Steagul Roşu, mai 1972 (Anul 24, nr. 7103-7125)
1972-05-03 / nr. 7103
MESAJUL CĂUTĂTORILOR DE COMORI — însemnări despre activitatea harnicului colectiv al întreprinderii de foraj — O parte din temeritatea alpinistului şi a tenacităţii celui aflat la microscop, o frîntură din visele celui plecat pe mare şi a celui ce făureşte versul, sînt cîteva dintre dăltuirile de caracter pe care le-am găsit întruchipate în sufletul şi inima unor „căutători de comori“. Sînt cei care, taie drum spre tainiţele pămîntului pentru a fi adus sub sclipirea de foc a zilei, tezaurul aurului negru. I-am întîlnit pe cîmpuri fără de sfîrşit sub dogoarea necruţătoare a soarelui, sub pala rece a vîntului, sub biciul ploii, întotdeauna aceiaşi, neînfrînţi. I-am cunoscut. Sînt oameni obişnuiţi cu vise şi bucurii, purtind în gînd, în toată firea lor flacăra optimismului, a cutezanţei. Şi astfel, aceşti temerari de la ÎNTREPRINDEREA DE FORAJ BUCUREŞTI pătrund în adîncurile pămîntului pînă la sute, mii de metri, pînă acolo unde-i împărăţia petrolului. Prin munca lor care deseori poartă amprenta eroismului şi a devotamentului înscriu în cronica zilelor noastre fapte de preţ, fapte ce cimentează temelia economiei socialiste a ţării. Mesajul unor asemenea împliniri l-au adus şi acum de 1 Mai. Laconic, graiul cifrelor ne face cunoscută depăşirea planului de foraj cu 6.268 metri faţă de indicele prevăzut pentru primele patru luni ale anului, creşterea vitezei de lucru cu 12,8 la sută în raport cu prevederile iniţiale ale planului de producţie, precum şi terminarea de foraj a 11 sonde în plus peste numărul planificat. Un succes, o biruinţă ce răsplăteşte dăruirea şi competenţa în muncă care în acelaşi timp trebuie legată de tehnologia modernă aplicată în producţie. Forajul cu jet, forajului optimizat şi aplicarea metodei „Drumului critic" în montarea şi demontarea instalaţiilor sunt cîteva din procedeele aplicate cu succes de fiecare brigadă- De aici şi perspectiva consemnării în viitor a unor noi rezultate semnificative. Elocvente ni s-au părut în acest sens afirmaţiile lov. D. RADULESCU, directorul unităţii. — Ca şi pînă acum, în activitatea noastră pe prim plan se va urmări creşterea vitezei de foraj, reducerea consumurilor specifice şi scurtarea perioadei de la operaţiile de montaj — transport. Pentru a crea un cadru adecvat atingerii acestui scop vom pune accentul pe extinderea şi aplicarea unor metode moderne de lucru. De exemplu, executîndu-se forajul cu sape cu diamant — jet, s-a înregistrat o viteză sporită, mult superioară ritmurilor obţinute cu ajutorul altor metode, apoi prin folosirea pe scară tot mai largă a „drumului critic“ în lucrările de montaj a instalaţiilor şi constituirea brigăzilor complexe, formaţii de lucru ce execută şi forajul şi montajul, considerăm că întreaga activitate va fi impulsionată. Dar vorbind de aceste succese dobîndite în întîmpinarea sărbătorii oamenilor muncii, succese care prefigurează înscrierea altora pe agenda de lucru a întreprinderii de foraj Bucureşti, să nu-i uităm pe cei care sub dogoarea necruţătoare a soarelui, sub pala rece a vîntului,sub rafalele ploii, prin activitatea desfăşurată le dau strălucire. Sunt formaţiile de lucru conduse de maiştrii şi brigadierii Constantin Baicu, Stoica Mîzgoi, Marin Nicolae, Nae Florea, Tudorache Dumitru, Aurel Bică, numai cîteva dintre colectivele ce şi-au adăugat pe graficul împlinirilor, încă o izbîndă. TR. POPESCU Acasă la cei decoraţi ÎNSEMNĂRI cu Ordinul muncii clasa I DE blcokter VEDEA-S.M.A. — Indiscutabil, ne spunea Ion Constantinescu, inginerul şef al staţiunii, fiecare dintre noi se consideră obligat la autodepăşiri pentru că fiecare dintre noi se consideră, este decorat. Începînd cu Nicolae Urucu, cel mai vechi tractorist al nostru — are 10 ani în meserie — şi terminînd cu utecistul Marin Bălaie — cel mai nou, la noi s-au depus strădanii şi strădaniile noastre au fost răsplătite şi pe plan moral, înalta distincţie depăşindu-ne chiar aşteptările. In fond, avem aici de-a face cu o profesiune de credinţă, care ar putea încheia aceste rînduri. Se cuvine însă a intra cît de cît în „amănunte*. Mecanizatorii de la Vedea au primit înalta distincţie pentru depăşirea veniturilor cu 8,6 la sută cît şi pentru modul în care au contribuit la obţinerea unor recolte bogate la Malu şi Vedea, Gâujani şi Pietrişu ; în loc de 5857 tone de grîu planificate — au dat 6291 ; în loc de 11.306 tone de porumb — 13.633 şi în loc de 31.100 tone de sfeclă — 36.982; cel mai „bătrîn" tractorist, despre care au vorbit mai sus, şi-a realizat planul pe tractor în proporţie de 161 la sută, iar utecistul amintit — în proporţie de 132 la sută. La care s-ar mai putea adăuga o preocupare permanentă, de zi cu zi, pasionată pînă în cele mai mici amănunte pentru ceea ce instatute sau regulamente de ordine interioară se numeşte simplu îngrijirea parcului, întreţinerea corespunzătoare a utilajelor, prelungirea duratei lor de viaţă şi respectarea indicatorilor agrotehnici. — Am considerat, ne-a spus în încheiere inginerul şef, că lucrăm pentru noi nu pentru ei, sau dacă vreţi, am considerat că ei sunt tot una cu noi. în fond, acesta e şi „secretul* VEDEA - C. A. P. Şi acum la vecini, decoraţi cu aceeaşi înaltă distincţie pentru că au obţinut 5.207 kg. de porumb-boabe la hectar. Ne vorbeşte preşedintele cooperativei, Nicolae Bădoi : — Permiteţi-mi să încep cu sfîrşitul : am muncit ca să dăm şi să ne dăm produse şi eforturile noastre au fost răsplătite cu o înaltă decoraţie, iar anul acesta, ca un răspuns colectiv la răsplată, vom da 6.000 de kg. porumb-boabe la hectar şi vom încerca să depăşim această depăşire. Răspunsul colectiv de care ne-a vorbit preşedintele cooperativei este dublat la Vedea de un entuziasm colectiv, înaripat dar bine aşezat cu picioarele pe pămînt şi ancorat în posibilităţile reale şi multiple, în rezervele cooperativei şi cooperatorilor. Anul trecut, brigada nr. 1, condusă de Stan Santmare, secondat de inimoşi ca Tudor Amza şi Toma Bîrnat, Tudor Cristea, şi Anghel Furnigă — ca să nu cităm toată brigada ! — a obţinut 6000 kg. de porumb — boabe la hectar şi nimeni nu se îndoieşte că va da anul acesta tonul depăşirii. — „Secretul"^ nostru ?— în primul rînd conştiinţa utilităţii noastre. în al doilea rînd , seminţe de calitate, tratament corespunzător al pămîntului, mecanizare. Adică, am adăuga noi, tot conştiinţă. B. DUNÃREANU Concursul „România in cincinalul 1971-1975“ in faza finală la Giurgiu Organizat de Comitetul municipal de partid şi Consiliul local al sindicatelor din Giurgiu, concursul dotat cu premii „Cine ştie cîştigă“ avînd ca temă „România in cincinalul 1971 — 1975“, a suscitat un interes deosebit în rindul oamenilor muncii din municipiu. In prima jumătate a lunii aprilie, la nivelul fiecărei întreprinderi au avut loc pe secţii şi ateliere concursuri pentru desemnarea echipajului ce urma să reprezinte întreprinderea la faza inter-întreprinderi, ce s-a desfăşurat în ultima parte a lunii aprilie. In urma confruntărilor directe, au obţinut dreptul de a participa la faza municipală — care urmează să se desfăşoare in cursul lunii mai — echipajele de la întreprinderile : Textila „Dunăreană“, „Direcţia navigaţiei fluviale“, O.C.L. „Fructonii“, întreprinderea de industrie locală „Steagul roşu“. De menţionat că toate echipajele au demonstrat prin răspunsurile date o bună pregătire şi cunoaştere a sarcinilor economice stabilite de documentele de partid şi de stat pentru cincinalul in curs, lucru de altfel apreciat cu multă căldură de numerosul public. PROLETAR DI N TOATE ŢÂRILE, MtfovÂi ORGAN Al COMITETULUI JUDEŢEAN ILFOV AL P.C.R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN VIZITA ÎN REPUBLICA SOCIALISTĂ ROMÂNIA A DELEGAŢIEI DE PARTID ŞI GUVERNAMENTALE A REPUBLICII DEMOCRATE GERMANE Comitetul Central al Partidului Comunist Român, Comitetul Central al Partidului Socialist Unit din Germania şi guvernele celor două ţări au convenit ca vizita oficială de prietenie în Republica Socialistă România a delegaţiei de partid şi guvernamentale a Republicii Democrate Germane să aibă loc în a doua decadă a lunii mai a.c. Delegaţia va fi condusă de Erich Honecker, prim-secretar al Comitetului Central al Partidului Socialist Unit din Germania, şi Willi Stoph, membru al Biroului Politic al Comitetului Central al Partidului Socialist Unit din Germania, preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Democrate Germane. Cu prilejul vizitei va fi semnat Tratatul de prietenie, colaborare şi asistenţă mutuală între Republica Socialistă România și Republica Democrată Germană. m In fiecare localitate din judeţul nostru întîlniri şantiere ale construcţiilor de locuinţe De altfel ridicarea unor moderne ansambluri de locuinţe constituie o caracteristică evidentă a acestor ani pentru fiecare oraş. Vechile centre urbane se înnoiesc, dobîndind o înfăţişare mai atrăgătoare. Acest proces de transformare edilitară se desfăşoară pe coordonate care vizează în primul rînd omul, cerinţele lui, nevoia lui de a trăi o viaţă mai bună. Uriaşul efort depus pentru crearea unor condiţii civilizate de locuit, constituie expresia cea mai grăitoare a grijii partidului şi statului față de oamenii muncii. " Cum va evolua VREMEA in luna mai Un val de aer rece şi umed pătrunzînd în regiunile noastre cu 2 zile mai înainte decit s-a estimat la începutul lunii aprilie, a determinat, pe de o parte, bararea aerului tropical care ajunsese în Cîmpia Dunării, la 23 și 24 aprilie, iar pe de altă parte, a determinat o serie de ploi deosebit de importante pentru toată vegetaţia, care era ameninţată, la sfîrşitul lunii martie, de un regim secetos atît în sol cît şi în atmosferă. Pentru cîmpia din sudul ţării, vremea din luna aprilie a constituit un bun prieten al agriculturii deoarece ■ a avansat dezvoltarea vegetaţiei cu circa 2 săptămîni, prin temperaturile foarte ridicate din primele 25 de zile, a permis executarea N. TOPOR însămînţărilor de primăvară în bune condiţii, datorită numeroaselor zile însorite şi calde şi a asigurat solului o umiditate dorită. Luna mai reprezintă pentru ţinuturile noastre, începutul marilor ploi de primăvară, care hotărăsc, mai totdeauna, soarta recoltelor. Aceste ploi sunt cauzate de aşa numitul „musson atlantic“, care e un vast curent aerian ce cară mase noroase din largul Oceanului Atlantic către Europa Centrală pînă în Carpaţi. In ultimii 110 ani, luna mai a fost foarte secetoasă numai în 10 ani cînd au căzut mai puţin de 20 de litri de apă pe m2 (în loc de 65 de litri). Dintre aceşti ani, 3 au fost excesiv de uscaţi şi anume 1890, 1945 şi 1951, cînd, în toată luna au căzut numai 7 litri de apă sau 2 la sută din normal. Luna mai din acest an va fi mai puţin călduroasă decit în mod obişnuit, în cursul lunii nesemnalîndu-se decît 2—3 zile cu temperaturi tropicale în judeţul Ilfov şi Capitală. Ploile, care vor cădea mai mult sub formă de averse însoţite şi de fenomene electrice, vor totaliza cantităţi de apă ceva mai mari decît cele caracteristice judeţului. (Continuare în pag. a 3-a) . ÎNTÎINIA TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU CU TOVARĂŞUL SANTIAGO CARRILLO Marţi, 6 mai, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, împreună cu tovarăşa Elena Ceauşescu, s-a întîlnit cu tovarăşul Santiago Carrillo, secretar general al Partidului Comunist din Spania, care face o vizită în ţara noastră, la invitaţia Comitetului Central al Partidului Comunist Român. La întîlnire a participat tovarăşul Ştefan Andrei, secretar al C.C. al P.C.R. In cadrul convorbirii care a avut loc cu acest prilej s-a reafirmat hotărîrea reciprocă de a dezvolta în continuare relaţiile de colaborare şi solidaritate internaţionalistă dintre Partidul Comunist Român şi Partidul Comunist din Spania, corespunzător intereselor celor două partide şi popoare, unităţii mişcării comuniste şi muncitoreşti internaţionale, ale tuturor forţelor antiimperialiste. S-a făcut, totodată, un schimb de păreri asupra problemelor actuale ale luptei revoluţionare, antiimperialiste, ale mişcării comuniste şi muncitoreşti ale situaţiei internaţionale. Convorbirea s-a desfăşurat într-o atmosferă de cordialitate şi caldă prietenie. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi tovarăşa Elena Ceauşescu au oferit un dejun în cinstea tovarăşului Santiago Carrillo. Convorbiri intre delegaţia Partidului Comunist Român şi delegaţia Partidului Socialist Francez Luni, 1 mai 1972, au avut loc convorbiri între delegaţia Partidului Comunist Român, condusă de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, şi delegaţia Partidului Socialist Francez, condusă de Francois Mitterand, prim-secretar al Partidului Socialist Francez. Din partea franceză participă Gaston Defterre, membru al Biroului Naţional al Partidului Socialist Francez, preşedintele grupului parlamentar socialist, primar al oraşului Marsilia Şi Robert Pontillon, membru al Biroului Naţional, secretar naţional cu problemele internaţionale al Partidului Socialist Francez, iar din partea română iau parte tovarăşii Manea Mănescu, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent, secretar al C.C. al P.C.R., Ștefan Voitec, membru al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., Cornel Burtică, membru supleant al Comitetului Executiv, secretar al C.C. al P.C.R., Ștefan Andrei, secretar al C.C. al P.C.R. In cursul convorbirilor s-a efectuat un schimb de informări reciproce asupra activităţii şi preocupărilor celor două partide. De asemenea, au fost evidenţiate aspecte ale relaţiilor dintre , Partidul Comunist Român şi Partidul Socialist Francez, dintre România şi Franţa, probleme ale situaţiei politice din Europa, ale actualităţii internaţionale. S-a relevat dorinţa comună de a dezvolta în continuare rela Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, împreună cu tovarăşa Elena Ceauşescu, au primit marţi seara pe Maria Consuelo Gonzales de Velasco, soţia preşedintelui Republicii Peru, care face o vizită în ţara noastră. La primire au fost de faţă Maria Mănescu, Tamara Dobrin, vicepreşedinte al Consiliului Naţional al Frontului Unităţii Socialiste, George Macovescu, prim adjunct al ministrului afacerilor externe, Mircea Nicolaescu, ambasadorul României în Peru, cu soţia. Soţia preşedintelui Republicii Peru a fost însoţită de Juan Velasco fiiile dintre cele două partide, dintre popoarele român şi francez. Convorbirile s-au desfăşurat într-o atmosferă caldă, de bună înţelegere. Gonzales, fiul preşedintelui peruan, şi de Margarita Albului de Tantalean, soţia ministrului industriei peştelui din Peru. Au participat Mariano Pagador Puente, ambasadorul Republicii Peru la Bucureşti, cu soţia. Preşedintele Consiliului de Stat, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, şi tovarăşa Elena Ceauşescu s-au întreţinut cordial cu oaspeţii. r ★ Preşedintele Consiliului de Stat, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, şi tovarăşa Elena Ceauşescu au oferit un dineu în onoarea soţiei preşedintelui Republicii Peru, Maria Consuelo Gonzales de Velasco. Preşedintele Consiliului de Stat, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, şi tovarăşa Elena Ceauşescu au primit pe soţia preşedintelui Republicii Peru, Maria Consuelo Gonzales de Velasco 1 ■—I.....——I I. ...C-a venit de Mai! • In localităţile judeţului entuziaste manifestări culturalartistice şi sportive Ploile mult aşteptate de grîu şi de iarbă, au stat agăţate deasupra pămîntului două săptămîni şi mai bine, pornind să bucure firul verde şi săminţa de porumb o dată cu primele zile de mai. Răgazul cu soare din ultima zi de aprilie a încadrat sărbătoreşte manifestările culturalartistice şi sportive, dedicate zilei de 1 Mai, tradiţionalele ieşiri la iarbă verde ale oamenilor muncii din localităţile judeţului nostru. După adunările populare din 27 şi 30 aprilie, formaţiile artistice ale Caselor de cultură, cluburilor, căminelor culturale, şcolilor au oferit participanţilor spectacole ample — cald omagiu adus oamenilor muncii, bucuriei de a trăi şi a munci într-o ţară liberă, socialistă. La Giurgiu, spectacolul cu opereta „Piatra din casă“ prezentat vineri în faţa a 500 spectatori, la Casa municipală de cultură, de colectivele artistice ale Şcolii populare de artă şi Şcolii de muzică, a inaugurat un ciclu bogat de manifestări continuat în zilele de 29, 30 aprilie de formaţiile artistice ale şcolilor, Palatului Pionierilor, Clubului U.T.C. Simbol înaripat al încrederii în solidaritatea oamenilor muncii de pretutindeni, expoziţia de porumbei voiajori de la Asociaţia „Columbia“ a reprezentat unul din punctele de atracţie pentru giurgiuveni în aceste zile de sărbătoare. Ceva mai în jos, pe firul Dunării, Olteniţa, oraşul constructorilor de nave şi al filatoarelor, a găzduit, de asemenea, cîteva manifestări culturale şi artistice ale căror ecouri mai răzbat parcă din sălile celor două cluburi. Sute de oameni ai muncii din oraş au aplaudat cu dragoste şi căldură programul artistic oferit — timp de aproape 4 ore — în ziua de 1 Mai, de formaţiile tuturor şcolilor generale din localitate : brigăzi artistice de agitaţie, echipe de dansuri, recitatori. Micilor artişti li s-au alăturat echipele de dansuri de la Şantierul naval, Filatură, Fabrica de conserve „Valea roşie", taraful filaturii Olteniţa cu muncitorii solişti Vasile Dedu, Tudor Manea, Ana Hurmuzache, spectacol încheiat apoteotic de apreciatul cor al sindicatului învăţămint, dirijat de Nicolae Ciobanu. In aceeaşi zi, în sala clubului S.N.O., au răsunat armonios acordurile unui inspirat recital poetic — versuri ale poeţilor clasici, contemporani, precum şi ale membrilor cenaclului din oraş, închinate muncii şi sărbătorii ei. Clubul U.T.C. a D. BADESCU (Continuare in pag. a 3-a) Entuziaştii artişti amatori omagiază sărbătoarea muncii 4 f Sezonul turistic in oraşele * __ judeţului Ilfov Zile de vară fierbinţi, zile de vacanţă, iată „buletinul meteorologic" pentru următoarele luni ale anului. Gazde primitoare, fapt confirmat şi în precedentele sezoane turistice, oraşele judeţului Ilfov se pregătesc şi de această dată pentru a-şi întimpina oaspeţii cu tradiţionalul „bun sosit“ materializat, aşa după cum e obiceiul, în asigurarea unor condiţii sporite de confort, cazare şi masă, crearea unor multiple posibilităţi de petrecere a timpului liber. Plecind de la aceste considerente, am solicitat opinia unor factori de răspundere din colectivele de muncă ale filialelor Oficiului judeţean de turism şi O.C.L. Giurgiu vă aşteaptă Două elemente sunt caracteristice pentru bătrînul oraş în această perioadă : ritmul alert al construcţiilor şi grija celor ce-l gospodăresc pentru a-l înfrumuseţa. în egală măsură, însă, se poate vorbi şi de pregătirile făcute pentru ca oaspeţii localităţii să se bucure din plin de clipele ce le vor petrece aici. Concludente ni se par convorbirile purtate. TUDOR CULCEA — şeful Filialei de turism Giurgiu Actualul sezon marchează pentru noi o etapă deosebită. Spunînd aceasta, am în vedere baza materială de care dispunem şi care este în continuă îmbogăţire, sarcinile profesionale ce ne revin ţinînd seama că avem de răspuns solicitărilor sporite atît ale turiştilor străini cît şi ale celor din ţară. Cu sprijinul organelor de resort, filiala noastră poate asigura în momentul de faţă cazarea — 20 de locuri lacamping şi 100 la hotel — într-un cadru corespunzător, urmând să se mai amenajeze încă 10 locuri la campingul amplasat la Vamă. Dar, în activitatea noastră este înscris şi un alt punct — organizarea de excursii pentru oamenii muncii din oraş, pe diferite itinerarii cum ar fi Valea Oltului, Valea Prahovei, Valea Jiului, Nordul Moldovei, Doftana, Tîrgovişte, Curtea de Argeş, Vălenii de Munte, Sinaia etc. De remarcat că în acest an, din oraşul Giurgiu, spre aceste trasee au plecat aproape 3.000 de excursionişti. GH. PETRESCU: Lucrind în cadrul filialei, răspund de păstrarea şi consolidarea faimei bucătăriei româneşti. Ni se oferă acest prilej prin intermediul braserieirestaurant, unitate a filialei din localitate unde servim masa şi oaspeţilor veniţi în Giurgiu fie din străinătate, fie din ţară. Ţinînd seama că în oraş O.C.L.-ul are unităţi de alimentaţie publică profilate pe preparate de pescărie, noi ne-am îndreptat atenţia spre punerea la dispoziţia consumatorilor a unor preparate de carne. SILVIU IRIZEA — director O.C.L. Giurgiu! In raport cu profilul activităţii noastre au fost luate măsurile corespunzătoare. Ca şi în anii trecuţi, la complexul Plajă se va deschide restaurantul-ponton. Aici, şi la restaurantul „Perla", cartea de vizită va fi susţinută de preparatele de pescărie. De asemenea, oaspeţii Giurgiului vor putea servi un meniu bogat şi la cele 6 grădini de vară deschise în oraş. Şi o menţiune. In magazinele oraşului au TR. ROŞIANU (Continuare în pag. a 2-a)