Steagul Roşu, august 1972 (Anul 24, nr. 7180-7205)

1972-08-01 / nr. 7180

® Pag. a 2-a ÎNCHEIEREA FESTIVALULUI NAŢIONAL DE MUZICĂ UŞOARĂ Duminică seară, la Constanţa s-a încheiat ediţia 1972 a concursului şi festivalului naţional de muzică uşoară — tradiţională manifestare artistică organizată de Consiliul Culturii şi Educaţiei Socialiste, în colaborare cu Comitetul de Stat al rradioteleviziunii şi Uniunea com­­pozitorilor. După cuvîntul de închidere a concursului, rostit de directorul mu­zicii din C.C.E.S., Nicolae Călinoiu, preşedintele comitetului de organi­zare a concursului, maestrul eme­rit al artei, Ion Dumitrescu, pre­şedintele Uniunii compozitorilor, preşedinte de onoare al celor două jurii, a înmînat următoarele distincţii: 1. — PENTRU CREAŢIE! — Premiul întîi : cîntecelor „Fru­museţii tale“ de George Grigoriu, pe versuri de Angel Grigoriu şi Romeo Iorgulescu, şi „Izvor de fru­museţe“ de Radu Şerban, pe ver­suri de Aurel Storin. Ambilor compozitori li s-au a­­cordat, de asemenea, menţiuni o­­norifice de popularitate pentru cîntecele „Hei, mare", „Ia-ţi mirea­să ziua bună“ şi respectiv „Ce tînăr eşti“. — Premiul al doilea , cîntecelor „Dragostea dinţii“ şi „In rindul pa­tru“ de Temistocle Popa, primul pe versuri de Tiberiu Utan, şi al doilea pe versuri de Mircea Block. — Premiul al treilea , cîntecelor „O pasăre, un fluture“, de Florin Bogardo, pe versuri de Ioana Dia­­conescu, „în fiecare port“ şi „A întinerit romanţa“, de Aurel Giro­­veanu, primul pe versuri de Harry Negrin, şi al doilea pe versuri de Aurel Felea. — Menţiuni : cîntecelor „Priveşte lumea“ de Gelu Solomonescu, pe versuri de Fred Firea, „Dulce tîrg al Ieşilor“ de Richard Stein, pe versuri de Mihai Djentemirov, şi „Cine spune că-i uşor“ de Petre Mihăiescu, pe versuri de Fred Firea. 2. PENTRU INTERPRETARE, ju­riile au acordat premii speciale pentru înalta ţinută artistică în in­terpretarea lucrărilor intrate în fi­nala concursului, următorilor so­lişti : Aurelian Andreescu, Doina Badea, Anda Călugăreanu, Corina Chiriac, Mihai Constantinescu, Cor­nel Constantiniu, Dida Dragan, George Enache, Stela Enache, Ioana Iliant, Mihaela Mihai şi Marina Voica. (Agerpres) Marile rîuri ale ţării îşi au izvoarele în legende. Firul apei duce pururi la vale susur de poveste.. Bolovanii au închis în ei veacurile, malurile s-au sur­pat prevestitor, trunchiuri au căzut în adîncuri de-a curmezi­şul. Apa a trecut întotdeauna cu îndărătnicia drepturilor vechi. Semeţia ei mi-a dat lec­ţia demnităţii mai grăitor decit cutare exemplu al cărţii. Firea naturii e desăvîrşită şi frunţile grele de întrebările silei pri­mesc, in sinul ei, binecuvîntă­­­rea seninătăţii. înţeleg in fie­care vară cînd răpesc datoriei clipe de răgaz, pe văile bolo­vănoase ale riurilor, nu vecină­tatea pădurii şi libertatea ceru­lui, cit datorăm darurilor fi­reşti ale pămîntului. Oltul meu de baştină coboară şi el din legendă şi pe malurile lui am cugetat cele mărturisite aici, numai că o efuziune oricît de adîncă ar fi, i-ar nedreptăţi slava voevodală. Şi nu numai lui. Pămintul României musteşte de istorie precum petrolul cînd zăcămîntul e vînjos. Nădejdile şi suferinţele l-au brăzdat în­tocmai ca apele, vărsindu-se în­tregi un­ele, incit nu puţine au fost vremurile cînd prundi­­şurile erau spălate mai mult de lacrimi. Oltul meu a fost de cînd se ştie, oştean. Fie sta­vilă cotropirii, fie sădind in drumul lui sămînţa vitejiei prin bărbaţii care s-au ridicat mai vijelios ca vijelioasele ape pen­tru dreptatea ţării. îngăduie, drumeţ neistovit de drumuri şi de frumuseţile ţării, să evoc memoriei tale de oameni, me­moriei tale de locuri, un băr­bat al acestor plaiuri oltene, unic in destinul său, hotărind alte destine, viu ca via lumină — Nicolae Bălcescu. Prilejul n-a întirziat să apară, dealurile vilcene de sub munţi s-au nimbat încă o dată de sărbă­toare. Fiul pămîntului izgonit să moară printre străini, ara de mai multă vreme in Bălceştii familiei, muzeu memorial, un etern memento a ceea ce în­seamnă istoria şi prin el. Omul rar care este fuim­a Nestorescu- Bălceşti, directorul muzeului, autorităţile judeţene de partid şi de stat oameni de cultură din toată ţara, au fundat so­cietatea „Prietenii Muzeului Bălc­escu", unică în ţară, cu scop de a stimula studiile de istorie privind evenimentele ,şi perso­nalităţile anului 1848, pridvorul casei din Bălceşti a primit căr­turarii, pe cei care ştiu că lec­turile îndelungi şi singuratice au temeiuri din vechime, că bătrinii citeau retraşi in unghe­re cit mai puţin cercetate la ceasuri mici cînd zăbava min­ţii pe slove e răsplătită mai virtos, că datoria lor e să scrie apoi, să scrie cu pana idealu­rilor lui. Aşezarea mănoasă a Bălceştilor, dealurile care în­cing vatra satului, albia Topo­­logului, respiră prin măreţia Bălcescului şi pregătesc călă­torului intrarea pe porţile date in lături spre lăcaşul pomenirii lui. Rar am cunoscut în dru­murile mele o râvnă neîntre­ruptă de a aşeza un sat şi un strămoş de cinste la ranmil cercetat de întreaga ţară. Băl­ceştii lui Bălcescu oferă fericit chipul şi fapta oamenilor şi omului, semnul trecutului şi semnul prezentului într-o ar­monie de doină Harnici şi În­crezători, bogaţi la suflet şi îndestulaţi prin muncă cinstită, ţăranii din Bălceşti preţuiesc cuvîntul in aur şi de aici ome­nia, masa şi casa curate şi pri­mitoare. Popasul aici este în­delung, vii parcă la fraţi, te regăseşti în firea lor aleasă şi cumpănită, in privirea oprită îndelung pe înfloriturile velin­­ţelor sau pe stilpii împodobiţi ai porţilor. Drumurile însă te duc toate la casa lui, ceremo­nia naturii se cere oficială în­tr-o ceremonie a reculegerii Fotografii şi documente, mobi­lier şi cărţi, refac calea pros­crisului. Neodihnă pînă la jertfă şi cinste pînă la suferinţă. Prin Bălcescu şi Eminescu neamul românesc are două lacrimi de cleştar ale purităţii morale Statornic intru popor, Pălcescu cresta pe răbojul milenar al adevărurilor ţării, vorbe de foc : „Românii au trebuinţă astăzi să se întemeieze in patrio­tism şi in curaj...“ Generaţiile i-au ascultat cuvîntul, ţara tră­ieşte aevea visul patriotului, iar tu, călătorule, pleacă-ţi fruntea in drumurile tale la casa lui, in memoria lui. IONUT NICULESCU DRUMURI PENTRU VACANJA Fiul cel mai dulce A LISTA PREŢURILOR DE CONTRACTARE Şl VÎNZARE PENTRU LEGUME SI FRUCTE­­ stabilite prin decizia nr. 415 din 31 iulie 1972, a Comitetului exe­cutiv al Consiliului popular al judeţului Ilfov precum şi preţurile de contractare stabilite prin H.C.M. nr. 508/1969, valabile in perioada curentă, intrarea în vigoare a prețurilor: — de coni*­i­tare ora 0 ; — d­e vînzare — 2 august 1972 ora 0. 1 august 1972 Prețuri contractare Prețuri vînz. plaf. Produsele U/M calitatea calitatea extra I II extra I II — ardei gras kg. 2,20 1.70 1.25 3,15 2,50 1,85 — ardei lung kg. — 1.25 1,00 — 1,85 1,50 — carote kg. — 1,50 — — 2,20 — — cartofi kg. — 0,80 0,60 — 1,25 0,95 — castraveți salată kg. 1,20 0,90 0,70 1,80 1,40 1,10 — ceapă uscată de arpagic și ceaclama kg. — 1,80 1,40 — 2,60 2,10 — ceapă uscată de apă kg. — 1,70 1,30­­— 2,45 1,90 — dovlecei mijlocii (cal. I pînă la 15 cm.; cal. II 15—20 cm). kg. — 0,80 0,55 — 1,25 0,90 — dovlecei mari peste 20 cm kg. — 0,40 — — 0,70 — — morcovi­­ kg. 1,05 0,80 0,60 1,60 1,25 0,95 — păstirnac rădăcină kg. — 1,20 0,90 — 1.80 1,40 — pătrunjel rădăcină kg. — 1,50 1,20 — 2,20 1,80 — țelină rădăcină kg. — 1.80 1,40 — 2,60 2,10 — usturoi uscat kg. — 6,00 4,80 — 8,40 6,75 — varză roșie kg. — 1,00 — — 1,50 — _ vinete kg. 2.30 1.75 1,30 3,30 2.55 1 90 _ pepeni galbeni superiori kg. — 2,00 1,50 — 3,10 2,40 _ pepeni galbeni comuni kg. — 1.50 — — 2,40 — — struguri de masă grupa E+S (extratimpurii și su­periori) kg. 4,40 3,50 2,55 6,55 5,25 3,85 — struguri de masă grupa M (mijlocii) kg. 3,90 3.00 2,25 5,85 4,60, 3,45 — struguri de masă grupa 0 (obișnuiți) kg. 3,50 2 70 2,00 5,25 4,10 3,5 — pepeni verzi kg. — 1,50 1,20 — 2,20 1,5( Thérése Steinmetz şi Jaques Hustir la Bucureşti Capitala găzduieşte în a­­ceste zile două nume cu­noscute ale muzicii uşoare, bel­gianul J. Hustin, acest cîntâreţ cu „silueta filiformâ" cum îl numea un cronicar, şi Térése Steinmetz, amîndoi cunoscuţi publicului ro­mânesc. Cîntăreţi care consideră muzica uşoară ca o invitaţie la cîntec a­­devărat, departe de zgomotul co­mercial al atîtor piese efemere, apariţiile lor reprezintă garanţia unui spectacol fie muzică şi poe­zie. Sîntem siguri că publicul nos­tru va înţelege din nou dincolo de luminile spectacolului munca serioasă, pasiunea și dăruirea lor pentru artă în numele spectatori­lor români pe care-i cunosc și iu­besc. STEAGUL ROŞU Reprezentativa universitară de fotbal a României campioană europeană Aproape 20 000 de spectatori au urmărit duminică seara pe stadio­nul „1 Mai“ din Constanţa ultimele două jocuri ale campionatului euro­pean universitar de fotbal. În finala competiţiei, s-au întîlnit reprezen­tativele României şi Iugoslaviei. La capătul unui meci în general echi­librat, fotbaliştii români au reuşit să obţină o meritată victorie cu scorul de 1—0 (1—0). Unicul punct a fost realizat în minutul 7 de fun­daşul Jurcă, care a şutat cu efect de la marginea careului de 16 m, înscriind imparabil. In urma acestui succes, echipa României a intrat în posesia tro­feului. Pînă la calificarea în fina­lă, echipa României a învins cu 15—0 selecţionata Maltei, cu 2—1 echipa Olandei, cu 2—1 echipa R.F. a Germaniei, cu 2—0 selecţionata U.R.S.S. şi cu 2—0 reprezentativa Spaniei (semifinale). Echipa României a aliniat urmă­toarea formaţie: Ştefan, Jurcă, Pexa, Dinu, Velea, Strîmbeanu, Si­­mionaş, Ţarălungă, Sandu Mircea, Munteanu, Marcu. In repriza a doua a jucat şi Oblemenco. Pentru locurile 3—4, s-au întîlnit selecţionatele Cehoslovaciei şi Spa­niei. Fotbaliştii cehoslovaci au ob­ţinut victoria cu 1—0 (0—0), în pre­lungiri, prin punctul marcat in minutul 114 de aripa dreaptă Ma­yer. Intr-un cadru festiv, la sfîrşitul competiţiei, Ion Traian Ştefănescu, preşedintele U.A.S.R., şi preşedin­tele comitetului de organizare a campionatului european universitar de fotbal, a felicitat pe participanţi pentru spiritul de sportivitate de care au dat dovadă. Competiţia a fost declarată închisă de Teodor Olici (Iugoslavia), vicepreşedinte al F.I.S.U. (Agerpres) Dublu succes al lui Ilie Năstase la Düsseldorf • Turneul internaţional de tenis de la * Düsseldorf s-a încheiat cu un frumos succes al jucătorului român Ilie Năsta­se. In finala probei, campionul român l-a învins cu 6—0, 6—2, 6—3 pe­­jucăto­rul vest-german Jurgen Fassbender. Primul set a durat doar 13 minute. în setul următor, Năstase, net superior, şi-a impus jocul, cîştigînd, de asemenea, cu uşurinţa. Setul trei a fost cel mai spec­taculos. Fassbender a reuşit pîn­^ la mijlocul setului să joace de la egal la egal cu Năstase. în continuare, Năstase a forţat victoria terminînd învingător, în aplauzele spectatorilor. • Proba de dublu din cadrul turneu­lui internaţional de tenis de la Düssel­dorf a fost ciştigată de perechea Ilie Năstase — McMillan (R5A), care în fi­nală a întrecut cu 8—6, 6—3 pe Ion Ți­riac — Mulligan (Italia). Conform regu­lamentului acestei probe, s-au disputat două seturi. Reprezentativa de tenis a Australiei a sosit in Capitală In vederea intîlnirii cu echipa Ro­­mâniei contind pentru finala inter­zonală a „Cupei Davis“, luni după a­­miază a sosit in Capitală reprezen­tativa de tenis a Australiei. Oaspeţii au deplasat o echipă din care nu lip­sesc cunoscuţii internaţionali Mal Anderson, Colin Dibley, Ross Case, Adolf Masters şi John Cooper. Căpi­­tanul-nejucător al echipei este Neale Fraser, învingător de la Wimbledon — ediţia 1960. In cursul după-amiezii tenismanii australieni au efectuat primele schim­buri de mingi ale antrenamentului care a avut loc pe terenurile clubului spor­tiv Progresul, întors în Capitală de la Düsseldorf unde a participat la un mare turneu internaţional. Ion Ţiriac a declarat ur­mătoarele : „Meciul pe care-l vom sus­ţine în zilele de 4, 5 şi 6 august în Ca­pitală se anunţă deosebit de dificil. Te­­nismanii australieni sunt jucători de clasă internaţională, care posedă o fru­moasă carte de vizită. Nu vom precu­peţi nici un efort pentru a obţine vic­toria şi a ne califica în finala „Cupei Davis“. Ar fi fără îndoială, o per­formanţă remarcabilă“. • PE SCURT • PE SCURT • PE SCURT • In partidele zonale ale „Cupei Ga­lea“, competiţie de tenis rezervată echi­pelor de tineret, la Gerona, selecţionata Spaniei a învins cu 4-1 echipa Româ­niei obtinind dreptul de a participa la turneul linal programat la Vichy (Fran­ţa). In ultimele două partide de simplu au fost înregistrate următoarele rezulta­te : Hererra (Spania) — Nemes (Rom.V­ita) 8—6, 6—2 ,­ Traian Marcu (Româ­nia) — Coco (Spania) 6—3, 5—7, 6—2. La Saarebruck echipa Angliei a între­cut cu scorul de 4—4 selecţionata Sue­diei. Echipa învingătoare in grupe de la Marianzke Lazne (Cehoslovacia) nu a fost încă cunoscută. Echipele Ceho­slovaciei și Ungariei care sunt angajate în luptă pentru calificare se află la egalitate : 6—2. In ultima partidă între­ruptă din cauza întunericului cehoslova­cul Savarda conduce cu 6—4 în partida cu László. • La Baaslad s-a dlspuiat un turneu internaţional de tenis la care au parti­cipat cei mai buni jucători din Spania şi Suedia. In finala probei de simplu masculin spaniolul Andres Gimeno l-a învins cu 7—5, 6—1, 6—3 pe tînărul sue­dez Bjorn Borg, in vîrstă de 16 ani. Pentru locurile s—4 spaniolul Antonio Munoz l-a întrecut cu scorul de f— s, 6—2, 6—2, 6—0 pe suedezul Ove­r-Ugts­­son. • în turneul internaţional de tenis re­zervat jucătorilor profesionişti care are lor la Louisville americanul de culoare Ashe l-a învins în semifinale cu 6—4, 6—4 Pe australianul Newcombe. Englezul Cox a reuşit sâ-1 elimine cu 7—5, 6—0 pe Cliff Drysdale (RSA), • 7 au luat sfîrşit întrecerile campiona­tului mondial studenţesc de şah pe echipe. In ultima rundă au fost înre­gistrate următoarele rezultate tehnice : SUA — Danemarca 2,5—1,5; Anglia — R.F. a Germaniei 1,5—2,5; Bulgaria _ URSS 0,5—3,5; România — Cuba 1,5—2,5; Israel — Ungaria 2—2. Titlul de campioană a lumii a reve­nit echipei URSS, care a totalizat 28,5 puncte. Au urmat în clasament Ungaria _ 19,5 puncte; R.F. a Germaniei 19,3 puncte; SUA — 18 puncte; Bulgaria — 17,5 puncte; Israel — 17,5 puncte ; Ro­mânia 17 puncte; Cuba 14,3 puncte ; Da­nemarca — 14 puncte; Anglia — 14 punc­­te etc. • La Luebeck s-a disputat întîlnirea Internaţională amicală de fotbal d.liv­re selecţionata olimpică a R.F. a Germaniei şi reprezentativa Finlandei. Fotbaliştii finlandezi au terminat învingători cu scorul de 2_1 (1—0). O Aseară la Piteşti s-au întîlnit selec­ţionatei­'» olimpice de handbal (masculin) ale României şi SUA. Handbaliş­ii ro­mâni au terminat învingători cu scorul de 21—14 (12—71. La Curtea de Argeş, într-un alt joc selecţionata Bulgariei a întrecut cu 19—18 (10—8) echipa de tineret a României. • Duminică au luat sfirşit întrecerile competiţiei internaţionale „Regata Co­penhaga” la caiac­eance. In program au figurat cele 7 probe olimpice (5 mascu­­line şi două feminine). Visiaşii sovietici au repurtat 6 victorii. Proba de canoe 1 (1­0Oo m) a fost câștigata de reprezen­tantul României I. Patzai­îl­in cu timpul de 4'20“. Echipajele României s-au cla­sat pe locurile doi în probele de canoe 2 (masculini si caiac 2 (feminin). • Marele premiu automobilistic de la Buerburgring (R.F. a Germaniei) a re­venit la această ediţie belgianului J­acky Ickx care a pilotat un „Ferrari“. El a parcurs 319.69 km în Ih 4î’12“310, reali­­zînd o medie orară de 187,700 km. • Pe velodromul din Marsilia au în­ceput campionatele mondiale de ciclism. In sferturile de finală ale probei femi­nine de viteză cele mai bune rezultate au fost obţinute de Ermolajeva (URSS) — 13“ 34/100, Zajikova (Cehoslovacia) — 13“63 100, Young (Anglia) — 13“41/100 şi Brinkoff (Olanda) — 13“39/100. • Astăzi urmează să aibe loc la Reyk­javik a 9-a partidă a meciului de şah pentru titlul mondial dintre Boris Spas­ski şi Robert Fischer. In prezent scorul est»» de 5—3 In favoarea­­lui Fischer. Această, partidă urma să aibe Ioc dumi­nică seara. In urma îmbolnăvirii cam­pionului mondial ea a fost amînată. • La Garmisch Partenkirchen s-a dis­putat, meciul internaţional de hochei pe gheaţă dintre selecţionata Poloniei la e­­ch­ipa vest-germană Riessersee. Hocheiştîi polonezi au terminat Învingători cu sco­rul de 4—3 (0—0, 3—1, 1—2)» • Cunoscutul campion şi recordman mondial, înotătorul vest-german, Hans Fassnacht, va lua startul în cinci probe (200 m fluture, 400 m, 1 300 m liber şi ştafetele de 4x100 m şi 4x200 m liber) la Jocurile Olimpice de vară de la Mün­chen. întors recent din SUA, celebrul înotător a declarat, în cadrul unui in­terviu, că principalii săi adversari la München vor fi americanii Mark Spitz, Gary Hall și Backhhaus. • Boxerul american de categorie mij­locie, Denny Moyer l-a întîlnit la San Francisco pe argentinianul Carlos Sa­linas. Meciul a fost urmărit de 3 046 spectatori. încasările nu au fost sufi­ciente pentru a acoperi bursa de 5 000 de dolari care urma să fie oferită lui Moyer declarat învingător la puncte. A­­ceasta a fost cea de-a 82-a victorie a lui Moyer din cele 105 meciuri susţinute. • La Corugna au continuat malurile campionatului mondial de hochei pe pa­tine cu rotile Echipa-» Spaniei a invins cu 2—0 (2—0) selecţionata Argentinei iar Portugalia a cîştigat cu 3—0 meciul cu Italia. Olanda care se află și ea în lupta pentru primul Joc a dispus cu scorul de 2—0 de Chile. In prezent în fruntea cla­­samentului se află echipele Spaniei, O­­landei şi Portugaliei cu cite­i puncte. • La Freising s-a disputat întîlnirea internaţională de volei dintre echipele masculine ale Cehoslovaciei și r.f. a Germaniei. Voleibaliștii cehoslovaci au obținut victoria cu scorul de 3—1 (13—3, 15—6, 11—15, 16—14). PE ECRANE DIRECTORUL — premieră — producţie a studiourilor sovietice. Un film închinat celor care îndată după formarea statului so­vietic pornesc la realizarea unei industrii a automobilului in U.R.S.S. Eroul principal Aleksei Zvorikin, fost marinar şi participant la războiul civil, va ajunge director al primei uzine de automobile so­vietice începutul nu e uşor, trebuie să-nveţe mereu — drept pentru care face şi un drum in America, dar pînă la urmă fabrica pusă pe pi­cioare va începe fabricarea în serie a automobilelor. Un raliu inter­naţional va confirma calitatea acestora. Aşadar un film despre muncă, pasiune şi ideal. Actorii Nikolai Gubenko, Boris Ku­driavţev şi Vladimir Sedov dau vioiciune desfăşu­rării epice a filmului DACA E MĂRFI­E BELGIA — o producţie a studiourilor ameri­cane. Premieră. Un film din categoria acelor filme „fără probleme“, un diver­tisment în care culoarea şi muzica dau valoare peliculei. Este in ace­laşi timp un film la care se ride, un film în care moravuri ameri­cane sunt ţinta unei satire agreabile. Avînd în roluri episodice actori europeni binecunoscuţi­­Anita Ekberg, Vittorio de Sica, Senta Berger, Virna Lisi) filmul scapă d­e monotonie și işi amplifică elementul publicitar. Remarcăm de ase­menea prezenţa lui Donovan, compozitor şi interpret în acest film. A. C. ŞI DE LA CAPĂT Urmaşii „sutamiiştilor" Cu ani în urmă, vă amintiţi ? — şoferi din transporturi au creat faimoasa mişcare a sutami­­iştilor. Ai acelora care realizau pe maşina dată în primire cite 100.000 km, fără reparaţii — a­­devărate recorduri — printr-o bună îngrijire, prin prelungirea vieţii autovehiculelor. Astăzi şo­ferii care lucrează în transportul interurban de mărfuri realizează pe autovehiculele dotate la ni­velul actual al economiei cite 10.000 şi 12.000 km pe lună. Deci, anual mai mult decit sutamia de kilometri, altădată atît de mult râvnită. De ce în acest cadru nou de tehnicitate, de creştere a pre­gătirii profesionale, şoferii n-ar crea o nouă mişcare a lor, de luptă cu timpul, cu uzura maşi­nii, cu kilometrii... Mişcarea „sulamiiştilor“ există la altă seară, la alte exigenţe. Are ne­voie doar de a căpăta un nume şi un... renume. Cascadorul din Crevedia Faima marilor cascadori nu re­prezintă mai nimic pe lingă ce­lebritatea omologului lor din Crevedia, Ion Andrei. Să nu cre­deţi cumva că a ieşit teafăr de sub sfărimăturile unui automo­bil tt. flăcări sau că s-a răstur­nat cu şanse de supravieţuire în cine ştie ce prăpastie. Dem­on­­straţia lui întrece în calm şi singe rece orice ispravă de a­­cest gen. Este vorba de „saltul mortal“ pe care l-a executat di­rect de pe marginea trotuarului peste tractorul rutier cu două re­morci nr. 41-B-4037 condus de Nicolae Trandafir şi care s-a soldat cu internarea eroului la spitalul de urgenţă. Acolo s-a dovedit că in execuţia număru­lui său sus-numitul își luase ela­nul de pe o originală trambuli­nă , „piramida“ de păhărele pe care Ie consumase devenind în stare, de euforie bachică. Epilogul unei non­ci Act dramatic după o noapte de bună dispoziţie la o nuntă în Plătăreşti. Unul dintre invitaţi, Constantin Niculcea, a răm­as a doua zi pentru a răspunde unei obligaţii faţă de gazdă. Trebuia să demonteze instalaţia electri­că pe care o improvizase în a­­jun. Dar, după nuntă, după chef... imprudența i-a fost fatală. Oaspetele a fost electrocutat. Robotul hof Fetre Ene, mecanic la S.M.A. Urziceni, a experimentat la C.A.P. Manasia un robot pentru sfeterisirea boabelor de griu. Cu ocazia omologării acestuia, or­ganele de miliţie au constatat că mecanicul reuşise să adune în cîteva zile 6 saci cu aproape 400 kg. Cu toate că robotul a fost bine uns, afacerea cu sustrage­rile de pe tarla a început să solicite şi in final mecanicul a trebuit să intre în reparaţii ca­pitale la unitatea cea mai apro­piată de locul de muncă. jude­cătoria Urziceni Aflată Pe marginea lacului cu acelaşi nume, mînăstirea Ţigă­neşti este atestată încă din 1780 ca schit de călugări. Din ansam­blul de clădiri ce aparţin m­î­­năstirii, atenţia vizitatorului este atrasă în primul rînd de clopot­Pentru prima dată în istoria cercetărilor arctice sovietice, o insulă plutitoare de gheaţă avînd amplasată pe ea staţia ştiinţifi­că în derivă „Polul Nord 19“ a traversat punctul care corespun­de polului nordic al planetei noastre. Radiogramele transmise de personalul stafiei informe.­Unul din cele mai recente do­menii de aplicaţie ale ordinato­rului este moda. Recent, un nu­măr de 22 d­e reprezentanţi ai croitorilor, directorilor, creato­rilor de modele, textiliştilor şi inginer­ari din domeniul confec­ţiilor s-au întrunit la invitaţia societăţii constructoare de or­dinatoare „SEMA“ pentru a stu­dia posibilităţile pe care maşi­nile de calcul le oferă îmbună­tiţa cu cele trei clopote mari şi unul mic care are şi un ceas cu două cadrane, cumpărat din Ger­mania în anul 1911 şi al cărui mecanism cîntăreşte peste 1.300 kilograme I ză că a fost strîns un vast mate­rial privind particularităţile de­plasării cimpiilor die gheţuri plutitoare în această zonă greu accesibi­li Cercetarea Oceanului îngheţat de Nord cu ajutorul staţiilor în e­erivă a început în anul 1937, cînd a fost creată staţia sovietică de cercetări „Polul Nord­­“. lăţirii tehnicilor îmbrăcămintei Concluziile specialiştilor sunt că ob­linatorul poate fi util in 5 do­menii: alegerea formelor mode­­rlor (mai ales datorită posibili­tăţii de a examina modele sub diferite unghiuri), alegerea ţesă­turii (materialul, imprimeul, cu­loarea), gradarea automată a ta­liilor, planul de croire, croiala automată Ceasul de la mi­ni­st­ir­ea Ţigăneşti Premieră in cercetările arctice Ordinatorul şi moda Business in Cosmos Administraţia naţională ame­ricană pentru cercetarea spaţiu­lui cosmic a adoptat recent sanc­ţiuni împotriva celor 3 astro­­nauţi de pe „Apollo 15« în le­gătură cu faptul că în timpul misiunii din iulie anul trecut, ei au luat pe Lună, fără să fi avut consimţământul autorităţi­lor americane, 400 plicuri poş­tale. De la îndeplinirea misiu­nii şi pînă acum ei au vîndut unor colecţionari circa 100 de­ plicuri la preţul dle 1.500 dolari bucata. NASA a, luat aceste mă­suri în ciuda faptului că cei 3 astronauţi au anunţat că renun­ţă la sumele obţinute din vîn­­zarea plicurilor PE SCENĂ TEATRULUI NAŢIONAL „I. L CARAGIALE“ „Despre unele lipsuri, şi deficienţe în domen de AL. MIRODAN în definitiv, nu fiecare piesă de teatru trebuie să ne spună neapărat ceva nou. Nu scrie nicăieri. De-a lungul secolelor s-au măcinat atitea drame, atitea patimi, îndrăgostiţi şi neînţeleşi au fost, sînt şi vor mai fi, idile s-au născut şi sub Luna care se înălţa enigmatică deasupra Egip­tului antic, şi sub cea care-şi vărsa lumina pe fruntea gînditoare a lui Eminescu ori a lui Alfred de Musset, şi sub cea de azi pe care a călcat in sfîrşit piciorul omului! Egoismul şi gelozia, refuzul de­ a-ţi înţelege aproapele şi impulsivitatea, indiferenţa şi arivismul s-au succe­dat în mii şi mii de forme, în fel de fel de costume, sub fel de fel de pieptănături şi de peruci. Intre noi fie vorba, e destul de greu să vii cu ceva nou. Povestea cu „un băiat iubea o fată“ îşi are ea tîlcul ei. Atunci însă cînd nu încercăm să surprindem acele trăsături noi, a­­cele relaţii noi — dar absolut noi — care se fac din ce in ce mai sim­ţite in cotidiana şi inălţătoarea noas­tră realitate (şi n-ar fi rău deloc să le surprindem cit mai des şi cu cea mai mare atenţie!), atunci cînd ne rezumăm la a-i propune publicu­lui cititor ori spectator nişte adevă­ruri de la Adam citire, e bine to­tuşi să nu o facem în maniera lui Ipolit­opolitici Rijiţki, profesorul de geografie, binecunoscutul erou al lui Cehov care cu o adorabilă candoa­re spunea permanent nişte lucruri vechi şi îndeobşte cunoscute : „îna­inte de a face ceva e bine să te gin­­deşti“, „cînd nu eşti însurat trăieşti de unul singur, iar după ce te insori începi să trăieşti în doi", pentru ca şi­ pe patul de moarte, un delir, să spună — sărmanul de el — aceleaşi lucruri vechi şi îndeobşte cunoscu­te : „caii mănîncă ovăz“, „Volga se varsă în Marea Caspică“... Ar fi greşit să se spună că din cele 9 tablouri ale ultimei piese a lui Al. Mirodan „Despre unele lip­suri, neajunsuri şi deficienţe în do­meniul dragostei", tablouri care nu sunt de fapt altceva decit nişte sce­nete de sine stătătoare, nişte varia­­ţiuni pe aceaşi temă, nu întîlnim şi cîteva situaţii amuzante, cîteva re­plici spirituale (numai cîteva !), că în ansamblul ei, această suită de ta­blouri (fiindcă numai piesă nu e!) nu vădeşte şi abilitate şi fantezie şi meşteşug. Mai greşite sunt însă afir­maţiile hazardate şi urmate perma­nent de semnul exclamării în legă­tură cu faptul că „această come­die a lui Al. Mirodan deschide un drum nou in dramaturgia sa", că e „tonică, spumoasă şi reconfortantă", că ea „instruieşte mai mult decit pare la prima vedere" etc. etc. etc. Am curajul să afirm că e cea mai slabă din toate piesele pe care Mi­rodan le-a prezentat pînă acum. Nu s-ar putea spune nici că e un com­pliment la adresa femeii. „Ea" — acel etern feminin pe care vrea să ni-l înfăţişeze Mirodan apare aproa­pe in fiecare scenetă într-o totală inferioritate faţă de „El“. E capri­cioasă, interesată, falsă, geloasă, stupidă, mincinoasă, rapace. Citit, textul lui Mirodan nu numai că nu te ţine încordat dar iţi cere şi un efort de voinţă ca să-l duci pînă la capăt. Argumentarea situaţiilor e pe alocuri de-a dreptul lipsită de logică. Previzibilul e prezent în fie­care tablou. îmi imaginez ce s-ar fi întimplat dacă textul lui Mirodan ar fi încăput pe mina unui regizor nepregătit şi a unor actori mediocri. Fireşte că în asemenea cazuri chiar şi Shakespeare are de suferit. In cazul de faţă însă din piesă n-ar mai fi rămas nimic, dar absolut ni­mic. Şi cînd te gîndeşti că piesa asta a avut atîta noroc! Cu carul.! A beneficiat de inteligenta punere în scenă a Sandei Manu, de elegan­tele decoruri ale lui Virgil Lascov, de interpretarea unor actori exce­lenţi ca Mihai Fotino, Coca Andro­­nescu şi C. Diplan. Şi dacă publicul aplaudă — să fim clari — aplaudă spectacolul! Teatrul Naţional a realizat deci un spectacol care salvează textul. A procedat întocmai ca un alt perso­naj din Cehov care încercînd să de­monstreze că Puşkin e un mare psiholog, citează două versuri din... Lermontov ! M. DJENTEMIROV

Next