Steagul Roşu, iulie 1972 (Anul 24, nr. 7154-7179)

1972-07-01 / nr. 7154

Pag. a 2-6 RĂSPUNSURI LA MATERIALELE PUBLICATE Destinatari: Minutul, Milimetrul, Parametrul A fost recepţionat insistentul S.O.S. lansat de binecunoscutul trio Minutul, Milimetrul, Para­metrul Dovadă , coresponden­ţa numeroasă sosită la redacţie în ultima vreme, prin care foru­rile vizate ne solicită să transmi­tem prietenilor noștri, răspunsu­rile lor. Dînd curs acestei solici­tări, rezumăm măsurile întreprin­se de organele în cauză pen­tru mai buna aprovizionare tehnico-materială a Șantierului naval din Giurgiu . Ministerul Industriei Chimice ne informează că, împreună cu Ministerul Aprovizionării Teh­­nico-Materiale, a fost analizat ne­cesarul de polistiren şi s-au fă­cut propuneri în vederea asigu­rării cantităţilor reclamate de be­neficiari. Cum principalul benefi­ciar este polistirenul va fi livrat cu prioritate acestuia, iar de aci el va fi repartizat unităţilor subordonate, inclusiv Şantierului naval Giurgiu, în ra­port cu planul de producţie al fiecăruia. Dintr-o altă informa­ţie, furnizată de Centrala indus­trială de construcţii navale Ga­laţi, aflăm că, pentru acest tri­mestru, şantierului giurgiuvean i s-a livrat întreaga cantitate nece­sară. Mai puţin clar este răspunsul Centralei la capitolul „aparatură electrică“. Sîntem asiguraţi doar, că se acordă toată atenţia şi există o preocupare permanentă pentru ca S.N.G. să i se asigure condiţiile materiale necesare în­deplinirii indicatorilor de plan. Combinatul siderurgic Hune­doara contestă învinuirile ce i se aduc. Mai mult, furnizorul consideră posibil ca în fapt să fie vorba de un... alt partener, despre care S.N.G. să fi ajuns la concluzia că „de regulă nu tri­mite cantitățile necesare sau le trimite cu întîrziere şi la dimen­siuni necorespunzătoare“. Ca ar­gumente ale bunei sale colabo­rări cu beneficiarul giurgiuvean, combinatul din Hunedoara preci­zează că a respectat întocmai contractele pînă acum scadente şi îşi propune ca în viitor să-i acorde chiar prioritate. Dacă, în­tre timp ,cele 21,1 tone oţeluri laminate de 30 mm. diametru au ajuns la Giurgiu, sîntem convinşi că relaţiile de colaborare dintre cele două unităţi sînt dintre cele mai fructuoase... Beneficiarul împotriva... beneficiarului ? Citind răspunsul Trustului de Construcţii Ilfov la materialul publicat în ziarul nr. 7060/1972, cu privire la nerespectarea ter­menelor de execuţie a Fabricii de cărămizi Budeşti, am avut — pentru moment, fireşte — pre­simţirea unei colosale descope­riri. Gata ! Iată misterul lui „Schulmeister“ ! Şi chiar a ulti­mului „Schulmeister împotriva lui... Schulmeister"! Dar... dacă, dimpotrivă, nu părintele noii noastre cunoştinţe T.V. s-a in­spirat din experienţa T.C.I. ci... invers ? Dilema prea semănînd a rebus, să revenim la... casele noastre, va să zică, în ziarul arătat, „Cînd s-a certat Păcală cu Dă­­nilă Prepeleac, a cîştigat Trustul de construcţii“. Cîştigul e un nou termen pentru execuţia fabricii de cărămidă din Budeşti. Poanta? Executantul, în perfectă cunoş- • tinţă de cauză asupra stadiului fizic al lucrărilor, pune în ve­dere beneficiarului că îl va da în judecată pentru nerespectarea termenului de livrare a cărămi­zilor, contractate cu luarea în considerare a datei stabilite ini­ţial pentru darea în funcţiune a fabricii. Credeam că această poveste, dată publicităţii, va mai pon­dera niţel elanul „procesual" al trustului. Judecind după răspun­sul trimis, se pare că ne-am în­şelat. Trustul rămîne ferm pe poziţie şi aduce o serie de ar­gumente în scopul de a dovedi că întîrzierile şi dificultăţile sur­venite în execuţia fabricii s-au datorat... beneficiarului. Pentru a da cititorului posibi­litatea de a judeca cît mai obiec­tiv acest răspuns, să cităm con­cluziile trustului : „Sîntem de pă­rere, că aceste tergiversări ale beneficiarului (N.R. , în recepţio­­narea obiectivului) nu au o bază concretă şi reală în condiţiile existente, ele fiind provocate de beneficiar, ca şi în trecut, pen­tru temporizarea cît mai mult a probelor tehnologice, deoarece nu s-au organizat pentru începe­rea producţiei, atît în ceea ce priveşte asigurarea personalului de execuţie, cit mai cu seamă a personalului de exploatare". Ca şi cînd, beneficiarul n-ar fi avut alt gînd decît să-şi pună singur beţe în roate! Prea ,,subtil“ şi totodată, prea grav pentru a nu supune opiniei publice un ase­menea punct de vedere (şi a da posibilitatea I.I.L. Olteniţa să se apare). Precizăm că, printr-o altă scri­soare, mai recentă, trustul ne anunţă că lucrarea de la Budeşti a fost terminată prin „efortul colectiv al constructorului şi al­­ beneficiarului“. Ar fi bine ca, aşa cum s-au rezolvat lucrurile pe şantier, să se încheie şi disputele „teoretice". ILEANA DRAGOŞ * Resurse favorabile intensificării acţiunilor cultural-educative Anul trecut a adus formaţiilor artistice din Moara Vlăsiei o du­blă consacrare prin distincţiile conferite formaţiei de teatru şi grupului vocal în faza finală a unor competiţii de prestigiu. Ce a urmat acestui punct, pînă acum culminant, în activitatea artiştilor amatori din această comună ? Ce ecou a avut în ansamblul acţiuni­lor cultural-educative? Mai sînt cumva şi... lipsuri ? Iată cu ce gîn­­duri am poposit în satele acestei comune... N-a fost un punct „terminus" Cunoscînd acum, mai îndeaproa­pe, viaţa cultural-artistică a Morii Vlăsiei, trebuie spus că laurii cu­ceriţi anul trecut au marcat şi în­cununat un şir de alte succese, do­­bîndite de artiştii amatori din a­­ceastă localitate într-o activitate desfăşurată cu entuziasm şi dărui­re de-a lungul anilor. Dar, nu mai puţin adevărat este că, lunile care au urmat s-au derulat sub semnul acestor izbînzi — imbold spre alte iniţiative şi noi reuşite, îmbogăţin­­du-şi continuu repertoriul, grupul vocal îşi perfecţionează şi calitatea interpretărilor ; brigada artistică de agitaţie se menţine ca un număr „forte“ în orice spectacol prezentat pe scena căminului ; formaţia de teatru, îndrumată de soţii Ana şi Marin Barbu, pregăteşte două pre­miere. Şi mai mult, reluînd o tra­diţie născută în urmă cu numai doi ani, această formaţie se va pre­zenta in faţa publicului cu o com­ponenţă specific estivală, cooptînd în rîndurile sale tineri (elevi şi studenţi) reîntorşi în comuna nata­lă în perioada vacanţei. Iată deci, că artiştii amatori din Moara Vlăsiei n-au trecut deloc la... odihnă, precum neobosit a ră­mas şi directorul căminului. Dar, pentru că de numele tov. Marin Barbu se leagă şi alte noutăţi din viaţa cultural-educativă a comunei, să mai consemnăm şi cîteva... Iniţiative de ultimă oră Nu ni s-au făcut „confidenţe“, dar pe undeva am simuţit că saltul ■ i - ■ ' şi succesul formaţiilor artistice au îndreptat atenţia locţiitorului se­cretarului comitetului comunal de partid şi spre alte laturi ale acti­vităţii cultural-educative. Cu spri­jinul celorlalţi membri al biroului, al primarului Nicolae Stoica, al secretarei comitetului executiv, Ana Stoiciu şi al multor comunişti de nădejde, gazeta de perete a de­venit o adevărată oglindă a vieţii comunei. De cîtva timp, un exem­plar al foii volante, editată cu re­gularitate, se alătură în acest sens, celor trei compartimente ale gaze­tei: panoul fruntaşilor, informări curente, satiră şi umor. In comună se construieşte un nou cămin cultural, în localul căruia va funcţiona şi biblioteca. Dar, aceasta nu însemna ca măsurile pentru îm­bunătăţirea muncii cu cartea să ră­­mină în aşteptarea noului local, aşa că, de curînd, biblioteca comunală şi-a mutat sediul din satul Căciu­­laţi în satul de reşedinţă. In ciuda spaţiului redus de care dispune (este vorba de cabinetul directoru­lui de cămin), bibliotecarul Vasile Grigore a reuşit să atragă aproape 200 de noi cititori în numai două luni. L-au ajutat tinereţea şi dra­gostea pentru munca ce i s-a în­credinţat, l-a ajutat noua poziţie, centrală a bibliotecii, dar şi per­manenta îndrumare primită din partea comitetului comunal de partid. Şi, totuşi, rezultatele A 5 ar putea fi mai bune Actualul local al căminului nu reprezintă ceea ce se cheamă „con­diţiile ideale“. Totuşi, aşa cum se prezintă, îngrijit, curat şi foarte primitor, ar putea fi valorificat mai bine. în afara spaţiului cedat bib­liotecii, există aci o sală de „film şi dans“. Practic însă, în afara ce­lor patru spectacole de film din fiecare săptămînă şi a serilor de dans, destinaţia ei este mult mai largă. In fiecare după masă, tine­rii au aci acces la ping-pong, ta­ble, remi, şah, ceea ce este foarte bine. Păcat însă, că propriu-zisa sală de festivităţi (130 locuri) nu cunoaşte şi ea aceeaşi afluenţă. Aci au loc unele conferinţe, expuneri (destul de rare), precum şi specta­cole cultural-artistice (şi mai rare). Tocmai spaţiul redus ar trebui să determine o frecvenţă deosebită a manifestărilor spre a da posibilita­tea atragerii unui public mai larg. N-am înţeles de ce spec­tacolele formaţiilor artistice de a­­matori sunt atît de rare. Dacă a­­cestea ar fi programate pe măsura resurselor (repertoriul şi calitatea lui, cerinţele publicului şi chiar ac­tuala sală, aşa cum este ea), dacă brigada ştiinţifică locală şi-ar spori activitatea, atunci desigur, afişarea programului căminului cultural nu ar mai fi neglijată şi ar deveni o necesitate... NADIA CONSTANTINESCU STEAGUL ROŞU MUNCA POLITICĂ ÎN CAMPANIA AGRICOLĂ DE VARĂ Gazete de perete... mai mult sau mai puţin actuale In această etapă de muncă tumultuoasă, apariţia unor gazete de perete operative şi eficiente este o necesitate care nu mai trebuie demonstrată. Popularizind fruntaşii, criticînd pe cei rămaşi în urmă, atrăgînd atenţia asupra unor lucrări care trebuie executate urgent, gazetele de perete joacă un rol important în ansamblul mijloacelor muncii politice de masă. Oglinda activităţilor curente La Ulmeni se perseverează. Am mai scris şi vom mai scrie despre această gazetă, întotdeauna o gă­sești la zi cu articolele, cu carica­turi pe teme actuale, concrete. „Cam­pania de vară în plin avînt" este Nimic, nimic, nimic... Probabil că asta înseamnă „noul" în tehnica ga­zetelor de perete de la Tăriceni ! titlul unui articol care consemnează încheierea recoltatului la orz şi de­clanşarea lucrărilor la grîu. După ce redă depăşirea producţiei la orz în ambele cooperative agricole din comună, articolul se încheie­­ cu chemarea : Cooperatori şi mecaniza­tori ! Să nu se piardă nici­ un bob din acest produs preţios — griul. Să muncim cu sîrg pentru noi Şi pen­tru ţară ! Un alt material redă angajamen­tele luate de comună în cinstea Conferinţei Naţionale a partidului. Spicuim din el : depăşirea produc­ţiilor la hectar la grîu cu 300 kg, la porumb cu 500 kg, la sfecla de zahăr cu 3.000 kg, la legume cu 500 kg. Sînt apoi enumerate obiectivele de realizat prin munca patriotică­: 3 km de trotuare, 30 podeţe, depă­şirea volumului lucrărilor cu 900.000 lei. Am reţinut, de asemenea, carica­turile­ expuse. Una privea pe tracto­ristul Stelian Diman care nu-şi în­grijeşte bine maşinile cu care lu­crează, iar cea de a doua se adresa „pletoşilor" din localitate, vizînd di­rect pe tînărul Iulian Io­gofătu „Gazeta de arie" de la Tăriceni .• Dacă mergem la aria coopera­tivei agricole din Tăriceni veţi ve­dea acolo şi o gazetă de arie, ne îndemna locţiitorul secretarului co­mitetului comunal de partid Marin Pîslaru din Frăsinet. Sunt create de a colo toate condiţiile pentru desfă­şurarea muncii politice în această campanie. într-adevăr, la alta din Tăriceni gazeta de perete se afla plantată la întretăierea drumurilor din cen­trul lanului de grîu. Un articol-che­­mare se adresa mecanizatorilor şi membrilor cooperatori solicitîndu-i să depună eforturi susţinute pen­tru a recolta la timp şi fără pier­deri, pentru a elibera terenul şi în­­sămînţa culturi duble. Reţin atenţia în acelaşi timp ziarele prezentate. Sunt expuse articolele care pri­vesc lucrările din campanie, pre­cum şi cuvîntarea rostită de tovară­şul Nicolae Ceauşescu la Conferinţa extraordinară a organizaţiei de par­tid Bucureşti. Ce păcat însă că gazeta de la se­diul cooperativei agricole n-a mai fost atinsă de mina omului de luni de zile. Doar cadrul a mai râmas din ea. Un panou decolorat de ploi şi soare. „Citim pe sub afiş..." In faţa consiliului popular şi a comitetului de partid din Şoldanu se află o gazetă de perete care în­cearcă, şi uneori chiar reuşeşte să fie oglinda evenimentelor din loca­litate. De astă dată am găsit expuse articolele : „Cooperatori munciţi în acord global“, „Cititori şi cititoare" şi o caricatură cu specificaţia : ase­menea exemple sunt la noi... La colţul satiric ... nimic. A trebuit însă făcute adevărate exhibiţii pentru a citi cele expuse. Ne împiedica un afiş privitor la apă­rarea contra incendiilor lipit pe gea­mul gazetei. Cine şi de ce l-a pus tocmai acolo n-am putut înţelege. Oricum, afişul respectiv ascunde o... neglijenţă, lipsă de preocupare, la Mină­stir­ea... apariţie in rate Orice gazetă care se respectă cît de cît apare odată cu toate paginile, nu în rate. La Mînăstirea, gazeta comunală are cîteva chestiuni de strictă actualitate, dar şi multe ru­brici învechite. Articolele „Cu toate forţele înainte“, „Prilej de verificare a cunoştinţelor", „Angajamentele I.A.S.“ aduc într-adevăr multe lu­cruri noi din actuala campanie de vară, din activităţile comunei. Con­cursul pe teme de agricultură, de pildă, organizat între participanţii din zonă şi cîştigat de Ion Veşte­­mean din comuna Mitreni este pe larg prezentat la gazetă. Dar nu în­ţelegem pentru ce nu s-a actualizat şi rubrica „fruntaşi şi codaşi“. Sînt acolo mici portrete îngălbenite de vreme. Să nu se fi schimbat nimic la Mînăstirea ? Nu ne vine să cre­dem ... M. PETREANU Noi sîntem pentru folosirea loi maximum a spaţiului... Impozantă, lucrată cu gust, cu rubrici variate, gazeta de perete „Mecaniza­torul" de la S.M.A. Ulmeni are totuşi o „mică" deficienţă : nu stă prea bine­ cu actualitatea Sfatul medicului Examenul medical la angajarea şi adaptarea in munca „­ Ţara are nevoie de constructori, iar dv. ne purtaţi pe drumuri pentru nişte semnături !“ Dacă n-ar fi ieşit trintind uşa, aş fi avut cu siguranţă răgazul să-i ex­plic că obţinerea semnăturilor me­dicilor specialişti atestind, pe fişa de angajare, sănătatea şi capacitatea sa de muncă, nu sunt bariere birocrati­ce ridicate în drumul unui viitor sa­lariat , şi că, acest control legiferat al sănătăţii, repartizat pe specialităţi, este — în primul rînd — in avanta­jul său, al muncitorului. Ţara are, într-adevăr, nevoie de mulţi constructori. Dar, pe şantiere şi în întreprinderi există o varieta­te de profesii şi locuri de muncă, fiecare cu un anumit specific, cu o solicitare preponderentă pentru unul sau altul dintre aparatele organismu­lui şi chiar cu existenţa,­ între a­­numite limite — a unor noxe profe­sionale. Nu oricine poate face faţă tuturor acestor condiţii şi de aceea examenul medical devine necesar ca etapă premergătoare, obligatorie, ori­cărei angajări. Examenul medical preventiv nu este unul de „refuz“, ci, mai degrabă, de orientare şi încadrare profesiona­lă diferenţiată a viitorului salariat, în raport cu posibilităţile biofuncţiona­­le ale organismului şi aptitudinile sale. In acest fel se poate asigura con­comitent şi un randament ridicat în producţie, pe care-1 va da muncito­rul astfel selecţionat. Intrucît aceste angajări se fac continuu (multor ti­­neri, fiindu-le creată posibilitatea ca­lificării la locul de muncă) şi do­rind totodată să evităm, celor inte­resaţi, pierderile de timp, vom arăta care sunt examinările la care trebuie să se supună un viitor salariat pen­tru completarea fișei medicale și un­de anume trebuie să se adreseze pentru efectuarea lor. Conducerea întreprinderii împreună cu medicul acesteia eliberează solici­tantului o fișă medicală de angajare. Aceasta, in afara datelor de identitate, cuprinde rubrici pentru unele exame­ne medicale obligatorii, de rutină (VDRL sau reacţia B.­W., radioscopia pulmonară, examene de boli interne, neurologie, oftalmologie, O.R.L., etc.),, şi altele, speciale, cerute de particu­larităţi ale locului de muncă şi in­dicate de la caz la caz (probe func­ţionale respiratorii, teste de dispro­­teinemie, ș.a.). Toate aceste examene de speciali­tate se fac numai la policlinica te­ritorială sau orășenească respectivă, la cabinetele de profil. Dacă unul dintre aceste cabinete nu este acope­rit cu medic specialist, solicitantul poate cere sprijinul policlinicii jude­ţene. Prezentarea fişei de angajare la aceste cabinete ţine loc de „bilet de trimitere“ şi nu mai este necesar ca muncitorul să facă drumuri supli­mentare la circumscripţia de domi­ciliu pentru a-l obţine. Medicul circumscripţiei sanitare te­ritoriale (rurale sau orăşeneşti) com­pletează unele date anamnestice şi eliberează numai avizul epidemiolo­gie. în sfîrşit, încheierea fişei este lo­gic a fi făcută de către medicul în­treprinderii sau şantierului respec­tiv, deoarece acesta cunoaşte in a­­mânunţime procesul tehnologic, con­diţiile de muncă şi eventualele noxe, şi poate astfel concluziona dacă mun­citorul poate face faţă locului de muncă solicitat sau nu. Controlul adaptării în muncă se va face de către acelaşi medic de între­prindere în primele 15 zile pînă la 3 luni de la angajare prin invitarea muncitorului la dispensarul de între­prindere şi vizitarea acestuia la locul de muncă. Cu acest prilej se urmăresc variaţii posibile ale unor parametri ca : tensiunea arterială, revenirea pulsului după efort, curba ponderală, ş.a. La fel de importantă este apre­cierea psihologică asupra satisfacţiei pe care o produce salariatului mun­ca îndeplinită, în cazul constatării unor semne de neadaptare se face o nouă repartizare a angajatului la un alt loc de mun­că potrivit capacităţilor sale. Toate acestea sunt mărturii eloc­vente ale grijii pentru sănătatea ce­lor ce muncesc. Dr. MIHAIL MIHAILIDE ÎNTREPRINDEREA POLIGRAFICĂ „GRAFICA NOUĂ" Recrutează băieţi între 15 şi 18 ani absolvenţi ai şcolii de cultură generală din orice localităţi pentru calificare prin Şcoala Profesională Poligrafică „Dimitrie Marinescu" (ucenicie la locul de muncă). Durata de şcolarizare este de 2—3 ani Concursul de admitere constă din probe scrise și orale la limba română și matematică. Candidaţii se pot prezen­ta pentru înscriere la concurs pînă la data de 5 iulie 1972 la sediul întreprinderii Poligrafice „GRAFICA NOUA" Bi­roul Personal, str. Pitagora nr. 16—18 telefon 21.21.30 sec­torul 4, avînd următoarele acte : — Buletin de identitate — Certificat de naştere (original şi copie legalizată) — Certificat de absolvire (original) sau adeverinţă — Fişa copilului de la 0—15 ani sau certificat medical eliberat de circumscripţia medico-sanitară la care candi­datul este luat în evidenţă — Buletin de analiza sîngelui efectuată după 1 iunie 1972 — Rezultatul examenului radiologie pulmonar efectuat după 1 aprilie 1972. Examenul de admitere va avea loc în ziua de 7 iulie a.c. ora 9 dimineaţa. Ucenicii beneficiază de burse, indemnizaţii, vacanţe şcolare precum şi de diplomă de absolvire a şcolii pro­fesionale. Cei reuşiţi la concurs fac instruirea practică la întreprinderea Poligrafică „Grafica Nouă" iar pregătirea teoretică la grupul şcolar poligrafic. Un adevărat tezaur. Muzeul de etnografie şi artă populară al Cîmpiei Dunării din comuna Floreşti-Stoeneşti deţine piese de o incontestabilă valoare Printre acestea se număra scoar­ţele de lină, frumoase şi variate ca desen şi colorit care consti­tuie încă o dovadă a măiestriei ţărăncii noastre. Un exponat deosebit îl constituie „Scoarţa cu păpuşi“ achiziţionată din co­muna Dridu. Pe lingă faptul că se remarcă desenul, original prin felul cum este realizat, „scoarţa cu păpuşi“, aparţinînd familiei lui moş Nedelcu, este şi... decana de vîrstă a pieselor prezente în muzeu, avînd a­­proarte 150 de ani. O recentă cercetare arheolo­gică făcută în zona castrului de la Rădăcineşti (judeţul Vîlcea) a scos la iveală una din aceste ingenioase instalaţii, care de­monstrează atit gradul de teh­nicitate în domeniul respectiv, cît şi rafinamentul la care ajun­sese în acea vreme oficierea unei banale băi. Scoase din nou la lumina zilei, de sub stratul gros de pămînt care te-a aco­perit de aproape două milenii, fermele de la Rădăcineşti au o­­ferit posibilitatea specialiştilor de a reconstitui construcţiile şi Thomas William Edward Co­ke, conte de Leicester, este un vechi membru al Camerei Lor­zilor. S-au împlinit recent 22 de ani de cînd el a devenit membru al acestui for. In ziua aniversării „evenimentului“, lor­dul a luat pentru prima oară cuvîntul, după o tăcere de 22 de Cimpanzeii Yeye și Tuttan de la grădina zoologică din Kolma­­arden (Suedia) se ocupă în tim­pul liber cu... pictura. Paznicii le pun la dispoziţie hîrtie, pen­sule şi culori. „Producţiile" sînt imediat vîndute pentru sume instalaţiile. Intrarea în terme se făcea printr-un vestiar elegant, pardosit cu dale mari. De aici se putea pătrunde în camere largi, care dispuneau de diverse bazine : cu apă fierbinte, cu apă caldă, cu apă rece, cu aer cald, cu abur ,­in încăperi pen­tru odihnă şi masaj etc. Pere­ţii camerelor erau tencuiţi cu un mortar special, rezistent la umezeală, vopsit în roşu pom­­peian, al cărui mod de prepa­rare a rămas încă un mister al tehnicii. ani. Ziariștii au aflat însă că „tăcerea“ în Camera Lorzilor a familiei sale este mult mai lun­gă... Intr-adevăr, bunicul său nu a luat niciodată cuvîntul timp de 67 de ani cît a ocupat fotoliul in Camera Lorzilor, iar tatăl său a tăcut timp de 32 de ani ! In total, deci, 121 ani de tăcere! care ajung uneori pînă la 350 coroane bucata ! Banii adunaţi servesc la întreţinerea pensiona­rilor acestei grădini zoologice, iar cimpanzeii „pictează“ cu mare plăcere, au declarat paz­nicii... Vestitele fedi romane, apreciate in vechea Dacie Tacerer in gluma­­ „Picturi" inedite ASIGURAREA FACULTATIVĂ SUPLIMENTARĂ A AUTOVEHICULELOR PENTRU FURT „Sunt căutate următoarele autovehicule, furate în ulti­ma vreme : motoreta B—­ 1080 (neagră) ; motocicleta I. J. nr. 47—B—1061 (neagră); autoturismele Dacia 1100 nr. 5—B—8719 (crem), GAZ — 69 nr. 5—B—8324 (verde), Fiat 850 nr. 3—B—428 (alb)". Ştirea a fost relatată de ziarul „Informaţia Bucureş­­tiului" nr. 5835. Pînă la urmă, aceste autovehicule vor fi găsite, însă de obicei, multe din autovehiculele furate sînt găsite aban­donate şi tamponate. Pentru a putea beneficia de despăgubiri în cazul cînd autovehiculele vă sînt furate, Administrația Asigurărilor de Stat oferă posibilitatea de a încheia asigurarea facul­tativă suplimentară pentru furt în următoarele condiții: — Asigurarea se încheie suplimentar — la cerere — la asigurarea pentru avarii, plătindu-se în plus o primă de asigurare ce reprezintă 30c/o din prima prevăzută la asigurarea pentru avarii. — In baza asigurării se acordă despăgubiri pentru : — furtul autovehiculului, al unor părți componente sau piese ale acestuia ; — pagubele de orice fel produse autovehiculului ca urmare a furtului sau tentativei de furt al autovehiculului, al unor părţi componente sau piese ale acestuia ori al altor bunuri din autovehicul. In cazul în care autovehiculul a fost furat, asiguratul este obligat să înştiinţeze imediat, in scris, organele mili­ţiei şi unitatea Administraţiei Asigurărilor de Stat în raza căreia s-a întîmplat evenimentul respectiv. Dacă autovehiculul furat sau numai unele părţi com­ponente ale acestuia nu au fost găsite în termen de 90 de zile, Administraţia Asigurărilor de Stat acordă despăgu­birile cuvenite. Relaţii suplimentare privind contractarea acestei asi­gurări se pot obţine de la orice unitate ADAS. I. T. A. BUCUREȘTI, AUTOBAZA 3 CĂLĂTORI cu sediul în str. Spătaru Preda 5, Sectorul 5, angajează : — macaragiu-auto, program de 8 ore ; — şoferi posesori ai permisului de conducere categoria „D" sau cu vechime de peste 3 ani în conducerea auto, în vederea şcolarizării de 12 zile pent­ru obţinerea categ. „D" de conducere, cu domiciliul stabil în mu­nicipiul Bucureşti, judeţele : Ilfov, Ialomiţa, Teleorman şi Dîmboviţa ; — şoferi cu permis de conducere categoria „C" şi ve­chime în profesie de 1—3 ani în vederea şcolarizării pe timp de 3 luni pentru obţinerea categoriei „D", după care vor fi încadraţi pe autobuz. Pe timpul șco­larizării se asigură cazare. — Mai angajează prin concurs conform legii nr. 12/1971 . — șef autogara.

Next