Steagul Roşu, iulie 1972 (Anul 24, nr. 7154-7179)

1972-07-01 / nr. 7154

BOGĂŢIA LANURILOR, BOGĂŢIA ŢĂRII! (Urmare din pag. 1) de care dispunem pentru a „stoarce“ pămintului, ca să spun aşa, mai mult decît ne-a dat pînă acum. Comitetul oamenilor muncii şi organi­zaţia de partid, analizînd cu răspundere şi minuţiozitate toate aceste resurse, preconizînd o sumă de acţiuni menite să asigure un cadru orga­nizatoric şi tehnic — dorim noi — ireproşabil, au hotărît următoarele suplimentări de plan: la grîu cu 37 de tone, la porumb cu 200, la stru­guri cu 50, iar în zootehnie , cu 50 de tone producţia de carne şi cu 300 hl producţia de lapte. Ion Păunescu, inginer şef la C. A. P. Ciocirlia • 30 TONE DE GRÎU • 50 TONE DE PORUMB • 200 TONE DE SFECLĂ DE ZAHĂR • 100 HL. DE LAPTE Cu inginerul şef al cooperativei am purtat o foarte scurtă discuţie la umbra unei combine care terminase tocmai recoltatul a 40 hectare cu grîu, obţinînd in medie 3100 kg la hectar în loc de 2 800 cit fusese planificat. — Da, cooperatorii noştri au analizat multilateral toate posibilităţile existente şi au hotărît să suplimenteze angajamentele iniţiale după cum urmează : la grîu cu 30 de tone, la porumb cu 50, la sfeclă cu 200, la floarea soarelui cu 15,la legume cu 50 şi la producţia de lapte cu 100 hl. Tot acest surplus îl vom livra la fondul de stat, în felul acesta întîmpi­­năm noi Conferinţa Naţională a partidului. — Acestea sînt angajamentele. Care este „suportul“ lor, schela pe care le ridicaţi ? — Intr-un cuvînt, e vorba de o organizare judicioasă a procesului de producţie în aşa fel încît ziua de lucru şi suprafaţa de teren să dea tot ce pot da. A început sărbă­toarea verii. In cimpia­­ ilfoveană, drumurile largi de aur­ îşi schimbă cu­loarea. La Frăsinet, vi­nerea trecută s-a dat start într-o în­trecere cu rodnicia pămintului, cu chib­zuiala strîngerii re­coltei şi cu eficien­ţa. Puţin mai tir­­ziu, după prinz — vineri — combinele, aceste maşini com­plicate ca într-un film fantastic, au început să muşte cu poftă nesăţioasă din soarele coborît in aurul lanului şi cimpul mirosea a pîine. Marţi, la mijlo­cul zilei, se recolta­seră 100 hectare din cele 500 semănata cu grîu. In urmă, pămîntul se colorea­ză în negru. Se speră, ne spu­ne inginer Petrescu Paul, de la ferma Băneşti, o producţie medie de 3 700-3 800 kg la ha, ceea ce înseamnă cu 600- 700 kg mai mult de­cît anul trecut. Mai înseamnă depăşirea tuturor angajamen­telor, inclusiv a celor luate în cin­stea Conferinţei Na­ţionale a partidu­lui. Secerişul e prevă­zut să se termine in 12 zile, dar aces­te 12 vor fi zece, ni se spune in conti­nuare. Un fior de tinereţe şi entuziasm a cuprins aceste locuri de la margi­nea Marii Cîmpii. Continuăm să no­tăm, ni se vorbeşte despre combine, des­pre C-uri, dar mai ales despre C 12. O maşină extraordina­ră, o realizare re­marcabilă a indus­triei româneşti. Despre aceeaşi C 12 ni se vorbise cu două ceasuri in urmă de către şeful brigăzii S.M.A. care deserveşte C.A P. Tăriceni. Ne măr­turisise cu pasiunea cunoscătorului: „îmi vine să las totul baltă, să mă sui pe un C 12 şi să nu mă mai opresc... B. DUNĂREANU Sărbătoarea verii La Frăsinet se recoltează, se­ară şi se seamănă Maşinile astea te fac mai puternic, mai tinăr...“. Deocamdată, marţi 56 de oameni se luptau cu lanurile. Fantastică luptă. Dar desigur aceas­tă ştire e azi depă­şită, căci se sim­ţea pretutindeni că a început sărbătoa­rea verii. Iar cei dinţii care se anga­jaseră în această dezbatere cu rod­nicia pămintului sunt mulţi. Spunem ciţiva, la întîmpla­­re, fără ordine, fără primul şi ultimul, căci ei înşişi au sen­timentul unităţii cu maşina, cu echipa: Lefter Ion şi Bojoi Marin, primul sus pe combină, al doilea conductor de atelaj. Reprezintă amîndoi coordona­tele între care se înscrie „calea griu­lui“, începutul şi sfîrşitul. Alţii apoi: Dobre Ion, Jipa Du­mitru. A început, aşadar, sărbătoarea verii. A. COSTACHE LA C. A. P. SINEŞTI Ferma de legume va realiza planul anual de venituri ? Suprafaţa rezervată sectorului legumicol al C.A.P. Sineşti este de 150 hectare. Judecată după hectarele rezervate acestui sector, activitatea în legumicultură pre­zintă o mare importanţă econo­mică pentru cooperativa din Si­neşti. Să vedem mai întîi rezul­tatele obţinute pînă în prezent. Oferă ele perspectiva realizării şi depăşirii planului anual de ve­nituri ? La mazăre, cultura cu cea mai mare pondere — 60 hectare — si­tuaţia se prezintă astfel: conform contractului încheiat cu fabrica de conserve „Flora“, cooperativa tre­buia să-i livreze 220 tone mazăre păstăi. Pînă în prezent au fost li­vrate 130 tone şi, din păcate, nu se va mai putea livra restul. De ce ? După cum afirmă ing. Maria Mu­­şat, deşi mazărea a fost însămîn­­ţată eşalonat, în funcţie de soiuri, ea s-a maturizat în acelaşi timp, astfel că — prin forţa lucrurilor — o apreciabilă cantitate nu va mai putea fi folosită pentru conserve. Este vorba de mazărea de pe 15 ha. care — din păcate — se află pe cîmp nerecoltată. Şefa fermei ne-a asigurat că totuşi planul valoric la mazăre va fi îndeplinit. Este desi­gur greu de crezut. Probabil că a­­ceastă raţiune — greşită — desi­gur — a determinat-o să nu încer­ce să recupereze pierderea prin în­­sămînţarea unei alte culturi pe o parte din suprafaţa de 30 ha, eli­berată de orz. Dacă la mazăre se poate invo­ca o cauză obiectivă, la tomatele plantate în cîmp nu poate fi vor­ba de aşa ceva. In urma ploilor căzute, tomatele din cîmp au fost culcate la pămînt. Firesc era ca imediat să fi fost mobilizate toate forţele pentru a le ridica. Dar nu s-a întîmplat acest lucru şi astfel o apreciabilă cantitate de tomate se va pierde sau va fi depreciată şi în consecinţă va fi valorificată la un preţ mai scăzut. In ceea ce priveşte culturile suc­cesive prevăzute a fi însămînţate pe cele 60 de ha. de mazăre, situa­ţia nu este deloc mulţumitoare. în prezent s-a început însămînţarea castraveţilor cărora li s-au rezervat 20 ha. Dar pe celelalte 40 ha. ? Din acestea, 15 ha., după cum am ară­tat, sunt ocupate încă cu mazărea nerecoltată, iar celelalte 25 nu sunt încă însămînţate cu legumele pre­văzute. In acest caz se naşte între­barea: oare există garanţia că de pe aceste terenuri se vor obţine veniturile planficate? Evident că nu. Iată suficiente motive care duc la concluzia că venitul anual pla­nificat a se obţine în sectorul le­gumicol al C.A.P. Sineşti — 1.914.000 lei — nu va fi realizat. De aceea, este imperios necesar ca prin mă­suri urgente, conducerea cooperati­vei — preşedinte Gheorghe Tache — trebuie să intervină energic pen­tru ca pierderile să fie recuperate, iar planul anual de venituri prevă­zute a se realiza din valorificarea produselor legumicole să nu fie nu­mai îndeplinit, ci şi depăşit. C. VASILIU STEAGUL ROŞU Echipele de control obştesc în faţa unor acţiuni concrete şi cu sporit rol educativ Timp de peste o lună, în oraşele şi satele judeţului s-a desfăşurat, sub egida Frontului Unităţii Socia­liste, o acţiune de mare amploare menită să contribuie la adincirea democraţiei noastre socialiste, la atragerea şi mai activă a maselor la conducerea treburilor de stat şi obşteşti , au fost alese şi constituite echipele de control obştesc. In ju­deţul nostru au luat fiinţă şi au fost completate 800 de echipe cu­­prinzînd peste 3 200 cetăţeni, oa­meni ai muncii de profesii dife­rite care se bucură de aprecierea colectivelor de muncă pentru com­portamentul înaintat şi spiritul de combativitate care îi caracteri­zează. Odată constituite echipele, — acţiunea a intrat intr-o fază nouă — iniţierea şi pregătirea lor pentru acţiune, în conformitate cu responsabilităţile lărgite şi cu spo­rit rol educativ, cu care au fost învestite prin noua lege de orga­nizare şi funcţionare a controlului obştesc. In legătură cu acest aspect am purtat zilele trecute o convorbire cu tov. Dumitru Savu, secretarul Biroului executiv al Consiliului ju­deţean al Frontului Unităţii Socia­liste. — Vă rugăm să subliniaţi pe scurt aspectele calitativ noi ale legii privind organizarea şi funcţio­narea controlului obştesc. — Primul şi cel mai important aspect este acela că, prevăzînd an­trenarea la această acţiune a aproape tuturor organizaţiilor care compun Frontul Unităţii Socialiste legea atestă de fapt creşterea ro­lului acestui larg organism repre­zentativ în viaţa­­social-politică a ţării. Apoi, pentru prima dată se organizează astfel de echipe şi în mediul rural. Numai în judeţul nostru au fost constituite la sate aproape 600 de echipe cu o com­ponenţă­­ de peste 2 000 de cetăţeni, ţărani cooperatori, femei şi bărbaţi, cadre inginereşti, profesori, me­dici. La oraşe, unde existau deja constituite echipe de control ob­ştesc ale sindicatelor acestea au fost lărgite şi completate cu oa­meni ai muncii, gospodine şi pen­sionari care fac parte din celelalte organizaţii de masă ce compun F.U.S. Şi, în sfîrşit, o altă cara.-Peste 3 200 cetăţeni, oameni ai muncii de profesii diferite au fost aleşi să facă parte din 800 de echipe de con­trol obştesc nou constituite sau completate din oraşele şi satele judeţului Ilfov teristică deosebit de importantă a noii legi este aceea că prevede lăr­girea sferei controlului obştesc şi în alte domenii. Acum el are În­vestitura legală să-şi aducă con­tribuţia la dezvoltarea unei atitu­dini înaintate a lucrătorilor într-o gamă largă de unităţi de servire publică,­­unităţi producătoare de bunuri de larg consum, secţii de prestări servicii către populaţie, aşezăminte cultural-artistice, între­prinderi de administraţie locativă, oficii pentru construirea de lo­cuinţe proprietate personală, oficii de asigurări sociale şi de pensii, oficii de repartizarea forţei de muncă şi de asistenţă socială, ser­vicii şi secţii de expertiza capaci­tăţii de muncă­­şi altele).­­ Aceste atribuţii lărgite presu­pun o bună pregătire a celor ce efectuează controlul în numele obştii. Ce se preconizează în a­­ceastă direcţie ? — In 30 de centre din judeţ, din care 26 centre comunale, corespun­­zînd ca teritorii cu consiliile in­­tercooperatiste, a început de trei z­ile un amplu instructaj de pregă­tire şi iniţiere a echipelor de con­trol obştesc. La toate centrele de comune şi în oraşe au fost trimise în aceste zile 4.800 de broşuri cu legea care reglementează controlul obştesc pentru a fi înmînate fie­cărui membru al echipelor. Apoi, este în curs şi va continua să se organizeze la toate camerele de­putaţilor de la oraşe şi sate, la cabinetele de ştiinţe sociale şi la punctele de documentare seturi de legi care privesc domeniile supuse controalelor obşteşti. Acestea vor sta permanent la dispoziţia echipe­lor spre consultare şi iniţiere. De asemenea, Biroul executiv al Con­siliului judeţean al F.U.S. şi-a mai propus în planul său de măsuri organizarea, cu ajutorul cadrelor de jurişti, a unor consultaţii în materie legislativă care să fami­liarizeze membrii acestor echipe, atribuţiile ce le revin şi cu me­todica efectuării controalelor. — Şi acum o ultimă întrebare : Cînd vor fi gata în judeţul nostru toate aceste acţiuni pregătitoare pentru ca echipele să intre în ac­ţiune cu noile lor învestituri 7 — Foarte curînd, în jurul date­lor de 10—15 iunie, echipele în­drituite cu noile responsabilităţi, învestite cu legitimaţii colective, vor putea să treacă la treabă, să înceapă desfăşurarea cel puţin a unui control obştesc pe lună, com­petent aşa cum prevede legea, aşa cum aşteaptă de la ele obştea care i-a ales şi desemnat. M. ŞTEFANESCU Aspect de la complexul comercial din Buftea 0 iniţiativă valoroasă: schimburile II şi III pe şantierele de construcţii (Urmare din pag. I) zîndu-se capacitatea forţei de muncă existentă în raport cu volumul va­loric al indicatorilor planului de producţie, s-a ajuns la concluzia că este necesar să se treacă la orga­nizarea a trei schimburi la poligo­nul de panouri prefabricate şi a două schimburi la montaj-panouri cit şi la macaraua turn. — Acest fapt, avea să ne spună ing. Olaru, a condus în primul rînd la creşterea producţiei şi productivi­tăţii muncii, la folosirea intensivă a instalaţiilor de care dispunem. Pe de altă parte, existenţa a două şi trei schimburi a creat în mijlocul colectivului o atmosferă propice de întrecere, de autodepăşire, accentul fiind pus pe o cît mai bună orga­nizare a locului de muncă, a reali­zării unor lucrări de calitate. — După cum vă amintiţi, la în­ceputul acestui an, acordul global nu găsise în şantierul Giurgiu un cîmp prea fertil. Care e situaţia în momentul de faţă ? — Raportat la acea perioadă, se poate spune că ne prezentăm acum la un nivel satisfăcător. Acţionind cu fermitate, organizaţia de partid, conducerea şantierului au desfăşurat o susţinută muncă politică demon­­strînd constructorilor avantajul aces­tei forme de retribuire a muncii. Drept rezultat, circa 70 la sută din valoarea investiţiilor se execută în acord global. — Şi eficienţa ? — Aş spune, bogată. In primul rînd se remarcă spiritul gospodă­resc în ceea ce priveşte economisi­rea metalului, cimentului şi a lem­nului. Fiecare formaţie de lucru, fiind direct interesată, caută să fo­losească din plin orice material, într-un cuvînt, o supapă a risipei a fost închisă. Apoi se poate vorbi de creşterea productivităţii în paralel cu sporirea indicelui de calitate în­trucît cointeresarea materială a fie­cărui constructor este direct legată şi de aceşti factori. Şi, în sfîrşit, tre­buie să subliniez sporirea cîştigului mediu al tuturor lucrătorilor, retribu­iţi prin acest mijloc. Dînd curs dorinţei interlocutorului nostru consemnăm şi numele con­ducătorilor unor formaţii de lu­cru evidenţiaţi în această pe­rioadă. Este vorba de zidarii din echipele lui Ilie Militaru şi S. Dra­gan, instalatorii conduşi de Gh. Pa­­lea, precum şi maiştrii Aurelian Du­­imitrescu, Constantin Zamfira, Ilie Sima şi Cornel Dinu, oameni care prin faptele lor îmbogăţesc salba împlinirilor dobîndite în întîmpina­­rea Conferinţei Naţionale a parti­dului şi a celei de a XXV-a aniver­sări a Republicii. ANUNŢ Festivitatea tragerii la sorţi a premiilor oferite par­ticipanţilor la concursul cu tema „Contribuţia României la cauza păcii şi colaborării între popoare“, organizat de Comitetul Naţional pentru Apărarea Păcii, va avea loc duminică 2 iulie a.c. orele 9 dimineaţa la Casa de cultură a sectorului II din Bucureşti str. Mihail Eminescu nr. 89 Răspunsurile exacte la în­trebările concursului şi lista celor 816 cîştigători ai pre­miilor vor fi publicate în nr. 8 al revistei „Pentru Apăra­rea Păcii“, care apare în ju­rul datei de 15 august a r O dilemă: cine răspunde de propaganda turistică? (Urmare din pag. 1) Iot încă rezolvare. Prin propagandă turistică în­ţelegem vitrinele maga­zinelor de pe aceste trasee organizate în spi­ritul sezonului turistic; prin propagandă turis­tică înţelegem curăţenie deplină in comunele prin care trec turiştii, prin propagandă turis­tică înţelegem că la Că­­lugăreni podul cu in­scripţiile închinate lup­telor lui Mihai Viteazu să fie întreţinut în bună stare. Tot prin propa­gandă turistică înţele­gem difuzarea realizări­lor turistice de la Giur­giu — complexul turis­tic, parchingul, barul de zi de la Olteniţa, mu­zeele din judeţul nostru şi multe alte obiective. Cum tot aşa propa­ganda turistică ar trebui să fie mereu prezentă în unităţile de alimen­taţie publică prin me­niul redactat în mai multe limbi străine (un început s-a făcut la Giurgiu). Părerea noas­tră este că ar fi nece­sar să se constituie o comisie — dar nu de dragul unei comisii in plus — la nivel jude­ţean, comisie în care să intre reprezentanţii Ofi­ciului judeţean de tu­rism, Direcţiei comer­ciale judeţene, ai coope­raţiei de consum, ai uni­tăţilor culturale ş.a.m.d. La un loc, aceşti tova­răşi, pe baza unui pro­gram amănunţit, să răs­pundă de propaganda turistică. REGIONALA CĂI FERATE BUCUREŞTI ŢINE EXAMEN DE ADMITERE în cursul lunilor iulie, august şi septembrie a.c. în fiecare sîmbătâ pentru funcţiile de­­ acar şi manevrant de vagoa­ne. Condiţiile de admitere : — absolvenţi a 4—8 clase elementare ;­­ — vîrsta între 18—43 ani — domiciliul la maximum 60 km. de localităţile unde se ţin examenele Examenele se vor ţine la : Grupul şcolar C.F. Bucureşti, Calea Griviţei nr. 343, Staţiile C.F.R. Bucureşti Progresul, Câţelu, Giurgiu Oraş, Ploieşti Sud, Ploieşti Nord şi Videle. înscrierile se fac la unităţile unde se ţin examenele, în zilele de 22 iulie, 12 şi 26 august a.c. pentru : Me­canic al­ LDE, (din absolvenţi de liceu), avînd vîrsta între 18 şi 38 ani; Mecanic ajutor şi fochist locomotivă (din absolvenţi de şcoală profesională — profil metal sau electrotehnic) avînd stagiul militar satisfăcut, vîrsta maximă 43 de ani şi stagiul în producţie 18 luni meseriaş. Examenele se vor ţine la Grupul Şcolar C.F. Bucu­reşti. înscrierile se fac la Depoul Bucureşti Călători, Bucu­reşti Triaj şi Ploieşti. Relaţii suplimentare se pot lua de la Grupul Şcolar C.F. Bucureşti, telefon 17.20.60 interior 3245, de la toate staţiile C.F.R. şi depourile menţionate.­­ ----------------------------------------------—1 ) Pînă unde poate duce lipsa de principialitate şi abuzul de putere? Mai în glumă, dar mai mult în serios, am scris zilele trecute des­pre un caz care se detaşa întrucît­­va din comunul nenumăratelor în­­tîmplări pe care le generează fot­balul. Scriam că la Plătăreşti este mare zarvă pentru că echipa foar­te apropiată de sufletul primarului comunei, Ilie Voinea, formaţia Vii­torul Dorobanţu, a eşuat in tenta­tiva sa de a ocupa primul loc în clasament şi dreptul de promovare într-o categorie superioară. Ne facem o datorie spunînd că res­pectăm suferinţa suporterilor aces­tei echipe, dar în sport, trebuie să înţelegem, nu sunt numai învin­gători. Ne-am revoltat la aflarea unor întîmplări, care brutalizează co­rectitudinea şi, mai ales, participa­rea la acestea a unui primar. Echipa din Dorobanţu nu a obţinut primul loc. Se întîmplă şi la „case“ mai mari, dar pentru aceasta pri­marul şi directorul Căminului cul­tural trebuiau, oare, să recurgă la practici străine spiritului de echi­tate ? In numele cărei justiţii îşi permit să folosească funcţiile pe care le au pentru a-şi satisface ca­priciile şi ambiţiile de suporteri ai unei echipe ? Dacă primarului şi directorului de cămin cultural le place, cu adevărat, fotbalul, au datoria, prin funcţia ce o deţin, să sprijine deopotrivă toate cele trei echipe de fotbal din comună, pentru că toţi tinerii, fie că sunt de la Plătăreşti, de la Cucuieţi ori de la Dorobanţu, sînt fii ai comu­nei.Secretul simpatiei unilaterale a primarului l-am aflat ceva mai tîr­­ziu. De dragul glumei am scris că primarul şi directorul Căminului cultural s-au schimbat la faţă şi au strigat „trădare“ cînd echipa din Şoldanu a egalat formaţia din Plătăreşti. Dacă această glumă a deranjat, ne cerem scuze. Intr-ade­văr, nu aveam de unde să Ştim că primarul şi directorul Căminu­lui cultural au plecat la Radovanu să încurajeze echipa din Doroban­ţu. Dacă ei rămîneau la Plătăreşti, puteau să se convingă, cu adevărat, dacă cea de a doua echipă, care trebuie să le fie la fel de apropiată, a vîndut meciul la o vadră de vin. Cum spuneam, primarul s-a dus la Radovanu, unde echipa Dorobanţu a terminat jocul la egalitate. Nu mai spunem că dacă această formaţie merita promovarea, trebuia să bată, la Radovanu, o formaţie modestă. In cazul unei victorii, primarul era, cu adevărat, fericit pentru că echi­pa sa promova indiferent care era rezultatul jocului de la Plătăreşti cu Şoldanu. Dar cum echipa nu a învins, au socotit că există, totuşi, o cale, a jalbelor şi a declaraţiilor. Am cita în acest caz, memoriul adre­sat de Comitetul executiv al Con­siliului popular al comunei Plătă­reşti, parafat, pentru autenticitate, de Comitetul comunal de partid. Mai aflăm un amănunt. Preşe­dintele Asociaţiei sportive din Do­robanţu este fratele primarului. Aceasta nu ar deranja pe nimeni Dar, întrucît de aici au pornit toate... Aşa a ajuns primarul mare suporter al echipei din Dorobanţu şi rival al celor din Plătăreşti, pe care­ i-a ameninţat că le ară tere­nul dacă nu „recunosc“ că au vîn­dut meciul. Cînd scriu aceste rînduri, am în faţă una din cele cinci adrese tri­mise de Consiliul popular comunal, cu antet şi ştampilă, unor jucători din echipa Plătăreşti, cu obligaţia de a se prezenta... dar, mai bine să reproducem, în întregime, con­ţinutul acestei adrese, pentru a ve­dea cu ce se ocupă primarul, în... timpul său liber. „Către tov........ Conform adre­sei nr. 51/10 iunie 1972 a Consi­liului judeţean pentru educaţie fi­zică şi sport, primită la Consiliul popular Plătăreşti vă facem cu­noscut că sînteţi obligat de a par­ticipa la şedinţa de lucru la se­diul Consiliului judeţean pentru educaţie fizică şi sport din str. Va­sile Conta nr. 16 sectorul 1. Şedin­ţa va avea loc pe data de 13 iunie 1972 ora 16. Nu se admite lipsa sau întîrzierea. In caz că nu vă veţi prezenta veţi fi sancţionat cu amendă de la 500—1 000 lei. Comi­tetul executiv al Consiliului popu­lar Plătăreşti va asigura cheltuie­lile de deplasare şi motivare pen­tru una zi de lucru“. Urmează sem­nătura, ştampila şi pentru auten­ticitate semnează şi secretarul De unde să ştie cei care au regi­zat toată această poveste că cei „invitaţi“ la Bucureşti la Consi­liul judeţean pentru educaţie fizi­că şi sport, sub ameninţarea a­­menzii, vor spune cu totul altceva decît au dorit primarul, directorul Căminului cultural şi, mai ales, Ion Voinea, fratele primarului, preşedintele asociaţiei sportive. Acum aflăm că jucătorii care au venit la Bucureşti şi au spus ade­vărul, sunt şicanaţi şi invitaţi la Primărie pentru a da socoteală. Oamenii vin la Primărie, dar pri­marul are „alte treburi“. Şi iar sunt invitaţi, unii dintre jucători cu părinţii. Credem că este momentul ca se­cretarul comitetului comunal de partid să-şi facă simţită prezenţa şi să pună capăt abuzurilor inad­misibile. Atribuţiile primarului şi ale Comitetului executiv nu sîunt de a stabili care echipă de fotbal trebuie să devină campioană, de a purta oameni pe drumuri. Noi continuăm să aşteptăm răs­punsul primarului. PETRE CRISTEA Rezultate înregistrate în Hro DE JANEIRO 30 (Agerpres). — ,,Cupa Independenţei“, micul campionat mondial de fotbal, care se desfăşoară in aceste zile în Brazilia, a continuat cu trei partide din cadrul grupelor semifinale. Surpriza zilei a furnizat-o echipa U.R.S.S. (prezentă la competiţie cu lotul formaţiei Zaria Voroşilovgrad), care a întrecut cu scorul de 1—0 (0—0) repre­zentativa Uruguayului. Unicul gol al partidei a fost înscris în minutul 39 de Oniscenco. Deşi superiori în tehnică, fotbaliştii uruguayeni s-au pierdut în combinaţii sterile fără a putea trece de apărarea dîrză a formaţiei sovietice. Ju­cin­d cu mult elan, tinerii fotbalişti so­vietici au reuşit la Sao Paulo un succes mai puţin scontat de specialişti. O victorie concludentă a obţinut echipa Portugaliei care, la Rio de Janeiro, a învins cu 3—1 (2—1) selecţionata Argen­tinei Scorul a fost­ deschis de Adolfo în minutul 38. Sud-americanii au egalat un minut mai tîrziu prin Brindisi, d­ar, înainte de sfîrşitul reprizei, Eusebio, excelent în acest­ meci, readuce în avan­taj formaţia portugheză. La cîteva mi­nute după reluarea jocului, Diniz în­scrie un al treilea gol, asigurind succe­sul echipei Portugaliei. Comentatorul a­­genţiei France Presse consideră că Por­tugalia, prin jocul prestat în meciul cu echipa Argentinei, se anunţă ca una din favoritele competiţiei. Eusebio şi coechi­ .Cupa Independenţei" pierii s­i i-au dominat pe argentinieni în toate compartimentele de joc. Schim­bările de ritm în atac au fost derutan­te, iar apărarea a dovedit multă si­guranţă. La Bele Horizonte, selecţionatele Iu­goslaviei şi Scoţiei au terminat nedecis : 2—2 (0—1), însă comentatorii apreciază că scoţienii ar fi meritat victoria, atit pentru jocul lor mai bun, cît și pentru faptul că, la scorul de 2—1, Graham a ratat o lovitură de la 11 m. Meciul a fost destul de dur si arbitrul a fost nevoit să avertizeze 4—5 jucători numai in prima repriză. Scorul a fost deschis ele aripa stingă Macari în minutul 39, în urma unei pase primite de la Denis Law. Egalarea survine după pauză, în minutul 53, cînd Bajevici reia imparabil în plasă mingea primită de la Popivoda. La un contraatac surprinzător, în minutul 63, Macari, servit de Morgan, înscrie cu capul : 2—1 pentru Scoţia, în minutul 77, arbitrul argentinian Coerazza acordă lovitură de la II m. în favoarea sco­ţienilor. Execută Graham puternic, dar portarul Mesoviei, printr-o robinsonadă, respinge mingea în corer. Cu trei mi­nute înainte de terminarea partidei, Asi­­movici restabileşte echilibrul pe tabela de marcaj : 2—2. Duminică se dispută meciurile : Bra­zilia—Iugoslavia , Uruguay—Portugalia și U.R.S.S.—Argentina • PE SCURT* PE SCURT • IN PRIMUL TUR al probei de dublu bărbaţi din cadrul turneului in­ternaţional de tenis de la Wimbledon, cuplul Ilie Năstase (România — Wilhelm Bungert (R.F. a Germaniei) a învins cu 6—3, 8—6, 7—5 perechea Irvine (Rho-­ desia) , Perkins (Australia), în turul doi al grupei de dublu. Năs­tase — Bungert (R.F.G.) au eliminat cu 1—6, 6—3, 9—8 perechea Olmedo — Tan­ner (S.U.A.). • ÎN CADRUL TURNEULUI interna­ţional de tenis de la Zinnowitz (R. D. Germană), s-au disputat primele partide ale sferturilor de finală. In concursul masculin, jucătorul român Tom­a Ovici l-a învins cu 6—4, 6—3, 3—6, 6—3 pe te­­nismanul sovietic Serghei Volkov, prin­cipalul favorit al turneului, în proba de simplu femei. Virginia Ruzici (România) a dispus cu 6—2, 6—4 de Kuzelova (Ce­hoslovacia). • A 12-A EDIȚIE a ,,Trofeului Iu­goslavia“ la handbal masculin s-a des­chis la Sarajevo cu meciul dintre echi­pele României şi Ungariei. Handbaliştii români au jucat foarte slab în prima repriză cînd au fost conduşi cu 11—5. Ei şi-au revenit în partea a doua a jocului, dar nu au mai putut recupera întreaga diferenţă pierzând pînă la urmă cu 18—19. Din echipa română, singurul jucător eficace a fost Gruia, autorul a 8 goluri. Gunesch a înscris 3 goluri, Kicsid și Voinea — cîte două goluri. In cel de-al doilea meci al turneului, selec­ţionata Iugoslaviei a întrecut cu 22 (13—10i formaţia Bulgariei. • PE SCURT • PE SCURT • CU O CURSA PROLOG pe străzile oraşului Angers, începe astăzi cel de-al 59-lea tur ciclist al Franţei, al cărui tra­seu măsoară 3 842 km., împărţiţi in 20 de etape. La cursă vor lua startul 132 de concurenţi, reprezentind 12 echipe de mărci publicitare şi avînd ca lideri pe cei mai valoroşi rutieri profesionişti : Eddy Merckx, Luis Ocana, Felice Gimon­­di, Raymond Poulidor şi alţii. Trei etape contra cronometru individual şi una pe echipe, intercalate cu etape de şes pe coasta Atlanticului, incursiuni în Pi­rinei şi Alpi pe vîrfurile Tourmalet şi Gab­bier, sunt caracteristicile principale ale turului Franţei din acest an. • LA MALMOE, în prezenţa a circa 30 000 de spectatori, s-a disputat intîl­­nirea internaţională de fotbal dintre re­prezentativele Suediei si Danemarcei. Fot­baliştii suedezi au obţinut victoria cu scorul de 2—0 (2—0).­­ • CONTROLUL ANTIDOPING efectuat la terminarea meciului de box pentru titlul de campion mondial la categoria ușoară intre Map de Ramos (S.U.A.) și Pedro Carrasco (Spania), a dus la con­cluzia că Ramos a folosit medicamente stimulatoare interzise In lichidul orga­nic supus analizei s-au găsit urme de amphetarpine. Rezultatele analizei au fost înaintate Consiliului mondial al boxului pentru a decide în acest nou caz de doping. După cum se știe, me­ciul de la Madrid a fost cîștigat la puncte de Ramos, care a devenit campion mondial. Pag. a 3-a ANUNŢ COOPERATIVA JUDEŢEANĂ DE CONSTRUCŢII „PRES­TAREA" ILFOV, cu sediul în Bucureşti, Str. Solea nr. 1, sec­tor 5, primeşte înscrieri pentru forma de învăţămînt „UCE­NICIE LA LOCUL DE MUNCA" pentru anul şcolar 1972— 1973, la următoarele­­meserii : — electricieni­­ — instalatori *s jtty^fy ! — »implori _ ' — zugravi-vopsitori Se primesc absolvenţi ai şcolii generale de 8 şi 10 ani, în vîrstei de pînă la 18 ani. înscrierea se face la Biroul Personal-învâţămînt al coo­perativei, pînă la data de 5 iulie 1972. Relaţii suplimentare se vor lua de la Biroul Personail­­învăţămînt între orele 7—15.30 tel. 23.49.64.

Next