Steagul Roşu, august 1972 (Anul 24, nr. 7180-7205)
1972-08-01 / nr. 7180
IVHH CAP. VALEA MĂCRIŞULUI: Cum s-a realizat o producţie medie de 5816 kg griu la hectar? Amănunte in răspunsurile date de cadrele de conducere ale cooperativei agricole şi in comentariile 19VOM ÎNDEPLINI sarcinile ce ne revin din cincinal ing. Nicolae Eustaţiu, şef de laborator la C. C. P. T. Fundulea IN PATRU ANI care capitol, fiecare „secret „dezvăluit“ va fi însoţit de unu scurt comentariu făcut de ing. Nicolae Eustaţiu şef de laborator la I.C.C.P.T. Fiundulea. N.E. Combaterea buruienilor cu ajutorul erbicidelor reprezintă o metodă eficace şi eficientă din punct de vedere economic, cînd este aplicată corect şi la u timp. Respectarea dozelor recomandate şi a momentului optim de aplicare sunt întotdeauna elemente obligatorii pentru reuşita combaterii buruienilor. O parte din sacii de griu ce urmează a fi livraţi statului peste prevederile contractuale După recoltare au continuat lucrările pentru culturile succesive. Doi prieteni Ion Negrea şi Ştefan Someşan, secretarul organizaţiei de bază din secţia de mecanizare. „Recolta a fost pe măsura aşteptărilor, dar anul agricol nu s-a terminat. Combina C. 12 va mai fi folosită și la recoltatul fiorii soarelui și a porumbului". Cuvintul com cuvînt de STAN DAVID — secretarul comitetului comunal de partid. Acum cînd discutăm despre producţia de grîu realizată în această vară, lucrările Conferinţei Naţionale a partidului s-au încheiat, sarcinile trasate de către secretarul general al partidului, tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU, în vederea făuririi, în viitorii ani, a unei Românii înfloritoare sunt studiate şi traduse în acţiuni concrete. Vreau să vă spun că toţi comuniştii din comuna noastră, cei peste 1 000 de ţărani cooperatori au urmărit cu toată atenţia lucrările Conferinţei şi inimile lor au fost pline de mîndrie cînd de la înalta tribună a forumului comuniştilor Dumitru Neagu, preşedintele lor, a făcut cunoscut delegaţilor că o cooperativă agricolă din Ilfov, care ani la rînd a avut de suferit de pe urma inundaţiilor şi excesului de umiditate, a realizat în această vară, de pe 700 ha. cultivate cu grîu o producţie medie de 5.816 kg. la hectar, iar pe cele 100 ha cultivate cu soiul „Aurora“ producţia a depăşit 6.500 kg. la hectar. Aplauzele participanţilor la Conferinţă le-au întărit convingerea că numai munca efectuată cu hotărîre şi în cunoştinţă de cauză le poate aduce asemenea satisfacţii. Ing. NICOLAE EUSTAŢIU — şeful laboratorului de ameliorarea griului al I.C.C.P.T. Fundulea : Alegerea soiurilor Aurora şi Bezostaia dovedeşte o bună orientare a specialiştilor din C.A.P. Valea Măcrişului. Aceste două soiuri, în special Aurora, sînt printre cele mai productive grine pe care Ie avem in prezent la dispoziţie. — Tovarăşe secretar, după cite ştim, în preajma Conferinţei Naţionale, ţăranii cooperatori din Valea Măcrişului s-au angajat să vîndă în plus statului 900 tone de grîu. Care este stadiul realizării acestui angajament, al respectării cuvîntului dat ? — Angajamentul respectiv a fost luat pe baza evaluărilor făcute atunci cînd griul se afla încă în spice. Azi trebuie să vă spunem că angajamentul luat este depășit cu peste 300 tone de grîu. In total, de pe cele 700 ha. de grîu cultivate în cooperativa noastră vor fi livrate statului peste 3 000 tone de grîu, din care primele 1 200 de tone au fost transportate de acum la baza de recepţie Urziceni. Cred că exprim gîndurile tuturor cooperatorilor din Valea Măcrişului spunînd că angajamentul va fi respectat şi chiar depăşit la toate culturile şi în toate sectoarele de activitate. Omul a capriciile naturii DUMITRU NEAGU — preşedintele cooperativei agricole de producţie. Trei ani, ce lungi au fost, cîte probleme nu s-au ridicat în faţa consiliului de conducere ? Numai unitatea de vederi, de acţiune, numai forţa care leagă pe comunişti ne-a întărit convingerea că trebuie şi că putem învinge greutăţile create de excesul de umiditate. Anul trecut 2.000 ha au fost ocupate de apă, de bălţi şi stufărişuri. Despre producţie în aceste condiţii nici nu putea fi vorba. La îndemnul Comitetului judeţean de partid, cei 21 de membri ai consiliului de conducere —, din care 18 de la înfiinţarea cooperativei — au trecut la acţiune, la mobilizarea oamenilor pentru deschiderea canalelor de scurgere a apelor. în toamnă, în iarnă, în primăvară munca pe şantierele de desecări nu a încetat o clipă. Alături de noi, de localnici a venit să lucreze un grup de mecanizatori cu dragline de mare productivitate. La 1 octombrie anul trecut, toată suprafaţa destinată griului era aptă pentru semănat, iar pînă în martie anul acesta şi restul de peste 1 400 ha, destinate culturilor prăşitoare. — Dacă ar fi să exprimăm valoric efortul depus, care ar fi cifra care i-ar înfăţişa dimensiunile ? — Vă voi prezenta două cifre! producţia globală realizată în 1971 a fost de 15.000.000 lei. Anul acesta, prin plan am prevăzut: 28 milioane lei. Dacă la acest plan mai adăugăm angajamentul de depăşire a producţiei globale cu 4 000 000 lei, avem imaginea completă a efortului, a valorii muncii desfăşurate de cooperatorii din comuna Valea Măcrişului. — Spuneţi-ne cîteva cuvinte despre grîu. .— Nu voi intra în amănuntele tehnice. Avem doi buni specialişti care vi le pot prezenta. Vreau doar să vă arăt că dacă am reuşit să obţinem o producţie de 5.816 kg. la hectar, acest lucru nu face altceva decît să confirme ceea ce am mai spus încă nu am atins limita maximă a puterii de producţie a pămîntului de Bărăgan. Şi dacă vom proceda aşa cum ne recomanda la Conferinţa Naţională a partidului tovarăşul Nicolae Ceauşescu, în anii următori vom ridica tot mai sus cota producţiilor bogate. Nu numai la cereale, ci şi la plantele tehnice şi la fermele zootehnice. Unitatea noastră are posibilitatea, lucrînd ştiinţific pămîntul de care dispune, să realizeze anual o producţie, de 1 000 000 lei la 100 ha, adică să realizăm în loc de 28 000 000 lei producţie globală cel puţin 50 000 000 lei. Nu vom fi liniştiţi pînă cînd nu vom realiza un asemenea grad de eficienţă. Iar după ce vom atinge acest plafon, vom îndrăzni să ne stabilim prin plan alte cote, să ridicăm tot mai sus ştacheta producţiilor şi implicit a bunăstării membrilor cooperatori de la noi. Numai aşa vom contribui cu toate puterile la realizarea mai devreme a obiectivelor puse în faţa agriculturii socialiste de partid. Să descifrăm secretele producţiilor mari de VASILE ORZAN , inginerul Şef al cooperativei agricole Valea Măcrişului, a acceptat, la rugămintea noastră, o amplă discuţie în cadrul căreia ne-a promis că va „dezvălui“ „secretele“ celor 5 816 kg. griu la hectar, înainte de a intra în tema propriu zisă, reporterul, îşi propune să prezinte cititorilor cîteva date generale. Cooperativa agricolă din comuna Valea Măcrişului a avut în cultură 700 ha. de grîu. Această suprafaţă a fost ocupată cu soiurile Bezostaia — 600 ha şi Aurora — 100 ha. La soiul Bezostaia producţia medie la hectar a fost de 5 625 kg. iar la Aurora de 6 525 kg la hectar. Cele 100 ha. de grîu Aurora au fost semănate în două sisteme : 90 ha., au fost însămînţate cu SU-29 în rânduri normale administrîndu-se la hectar cîte 200 kg sămînţă. Pe 10 ha grîul a fost însămînţat în benzi (25 cm între rînduri) cantitatea de sămînţă încorporată în sol a fost de 97—102 kg. la hectar. Prin cele două sisteme s-a asigurat pe metru pătrat — la recoltare — un număr de 550 respectiv 400 de spice. Producţia realizată pe cele 90 ha. semănate normal a fost de 6.550 kg. la hectar, iar pe cele 10 ha de 6.300 kg. la hectar. Dintr-un calcul sumar reiese că la acest soi de grîu producţia medie a fost de 6 525 kg. la hectar. La întreţinere s-a aplicat o erbicidare totală cu 2,4 D fapt ce a făcut ca întreaga cantitate de substanţă nutritivă din subsol să fie asimilată doar de către plantele aflate în cultură. Şi acum să dăm cuvîntul inginerului şef pentru a ne prezenta tehnologia griului aplicată 1® Valea Măcrişului. Menţionăm că fie* STEAGUL ROŞU Primul secret - asolamentul Din 1969, în cooperativa noastră agricolă, ne spune ing. Vasile Orzan, se aplică şi se respectă cu cea mai mare stricteţe asolamentul culturilor. Este adevărat, cei trei ani cu exces de umiditate ne-au cam dereglat sistemul nostru de muncă, dar şi în aceste condiţii am căutat pe cît posibil ca pe solele aflate în afara pericolului inundării să fie respectată succesiunea culturilor. Pentru a explica, mai clar am să iau ca exemplu sola nr. 15. Pe această solă, in primul an am cultivat leguminoase pentru boabe, în al doilea an cereale păioase de toamnă, în anul trecut sola a fost ocupată cu plante tehnice, an în care pe aceste terenuri am administrat şi cîte 20 tone îngrăşăminte organice la hectar. In acest an, pe terenul amintit avem cultivat porumb pentru boabe, iar în anul următor, jumătate din suprafaţă va fi cultivată cu porumb, iar restul cu alte plante prăşitoare, pentru anul 1974 vom cultiva din nou leguminoase pentru boabe. N.B. într-adevăr, respectarea unei rotaţii raţionale, reprezintă un element agrotehnic de bază, deosebit de eficient, în crearea condiţiilor optime de creştere a plantelor. Rotaţia practicată de C.A.P. Valea Măcrişului este adecvată zonei şi înlesneşte şi o bună structură a culturilor în cadrul unităţii. Din păcate, multe unităţi agricole nu acordă importanţa cuvenită asolamentului, ceea ce se soldează destul de repede cu scăderi simţitoare ale recoltei. — Şi totuşi, în afară de asolament... — In al doilea rînd, întreaga suprafaţă de grîu se însămânţează în fiecare an numai după leguminoase pentru boabe, iar în al treilea rînd, asolamentul asigură condiţii favorabile pentru efectuarea la timp a ogoarelor şi pregătirea terenului pentru semănat. — Vreţi să vă referiţi la cîteva dintre ele ? — Da, aşa cum spuneam, în general leguminoasele pentru boabe părăsesc terenul din vreme. Acest lucru permite ca cel tîrziu la 15— 20 august întreaga suprafaţă destinată griului să fie arată şi efectuată prima lucrare de pregătire a patului germinativ, in acest mod se creează timpul necesar pentru asimilarea rezervei de apă în sol din precipitaţii, iar procesele biologice se desfăşoară normal sub influenţa puternică a razelor solare. — Poate ne spuneţi cîteva cuvinte despre modul de efectuare a arăturii şi de pregătire a patului germinativ pentru grîu . Fiecare solă are un centru. Din acest punct arătura se începe şi se efectuează în dreptunghi astfel îneît ultima brazdă se efectuează pe cele patru laturi ale solei. Desigur mulţi dintre cititori se vor întreba ce cîştigăm prin acest mod de arătură. Avantajul e substanţial , dispar mijloacele şi greşurile, suprafaţa arată în acest fel e perfect netedă, se efectuează într-un timp mai scurt, eliminîndu-se deplasările în gol ale tractorului, creşte mult responsabilitatea mecanizatorului. N.B. Aţi vorbit la început de „secrete". Ca şi în cazul rotaţiei raţionale, arătura şi calitatea arăturii este tot un „secret“, de fapt, cunoscut de toţi specialiştii dar căreia nu întotdeauna i se acordă atenţia cuvenită. Grija pentru uniformitatea adîncimii arăturii pentru evitarea şanţurilor şi a coamelor se reflectă pozitiv mai ales în calitatea pregătirii patului germinativ şi a semănatului şi în final a recoltei. înainte de a vorbi de pregătirea patului germinativ vreau să mai semnalez un lucru. Nici o solă nu este arată decît după ce s-au efectuat în prealabil una, două lucrări cu grapa cu discuri. Aceste lucrări le facem cu scopul de a mărunţi resturile vegetale şi de a stimula încolţirea şi chiar răsărirea tuturor seminţelor de buruieni. După 25—.10 de zile de la această lucrare, efectuăm arătura, avînd siguranţa că de acum am aplicat şi o „erbicidare“ care practic nu ne costă nimic. Pentru a avea un pat germinativ cît mai bine pregătit, înainte de semănat cu una, două zile efectuăm o a doua lucrare cu grapa cu discuri în agregat cu o şină de cale ferată. Nivelarea perfectă a terenului permite un semănat de calitate, uniform și la adîncimea prevăzută în tehnologia griului, permite o răsărire în explozie, a tuturor semințelor. înainte de perioada optimă de semănat,2-3 zile sînt destinate „încălzirii"1 — Nu, nu zîmbiţi, este vorba de o adevărată perioadă de încălzire organizatorică. La noi, epoca optimă este de obicei cuprinsă între 1 și 10 octombrie pentru semănatul griului. începînd cu 27 septembrie, cînd toate pregătirile pentru semănat sunt de acum încheiate, pe o sală de maximum 50 ha, fiecare mecanizator şi membru cooperator din brigăzi şi ferme care participă la semănat face exerciţiile necesare pentru a calcula timpul ce se consumă cu transportul seminţei, cu încărcarea semănătorilor, pentru a calcula încă o dată cantitatea de sămînță administrată la hectar, conform ordinului de lucru. Toate aceste lucrări se fac cu scopul ca momentul optim să fie din plin folosit, ca semănatul să se facă în rînduri perfect drepte. In felul acesta, cele 12 semănători S.U. 29 au posibilitatea să dea un randament maxim şi în acelaşi timp mecanizatorii să efectueze lucrări de cea mai bună calitate. N.B. Această „încălzire“ organizatorică ar putea fi numită un secret al tovarăşilor din Valea Măcrişului. Intr-adevăr, în majoritatea unităţilor agricole socialiste se fac pregătiri mai mult sau mai puţin minuţioase în vederea executării semănatului în cele mai bune condiţiuni, dar am impresia că la C.A.P. Valea Măcrişului aceste pregătiri sunt marcate de o adevărată pasiune ca lucrările să se desfăşoare cît mai bine. Probabil că această pasiune este unul din secretele reuşitei. — Densitatea boabelor germinabile pe metrul pătrat este unul din elementele capitale in asigurarea linei producţii record de griu. Ce atenţie acordaţi acestei probleme ? — De acum, intrăm în tarlaua celui de al doilea „secret“ al nostru şi al producţiei realizată în acest an. Vreau să vă spun că structura soiurilor de grîu cultivate determină şi densitatea de boabe germinabile la metrul pătrat ca şi numărul de spice recoltabile. Noi am cultivat două soiuri de grîu de mare productivitate : Bezostaia şi Aurora. La primul soi am asigurat de la semănat o densitate de 550 boabe germinaţiile la metrul pătrat. Pînă la căderea iernii, după înfrăţire numărul plantelor răsărite a ajuns la 750 fire pe metrul pătrat, iar la recoltare am avut aproximativ 700 de spice. La soiul Aurora, situaţia se schimbă. Pe cele 90 ha. semănate normal, am asigurat, un număr de 400 boabe germinabile la metrul pătrat, iar pe cele 10 ha. cultivate în benzi, numai 200 de boabe la metrul pătrat, iar la recoltare, pe primele suprafeţe densitatea de spice a fost de 450—500 în timp ce pe cele 10 ha, semănate în benzi, de 370—400 spice. De reținut este însă faptul că numărul de boabe în spic a fost în medie de 65—70, cu limite între 55—100 boabe la spic. — Fiindcă sintem la capitolul chimizare, vreţi să ne spuneţi cîteva cuvinte şi despre combaterea buruienilor ? — întreaga suprafaţă de grîu a fost erbicidată cu avionul. Erbicidul folosit — 2,4 D în cantitate de 1—1,5 kg. substanţă activă la hectar. In felul acesta am reuşit în linii mari să obţinem producţiile despre care am vorbit la început. Pag. a 3-a • Ştiinţa agricolă, ajutor preţios pentru specialistul care lucrează direct în producţie • Pentru comunişti, nimic nu este imposibil • în loc de bălţi şi stufărişuri, grîu „în pai ca trestia, cu spicul cît vrabia" • Mecanizarea sută la sută, calitate, exigenţă, producţii la nivelul distincţiei „Ordinul Muncii" clasa I Săminţa folosită a adus un plus de producţie . Categoria biologică a seminţei folosite a fost cit se poate de bună, ne spune în continuare ing. ELENA ORZAN, şefa fermei specializată în producţia de seminţe. Pe cele 400 ha. lot semincer — 300 ha. grîu Bezostaia şi 100 ha. Aurora, — săminţa a fost din categoria Elită şi înmulţirea I. Pe restul de 300 ha. cultivate cu Bezostata pentru consum, categoria biologică a seminţei a fost înmulţirea a II-a. Acest lucru a determinat realizarea unui plus de producţie de cel puţin 500 kg. la hectar. N.E.: Categoria biologică are fără îndoială însemnătate deosebită. Este foarte pozitiv faptul că acest element, considerat de unii „detaliu“ fără prea mare importanţă, nu a scăpat specialiştilor din C.A.P. Valea Măcrişului. — Şi fiindcă sîntem la capitolul lor semincer, v-am ruga să ne spuneţi care va fi aportul fermei dv. la asigurarea seminţei de grîu pentru anul următor ? — Cantitatea de sămînţă utilă produsă în acest an în unitatea noastră — 1270 tone — asigură însămînţarea cu griu din soiurile Bezostaia şi Aurora a tuturor suprafeţelor din cel puţin 10 cooperative agricole, din zona noastră. Pentru soiul Aurora avem o întrebare pentru specialiştii de la Institutul Bundulea: „Cum procedăm în continuare ? Cum semănăm acest soi de mare productivitate ? în benzi, sau ia rînduri obişnuite ? Pina vom primi răspunsul, să vă spunem ce avem noi de gind : să semănăm Aurora în benzi — 25 cm. între, rînduri — dar să administrăm o cantitate mai mare de sămînţă la hectar. In ioc de 97— 102 kg să încorporăm un sol cîte 130 kg sămînţă la hectar. In felul acesta considerăm noi că vom asigura o densitate de 450 spice pe metrul pătrat, adică o producţie medie, în condiţii normale de climă, de peste 6.500 kg. grîu la hectar. N.E. : Nivelele înalte de producţie atinse atît la semănatul normal cît şi la cel în benzi atestă că ambele metode au fost bune. Semănatul în benzi cu normă redusă de sămînţă se practică atunci cînd dorim să înmulţim rapid sămînţă dintr-un soi valoros. Dacă facem un mic calcul, în semănătura normală coeficientul de înmulţire a fost de circa 1 la 32, iar la semănatul in benzi de 1 la 63. Totuşi, cele 100 kg/ha, la semănatul normal (daca scădem cele 100 kg/ha) la sămînţă utilizată in plus, nu pot lăsa indiferenţi pe adevăraţii gospodari, chiar la nivelul unei producţii de peste 6.000 kg/ha. Cred că ar fi bine ca specialiştii din C.A.P. Valea Măcrişului să încerce varianta care şi-au propus-o — 130 kg./sămînţă la hectar— cred că au raţiuni temeinice să o experimenteze — dar le propun să încerce tot cu 130 kg ha şi în rînduri la distanţa obişnuită, adică la 12,5 cm. Plinind toate cele patru variante de semănat în condiţii egale, pe o tarla uniformă, lucrată şi fertilizată de asemenea uniform, semănînd de cît posibil în aceeaşi zi, vor putea face o excelentă experienţă de producţie stabilind cea mai bună densitate şi distanţă între rînduri pentru noul soi Aurora. Eu mă angajez cu plăcere să punem la punct împreună, cu specialiştii din C.A.P. Valea Măcrişului, detaliile tehnice ale acestei lucrări. Recoltarea şi mecanizare Sirinsul recoltei de griu a început la Valea Măcrişului pe ziua de 2 iulie a.c. şi s-a încheiat în preziua Conferinţei Naţionale a partidului, fapt ce a dat posibilitate lui Dumitru Neagu sa raporteze înaltului forum al comuniştilor realizarea unei producţii medii de grîu de 5.816 kg. la hectar, iar la soiul Aurora, pe 100 ha, o producţie medie de 6.525 kg. la hectar. La strînsul recoltei, o serie de mecanizatori s-au întrecut pe sine. Cu cele 11 combine C. 1 şi C. 3 şi cu cele 5 combine C 12 majoritatea dintre mecanizatori au realizat adevărate recorduri. Marin Ştefan, şeful secţiei de mecanizare, împreună cu cei 53 de mecanizatori, toţi din localitate, prin pregătirile făcute, au reuşit să reducă pierderile la minimum, să adune fiecare bob, iar în paralel să efectueze şi celelalte lucrări aflate la ordinea zilei La recoltare, Tănase Tudorache și Gheorghe Vasile care au lucrat cu combinele C. 1. au reuşit să treiere zilnic între 20—22.000 kg. grîu, iar mecanizatorii Dumitru Tudorache şi Gheorghe Soldatu lucrînd în lanuri cu combine C. 3 au adunat zilnic cîte 23—26.000 kg. grîu. Dintre mecanizatorii care au lucrat pe combinele autopropulsate s-au si- tuat în fruntea întrecerii socialiste Ion Negrea şi cel mai apropiat prieten al său Ştefan Samson. Ei au recoltat zilnic cu combinele C 12 cîte 45 tone de griu fiecare. — Tovarăşe Marin, vă rog să povestiţi şi cititorilor noştri păţania lui Ion Negrea la recoltatul griului în benzi. — La început Ion Negrea a recoltat într-un lan semănat normal. Raportul intre produsul principal și cel secundar a fost perfect. După două brazde a ajuns la locul semănat în benzi. După vreo 50 metri de la capătul tarlalei a oprit combina şi ne-a făcut semn să ne apropiem. Am crezut că are vreo defecţiune. Cînd am sosit la el cu lada cu scule, mecanizatorul ne-a spus: „Aţi mai văzut o asemenea situaţie ? Priviţi. Bunkerul combinei s-a umplut, iar paie nici pe jumătate faţă de brazda anterioară. La suprafaţă nu se observă că grîul este semănat în benzi şi am coborît de pe combină să văd ce s-a întîmplat“. Ce ne spune bilanţul contabilităţii Recoltarea griului s-a terminat. Contabilul şef, GHEORGHE S. MARIN, a încheiat de acum bilanţul. De pe cele 700 ha. de grîu s-a obţinut o producţie totală de peste 4.060 tone. Din această cantitate , aproape 3.100 de tone vor fi livrate statului, cu peste 1.200 tone grîu mai mult decît contractele încheiate iniţial. — Aţi făcut un calcul* * 1 să vedeţi cît vă costă tona de grîu ? — Da, prin plan am stabilit să realizăm un preţ de cost de 708 leî pe tonă, şi am obţinut tona de grîu cu numai 540 lei. Venitul net a crescut şi el cu peste 700.000 lei, iar producția globală realizată la această cultură este mai mare cu 1.600.000 lei . Deplină încredere in viitor Planul de măsuri stabilit în urma Conferinţei Naţionale marchează o deplină încredere în viitor, o bună parte din sarcina de plan din actualul cincinal a fost de acum realizată. La celelalte culturi se anunţă producţii la fel de spectaculoase. La porumb, în toamnă se va realiza recoltă de peste 7.000 kg. boabe la hectar, la sfecla de zahăr peste 45.000 kg. la hectar. Dar despre aceste producţii vom scrie la timpul potrivit. Sperăm că experienţa cooperatorilor din Valea Măcrişului, concluziile inginerului Nicolae Eustaţiu de la I.C.C.P.T. Fundulea să fie asimilate de cît mai multe cooperative agricole din judeţul nostru în vederea ridicării continue a ştachetei producţiei de grîu. Pagină realizată de C. CARTARESCU O nouă optică ori fertilizarea •— Cultivarea griului numai după leguminoase vă oferă o serie de avantaje privind fertilizarea solului Care sunt beneficiile cooperativei ? — Asolamentul a dus la schimbarea sistemului de fertilizare. La arătura de bază administrăm cîte 300 kg. superfosfat la hectar şi alb. Azotatul necesar primei faze de vegetaţie a griului este asigurat de rezerva acumulată în sol de plante premergătoare. In timpul iernii, cu avionul, în funcţie de stadiul de vegetaţie mai administrăm cele 200— 250 kg. azotat de amoniu la hectar. In felul acesta rezolvăm noi problema fertilizării. N.B. Rotaţia raţională, a cărei importanţă am subliniat-o mai înainte, îi ajută pe cultivatori să-şi procure azot ieftin, gata încorporat în sol, prin utilizarea ca premergătoare pentru grîu a plantelor leguminoase anuale. In plus, azotul este adiministrat uniform, ceea ce este evident în beneficiul culturii. Plantele au aceeaşi culoare, aceeaşi înălţime, aceeaşi vigoare, nu se întîlneşte aspectul zebrat al lanului cînd se aplică îngrăşămînt azotat cu maşini centrifugale defectuos reglate.