Steagul Roşu, septembrie 1972 (Anul 24, nr. 7206-7231)
1972-09-01 / nr. 7206
Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a primit pe ambasadorul Uniunii Sovietice la Bucureşti Joi, 31 august a.c., tovarăşul dorul extraordinar şi plenipotent Nicolae Ceauşescu, secretar general ziar al Uniunii Sovietice la Bucual Partidului Comunist Român, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, a Cu acest Prilej a avut loc o conprimită de V.I. Drozdenko, ambasa- vorbire tovărășească. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, împreună cu tovarăşa Elena Ceauşescu, va face o vizită oficială în Delhia La invitaţiaregelui Baudouin şi a reginei Fabiola, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceauşescu, împreună cu tovarăşa Elena Ceauşescu, va face o vizită oficială in Belgia, între 24—26 octombrie 1972. azi despre Muncă politică permanentă şi operativă Organele şi organizaţiile de partid din oraşele şi comunele judeţului Ilfov desfăşoară o intensă muncă politică de masă pentru popularizarea, cunoaşterea şi transpunerea riguroasă în viaţă a sarcinilor puse in faţa întregului popor de Conferinţa Naţională a partidului. Această activitate cu caracter permanent urmăreşte ca fiecare colectiv de muncă să-şi cunoască exact potenţialul productiv, modalităţile prin care se pot obţine producţii sporite, îşi propune ca scop dezvoltarea autoexigenţei profesionale şi civice a cetăţenilor, stimulează menţinerea la un nivel tot mai înalt a întrecerii socialiste în scopul îndeplinirii sarcinilor cincinalului înainte de termen. Edificatoare sînt formele şi mijloacele muncii politice de masă folosite de organizaţiile de partid din întreprinderile industriale, şantierele de construcţii, din I.A.S., S.M.A. şi C.A.P., din comunele judeţului, care au fost orientate mai precis spre problemele majore ale vieţii economice şi social-culturale, pentru antrenarea oamenilor la discutarea şi rezolvarea sarcinilor curente şi de perspectivă. Adunările oamenilor muncii din unităţile economice, dezbaterile şi expunerile în formaţiile de lucru, la cluburi, cămine culturale, case de cultură, întîlnirile cu brigăzile ştiinţifice, schimburile de experienţă şi alte activităţi au prilejuit tot atîtea dialoguri colective despre rezultatele muncii, generalizînd tot ceea ce este mai valoros în fiecare compartiment de activitate, au arătat care sînt perspectivele şi cum se pot înfăptui măreţele sarcini pentru edificarea societăţii socialiste multilateral dezvoltate în patria noastră .Agitaţia vizuală de la locurile de muncă, din comune, popularizează obiectivele şi sarcinile cincinalului, cheamă şi mobilizează pe toţi cetăţenii la înfăptuirea lor. Gazetele de perete şi foile volante, printr-o diversitate de forme, fac cunoscute sarcinile Conferinţei Naţionale, realizările dobîndite pe plan local, iniţiativele oamenilor, hărnicia celor fruntaşi, critică lipsurile şi neajunsurile existente. Brigăzile artistice de agitaţie prezintă, pe scenele caselor de cultură, cluburilor şi căminelor culturale, programe care contribuie la educarea oamenilor. Colectivele de agitatori desfăşoară munca de la om la om şi poartă discuţii pentru a orienta activitatea spre realizarea exemplară şi înainte de termen a sarcinilor de producţie, pentru cunoaşterea politicii partidului nostru şi a legilor statului. O intensă şi eficientă muncă politică de masă, sub diferite forme şi mijloace, se desfăşoară la S.N.G., întreprinderea de prefabricate, S.N.O., Filatura Olteniţa, S.M.A. Ulmeni şi Frasinet, în comunele Fundulea, Dărăşti-Ilfov, Dragomireşti-Vale, Ciirnogi, Călugăreni, Ulmeni, Tărtăşeşti, iar şirul exemplificărilor ar putea continua din păcate însă, mai există în munca politică desfăşurată de unele organizaţii de partid, fenomene de formalism, superficialitate, se simte pe alocuri improvizaţia şi spiritul de rutină, aspecte care îngustează sfera de acţiune a muncii politice de masă, în această perioadă de avînt fără precedent care a cuprins în(Continuare în pag. 3-a) DIN EXPERIENŢA UNUI CONSILIU INTERCOOPERATIST LA MASA ROTUNDĂ ŞI PE ORDINEA DE ZIRECOLTATUL PORUMBULUI Noutăţi vechi şi noi de 4.293 ha, semănate cu porumb, aparţinînd cooperativelor agricole de producţie din consiliul intercooperatist Minăstirea, a început recoltatul. In paralel se treieră floarea soarelui. Parcurgînd ogoarele, activitatea febrilă pe care o întîlneşti te impresionează. Care să fie secretul ? Indiscutabil, e vorba de organizare şi iar de organizare, de oameni şi iar de oameni, de conştiinţă şi iar de conştiinţă. Aşa cum de altfel a reieşit şi din convorbirea pe care am purtat-o în jurul mesei rotunde cu reprezentanţii amintitelor cooperative şi pe care o transcriem aici. Au participat George E. Vlad , inginer şef al C.A.P. MÎNASTIREA , Dumitru Ciupitu, secretar al comitetului de partid, şi Anghei Stelian, contabil şef la C.A.P. COCONI ; Ion Radu, preşedintele C.A.P. CHISELET şi preşedinte al consiliului intercooperatist şi Ion Lazăr, preşedintele C.A.P. SPANŢOV. RED. ! Din punctul de vedere al organizării muncii, ce noi elemente conţine campania de recoltare a porumbului în acest an ? Pentru ca s-o spunem de la început, dispersarea terenurilor însămînţate cu porumb cît şi ordinea în care trebuie ele recoltate şi eliberate, creează greutăţi obiective. Se naşte aici o oarecare contradicţie între dorinţa şi hotărîrea de a aplica în cele mai bune condiţiuni sistemul de retribuire în acord global şi condiţiile impuse de aşezarea terenului,. G. VLAD ! Se poate spune că recoltarea porumbului în acest an aduce multe elemente noi. Dar nu numai din punctul de vedere al organizării. Cooperativa din Mînăstirea a semănat porumb pe 550 ha, anume 200 ha. cu grupa 405, 200 ha. Cu grupa 330 şi 150 ha. cu grupa 225. Ultimele două grupe au fost anul acesta pentru prima oară semănate la noi. Iată deci un prim element. Tot nouă putem spune că este şi minuţiozitatea cu care a fost stabilit planul de măsuri privind recoltarea. Am avut în vedere în primul rînd ordinea desăvîrşită şi eficienţa. Conform acestui plan, de exemplu, pe cele 150 ha, însămînţate cu hibrid 225 (semitimpuriu), recoltatul trebuia să înceapă la 4 septembrie şi să se termine la 22 septembrie. Datorită unor împrejurări favorabile, noi l-am început mai devreme. Simultan cu recoltarea se produce şi eliberarea terenului în aşa fel încît să putem imediat trece la lucrările pregătitoare pentru însămînţările de toamnă. Pe aceste 150 ha. vom însă,xînta grîu „Aurora“ — avem săminţă, avem îngrăşăminte, ne mai lipseşte terenul. RED: I Aţi vorbit pînă acum, de fapt, de proiecte. Dar aţi făcut-o cu certitudinea faptului deja realizat. Pe ce vă bazaţi ? I. RADU I Şi noi ca şi ceilalţi, B. DUNĂREANU CContirtuare In pag. a 3-a) Anul XXIV Nr. 7206 ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN ILFOV AL P.C.R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN . Vineri 1 septembrie 1972 4 pagini 30 bani In cinstea celei de-a xxv-a aniversări a republicii Activitatea inovatorilor Angajamentele luate de colectivele de muncă din întreprinderile judeţului prevăd, printre altele, obţinerea unor economii de 25 milioane lei prin realizarea şi aplicarea unor inovaţii. La nivelul municipiului Giurgiu s-au înregistrat la principalele unităţi economice un număr de 82 de inovaţii. Merită subliniat faptul că, din cei 97 de inovatori, 35 sunt muncitori. Existenţa unui înalt nivel profesional se traduce prin propuneri de inovaţii şi raţionalizări şi la Schela Cartojani. Activitatea de invenţii şi inovaţii s-a materializat aici în 10 propuneri de inovaţii cu 1.530.000 lei economii antecalculate. In cursul acestui trimestru, consiliile sindicale organizează dezbateri cu cercurile inovatorilor în vederea generalizării experienţei acestora. REALIZĂRI, FAPTE, INIŢIATIVE DIN MAREA ÎNTRECERE LA FILATURA OLTENIŢA Cincinalul in patru ani şi patru luni Fiecare bilanţ întocmit la FILATURA OLTENIŢA la sfirşitul diverselor perioade de muncă — decadă, lună, trimestru, semestru — au arătat nu numai constanţă în realizarea sarcinilor prevăzute, dar şi depăşirea substanţială a acestora. Aşadar, un cadru propice unei activităţi de producţie intense, fapt dovedit de însuşi angajamentul luat de colectivul unităţii care prevede pentru actualul cincinal îndeplinirea indicatorilor de la producţia globală în patru ani şi o lună, iar la producţia fizică în patru ani şi patru luni. Acesta este, de altfel, şi obiectul convorbirii noastre cu ing. ILARION COZEA, directorul întreprinderii. — Care a fost elementul determinant în formularea acestui angajament ? — Pe primul plan se înscriu documentele recentei Conferinţe Naţionale a partidului şi preţioasele indicaţii date de către tovarăşul Nicolae Ceauşescu, care au jalonat direcţiile de dezvoltare economică, politică şi socială a patriei noastre, arătîndu-ne în mod practic felul în care trebuie să acţionăm pentru a spori necontenit eficienţa activităţii. Pe de altă parte,trebuie să se ţină seama şi de bunele rezultate pe care le-am obţinut in produţie, fapt ce ne-a arătat că dispunem de importante resurse umane şi materiale. In acest sens, am să vă dau cîteva exemple. In semestrul întîi s-au obţinut peste nivelul planificat 63 tone fire, depăşindu-ne angajamentul pentru această perioadă cu 32 tone ; 162.000 lei economii la preţul de cost, adică cu 92.000 lei mai mult decit prevedea angajamentul luat. De asemenea indicatorii producţiei destinate exportului s-au îndeplinit în proporţie de 123 la sută. — V-am ruga să faceţi cîteva precizări privind măsurile tehnicoorganizatorice care vor ajuta la îndeplinirea angajamentului. — Dezbaterile din ultima adunare generală a oamenilor muncii au constituit pentru întregul colectiv un deosebit mijloc de analiză, de verificare şi de cunoaştere a poten-TR. POPESCU ŞANTIERUL NAVAL OLTENIŢA. Aspect de pe şantierul noii hale de montaj corp navă. (Continuare in pag. a 3-a) Procesul de producţie de la Filatura Olteniţa fiind automatizat reclamă doar o atentă supraveghere. Este lucrul pe care-l face și cartatoarea Smarcinda Petre. DE CE?.. ...conducerea cooperativei de consum din Plătărești nu a expediat cantitatea de peste 6 tone fier vechi ce stă de mai multe luni depozitată lingă căminul cultural din comuna Fundeni ? Oare președintele cooperativei de consum, care trece zilnic pe lingă aceste mormane de fier vechi, nu le vede ? Ceapa, contractul şi aşteptarea E bine ca din cînd în cînd să mai arunci cite o privire şi în curtea vecinului şi să tragi învăţăminte din modul cum el se gospodăreşte. — Eu nu vă mai înţeleg. Iu mai ne-aţi reproşat că nu ridicăm varza, în iunie şi iulie că nu ridicăm şi ardeiul, acum, la început de septembrie, câ nu preluăm ceapa. Nu mai terminaţi odată cu problemele grădinii de legume ? — O să facem autorecepţii, a fost cuvîntul de răspuns al Consiliului de conducere al C.A.P. Bucşani. — Foarte bine. Faceţi autorecepţia, vindeţi marfa şi viraţi banii în contul nostru. Aveţi 150 tone de ceapă neridicată. La sfîrşit vă pretindem doar preţul zilei pe ceapă. Conducerea O.L F. Bolintin Vale a găsit „soluţia" prin care să facă invizibila lipsa de preocupare pentru ca legumele produse în fermele legumicole să fie preluate la timp și să ajungă pe drumul cel mai scurt la consumatori. Spunem acest lucru deoarece contractele încheiate, în cazul legumelor, nu suportă amînare, uneori nici chiar eșalonarea recoltării măcar. Dar să revenim la fraza de început a materialului. în acest caz tov. Bujenaru sau Șerban din conducerea C.L.F. Bolintin ne-ar putea reproşa că am scris doar despre 150 tone ceapă în timp ce numai la două cooperative agricole din zona C.L.F. Brăneşti, la Frasinet şi Tăriceni, zac pe cîmp peste 500 tone de ceapă. Este adevărat doar ca cele două imagini surprinse de fotoreporter la Floreşti şi Bucşani sunt concludente. La ferma legumicolă Floreşti cîteva tone de tomate aşteaptă mijloacele de transport ale C.L.F. Bolintin Vale. „Sortați încă odată ceapa şi apoi vom vedea dacă o luăm sau nu". Acesta a fost cuvîntul de ordine al conducerii C.L.F. Bolintin Vale către cooperatorii din Bucșani. IERI, LA JOCURILE OLIMPICE O nouă medalie de bronz cucerită de sportivul Vasile Iorga Prin telefon de la trimisul „Agerpres“, Ilie Goga , Olimpiada a luat, joi, lm al doilea start, odată cu desfăşurarea primelor două probe atletice, dar nataţia şi canotajul academic, aflate în preajma finişului şi, pentru noi, luptele libere, şi-au menţinut cota de interes în rîndul spectatorilor şi specialiştilor. La „Messagelände“, ultima zi (Continuare in pag. a 3-a) Preocupare stăruitoare pentru organizarea ştiinţifică a producţiei In toate întreprinderile din oraşul Buftea, întrecerea socialistă în cinstea celei de-a 25-a aniversări a Republicii a stimulat preocuparea pentru organizarea ştiinţifică a producţiei şi a muncii, cale sigură de a obţine rezultate cit mai bune în lupta pentru înfăptuirea cincinalului în patru ani şi jumătate. Astfel, au fost elaborate şi aplicate numeroase studii valoroase. La Fabrica de vară, aplicarea unui asemenea studiu privind îmbunătăţirea reglajului la războaiele pneumatice a dus la creşterea simţitoare a calităţii produselor. Prin organizarea superioară a sortării deşeurilor, s-au redus consumurile specifice cu 0,1 la sută, ceea ce înseamnă o economie trimestrială de 15.000 lei. La Fabrica de conserve s-a elaborat şi aplicat un studiu prin care s-a obţinut îmbunătăţirea fluxului tehnologic, eliminarea încrucişărilor şi reducerea distanţelor de transport intern. Prin reducerea pierderilor tehnologice şi a timpului de prelucrare a materiilor prime, s-au înregistrat economii de circa 90.000 lei. Şi la I.A.P.S.I.A. este prezent efortul pentru perfecţionarea procesului de producţie, în colaborare cu Institutul de cercetări şi proiectări pentru industria alimentară, la această fabrică se studiază posibilităţile de asimilare a unor lacuri de protecţie în vederea reducerii importurilor. In colaborare cu G.I.L.V.Policolor s-a trecut deja la asimilarea unor lacuri și cerneluri pentru litografiere, care înainte se importau, rezultatele fiind satisfăcătoare.