Steagul Roşu, mai 1972 (Anul 24, nr. 7103-7125)

1972-05-03 / nr. 7103

MESAJUL CĂUTĂTORILOR DE COMORI — însemnări despre activitatea harnicului colectiv al întreprinderii de foraj — O parte din temeritatea alpinistu­lui şi a tenacităţii celui aflat la microscop, o frîntură din visele ce­lui plecat pe mare şi a celui ce fău­reşte versul, sînt cîteva dintre dăl­­tuirile de caracter pe care le-am găsit întruchipate în sufletul şi ini­ma unor „căutători de comori“. Sînt cei care, taie drum spre tainiţele pă­­mîntului pentru a fi adus sub scli­pirea de foc a zilei, tezaurul aurului negru. I-am întîlnit pe cîmpuri fără de sfîrşit sub dogoarea necruţătoare a soarelui, sub pala rece a vîntului, sub biciul ploii, întotdeauna aceiaşi, neînfrînţi. I-am cunoscut. Sînt oa­meni obişnuiţi cu vise şi bucurii, purtind în gînd, în toată firea lor flacăra optimismului, a cutezanţei. Şi astfel, aceşti temerari de la ÎN­TREPRINDEREA DE FORAJ BU­CUREŞTI pătrund în adîncurile pă­­mîntului pînă la sute, mii de me­tri, pînă acolo unde-i împărăţia pe­trolului. Prin munca lor care deseori poar­tă amprenta eroismului şi a devo­tamentului înscriu în cronica zile­lor noastre fapte de preţ, fapte ce cimentează temelia economiei socia­liste a ţării. Mesajul unor asemenea împliniri l-au adus şi acum de 1 Mai. Laconic, graiul cifrelor ne face cunoscută depăşirea pla­nului de foraj cu 6.268 metri faţă de indicele prevăzut pentru pri­mele patru luni ale anului, creşterea vitezei de lucru cu 12,8 la sută în raport cu prevederile iniţiale ale planului de producţie, precum şi terminarea de foraj a 11 sonde în plus peste numărul planificat. Un succes, o biruinţă ce răsplă­teşte dăruirea şi competenţa în mun­că care în acelaşi timp trebuie le­gată de tehnologia modernă apli­cată în producţie. Forajul cu jet, forajului optimizat şi aplicarea metodei „Drumului critic" în mon­tarea şi demontarea instalaţiilor sunt cîteva din procedeele aplicate cu succes de fiecare brigadă- De aici şi perspectiva consemnării în vii­tor a unor noi rezultate semnifica­tive. Elocvente ni s-au părut în a­­cest sens afirmaţiile lov. D. RADU­­LESCU, directorul unităţii. — Ca şi pînă acum, în activita­tea noastră pe prim plan se va ur­mări creşterea vitezei de foraj, re­ducerea consumurilor specifice şi scurtarea perioadei de la operaţiile de montaj — transport. Pentru a crea un cadru adecvat atingerii a­­cestui scop vom pune accentul pe extinderea şi aplicarea unor metode moderne de lucru. De exemplu, e­­xecutîndu-se forajul cu sape cu dia­mant — jet, s-a înregistrat o vite­ză sporită, mult superioară ritmu­­­rilor obţinute cu ajutorul altor metode, apoi prin folosirea pe scară tot mai largă a „drumului critic“ în lucrările de montaj a instala­ţiilor şi constituirea brigăzilor com­plexe, formaţii de lucru ce execu­tă şi forajul şi montajul, conside­răm că întreaga activitate va fi impulsionată. Dar vorbind de aceste succese dobîndite în întîmpinarea sărbăto­rii oamenilor muncii, succese care prefigurează înscrierea altora pe agenda de lucru a întreprinderii de foraj Bucureşti, să nu-i uităm pe cei care sub dogoarea necruţă­toare a soarelui, sub pala rece a vîntului,­sub rafalele ploii, prin ac­tivitatea desfăşurată le dau strălu­cire. Sunt formaţiile de lucru con­duse de maiştrii şi brigadierii Con­stantin Baicu, Stoica Mîzgoi, Ma­rin Nicolae, Nae Florea, Tudorache Dumitru, Aurel Bică, numai cîteva dintre colectivele ce şi-au adăugat pe graficul împlinirilor, încă o iz­­bîndă. TR. POPESCU Acasă la cei decoraţi ÎNSEMNĂRI cu Ordinul muncii clasa I DE blcokter VEDEA-S.M.A. — Indiscutabil, ne spunea Ion Constantinescu, inginerul şef al staţiunii, fiecare dintre noi se consideră obligat la autodepăşiri pentru că fiecare dintre noi se consideră, este decorat. Începînd cu Nicolae Urucu, cel mai vechi tractorist al nostru — are 10 ani în meserie — şi terminînd cu utecistul Marin Bălaie — cel mai nou, la noi s-au depus strădanii şi strădaniile noastre au fost răsplătite şi pe plan moral, înal­ta distincţie depăşindu-ne chiar aşteptările. In fond, avem aici de-a face cu o profesiune de credinţă, care ar putea încheia aceste rînduri. Se cuvine însă a intra cît de cît în „amănunte*. Mecanizatorii de la Vedea au primit înalta distinc­ţie pentru depăşirea veniturilor cu 8,6 la sută cît şi pentru modul în care au contribuit la obţinerea unor recolte bogate la Malu şi Vedea, Gâujani şi Pietrişu ; în loc de 5857 tone de grîu plani­ficate — au dat 6291 ; în loc de 11.306 tone de porumb — 13.633 şi în loc de 31.100 tone de sfe­clă — 36.982; cel mai „bătrîn" tractorist, despre care au vorbit mai sus, şi-a realizat planul pe tractor în proporţie de 161 la sută, iar utecistul amintit — în proporţie de 132 la sută. La care s-ar mai putea adăuga o pre­ocupare permanentă, de zi cu zi, pasionată pînă în cele mai mici amănunte pentru ceea ce in­sta­tute sau regulamente de ordine interioară se numeşte simplu în­grijirea parcului, întreţinerea co­respunzătoare a utilajelor, pre­lungirea duratei lor de viaţă şi respectarea indicatorilor agroteh­nici. — Am considerat, ne-a spus în încheiere inginerul şef, că lu­crăm pentru noi nu pentru ei, sau dacă vreţi, am considerat că ei sunt tot una cu noi. în fond, acesta e şi „secretul* VEDEA - C. A. P. Şi acum la vecini, decoraţi cu aceeaşi înaltă distincţie pentru că au obţinut 5.207 kg. de po­­rumb-boabe la hectar. Ne vorbeşte preşedintele cooperati­vei, Nicolae Bădoi : — Permiteţi-mi să încep cu sfîrşitul : am muncit ca să dăm şi să ne dăm produse şi efor­turile noastre au fost răsplătite cu o înaltă decoraţie, iar anul acesta, ca un răspuns colectiv la răsplată, vom da 6.000 de kg. porumb-boabe la­ hectar şi vom încerca să depăşim această depăşire. Răspunsul colectiv de care ne-a vorbit preşedintele cooperativei este dublat la Vedea de un en­tuziasm colectiv, înaripat dar bine aşezat cu picioarele pe pămînt şi ancorat în posibilităţile reale şi multiple, în rezervele coopera­tivei şi cooperatorilor. Anul tre­cut, brigada nr. 1, condusă de Stan Santmare, secondat de ini­moşi ca Tudor Amza şi Tom­a Bîrnat, Tudor Cristea, şi Anghel Furnigă — ca să nu cităm toată brigada ! — a obţinut 6000 kg. de porumb — boabe la hectar şi nimeni nu se îndoieşte că va da anul acesta tonul depăşirii. — „Secretul"^ nostru ?— în pri­mul rînd conştiinţa utilităţii noas­tre. în al doilea rînd , seminţe de calitate, tratament corespun­zător al pămîntului, mecanizare. Adică, am adăuga noi, tot con­ştiinţă. B. DUNÃREANU Concursul „România in cincinalul 1971-1975“ in faza finală la Giurgiu Organizat de Co­mitetul municipal de partid şi Consi­liul local al sindica­telor din Giurgiu, concursul dotat cu premii „Cine ştie cîştigă“ avînd ca temă „România in cincinalul 1971 — 1975“, a suscitat un interes deosebit în rindul oamenilor muncii din munici­piu. In prima ju­mătate a lunii apri­lie, la nivelul fiecă­rei întreprinderi au avut loc pe secţii şi ateliere concursuri pentru desemnarea echipajului ce urma să reprezinte între­prinderea la faza in­­ter-întreprinderi, ce s-a desfăşurat în ul­tima parte a lunii aprilie. In urma confruntărilor direc­te, au obţinut drep­tul de a participa la faza municipală — care urmează să se desfăşoare in cursul lunii mai — echipa­jele de la întreprin­derile : Textila „Du­năreană“, „Direcţia navigaţiei fluviale“, O.C.L. „Fructonii“, întreprinderea de in­dustrie locală „Stea­gul roşu“. De menţionat că toate echipajele au demonstrat prin răs­punsurile date o bună pregătire şi cunoaştere a sarci­nilor economice sta­bilite de documen­tele de partid şi de stat pentru cincina­lul in curs, lucru de altfel apreciat cu multă căldură de numerosul public. PROLETAR­­ DI N TOATE ŢÂRILE, M­tfovÂi ORGAN Al COMITETULUI JUDEŢEAN ILFOV AL P.C.R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN VIZITA ÎN REPUBLICA SOCIALISTĂ ROMÂNIA A DELEGAŢIEI DE PARTID ŞI GUVERNAMENTALE A REPUBLICII DEMOCRATE GERMANE Comitetul Central al Partidului Comunist Român, Comitetul Central al Partidului Socialist Unit din Germania şi guvernele celor două ţări au convenit ca vizita oficială de prietenie în Republica Socialistă România a delegaţiei de partid şi guvernamentale a Republicii Democrate Germane să aibă loc în a doua decadă a lunii mai a.c. Delegaţia va fi condusă de Erich Honecker, prim-secretar al Comite­tului Central al Partidului Socialist Unit din Germania, şi Willi Stoph, membru al Biroului Politic al Comitetului Central al Partidului Socialist Unit din Germania, preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii De­mocrate Germane. Cu prilejul vizitei va fi semnat Tratatul de prietenie, colaborare şi asistenţă mutuală între Republica Socialistă România și Republica Demo­crată Germană. m In fiecare loca­litate d­in judeţul nostru întîlniri şantiere ale con­strucţiilor de lo­cuinţe De altfel ridicarea unor moderne ansam­bluri de locuinţe constituie o ca­racteristică evi­dentă a acestor ani pentru fiecare oraş. Vechile cen­tre urbane se în­noiesc, dobîndind o înfăţişare mai atrăgătoare. A­­cest proces de transformare edi­litară se desfă­şoară pe coor­donate care vi­zează în primul rînd omul, cerin­ţele lui, nevoia lui de a trăi o viaţă mai bună. Uriaşul efort de­pus pentru cre­area unor condi­ţii civilizate de locuit, constituie expresia cea mai grăitoare a grijii partidului şi sta­tului față de oa­menii muncii. " Cum va evolua VREMEA in luna mai Un val de aer rece şi umed pătrunzînd în regiunile noastre cu 2 zile mai înainte decit s-a estimat la în­ceputul lunii aprilie, a determinat, pe de o parte, bararea aerului tropical care ajunsese în Cîmpia Dunării, la 23 și 24 aprilie, iar pe de altă parte, a deter­minat o serie de ploi deosebit de importante pentru toată vegetaţia, care era ameninţată, la sfîrşitul lunii mar­tie, de un regim sece­tos atît în sol cît şi în atmosferă. Pentru cîmpia din sudul ţării, vremea din luna aprilie a consti­tuit un bun prieten al agriculturii deoarece ■ a avansat dezvoltarea vegetaţiei cu circa 2 săptămîni, prin tempe­raturile foarte ridicate din primele 25 de zile, a permis executarea N. TOPOR însămînţărilor de pri­măvară în bune condi­ţii, datorită numeroa­selor zile însorite şi calde şi a asigurat so­lului o umiditate do­rită. Luna mai reprezintă pentru ţinuturile noas­tre, începutul marilor ploi de primăvară, ca­re hotărăsc, mai tot­deauna, soarta recol­telor. Aceste ploi sunt cauzate de aşa numi­tul „musson atlantic“, care e un vast curent aerian ce cară mase noroase din largul Oceanului Atlantic că­tre Europa Centrală pînă în Carpaţi. In ul­timii 110 ani, luna mai a fost foarte secetoa­să numai în 10 ani cînd au căzut mai pu­ţin de 20 de litri de apă pe m2 (în loc de 65 de litri). Dintre a­­ceşti ani, 3 au fost ex­cesiv de uscaţi şi a­­nume­ 1890, 1945 şi 1951, cînd, în toată luna au căzut numai 7 litri de apă sau 2 la sută din normal. Luna mai din acest an va fi mai puţin călduroasă decit în mod obişnuit, în cursul lunii nesemnalîndu-se decît 2—3 zile cu tem­peraturi tropicale în judeţul Ilfov şi Capi­tală. Ploile, care vor cădea mai mult sub formă de averse înso­ţite şi de fenomene e­­lectrice, vor totaliza cantităţi de apă ceva mai mari decît cele caracteristice judeţului. (Continuare în pag. a 3-a) . ÎNTÎINIA TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU CU TOVARĂŞUL SANTIAGO CARRILLO Marţi, 6 mai, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Par­tidului Comunist Român, împreună cu tovarăşa Elena Ceauşescu, s-a întîlnit cu tovarăşul Santiago Car­rillo, secretar general al Partidu­lui Comunist din Spania, care face o vizită în ţara noastră, la invitaţia Comitetului Central al Partidului Comunist Român. La întîlnire a participat tovară­şul Ştefan Andrei, secretar al C.C. al P.C.R. In cadrul convorbirii care a avut loc cu acest prilej s-a reafirmat hotărîrea reciprocă de a dezvolta în continuare relaţiile de colabo­rare şi solidaritate internaţionalis­­tă dintre Partidul Comunist Ro­mân şi Partidul Comunist din Spa­nia, corespunzător intereselor celor două partide şi popoare, unităţii mişcării comuniste şi muncitoreşti internaţionale, ale tuturor forţelor antiimperialiste. S-a făcut, totoda­tă, un schimb de păreri asupra problemelor actuale ale luptei re­­­voluţionare, antiimperialiste, ale mişcării comuniste şi muncitoreşti­ ale situaţiei internaţionale. Convorbirea s-a desfăşurat într-o­ atmosferă de cordialitate şi caldă prietenie. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi tovarăşa Elena Ceauşescu au oferit un dejun în cinstea tovarăşului Santiago Carrillo. Convorbiri intre delegaţia Partidului Comunist Român şi delegaţia Partidului Socialist Francez Luni, 1 mai 1972, au avut loc convorbiri între delegaţia Partidu­lui Comunist Român, condusă de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secre­tar general al Partidului Comunist Român, şi delegaţia Partidului So­cialist Francez, condusă de Fran­cois Mitterand, prim-secretar al Partidului Socialist Francez. Din partea franceză participă Gaston Defterre, membru al Birou­lui Naţional al Partidului Socialist Francez, preşedintele grupului par­lamentar socialist, primar al ora­şului Marsilia Şi Robert Pontillon, membru al Biroului Naţional, secre­tar naţional cu problemele interna­ţionale al Partidului Socialist Fran­cez, iar din partea română iau parte tovarăşii Manea Mănescu, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent, secretar al C.C. al P.C.R., Ștefan Voitec, membru al Comitetului Executiv al­­ C.C. al P.C.R., Cornel Burtică, membru su­pleant al Comitetului Executiv, se­cretar al C.C. al P.C.R., Ștefan An­drei, secretar al C.C. al P.C.R. In cursul convorbirilor s-a efec­tuat un schimb de informări reci­proce asupra activităţii şi preocu­părilor celor două partide. De a­­semenea, au fost evidenţiate aspec­te ale relaţiilor dintre , Partidul Co­munist Român şi Partidul Socialist Francez, dintre România şi Franţa, probleme ale situaţiei politice din Europa, ale actualităţii internaţio­nale. S-a relevat dorinţa comună de a dezvolta în continuare rela­ Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, tova­răşul Nicolae Ceauşescu, împreună cu tovarăşa Elena Ceauşescu, au primit marţi seara pe Maria Con­­suelo Gonzales de Velasco, soţia pre­şedintelui Republicii Peru, care face o vizită în ţara noastră. La primire au fost de faţă Maria Mănescu, Tamara Dobrin, vicepre­şedinte al Consiliului Naţional al Frontului Unităţii Socialiste, George Macovescu, prim adjunct al minis­trului afacerilor externe, Mircea Nicolaescu, ambasadorul României în Peru, cu soţia. Soţia preşedintelui Republicii Peru a fost însoţită de Juan Velasco fiiile dintre cele două partide, din­­tre popoarele român şi francez. Convorbirile s-au desfăşurat în­­tr-o atmosferă caldă, de bună înţe­legere. Gonzales, fiul preşedintelui peruan, şi de Margarita Albului de Tanta­­lean, soţia ministrului industriei peştelui din Peru. Au participat Mariano Pa­gador Puente, ambasadorul Republicii Peru la Bucureşti, cu soţia. Preşedintele Consiliului de Stat, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, şi to­varăşa Elena Ceauşescu s-au între­ţinut cordial cu oaspeţii. r ★ Preşedintele Consiliului de Stat, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, şi to­varăşa Elena Ceauşescu au oferit un dineu în onoarea soţiei preşedin­telui Republicii Peru, Maria Con­­­suelo Gonzales de Velasco. Preşedintele Consiliului de Stat, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, şi tovarăşa Elena Ceauşescu au primit pe soţia preşedintelui Republicii Peru, Maria Consuelo Gonzales de Velasco 1 ■—I.....——I I.­­­ ...C-a venit­­ de Mai! • In localităţile judeţului entuziaste manifestări cultural­artistice şi sportive Ploile mult aşteptate de grîu şi de iarbă, au stat agăţate de­asupra pămîntului două săptă­mîni şi mai bine, pornind să bucure firul verde şi săminţa de porumb o dată cu primele zile de mai. Răgazul cu soare din ultima zi de aprilie a încadrat sărbă­toreşte manifestările cultural­­artistice şi sportive, dedicate zi­lei de 1 Mai, tradiţionalele ie­şiri la iarbă verde ale oameni­lor muncii din localităţile jude­ţului nostru. După adunările populare din 27 şi 30 aprilie, formaţiile artis­tice ale Caselor de cultură, clu­burilor, căminelor culturale, şco­lilor au oferit participanţilor spectacole ample — cald omagiu adus oamenilor muncii, bucuriei de a trăi şi a munci într-o ţară liberă, socialistă. La Giurgiu, spectacolul cu opereta „Piatra din casă“ prezentat vineri în faţa a 500 spectatori, la Casa municipală de cultură, de colec­tivele artistice ale Şcolii popu­lare de artă şi Şcolii de muzică, a inaugurat un ciclu bogat de manifestări continuat în zilele de 29, 30 aprilie de formaţiile artistice ale şcolilor, Palatului Pionierilor, Clubului U.T.C. Sim­bol înaripat al încrederii în soli­daritatea oamenilor muncii de pretutindeni, expoziţia de po­rumbei voiajori de la Asociaţia „Columbia“ a reprezentat unul din punctele de atracţie pentru giurgiuveni în aceste zile de săr­bătoare. Ceva mai în jos, pe firul Du­nării, Olteniţa, oraşul construc­torilor de nave şi al filatoarelor, a găzduit, de asemenea, cîteva manifestări culturale şi artistice ale căror ecouri mai răzbat par­că din sălile celor două cluburi. Sute de oameni ai muncii din oraş au aplaudat cu dragoste şi căldură programul artistic oferit — timp de aproape 4 ore — în ziua de 1 Mai, de formaţiile tu­turor şcolilor generale din loca­litate : brigăzi artistice de agi­taţie, echipe de dansuri, recita­tori. Micilor artişti li s-au alătu­rat echipele de dansuri de la Şantierul naval, Filatură, Fabri­ca de conserve „Valea roşie", ta­raful filaturii Olteniţa cu mun­citorii solişti Vasile Dedu, Tu­dor Manea, Ana Hurmuzache, spectacol încheiat apoteotic de apreciatul cor al sindicatului în­­văţămint, dirijat de Nicolae Cio­­banu. In aceeaşi zi, în sala clu­bului S.N.O., au răsunat armo­nios acordurile unui inspirat re­cital poetic — versuri ale poeţi­lor clasici, contemporani, pre­cum şi ale membrilor cenaclului din oraş, închinate muncii şi sărbătorii ei. Clubul U.T.C. a D. BADESCU (Continuare in pag. a 3-a) Entuziaştii artişti amatori omagiază sărbătoarea muncii 4 f Sezonul turistic in oraşele * __ judeţului Ilfov Zile de vară fierbinţi, zile de vacanţă, iată „bu­letinul meteorologic" pentru următoarele luni ale anului. Gazde primitoare, fapt confirmat şi în precedentele sezoane turistice, oraşele judeţului Ilfov se pregătesc şi de această dată pentru a-şi întimpina oaspeţii cu tradiţionalul „bun sosit“ materializat, aşa după cum e obiceiul, în asigu­rarea unor condiţii sporite de confort, cazare şi masă, crearea unor multiple posibilităţi de petre­cere a timpului liber. Plecind de la aceste considerente, am solicitat opinia unor factori de răspundere din colectivele de muncă ale filialelor Oficiului judeţean de tu­rism şi O.C.L. Giurgiu vă aşteaptă Două elemente sunt caracteristice pentru bătrînul oraş în această pe­rioadă : ritmul alert al construcţiilor şi grija celor ce-l gospodăresc pen­tru a-l înfrumuseţa. în egală mă­sură, însă, se poate vorbi şi de pregătirile făcute pentru ca oas­peţii localităţii să se bucure din plin de clipele ce le vor petrece aici. Concludente ni se par convor­birile purtate. TUDOR CULCEA — şeful Filia­lei de turism Giurgiu­­ Actualul se­zon marchează pentru noi o etapă deosebită. Spunînd aceasta, am în vedere baza materială de care dispunem şi care este în continuă îmbogăţire, sarcinile profesionale ce ne revin ţinînd seama că avem de răspuns solicitărilor sporite atît ale turiştilor străini cît şi ale celor din ţară. Cu sprijinul organelor de re­sort, filiala noastră poate asigura în momentul de faţă cazarea — 20 de locuri la­­camping şi 100 la ho­tel — într-un cadru corespunzător, urmând să se mai amenajeze încă 10 locuri la campingul amplasat la Vamă. Dar, în activitatea noastră este înscris şi un alt punct — or­ganizarea de excursii pentru oa­menii muncii din oraş, pe diferi­te itinerarii cum ar fi Valea Oltu­lui, Valea Prahovei, Valea Jiului, Nordul Moldovei, Doftana, Tîrgo­­vişte, Curtea de Argeş, Vălenii de Munte, Sinaia etc. De remarcat că în acest an, din oraşul Giurgiu, spre aceste trasee au plecat aproape 3.000 de excursionişti. GH. PETRESCU: Lucrind în cadrul filialei, răspund de păstra­rea şi consolidarea faimei bucătă­riei româneşti. Ni se oferă acest prilej prin intermediul braseriei­­restaurant, unitate a filialei din localitate unde servim masa şi oaspeţilor veniţi în Giurgiu fie din străinătate, fie din ţară. Ţinînd seama că în oraş O.C.L.-ul are unităţi de alimentaţie publică pro­filate pe preparate de pescărie, noi ne-am îndreptat atenţia spre punerea la dispoziţia consumatori­lor a unor preparate de carne. SILVIU IRIZEA — director O.C.L. Giurgiu! In raport cu profilul ac­tivităţii noastre au fost luate mă­surile corespunzătoare. Ca şi în anii trecuţi, la complexul Plajă se va deschide restaurantul-ponton. Aici, şi la restaurantul „Perla", cartea de vizită va fi susţinută de preparatele de pescărie. De asemenea, oaspeţii Giurgiului vor putea servi un me­niu bogat şi la cele 6 grădini de vară deschise în oraş. Şi o men­ţiune. In magazinele oraşului au TR. ROŞIANU (Continuare în pag. a 2-a)

Next