Steagul Roşu, august 1972 (Anul 24, nr. 7180-7205)
1972-08-01 / nr. 7180
® Pag. a 2-a ÎNCHEIEREA FESTIVALULUI NAŢIONAL DE MUZICĂ UŞOARĂ Duminică seară, la Constanţa s-a încheiat ediţia 1972 a concursului şi festivalului naţional de muzică uşoară — tradiţională manifestare artistică organizată de Consiliul Culturii şi Educaţiei Socialiste, în colaborare cu Comitetul de Stat al rradioteleviziunii şi Uniunea compozitorilor. După cuvîntul de închidere a concursului, rostit de directorul muzicii din C.C.E.S., Nicolae Călinoiu, preşedintele comitetului de organizare a concursului, maestrul emerit al artei, Ion Dumitrescu, preşedintele Uniunii compozitorilor, preşedinte de onoare al celor două jurii, a înmînat următoarele distincţii: 1. — PENTRU CREAŢIE! — Premiul întîi : cîntecelor „Frumuseţii tale“ de George Grigoriu, pe versuri de Angel Grigoriu şi Romeo Iorgulescu, şi „Izvor de frumuseţe“ de Radu Şerban, pe versuri de Aurel Storin. Ambilor compozitori li s-au acordat, de asemenea, menţiuni onorifice de popularitate pentru cîntecele „Hei, mare", „Ia-ţi mireasă ziua bună“ şi respectiv „Ce tînăr eşti“. — Premiul al doilea , cîntecelor „Dragostea dinţii“ şi „In rindul patru“ de Temistocle Popa, primul pe versuri de Tiberiu Utan, şi al doilea pe versuri de Mircea Block. — Premiul al treilea , cîntecelor „O pasăre, un fluture“, de Florin Bogardo, pe versuri de Ioana Diaconescu, „în fiecare port“ şi „A întinerit romanţa“, de Aurel Giroveanu, primul pe versuri de Harry Negrin, şi al doilea pe versuri de Aurel Felea. — Menţiuni : cîntecelor „Priveşte lumea“ de Gelu Solomonescu, pe versuri de Fred Firea, „Dulce tîrg al Ieşilor“ de Richard Stein, pe versuri de Mihai Djentemirov, şi „Cine spune că-i uşor“ de Petre Mihăiescu, pe versuri de Fred Firea. 2. PENTRU INTERPRETARE, juriile au acordat premii speciale pentru înalta ţinută artistică în interpretarea lucrărilor intrate în finala concursului, următorilor solişti : Aurelian Andreescu, Doina Badea, Anda Călugăreanu, Corina Chiriac, Mihai Constantinescu, Cornel Constantiniu, Dida Dragan, George Enache, Stela Enache, Ioana Iliant, Mihaela Mihai şi Marina Voica. (Agerpres) Marile rîuri ale ţării îşi au izvoarele în legende. Firul apei duce pururi la vale susur de poveste.. Bolovanii au închis în ei veacurile, malurile s-au surpat prevestitor, trunchiuri au căzut în adîncuri de-a curmezişul. Apa a trecut întotdeauna cu îndărătnicia drepturilor vechi. Semeţia ei mi-a dat lecţia demnităţii mai grăitor decit cutare exemplu al cărţii. Firea naturii e desăvîrşită şi frunţile grele de întrebările silei primesc, in sinul ei, binecuvîntărea seninătăţii. înţeleg in fiecare vară cînd răpesc datoriei clipe de răgaz, pe văile bolovănoase ale riurilor, nu vecinătatea pădurii şi libertatea cerului, cit datorăm darurilor fireşti ale pămîntului. Oltul meu de baştină coboară şi el din legendă şi pe malurile lui am cugetat cele mărturisite aici, numai că o efuziune oricît de adîncă ar fi, i-ar nedreptăţi slava voevodală. Şi nu numai lui. Pămintul României musteşte de istorie precum petrolul cînd zăcămîntul e vînjos. Nădejdile şi suferinţele l-au brăzdat întocmai ca apele, vărsindu-se întregi unele, incit nu puţine au fost vremurile cînd prundişurile erau spălate mai mult de lacrimi. Oltul meu a fost de cînd se ştie, oştean. Fie stavilă cotropirii, fie sădind in drumul lui sămînţa vitejiei prin bărbaţii care s-au ridicat mai vijelios ca vijelioasele ape pentru dreptatea ţării. îngăduie, drumeţ neistovit de drumuri şi de frumuseţile ţării, să evoc memoriei tale de oameni, memoriei tale de locuri, un bărbat al acestor plaiuri oltene, unic in destinul său, hotărind alte destine, viu ca via lumină — Nicolae Bălcescu. Prilejul n-a întirziat să apară, dealurile vilcene de sub munţi s-au nimbat încă o dată de sărbătoare. Fiul pămîntului izgonit să moară printre străini, ara de mai multă vreme in Bălceştii familiei, muzeu memorial, un etern memento a ceea ce înseamnă istoria şi prin el. Omul rar care este fuima Nestorescu- Bălceşti, directorul muzeului, autorităţile judeţene de partid şi de stat oameni de cultură din toată ţara, au fundat societatea „Prietenii Muzeului Bălcescu", unică în ţară, cu scop de a stimula studiile de istorie privind evenimentele ,şi personalităţile anului 1848, pridvorul casei din Bălceşti a primit cărturarii, pe cei care ştiu că lecturile îndelungi şi singuratice au temeiuri din vechime, că bătrinii citeau retraşi in unghere cit mai puţin cercetate la ceasuri mici cînd zăbava minţii pe slove e răsplătită mai virtos, că datoria lor e să scrie apoi, să scrie cu pana idealurilor lui. Aşezarea mănoasă a Bălceştilor, dealurile care încing vatra satului, albia Topologului, respiră prin măreţia Bălcescului şi pregătesc călătorului intrarea pe porţile date in lături spre lăcaşul pomenirii lui. Rar am cunoscut în drumurile mele o râvnă neîntreruptă de a aşeza un sat şi un strămoş de cinste la ranmil cercetat de întreaga ţară. Bălceştii lui Bălcescu oferă fericit chipul şi fapta oamenilor şi omului, semnul trecutului şi semnul prezentului într-o armonie de doină Harnici şi Încrezători, bogaţi la suflet şi îndestulaţi prin muncă cinstită, ţăranii din Bălceşti preţuiesc cuvîntul in aur şi de aici omenia, masa şi casa curate şi primitoare. Popasul aici este îndelung, vii parcă la fraţi, te regăseşti în firea lor aleasă şi cumpănită, in privirea oprită îndelung pe înfloriturile velinţelor sau pe stilpii împodobiţi ai porţilor. Drumurile însă te duc toate la casa lui, ceremonia naturii se cere oficială într-o ceremonie a reculegerii Fotografii şi documente, mobilier şi cărţi, refac calea proscrisului. Neodihnă pînă la jertfă şi cinste pînă la suferinţă. Prin Bălcescu şi Eminescu neamul românesc are două lacrimi de cleştar ale purităţii morale Statornic intru popor, Pălcescu cresta pe răbojul milenar al adevărurilor ţării, vorbe de foc : „Românii au trebuinţă astăzi să se întemeieze in patriotism şi in curaj...“ Generaţiile i-au ascultat cuvîntul, ţara trăieşte aevea visul patriotului, iar tu, călătorule, pleacă-ţi fruntea in drumurile tale la casa lui, in memoria lui. IONUT NICULESCU DRUMURI PENTRU VACANJA Fiul cel mai dulce A LISTA PREŢURILOR DE CONTRACTARE Şl VÎNZARE PENTRU LEGUME SI FRUCTE stabilite prin decizia nr. 415 din 31 iulie 1972, a Comitetului executiv al Consiliului popular al judeţului Ilfov precum şi preţurile de contractare stabilite prin H.C.M. nr. 508/1969, valabile in perioada curentă, intrarea în vigoare a prețurilor: — de coni*itare ora 0 ; — de vînzare — 2 august 1972 ora 0. 1 august 1972 Prețuri contractare Prețuri vînz. plaf. Produsele U/M calitatea calitatea extra I II extra I II — ardei gras kg. 2,20 1.70 1.25 3,15 2,50 1,85 — ardei lung kg. — 1.25 1,00 — 1,85 1,50 — carote kg. — 1,50 — — 2,20 — — cartofi kg. — 0,80 0,60 — 1,25 0,95 — castraveți salată kg. 1,20 0,90 0,70 1,80 1,40 1,10 — ceapă uscată de arpagic și ceaclama kg. — 1,80 1,40 — 2,60 2,10 — ceapă uscată de apă kg. — 1,70 1,30— 2,45 1,90 — dovlecei mijlocii (cal. I pînă la 15 cm.; cal. II 15—20 cm). kg. — 0,80 0,55 — 1,25 0,90 — dovlecei mari peste 20 cm kg. — 0,40 — — 0,70 — — morcovi kg. 1,05 0,80 0,60 1,60 1,25 0,95 — păstirnac rădăcină kg. — 1,20 0,90 — 1.80 1,40 — pătrunjel rădăcină kg. — 1,50 1,20 — 2,20 1,80 — țelină rădăcină kg. — 1.80 1,40 — 2,60 2,10 — usturoi uscat kg. — 6,00 4,80 — 8,40 6,75 — varză roșie kg. — 1,00 — — 1,50 — _ vinete kg. 2.30 1.75 1,30 3,30 2.55 1 90 _ pepeni galbeni superiori kg. — 2,00 1,50 — 3,10 2,40 _ pepeni galbeni comuni kg. — 1.50 — — 2,40 — — struguri de masă grupa E+S (extratimpurii și superiori) kg. 4,40 3,50 2,55 6,55 5,25 3,85 — struguri de masă grupa M (mijlocii) kg. 3,90 3.00 2,25 5,85 4,60, 3,45 — struguri de masă grupa 0 (obișnuiți) kg. 3,50 2 70 2,00 5,25 4,10 3,5 — pepeni verzi kg. — 1,50 1,20 — 2,20 1,5( Thérése Steinmetz şi Jaques Hustir la Bucureşti Capitala găzduieşte în aceste zile două nume cunoscute ale muzicii uşoare, belgianul J. Hustin, acest cîntâreţ cu „silueta filiformâ" cum îl numea un cronicar, şi Térése Steinmetz, amîndoi cunoscuţi publicului românesc. Cîntăreţi care consideră muzica uşoară ca o invitaţie la cîntec adevărat, departe de zgomotul comercial al atîtor piese efemere, apariţiile lor reprezintă garanţia unui spectacol fie muzică şi poezie. Sîntem siguri că publicul nostru va înţelege din nou dincolo de luminile spectacolului munca serioasă, pasiunea și dăruirea lor pentru artă în numele spectatorilor români pe care-i cunosc și iubesc. STEAGUL ROŞU Reprezentativa universitară de fotbal a României campioană europeană Aproape 20 000 de spectatori au urmărit duminică seara pe stadionul „1 Mai“ din Constanţa ultimele două jocuri ale campionatului european universitar de fotbal. În finala competiţiei, s-au întîlnit reprezentativele României şi Iugoslaviei. La capătul unui meci în general echilibrat, fotbaliştii români au reuşit să obţină o meritată victorie cu scorul de 1—0 (1—0). Unicul punct a fost realizat în minutul 7 de fundaşul Jurcă, care a şutat cu efect de la marginea careului de 16 m, înscriind imparabil. In urma acestui succes, echipa României a intrat în posesia trofeului. Pînă la calificarea în finală, echipa României a învins cu 15—0 selecţionata Maltei, cu 2—1 echipa Olandei, cu 2—1 echipa R.F. a Germaniei, cu 2—0 selecţionata U.R.S.S. şi cu 2—0 reprezentativa Spaniei (semifinale). Echipa României a aliniat următoarea formaţie: Ştefan, Jurcă, Pexa, Dinu, Velea, Strîmbeanu, Simionaş, Ţarălungă, Sandu Mircea, Munteanu, Marcu. In repriza a doua a jucat şi Oblemenco. Pentru locurile 3—4, s-au întîlnit selecţionatele Cehoslovaciei şi Spaniei. Fotbaliştii cehoslovaci au obţinut victoria cu 1—0 (0—0), în prelungiri, prin punctul marcat in minutul 114 de aripa dreaptă Mayer. Intr-un cadru festiv, la sfîrşitul competiţiei, Ion Traian Ştefănescu, preşedintele U.A.S.R., şi preşedintele comitetului de organizare a campionatului european universitar de fotbal, a felicitat pe participanţi pentru spiritul de sportivitate de care au dat dovadă. Competiţia a fost declarată închisă de Teodor Olici (Iugoslavia), vicepreşedinte al F.I.S.U. (Agerpres) Dublu succes al lui Ilie Năstase la Düsseldorf • Turneul internaţional de tenis de la * Düsseldorf s-a încheiat cu un frumos succes al jucătorului român Ilie Năstase. In finala probei, campionul român l-a învins cu 6—0, 6—2, 6—3 pejucătorul vest-german Jurgen Fassbender. Primul set a durat doar 13 minute. în setul următor, Năstase, net superior, şi-a impus jocul, cîştigînd, de asemenea, cu uşurinţa. Setul trei a fost cel mai spectaculos. Fassbender a reuşit pîn^ la mijlocul setului să joace de la egal la egal cu Năstase. în continuare, Năstase a forţat victoria terminînd învingător, în aplauzele spectatorilor. • Proba de dublu din cadrul turneului internaţional de tenis de la Düsseldorf a fost ciştigată de perechea Ilie Năstase — McMillan (R5A), care în finală a întrecut cu 8—6, 6—3 pe Ion Țiriac — Mulligan (Italia). Conform regulamentului acestei probe, s-au disputat două seturi. Reprezentativa de tenis a Australiei a sosit in Capitală In vederea intîlnirii cu echipa României contind pentru finala interzonală a „Cupei Davis“, luni după amiază a sosit in Capitală reprezentativa de tenis a Australiei. Oaspeţii au deplasat o echipă din care nu lipsesc cunoscuţii internaţionali Mal Anderson, Colin Dibley, Ross Case, Adolf Masters şi John Cooper. Căpitanul-nejucător al echipei este Neale Fraser, învingător de la Wimbledon — ediţia 1960. In cursul după-amiezii tenismanii australieni au efectuat primele schimburi de mingi ale antrenamentului care a avut loc pe terenurile clubului sportiv Progresul, întors în Capitală de la Düsseldorf unde a participat la un mare turneu internaţional. Ion Ţiriac a declarat următoarele : „Meciul pe care-l vom susţine în zilele de 4, 5 şi 6 august în Capitală se anunţă deosebit de dificil. Tenismanii australieni sunt jucători de clasă internaţională, care posedă o frumoasă carte de vizită. Nu vom precupeţi nici un efort pentru a obţine victoria şi a ne califica în finala „Cupei Davis“. Ar fi fără îndoială, o performanţă remarcabilă“. • PE SCURT • PE SCURT • PE SCURT • In partidele zonale ale „Cupei Galea“, competiţie de tenis rezervată echipelor de tineret, la Gerona, selecţionata Spaniei a învins cu 4-1 echipa României obtinind dreptul de a participa la turneul linal programat la Vichy (Franţa). In ultimele două partide de simplu au fost înregistrate următoarele rezultate : Hererra (Spania) — Nemes (Rom.Vita) 8—6, 6—2 , Traian Marcu (România) — Coco (Spania) 6—3, 5—7, 6—2. La Saarebruck echipa Angliei a întrecut cu scorul de 4—4 selecţionata Suediei. Echipa învingătoare in grupe de la Marianzke Lazne (Cehoslovacia) nu a fost încă cunoscută. Echipele Cehoslovaciei și Ungariei care sunt angajate în luptă pentru calificare se află la egalitate : 6—2. In ultima partidă întreruptă din cauza întunericului cehoslovacul Savarda conduce cu 6—4 în partida cu László. • La Baaslad s-a dlspuiat un turneu internaţional de tenis la care au participat cei mai buni jucători din Spania şi Suedia. In finala probei de simplu masculin spaniolul Andres Gimeno l-a învins cu 7—5, 6—1, 6—3 pe tînărul suedez Bjorn Borg, in vîrstă de 16 ani. Pentru locurile s—4 spaniolul Antonio Munoz l-a întrecut cu scorul de f— s, 6—2, 6—2, 6—0 pe suedezul Over-Ugtsson. • în turneul internaţional de tenis rezervat jucătorilor profesionişti care are lor la Louisville americanul de culoare Ashe l-a învins în semifinale cu 6—4, 6—4 Pe australianul Newcombe. Englezul Cox a reuşit sâ-1 elimine cu 7—5, 6—0 pe Cliff Drysdale (RSA), • 7 au luat sfîrşit întrecerile campionatului mondial studenţesc de şah pe echipe. In ultima rundă au fost înregistrate următoarele rezultate tehnice : SUA — Danemarca 2,5—1,5; Anglia — R.F. a Germaniei 1,5—2,5; Bulgaria _ URSS 0,5—3,5; România — Cuba 1,5—2,5; Israel — Ungaria 2—2. Titlul de campioană a lumii a revenit echipei URSS, care a totalizat 28,5 puncte. Au urmat în clasament Ungaria _ 19,5 puncte; R.F. a Germaniei 19,3 puncte; SUA — 18 puncte; Bulgaria — 17,5 puncte; Israel — 17,5 puncte ; România 17 puncte; Cuba 14,3 puncte ; Danemarca — 14 puncte; Anglia — 14 puncte etc. • La Luebeck s-a disputat întîlnirea Internaţională amicală de fotbal d.livre selecţionata olimpică a R.F. a Germaniei şi reprezentativa Finlandei. Fotbaliştii finlandezi au terminat învingători cu scorul de 2_1 (1—0). O Aseară la Piteşti s-au întîlnit selecţionatei'» olimpice de handbal (masculin) ale României şi SUA. Handbalişii români au terminat învingători cu scorul de 21—14 (12—71. La Curtea de Argeş, într-un alt joc selecţionata Bulgariei a întrecut cu 19—18 (10—8) echipa de tineret a României. • Duminică au luat sfirşit întrecerile competiţiei internaţionale „Regata Copenhaga” la caiaceance. In program au figurat cele 7 probe olimpice (5 masculine şi două feminine). Visiaşii sovietici au repurtat 6 victorii. Proba de canoe 1 (10Oo m) a fost câștigata de reprezentantul României I. Patzaiîlin cu timpul de 4'20“. Echipajele României s-au clasat pe locurile doi în probele de canoe 2 (masculini si caiac 2 (feminin). • Marele premiu automobilistic de la Buerburgring (R.F. a Germaniei) a revenit la această ediţie belgianului Jacky Ickx care a pilotat un „Ferrari“. El a parcurs 319.69 km în Ih 4î’12“310, realizînd o medie orară de 187,700 km. • Pe velodromul din Marsilia au început campionatele mondiale de ciclism. In sferturile de finală ale probei feminine de viteză cele mai bune rezultate au fost obţinute de Ermolajeva (URSS) — 13“ 34/100, Zajikova (Cehoslovacia) — 13“63 100, Young (Anglia) — 13“41/100 şi Brinkoff (Olanda) — 13“39/100. • Astăzi urmează să aibe loc la Reykjavik a 9-a partidă a meciului de şah pentru titlul mondial dintre Boris Spasski şi Robert Fischer. In prezent scorul est»» de 5—3 In favoarealui Fischer. Această, partidă urma să aibe Ioc duminică seara. In urma îmbolnăvirii campionului mondial ea a fost amînată. • La Garmisch Partenkirchen s-a disputat, meciul internaţional de hochei pe gheaţă dintre selecţionata Poloniei la echipa vest-germană Riessersee. Hocheiştîi polonezi au terminat Învingători cu scorul de 4—3 (0—0, 3—1, 1—2)» • Cunoscutul campion şi recordman mondial, înotătorul vest-german, Hans Fassnacht, va lua startul în cinci probe (200 m fluture, 400 m, 1 300 m liber şi ştafetele de 4x100 m şi 4x200 m liber) la Jocurile Olimpice de vară de la München. întors recent din SUA, celebrul înotător a declarat, în cadrul unui interviu, că principalii săi adversari la München vor fi americanii Mark Spitz, Gary Hall și Backhhaus. • Boxerul american de categorie mijlocie, Denny Moyer l-a întîlnit la San Francisco pe argentinianul Carlos Salinas. Meciul a fost urmărit de 3 046 spectatori. încasările nu au fost suficiente pentru a acoperi bursa de 5 000 de dolari care urma să fie oferită lui Moyer declarat învingător la puncte. Aceasta a fost cea de-a 82-a victorie a lui Moyer din cele 105 meciuri susţinute. • La Corugna au continuat malurile campionatului mondial de hochei pe patine cu rotile Echipa-» Spaniei a invins cu 2—0 (2—0) selecţionata Argentinei iar Portugalia a cîştigat cu 3—0 meciul cu Italia. Olanda care se află și ea în lupta pentru primul Joc a dispus cu scorul de 2—0 de Chile. In prezent în fruntea clasamentului se află echipele Spaniei, Olandei şi Portugaliei cu citei puncte. • La Freising s-a disputat întîlnirea internaţională de volei dintre echipele masculine ale Cehoslovaciei și r.f. a Germaniei. Voleibaliștii cehoslovaci au obținut victoria cu scorul de 3—1 (13—3, 15—6, 11—15, 16—14). PE ECRANE DIRECTORUL — premieră — producţie a studiourilor sovietice. Un film închinat celor care îndată după formarea statului sovietic pornesc la realizarea unei industrii a automobilului in U.R.S.S. Eroul principal Aleksei Zvorikin, fost marinar şi participant la războiul civil, va ajunge director al primei uzine de automobile sovietice începutul nu e uşor, trebuie să-nveţe mereu — drept pentru care face şi un drum in America, dar pînă la urmă fabrica pusă pe picioare va începe fabricarea în serie a automobilelor. Un raliu internaţional va confirma calitatea acestora. Aşadar un film despre muncă, pasiune şi ideal. Actorii Nikolai Gubenko, Boris Kudriavţev şi Vladimir Sedov dau vioiciune desfăşurării epice a filmului DACA E MĂRFIE BELGIA — o producţie a studiourilor americane. Premieră. Un film din categoria acelor filme „fără probleme“, un divertisment în care culoarea şi muzica dau valoare peliculei. Este in acelaşi timp un film la care se ride, un film în care moravuri americane sunt ţinta unei satire agreabile. Avînd în roluri episodice actori europeni binecunoscuţiAnita Ekberg, Vittorio de Sica, Senta Berger, Virna Lisi) filmul scapă de monotonie și işi amplifică elementul publicitar. Remarcăm de asemenea prezenţa lui Donovan, compozitor şi interpret în acest film. A. C. ŞI DE LA CAPĂT Urmaşii „sutamiiştilor" Cu ani în urmă, vă amintiţi ? — şoferi din transporturi au creat faimoasa mişcare a sutamiiştilor. Ai acelora care realizau pe maşina dată în primire cite 100.000 km, fără reparaţii — adevărate recorduri — printr-o bună îngrijire, prin prelungirea vieţii autovehiculelor. Astăzi şoferii care lucrează în transportul interurban de mărfuri realizează pe autovehiculele dotate la nivelul actual al economiei cite 10.000 şi 12.000 km pe lună. Deci, anual mai mult decit sutamia de kilometri, altădată atît de mult râvnită. De ce în acest cadru nou de tehnicitate, de creştere a pregătirii profesionale, şoferii n-ar crea o nouă mişcare a lor, de luptă cu timpul, cu uzura maşinii, cu kilometrii... Mişcarea „sulamiiştilor“ există la altă seară, la alte exigenţe. Are nevoie doar de a căpăta un nume şi un... renume. Cascadorul din Crevedia Faima marilor cascadori nu reprezintă mai nimic pe lingă celebritatea omologului lor din Crevedia, Ion Andrei. Să nu credeţi cumva că a ieşit teafăr de sub sfărimăturile unui automobil tt. flăcări sau că s-a răsturnat cu şanse de supravieţuire în cine ştie ce prăpastie. Demonstraţia lui întrece în calm şi singe rece orice ispravă de acest gen. Este vorba de „saltul mortal“ pe care l-a executat direct de pe marginea trotuarului peste tractorul rutier cu două remorci nr. 41-B-4037 condus de Nicolae Trandafir şi care s-a soldat cu internarea eroului la spitalul de urgenţă. Acolo s-a dovedit că in execuţia numărului său sus-numitul își luase elanul de pe o originală trambulină , „piramida“ de păhărele pe care Ie consumase devenind în stare, de euforie bachică. Epilogul unei nonci Act dramatic după o noapte de bună dispoziţie la o nuntă în Plătăreşti. Unul dintre invitaţi, Constantin Niculcea, a rămas a doua zi pentru a răspunde unei obligaţii faţă de gazdă. Trebuia să demonteze instalaţia electrică pe care o improvizase în ajun. Dar, după nuntă, după chef... imprudența i-a fost fatală. Oaspetele a fost electrocutat. Robotul hof Fetre Ene, mecanic la S.M.A. Urziceni, a experimentat la C.A.P. Manasia un robot pentru sfeterisirea boabelor de griu. Cu ocazia omologării acestuia, organele de miliţie au constatat că mecanicul reuşise să adune în cîteva zile 6 saci cu aproape 400 kg. Cu toate că robotul a fost bine uns, afacerea cu sustragerile de pe tarla a început să solicite şi in final mecanicul a trebuit să intre în reparaţii capitale la unitatea cea mai apropiată de locul de muncă. judecătoria Urziceni Aflată Pe marginea lacului cu acelaşi nume, mînăstirea Ţigăneşti este atestată încă din 1780 ca schit de călugări. Din ansamblul de clădiri ce aparţin mînăstirii, atenţia vizitatorului este atrasă în primul rînd de clopotPentru prima dată în istoria cercetărilor arctice sovietice, o insulă plutitoare de gheaţă avînd amplasată pe ea staţia ştiinţifică în derivă „Polul Nord 19“ a traversat punctul care corespunde polului nordic al planetei noastre. Radiogramele transmise de personalul stafiei informe.Unul din cele mai recente domenii de aplicaţie ale ordinatorului este moda. Recent, un număr de 22 de reprezentanţi ai croitorilor, directorilor, creatorilor de modele, textiliştilor şi inginerari din domeniul confecţiilor s-au întrunit la invitaţia societăţii constructoare de ordinatoare „SEMA“ pentru a studia posibilităţile pe care maşinile de calcul le oferă îmbunătiţa cu cele trei clopote mari şi unul mic care are şi un ceas cu două cadrane, cumpărat din Germania în anul 1911 şi al cărui mecanism cîntăreşte peste 1.300 kilograme I ză că a fost strîns un vast material privind particularităţile deplasării cimpiilor die gheţuri plutitoare în această zonă greu accesibili Cercetarea Oceanului îngheţat de Nord cu ajutorul staţiilor în eerivă a început în anul 1937, cînd a fost creată staţia sovietică de cercetări „Polul Nord“. lăţirii tehnicilor îmbrăcămintei Concluziile specialiştilor sunt că oblinatorul poate fi util in 5 domenii: alegerea formelor moderlor (mai ales datorită posibilităţii de a examina modele sub diferite unghiuri), alegerea ţesăturii (materialul, imprimeul, culoarea), gradarea automată a taliilor, planul de croire, croiala automată Ceasul de la ministirea Ţigăneşti Premieră in cercetările arctice Ordinatorul şi moda Business in Cosmos Administraţia naţională americană pentru cercetarea spaţiului cosmic a adoptat recent sancţiuni împotriva celor 3 astronauţi de pe „Apollo 15« în legătură cu faptul că în timpul misiunii din iulie anul trecut, ei au luat pe Lună, fără să fi avut consimţământul autorităţilor americane, 400 plicuri poştale. De la îndeplinirea misiunii şi pînă acum ei au vîndut unor colecţionari circa 100 de plicuri la preţul dle 1.500 dolari bucata. NASA a, luat aceste măsuri în ciuda faptului că cei 3 astronauţi au anunţat că renunţă la sumele obţinute din vînzarea plicurilor PE SCENĂ TEATRULUI NAŢIONAL „I. L CARAGIALE“ „Despre unele lipsuri, şi deficienţe în domen de AL. MIRODAN în definitiv, nu fiecare piesă de teatru trebuie să ne spună neapărat ceva nou. Nu scrie nicăieri. De-a lungul secolelor s-au măcinat atitea drame, atitea patimi, îndrăgostiţi şi neînţeleşi au fost, sînt şi vor mai fi, idile s-au născut şi sub Luna care se înălţa enigmatică deasupra Egiptului antic, şi sub cea care-şi vărsa lumina pe fruntea gînditoare a lui Eminescu ori a lui Alfred de Musset, şi sub cea de azi pe care a călcat in sfîrşit piciorul omului! Egoismul şi gelozia, refuzul de a-ţi înţelege aproapele şi impulsivitatea, indiferenţa şi arivismul s-au succedat în mii şi mii de forme, în fel de fel de costume, sub fel de fel de pieptănături şi de peruci. Intre noi fie vorba, e destul de greu să vii cu ceva nou. Povestea cu „un băiat iubea o fată“ îşi are ea tîlcul ei. Atunci însă cînd nu încercăm să surprindem acele trăsături noi, acele relaţii noi — dar absolut noi — care se fac din ce in ce mai simţite in cotidiana şi inălţătoarea noastră realitate (şi n-ar fi rău deloc să le surprindem cit mai des şi cu cea mai mare atenţie!), atunci cînd ne rezumăm la a-i propune publicului cititor ori spectator nişte adevăruri de la Adam citire, e bine totuşi să nu o facem în maniera lui Ipolitopolitici Rijiţki, profesorul de geografie, binecunoscutul erou al lui Cehov care cu o adorabilă candoare spunea permanent nişte lucruri vechi şi îndeobşte cunoscute : „înainte de a face ceva e bine să te gindeşti“, „cînd nu eşti însurat trăieşti de unul singur, iar după ce te insori începi să trăieşti în doi", pentru ca şi pe patul de moarte, un delir, să spună — sărmanul de el — aceleaşi lucruri vechi şi îndeobşte cunoscute : „caii mănîncă ovăz“, „Volga se varsă în Marea Caspică“... Ar fi greşit să se spună că din cele 9 tablouri ale ultimei piese a lui Al. Mirodan „Despre unele lipsuri, neajunsuri şi deficienţe în domeniul dragostei", tablouri care nu sunt de fapt altceva decit nişte scenete de sine stătătoare, nişte variaţiuni pe aceaşi temă, nu întîlnim şi cîteva situaţii amuzante, cîteva replici spirituale (numai cîteva !), că în ansamblul ei, această suită de tablouri (fiindcă numai piesă nu e!) nu vădeşte şi abilitate şi fantezie şi meşteşug. Mai greşite sunt însă afirmaţiile hazardate şi urmate permanent de semnul exclamării în legătură cu faptul că „această comedie a lui Al. Mirodan deschide un drum nou in dramaturgia sa", că e „tonică, spumoasă şi reconfortantă", că ea „instruieşte mai mult decit pare la prima vedere" etc. etc. etc. Am curajul să afirm că e cea mai slabă din toate piesele pe care Mirodan le-a prezentat pînă acum. Nu s-ar putea spune nici că e un compliment la adresa femeii. „Ea" — acel etern feminin pe care vrea să ni-l înfăţişeze Mirodan apare aproape in fiecare scenetă într-o totală inferioritate faţă de „El“. E capricioasă, interesată, falsă, geloasă, stupidă, mincinoasă, rapace. Citit, textul lui Mirodan nu numai că nu te ţine încordat dar iţi cere şi un efort de voinţă ca să-l duci pînă la capăt. Argumentarea situaţiilor e pe alocuri de-a dreptul lipsită de logică. Previzibilul e prezent în fiecare tablou. îmi imaginez ce s-ar fi întimplat dacă textul lui Mirodan ar fi încăput pe mina unui regizor nepregătit şi a unor actori mediocri. Fireşte că în asemenea cazuri chiar şi Shakespeare are de suferit. In cazul de faţă însă din piesă n-ar mai fi rămas nimic, dar absolut nimic. Şi cînd te gîndeşti că piesa asta a avut atîta noroc! Cu carul.! A beneficiat de inteligenta punere în scenă a Sandei Manu, de elegantele decoruri ale lui Virgil Lascov, de interpretarea unor actori excelenţi ca Mihai Fotino, Coca Andronescu şi C. Diplan. Şi dacă publicul aplaudă — să fim clari — aplaudă spectacolul! Teatrul Naţional a realizat deci un spectacol care salvează textul. A procedat întocmai ca un alt personaj din Cehov care încercînd să demonstreze că Puşkin e un mare psiholog, citează două versuri din... Lermontov ! M. DJENTEMIROV