Steagul Roşu, august 1972 (Anul 24, nr. 7180-7205)

1972-08-01 / nr. 7180

IVHH CAP. VALEA MĂCRIŞULUI: Cum s-a realizat o producţie medie de 5816 kg gr­iu la hectar? Amănunte in răspunsurile date de cadrele de conducere ale cooperativei agricole şi in comentariile 19VOM ÎNDEPLINI sarcinile ce ne revin din cincinal ing. Nicolae Eustaţiu, şef de laborator la­­ C. C. P. T. Fundulea IN PATRU ANI care capitol, fiecare „secret­ „dez­văluit“ va fi însoţit de unu­ scurt comentariu făcut de ing. Nicolae Eustaţiu şef de laborator la I.C.C.P.T. Fiundulea. N.E. Combaterea buruienilor cu ajutorul erbicidelor reprezin­tă o metodă eficace şi eficientă din punct de vedere economic, cînd este aplicată corect şi la u­ timp. Respectarea dozelor reco­mandate şi a momentului optim de aplicare sunt întotdeauna ele­mente obligatorii pentru reuşita combaterii buruienilor. O parte din sacii de griu ce urmează a fi livraţi statului peste prevederile contractuale După recoltare au continuat lucrările pentru culturile suc­cesive. Doi prieteni Ion Ne­grea şi Ştefan Some­­şan, secretarul orga­nizaţiei de bază din secţia de mecanizare. „Recolta a fost pe măsura aşteptărilor, dar anul agricol nu s-a terminat. Combi­na C. 12 va mai fi folosită și la recolta­tul fiorii soarelui și a porumbului". Cuvintul com cuvînt de STAN DAVID — secretarul co­mitetului comunal de partid. Acum cînd discutăm despre pro­ducţia de grîu realizată în această vară, lucrările Conferinţei Naţio­nale a partidului s-au încheiat, sarcinile trasate­ de către secreta­rul general al partidului, tovară­şul NICOLAE CEAUŞESCU, în ve­derea făuririi, în viitorii ani, a unei Românii înfloritoare sunt studiate şi traduse în acţiuni concrete. Vreau să vă spun că toţi comuniştii din comuna noastră, cei peste 1 000 de ţărani cooperatori au urmărit cu toată atenţia lucrările Conferinţei şi inimile lor au fost pline de mîn­­drie cînd de la înalta tribună a fo­rumului comuniştilor Dumitru Neagu, preşedintele lor, a făcut cu­noscut delegaţilor că o cooperativă agricolă din Ilfov, care ani la rînd a avut de suferit de pe urma inun­daţiilor şi excesului de umiditate, a realizat în această vară, de pe 700 ha. cultivate cu grîu o pro­ducţie medie de 5.816 kg. la hec­tar, iar pe cele 100 ha cultivate cu soiul „Aurora“ producţia a de­păşit 6.500 kg. la hectar. Aplauze­le participanţilor la Conferinţă le-au întărit convingerea că numai munca efectuată cu hotărîre şi în cunoştinţă de cauză le poate adu­ce asemenea satisfacţii. Ing. NICOLAE EUSTAŢIU — şeful laboratorului de ameliora­rea griului al I.C.C.P.T. Fundu­­lea : Alegerea soiurilor Aurora şi Bezostaia dovedeşte o bună orientare a specialiştilor din C.A.P. Valea Măcrişului. Aceste două soiuri, în special Aurora, sînt printre cele mai productive grine pe care Ie avem in prezent la dispoziţie. — Tovarăşe secretar, după cite ştim, în preajma Conferinţei Na­ţionale, ţăranii cooperatori din Valea Măcrişului s-au angajat să vîndă în plus statului 900 tone de grîu. Care este stadiul realizării acestui angajament, al respectării cuvîntului dat ? — Angajamentul respectiv a fost luat pe baza evaluărilor făcute a­­tunci cînd griul se afla încă în spice. Azi trebuie să vă spunem că angajamentul luat este depă­șit cu peste 300 tone de grîu. In total, de pe cele 700 ha. de grîu cultivate în cooperativa noastră vor fi livrate statului peste 3 000 tone de grîu, din care primele 1 200 de tone au fost transportate de acum la baza de recepţie Urziceni. Cred că exprim gîndurile tuturor cooperatorilor din Valea Măcrişu­­lui spunînd că angajamentul va fi respectat şi chiar depăşit la toate culturile şi în toate sectoarele de activitate. Omul a capriciile naturii DUMITRU NEAGU — preşedin­tele cooperativei agricole de pro­ducţie. Trei ani, ce lungi au fost, cîte probleme nu s-au ridicat în faţa consiliului de conducere ? Numai unitatea de vederi, de acţiune, numai forţa care leagă pe comu­nişti ne-a întărit convingerea că trebuie şi că putem învinge greu­tăţile create de excesul de umidi­tate. Anul trecut 2.000 ha au fost ocupate de apă, de bălţi şi stufă­rişuri. Despre producţie în aceste condiţii nici nu putea fi vorba. La îndemnul Comitetului judeţean de partid, cei 21 de membri ai consi­liului de conducere —, din care 18 de la înfiinţarea cooperativei — au trecut la acţiune, la mobilizarea oamenilor pentru deschiderea ca­nalelor de scurgere a apelor. în toamnă, în iarnă, în primă­vară munca pe şantierele de dese­cări nu a încetat o clipă. Alături de noi, de localnici a venit să lu­creze un grup de mecanizatori cu dragline de mare productivitate. La 1 octombrie anul trecut, toată suprafaţa destinată griului era aptă pentru semănat, iar pînă în martie anul acesta şi restul de pes­te 1 400 ha, destinate culturilor pră­­şitoare. — Dacă ar fi să exprimăm valoric efortul depus, care ar fi cifra care i-ar înfăţişa dimensiunile ? — Vă voi prezenta două cifre! producţia globală realizată în 1971 a fost de 15.000.000 lei. Anul aces­ta, prin plan am prevăzut: 28 mi­lioane lei. Dacă la acest plan mai adăugăm angajamentul de depăşi­re­ a producţiei globale cu 4 000 000 lei, avem imaginea completă a efor­tului, a valorii muncii desfăşurate de cooperatorii din comuna Valea Măcrişului. — Spuneţi-ne cîteva cuvinte des­pre grîu. .— Nu voi intra în amănuntele teh­nice. Avem doi buni specialişti care vi­ le pot prezenta. Vreau doar să vă arăt că dacă am reuşit să obţi­nem o producţie de 5.816 kg. la hectar, acest lucru nu face altceva decît să confirme ceea ce am mai spus­­ încă nu am atins limita ma­ximă a puterii de producţie a pă­­mîntului de Bărăgan. Şi dacă vom proceda aşa cum ne recomanda la Conferinţa Naţională a partidului tovarăşul Nicolae Ceauşescu, în anii următori vom ridica tot mai sus cota producţiilor bogate. Nu numai la cereale, ci şi la plantele tehnice şi la fermele zootehnice. Unitatea noastră are posibilitatea, lucrînd ştiinţific pămîntul de care dispune, să realizeze anual o pro­ducţie, de 1 000 000 lei la 100 ha, adică să realizăm în loc de 28 000 000 lei producţie globală cel puţin 50 000 000 lei. Nu vom fi li­niştiţi pînă cînd nu vom realiza un asemenea grad de eficienţă. Iar după ce vom atinge acest plafon, vom îndrăzni să ne stabilim prin plan alte cote, să ridicăm tot mai sus ştacheta producţiilor şi impli­cit a bunăstării membrilor coope­ratori de la noi. Numai aşa vom contribui cu toate puterile la rea­lizarea mai devreme a obiectivelor puse în faţa agriculturii socialiste de partid. Să descifrăm secretele producţiilor­­ mari de VASILE ORZAN , inginerul Şef al cooperativei agricole Valea Măcrişului, a acceptat, la rugă­mintea noastră, o amplă discuţie în cadrul căreia ne-a promis că va „dezvălui“ „secretele“ celor 5 816 kg. griu la hectar, înainte de a intra în tema pro­priu zisă, reporterul, îşi propune să prezinte cititorilor cîteva date generale. Cooperativa agricolă din comuna Valea Măcrişului a avut în cultură 700 ha. de grîu. Aceas­tă suprafaţă a fost ocupată cu so­iurile Bezostaia — 600 ha şi Au­rora — 100 ha. La soiul Bezostaia producţia medie la hectar a fost de 5 625 kg. iar la Aurora de 6 525 kg la hectar. Cele 100 ha. de grîu Aurora au fost semănate în două sisteme : 90 ha., au fost însămînţate cu S­U-29 în rânduri normale ad­­ministrîndu-se la hectar cîte 200 kg sămînţă. Pe 10 ha grîul a fost însămînţat în benzi (25 cm între rînd­uri) cantitatea de sămînţă în­corporată în sol a fost de 97—102 kg. la hectar. Prin cele două sis­teme s-a asigurat pe metru­ pătrat — la recoltare — un număr de 550 respectiv 400 de spice. Pro­ducţia realizată pe cele 90 ha. se­mănate normal a fost de 6.550 kg. la hectar, iar pe cele 10 ha de 6.300 kg. la hectar. Dintr-un cal­cul sumar reiese că la acest soi de grîu producţia medie a fost de 6 525 kg. la hectar. La întreţinere s-a aplicat o erbicidare totală cu 2,4 D fapt ce a făcut ca întreaga cantitate de substanţă nutritivă din subsol să fie asimilată doar de către plantele aflate în cultură. Şi acum să dăm cuvîntul ingi­nerului şef pentru a ne prezenta tehnologia griului aplicată 1® Va­lea Măcrişului. Menţionăm că fie* STEAGUL ROŞU Primul secret - asolamentul Din 1969, în cooperativa noas­tră agricolă, ne spune ing­. Vasile Orzan, se aplică şi se respectă cu cea mai mare stricteţe asola­mentul culturilor. Este adevărat, cei trei ani cu exces de umiditate ne-au cam dereglat sistemul nos­tru de muncă, dar şi în aceste condiţii am căutat pe cît posibil ca pe solele aflate în afara peri­colului inundării să fie respectată succesiunea culturilor. Pentru a ex­plica, mai clar am să iau ca exem­plu sola nr. 15. Pe această solă, in primul an am cultivat legumi­noase pentru boabe, în al doilea an cereale păioase de toamnă, în anul trecut sola a fost ocupată cu plante tehnice, an în care pe aceste terenuri am administrat şi cîte 20 tone îngrăşăminte organice la hec­tar. In acest an, pe terenul amin­tit avem cultivat porumb pentru boabe, iar în anul următor, jumă­tate din suprafaţă va fi cultivată­­ cu porumb, iar restul cu alte plan­te prăşitoare, pentru anul 1974 vom cultiva din nou leguminoase pentru boabe. N.B. într-adevăr, respectarea unei rotaţii raţionale, reprezintă un element agrotehnic de bază, deosebit de eficient, în crearea condiţiilor optime de creştere a plantelor. Rotaţia practicată de C.A.P. Valea Măcrişului este a­­decvată zonei şi înlesneşte şi o bună structură a culturilor în cadrul unităţii. Din păcate, mul­te unităţi agricole nu acordă im­portanţa cuvenită asolamentului, ceea ce se soldează destul de re­pede cu scăderi simţitoare ale recoltei. — Şi totuşi, în afară de asola­­ment... — In al doilea rînd, întreaga suprafaţă de grîu se însămânţează în fiecare an numai după legu­minoase pentru boabe, iar în al treilea rînd, asolamentul asigură condiţii favorabile pentru efectua­rea la timp a ogoarelor şi pregăti­rea terenului pentru semănat. — Vreţi să vă referiţi la cîteva dintre ele ? — Da, aşa cum spuneam, în ge­neral leguminoasele pentru boabe părăsesc terenul din vreme. Acest lucru permite ca cel tîrziu la 15— 20 august întreaga suprafaţă des­tinată griului să fie arată şi efec­tuată prima lucrare de pregătire a patului germinativ, in acest mod se creează timpul necesar pentru asimilarea rezervei de apă în sol din precipitaţii, iar procesele bio­logice se desfăşoară normal sub influenţa puternică a razelor so­lare. — Poate ne spuneţi cîteva cu­vinte despre modul de efectuare a arăturii şi de pregătire a patu­lui germinativ pentru grîu . Fiecare solă are un centru. Din acest punct arătura se începe şi se efectuează în dreptunghi ast­fel îneît ultima brazdă se efectu­ează pe cele patru laturi ale solei. Desigur mulţi dintre cititori se vor întreba ce cîştigăm prin­ acest mod de arătură. Avantajul e substan­ţial , dispar mijloacele şi greşuri­le, suprafaţa arată în acest fel e perfect netedă, se efectuează în­tr-un timp mai scurt, eliminîndu-se deplasările în gol ale tractorului, creşte mult responsabilitatea me­canizatorului. N.B. Aţi vorbit la început de „secrete". Ca şi în cazul rotaţiei raţionale, arătura şi calitatea arăturii este tot un „secret“, de fapt, cunoscut de toţi specialiştii dar căreia nu întotdeauna i se acordă atenţia cuvenită. Grija pentru uniformitatea adîncimii arăturii pentru evitarea şanţuri­lor şi a coamelor se reflectă po­zitiv mai ales în calitatea pregă­tirii patului germinativ şi a se­mănatului şi în final a recoltei. înainte de a vorbi de pregătirea patului germinativ vreau să mai semnalez un lucru. Nici o solă nu este arată decît după ce s-au efec­tuat în prealabil una, două lucrări cu grapa cu discuri. Aceste lucrări le facem cu scopul de a mărunţi resturile vegetale şi de a stimula încolţirea şi chiar răsărirea tutu­ror seminţelor de buruieni. După 25—.10 de zile de la această lucra­re, efectuăm arătura, avînd sigu­ranţa că de acum am aplicat şi o „erbicidare“ care practic nu ne costă nimic. Pentru a avea un pat germina­tiv cît mai bine pregătit, înainte de semănat cu una, două zile efec­tuăm o a doua lucrare cu grapa cu discuri în agregat cu o şină de cale ferată. Nivelarea perfectă a terenului permite un semănat de calitate, uniform și la adîncimea prevăzută în tehnologia griului, permite o răsărire în explozie, a tuturor semințelor. înainte de perioada optimă de semănat,2-3 zile sînt destinate „încălzirii"1 — Nu, nu zîmbiţi, este vorba de o adevărată perioadă de încălzire organizatorică. La noi, epoca op­timă este de obicei cuprinsă între 1 și 10 octombrie pentru semăna­tul griului. începînd cu 27 septem­brie, cînd toate pregătirile pentru semănat sunt de acum încheiate, pe o sală de maximum 50 ha, fiecare mecanizator şi membru cooperator din brigăzi şi ferme care partici­pă la semănat face exerciţiile ne­cesare pentru a calcula timpul ce se consumă cu transportul semin­ţei, cu încărcarea semănătorilor, pentru a calcula încă o dată can­titatea de sămînță administrată la hectar, conform ordinului de lucru. Toate aceste lucrări se fac cu scopul ca momentul optim să fie din plin folosit, ca semănatul să se facă în rînduri perfect drepte. In felul acesta, cele 1­2 semănători S.U. 29 au posibilitatea să dea un randament maxim şi în acelaşi timp mecanizatorii să efectueze lucrări de cea mai bună calitate. N.B. Această „încălzire“ or­ganizatorică ar putea fi numită un secret al tovarăşilor din Va­lea Măcrişului. Intr-adevăr, în majoritatea unităţilor agricole socialiste se fac pregătiri mai mult sau mai puţin minuţioase în vederea executării semănatu­lui în cele mai bune condiţiuni, dar am impresia că la C.A.P. Valea Măcrişului aceste pregătiri sunt marcate de o adevărată pa­siune ca lucrările să se desfă­şoare cît mai bine. Probabil că această pasiune este unul din secretele reuşitei. — Densitatea boabelor germina­bile pe metrul pătrat este unul din elementele capitale in asigurarea li­nei producţii record de griu. Ce atenţie acordaţi acestei probleme ? — De acum, intrăm în tarlaua celui de al doilea „secret“ al nos­tru şi al producţiei realizată în a­­cest an. Vreau să vă spun că struc­tura soiurilor de grîu cultivate de­termină şi densitatea de boabe ger­­minabile la metrul pătrat ca şi nu­mărul de spice recoltabile. Noi am cultivat două soiuri de grîu de mare productivitate : Bezostaia şi Aurora. La primul soi am asigurat de la semănat o densitate de 550 boabe germinaţiile la metrul pătrat. Pînă la căderea iernii, după înfrăţire numărul plantelor răsărite a ajuns la 750 fire pe metrul pătrat, iar la recoltare am avut aproximativ 700 de spice. La soiul Aurora, situaţia se schim­bă. Pe cele 90 ha. semănate nor­mal, am asigurat, un număr de 400 boabe germinabile la metrul pătrat, iar pe cele 10 ha. cultivate în benzi, numai 200 de boabe la metrul pă­trat, iar la recoltare, pe primele suprafeţe densitatea de spice a fost de 450—500 în timp ce pe cele 10 ha, semănate în benzi, de 370—400 spice. De reținut este însă faptul că numărul de boabe în spic a fost în medie de 65—70, cu limite între 55—100 boabe la spic. — Fiindcă sintem­ la capitolul chimizare, vreţi să ne spuneţi cî­teva cuvinte şi despre combaterea buruienilor ? — întreaga suprafaţă­ de grîu a fost erbicidată cu avionul. Erbici­dul folosit — 2,4 D în cantitate de 1—1,5 kg. substanţă activă la hec­tar. In felul acesta am reuşit în linii mari să obţinem producţiile despre care am vorbit la început. Pag. a 3-a • Ştiinţa agricolă, ajutor preţios pentru specialistul care lucrează direct în producţie • Pentru comunişti, nimic nu este imposibil • în loc de bălţi şi stufărişuri, grîu „în pai ca trestia, cu spicul cît vrabia" • Mecanizarea sută la sută, calitate, exigenţă, producţii la nivelul distincţiei „Ordinul Muncii" clasa I Săminţa folosită a adus un plus de producţie . Categoria biologică a seminţei folosite a fost cit se poate de bună, ne spune în continuare ing. ELENA ORZAN, şefa fermei specializată în producţia de seminţe. Pe cele 400 ha. lot sem­incer — 300 ha. grîu Bezostaia şi 100 ha. Aurora, — să­­minţa a fost din categoria Elită şi înmulţirea I. Pe restul de 300 ha. cultivate cu Bezostata pentru con­sum, categoria biologică a seminţei a fost înmulţirea a II-a. Acest lu­cru a determinat realizarea unui plus de producţie de cel puţin 500 kg. la hectar. N.E.: Categoria biologică are fără îndoială însemnătate deose­bită. Este foarte pozitiv faptul că acest element, considerat de unii „detaliu“ fără prea mare importanţă, nu a scăpat specia­liştilor din C.A.P. Valea Măcri­şului. — Şi fiindcă sîntem la capitolul lor sem­incer, v-am ruga să ne spu­neţi care va fi aportul fermei dv. la asigurarea seminţei de grîu pen­tru anul următor ? — Cantitatea de sămînţă utilă produsă în acest an în unitatea noastră — 1270 tone — asigură în­­sămînţarea cu griu din soiurile Bezostaia şi Aurora a tuturor su­prafeţelor din cel puţin 10 coope­rative agricole, d­in zona noastră. Pentru soiul Aurora avem o în­trebare pentru specialiştii de la Institutul Bundulea: „Cum proce­dăm în continuare ? Cum semănăm acest soi de mare productivitate ? în benzi, sau ia rînduri obişnuite ? Pina vom primi răspunsul, să vă spunem ce avem noi de gind : să semănăm Aurora în benzi — 25 cm. între, rînduri — dar să admi­nistrăm o cantitate mai mare de sămînţă la hectar. In ioc de 97— 102 kg să încorporăm un sol cîte 130 kg sămînţă la hectar. In felul acesta considerăm noi că vom asi­gura o densitate de 450 spice pe metrul pătrat, adică o producţie medie, în condiţii normale de cli­mă, de peste 6.500 kg. grîu la hec­tar. N.E. : Nivelele înalte de pro­ducţie atinse atît la semănatul normal cît şi la cel în benzi a­­testă­ că ambele metode au fost bune. Semănatul în benzi cu nor­mă redusă de sămînţă se practi­că atunci cînd dorim să înmul­ţim rapid sămînţă dintr-un soi valoros. Dacă facem un mic cal­cul, în semănătura normală co­eficientul de înmulţire a fost de circa 1 la 32, iar la semănatul in benzi de 1 la 63. Totuşi, cele 100 kg/ha, la semănatul normal (daca scădem cele 100 kg/ha) la sămînţă utilizată in plus, nu pot lăsa indiferenţi pe adevăraţii gospodari, chiar la nivelul unei producţii de peste 6.000 kg/ha. Cred că ar fi bine ca specialiştii din C.A.P. Valea Măcrişului să încerce varianta care şi-au pro­pus-o — 130 kg./sămînţă la hec­tar— cred că au raţiuni temei­nice să o experimenteze — dar le propun să încerce tot cu 130 kg ha şi în rînduri la distanţa o­­bişnuită, adică la 12,5 cm. Pli­nind toate cele patru variante de semănat în condiţii egale, pe o tarla uniformă, lucrată şi ferti­lizată de asemenea uniform, se­­mănînd de cît posibil în aceeaşi zi, vor putea face o excelentă experienţă de producţie stabilind cea mai bună densitate şi dis­tanţă între rînduri pentru noul soi Aurora. Eu mă angajez cu plăcere să punem la punct îm­preună, cu specialiştii din C.A.P. Valea Măcrişului, detaliile teh­nice ale acestei lucrări. Recoltarea şi mecanizare Sirinsul recoltei de griu a înce­put la Valea Măcrişului pe ziua de 2 iulie a.c. şi s-a încheiat în preziua Conferinţei Naţionale a partidului, fapt ce a dat posibili­tate lui Dumitru Neagu sa rapor­teze înaltului forum al comunişti­lor realizarea unei producţii medii de grîu de 5.816 kg. la hectar, iar la soiul Aurora, pe 100 ha, o pro­ducţie medie de 6.525 kg. la hectar. La strînsul recoltei, o serie de me­canizatori s-au întrecut pe sine. Cu cele 11 combine C. 1 şi C. 3 şi cu cele 5 combine C 12 majoritatea dintre mecanizatori au realizat ade­vărate recorduri. Marin Ştefan, şe­ful secţiei de mecanizare, împreu­nă cu cei 53 de mecanizatori, toţi din localitate, prin pregătirile fă­cute, au reuşit să reducă pierderile la minimum, să adune fiecare bob, iar în paralel să efectueze şi cele­lalte lucrări aflate la ordinea zilei La recoltare, Tănase Tudorache și Gheorghe Vasile care au lucrat cu combinele C. 1. au reuşit să tre­iere zilnic între 20—22.000 kg. grîu, iar mecanizatorii Dumitru Tudora­che şi Gheorghe Soldatu lucrînd în lanuri cu combine C. 3 au adunat zilnic cîte 23—26.000 kg. grîu. Din­tre mecanizatorii care au lucrat pe combinele autopropulsate s-au si- tuat în fruntea întrecerii socialiste Ion Negrea şi cel mai apropiat prieten al său Ştefan Samson. Ei au recoltat zilnic cu combinele C 12 cîte 45 tone de griu fiecare. — Tovarăşe Marin, vă rog să povestiţi şi cititorilor noştri păţa­nia lui Ion Negrea la recoltatul griului în benzi. — La început Ion Negrea a re­coltat într-un lan semănat normal. Raportul intre produsul principal și cel secundar a fost perfect. După două brazde a ajuns la locul semă­nat în benzi. După vreo 50 metri de la capătul tarlalei a oprit com­bina şi ne-a făcut semn să ne apro­piem. Am crezut că are vreo de­fecţiune. Cînd am sosit la el cu lada cu scule, mecanizatorul ne-a spus: „Aţi mai văzut o asemenea situaţie ? Priviţi. Bunkerul combi­nei s-a umplut, iar paie nici pe jumătate faţă de brazda anterioară. La suprafaţă nu se observă că grîul este semănat în benzi şi am cobo­­rît de pe combină să văd ce s-a întîmplat“. Ce ne spune bilanţul contabilităţii Recoltarea griului s-a terminat. Contabilul şef, GHEORGHE S. MA­RIN, a încheiat de acum bilanţul. De pe cele 700 ha. de grîu s-a ob­ţinut o producţie totală de peste 4.060 tone. Din această cantitate , aproape 3.100 de tone vor fi livrate statului, cu peste 1.200 tone grîu mai mult decît contractele înche­iate iniţial. — Aţi făcut un calcul* * 1 să vedeţi cît vă costă tona de grîu ? — Da, prin plan am stabilit să realizăm un preţ de cost de 708 leî pe tonă, şi am obţinut tona de grîu cu numai 540 lei. Venitul net a crescut şi el cu peste 700.000 lei, iar producția globală realizată la această cultură este mai mare cu 1.600.000 lei . Deplină încredere in viitor Planul de măsuri stabilit în urma Conferinţei Naţionale mar­chează o deplină încredere în viitor, o bună parte din sarcina de plan din actualul cincinal a fost de acum realizată. La celelalte culturi se anunţă producţii la fel de spectaculoase. La porumb, în toamnă se va realiza recoltă de peste 7.000 kg. boabe la hectar, la sfecla de zahăr peste 45.000 kg. la hectar. Dar despre aceste pro­ducţii vom scrie la timpul potrivit. Sperăm că experienţa cooperatorilor din Valea Măcrişului, con­cluziile inginerului Nicolae Eustaţiu de la I.C.C.P.T. Fundulea să fie asimilate de cît mai multe cooperative agricole din judeţul nos­tru în vederea ridicării continue a ştachetei producţiei de grîu. Pagină realizată de C. CARTARESCU O nouă optică ori fertilizarea •— Cultivarea griului numai după leguminoase vă oferă o serie de a­­vantaje privind fertilizarea solului Care sunt beneficiile cooperativei ? — Asolamentul a dus la schim­barea sistemului de fertilizare. La arătura de bază administrăm cîte 300 kg. superfosfat la hectar şi alb­. Azotatul necesar primei faze de vegetaţie a griului este asigurat de rezerva acumulată în sol de plante premergătoare. In timpul iernii, cu avionul, în funcţie de stadiul de vegetaţie mai administrăm cele 200— 250 kg. azotat de amoniu la hectar. In felul acesta rezolvăm noi pro­blema fertilizării. N.B. Rotaţia raţională, a cărei importanţă am subliniat-o mai înainte, îi ajută pe cultivatori să-şi procure azot ieftin, gata încorporat în sol, prin utilizarea ca premergătoare pentru grîu a plantelor leguminoase anuale. In plus, azotul este adiministrat uniform, ceea ce este evident în beneficiul culturii. Plantele au aceeaşi culoare, aceeaşi înălţime, aceeaşi vigoare, nu se întîlneşte aspectul zebrat al lanului cînd se aplică îngrăşămînt azotat cu maşini centrifugale defectuos re­glate.

Next