa din Olteniţa S-a întors de la Rm. Vîlcea cu un punct preţios pentru poziţia sa fruntaşă din cla­sament. Era de aşteptat chiar o victorie pentru că, în ciuda faptului că jucătorii vîlceni sînt destul de viguroşi pe teren propriu, rămîne totuşi o diferenţă de valoare între cele două echipe, diferenţă marcată şi de poziţiile lor în clasament. Punctul cucerit rămîne o realizare care atestă calităţile echipei din Olteniţa şi în jocurile din deplasare. Dunărea Giurgiu a jucat pe teren propriu cu Me­talul Bucureşti. Nu a putut înscrie, dar nici nu a primit gol. Nu trebuie să uităm nici un moment că metalurgiştii au eliminat din „Cupa României" trei formaţii din prima divizie şi deci faptul subliniază în plus valoarea acestei formaţii. Oricum, în socote­lile echipei giurgiuvene rămîne un punct la pasiv care trebuie recuperat cu proxima ocazie. Dar vă in­vităm să citiţi relatările colaboratorilor noştri, pre­zenţi la jocurile celor două formaţii din judeţul Ilfov. Chimia Rm. Vilcea — S. N. U. 1-1 Primul minut al partidei aduce pe tabela de marcaj avantaj gaz­delor, care înscriu prin Tifirel, in urma unei greşeli de apărare a fot­baliştilor de la S.N.O. După acest gol jucătorii de la S.N.O. „se tre­zesc“ şi încep să organizeze acţiuni ofensive spre poarta gazdelor. Ast­fel jocul începe să se încingă, fa­zele de gol alternează de la o poar­tă la alta. Prima repriză se încheie cu scorul de 1—0 pentru Chimia. La reluare asistăm în primele 15 minute de joc, la atacuri prelungite și periculoase ale jucătorilor de la Chimia. In min. 50 Decu sutează în bară din interiorul careului de 16 m. După acest presing, fotbaliştii de la S.N.O. ies curajos la atac. Mijloca­şii interceptează cu regularitate mingi utile pe care le distribuie sistemului ofensiv. La o astfel de acţiune Vasilescu recuperează o minge la mijlocul terenului, pasea­ză lateral lui Buburuz, acesta pre­lungeşte la Constantin care trece de doi adversari şi pasează lui Ră­­ducanu complet liber, un şut pu­ternic al acestuia de la 16 m şi re­zultatul este de 1—1 (min. 69). Golul este tonifiant pentru jucă­torii de la S.N.O. care atacă susţi­nut, creindu-şi noi ocazii de mar­care. Cea mai clară ocazie o va rata Răducanu (min. 80) cînd după ce driblează şi pe portarul vîlcean Bumbescu şutează slab la poartă dînd posibilitate fundaşului Pintilie să degajeze în afara terenului. A arbitrat bine I. Dancu (Buc.) C. CRIŞU De ce n-a ciştigat Dunărea Giurgiu? A fost duminică la Giurgiu o vre­me de-ţi era milă să dai afară şi un cline. Terenul plin de băltoace a constituit un obstacol în plus — şi nu din cele mai mici — în calea realizării intenţiilor celor două echi­pe. Şi dacă cea a metalurgiştilor bucureşteni şi-a îndeplinit planul minim propus (un punct) în schimb cea a constructorilor navali nu se poate declara mulţumită cu ceea ce a realizat. Pentru că o „lege“ ne­scrisă a fotbalului spune că un punct obţinut pe teren propriu este de fapt... unul pierdut. Era evident pentru toată lumea că străpungerea apărării bucureştene se putea face pe oriunde, numai pe partea stingă nu. Şi cu toate aces­tea jucătorii echipei gazdă s-au în­căpăţînat să orienteze majoritatea acţiunilor de atac pe acea parte, a­­colo unde extrema dreaptă a giur­­giuvenilor, Lungu, n-a reuşit mă­car o singură dată să facă un lu­cru cit de cit util. In schimb Crista­­che, cel ce se arătase în puţinele o­­cazii pe care le-a avut că este omul cel mai periculos din atac, a fost a­­proape în totalitate ignorat de cole­gii săi. Exasperat şi el de puţina „atenţie“ de care se bucură din par­tea colegilor, a sfirşit prin a renun­ţa complet la luptă. Aceasta se în­­tîmpla cam pe la mijlocul reprizei secunde şi, din acel moment puţinii spectatori care au înfruntat cu stoicism vremea urîtă au înţeles că favoriţii lor nu mai pot cîştiga. Şi totuşi aceştia erau s-o facă, în ciuda acestei evidenţe, cam prin min. 80, dar egoismul l-a făcut pe Popa să prefere şutul dintr-un un­ghi fără nici o perspectivă unei pase înapoi care ar fi însemnat aproape în mod cert gol, avînd în vedere po­ziţiile favorabile în acel moment a doi dintre coechipierii săi (Ţint şi Sandu). P. S. 1) N-am înţeles de ce n-a fost­ schimbat Lungu care în tot meciul n-a făcut aproape nimic şi de ce a mai fost introdus Jelescu cînd mai erau doar două minute de joc. Poate întoarce un jucător soar­ta unui meci evoluînd numai două minute ? 2) Criticabilă atitudinea unor spectatori care au adresat jucătorilor oaspeţi şi arbitrului „ jigniri nemeri­tate exprimate într-un limbaj neo­bişnuit de.......pitoresc“. ION POPA Pag. a 3-a mm DIVIZIA C Unirea Tricolor s-a revanşat: 2-0 cu Celuloza Pe un timp nefavorabil s-a jucat acest meci frumos, pasionant, aştep­tat cu mare nerăbdare de către ilfo­­veni, dornici să se revanşeze pentru cele două eşecuri din toamnă (cam­pionat şi cupă) suferite la Călăraşi. Unirea Tricolor a obţinut o victorie splendidă, în urma a două goluri su­perbe. Şi deşi a jucat fără doi din oamenii de bază, accidentaţi în jo­cul anterior, (Tănase şi Caţaros) avînd un adversar redutabil, Uni­rea a cîştigat absolut meritat, după o partidă în care i-a aparţinut to­tal repriza doua. Celuloza are jucători masivi, teh­nici, dar care au rezistat doar 45­­de minute, iureşului furibund al gazdelor. In prima repriză, Celuloza a luptat cu ardoare, cu o voință de fier, apărindu-se supranumeric, însă cu contraatacuri periculoase, duse cu îndrăzneală. Marcînd sever adver­sarii, ialomiţenii au pus multe pro­bleme partenerilor de joc. In repriza a doua însă Unirea a început să zburde, să stăpînească terenul. In schimb Celuloza se de­zorientează, e epuizată, va fi în­ghesuită în careu şi va primi două goluri : în minutul 75 la un corner de pe dreapta, excelent bătut, Ion Gheorghe, infiltrat între guliverii apărării ialomiţene, va intercepta balonul şi-l va trimite cu capul în plasă . 1—0 Un minut mai tîrziu, Unirea va marca al doilea gol, prin Rodan, care va fructifica balonul centrat de fundaşul dreapta Tanto­­van, uarcat în atac 2—0. La acest scor meciul era jucat. Laude învin­gătoarei. G.

Next