Steagul Roşu, septembrie 1972 (Anul 24, nr. 7206-7231)

1972-09-01 / nr. 7206

Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a primit pe ambasadorul Uniunii Sovietice la Bucureşti Joi, 31 august a.c., tovarăşul dorul extraordinar şi plenipotent Nicolae Ceauşescu, secretar general ziar al Uniunii Sovietice la Bucu­­al Partidului Comunist Român, preşedintele Consiliului de Stat al­­ Republicii Socialiste România, a Cu acest Prile­j a avut loc o con­­primit­ă de V.I. Drozdenko, ambasa- vorbire tovărășească. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, împreună cu tovarăşa Elena Ceauşescu, va face o vizită oficială în Delhia La invitaţia­­regelui Baudouin­­ şi a reginei Fabiola, preşedintele Con­siliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceauşescu, îm­preună cu tovarăşa Elena Ceauşescu, va face o vizită oficială in Belgia, între 24—26 octombrie 1972. azi despre Muncă politică permanentă şi operativă Organele şi organizaţiile de partid din oraşele şi comunele judeţului Ilfov desfăşoară o intensă muncă politică de masă pentru popularizarea, cunoaşterea şi transpunerea riguroasă în viaţă a sarcinilor puse in faţa întregului popor de Conferinţa Naţională a parti­dului. Această activitate cu caracter permanent urmă­reşte ca fiecare colectiv de muncă să-şi cunoască exact potenţialul productiv, modalităţile prin care se pot obţine producţii sporite, îşi propune ca scop dezvoltarea autoexigenţei profesionale şi civice a cetăţenilor, stimulează menţinerea la un nivel tot mai înalt a întrecerii socialiste în scopul îndeplinirii sarcinilor cincinalului înainte de termen. Edificatoare sînt formele şi mijloacele muncii politice de masă fo­losite de organizaţiile de partid din întreprinderile industriale, şantie­rele de construcţii, din I.A.S., S.M.A. şi C.A.P., din comunele judeţului, care au fost orientate mai precis spre problemele majore ale vieţii economice şi social-culturale, pentru antrenarea oamenilor la discu­tarea şi rezolvarea sarcinilor curente şi de perspectivă. Adunările oa­menilor muncii din unităţile economice, dezbaterile şi expunerile în formaţiile de lucru, la cluburi, cămine culturale, case de cultură, în­­tîlnirile cu brigăzile ştiinţifice, schimburile de experienţă şi alte acti­vităţi au prilejuit tot atîtea dialoguri colective despre rezultatele muncii, generalizînd tot ceea ce este mai valoros în fiecare compartiment de activitate, au arătat care sînt perspectivele şi cum se pot înfăptui mă­reţele sarcini pentru edificarea societăţii socialiste multilateral dez­voltate în patria noastră .Agitaţia vizuală de la locurile de muncă, din comune, popularizează obiectivele şi sarcinile cincinalului, chea­mă şi mobilizează pe toţi cetăţenii la înfăptuirea lor. Gazetele de perete şi foile volante, printr-o diversitate de forme, fac cunoscute sarcinile Conferinţei Naţionale, realizările dobîndite pe plan local, iniţiativele oamenilor, hărnicia celor fruntaşi, critică lipsurile şi ne­ajunsurile existente. Brigăzile artistice de agitaţie prezintă, pe scenele caselor de cultură, cluburilor­­ şi căminelor culturale, programe care contribuie la educarea oamenilor. Colectivele de agitatori desfăşoa­ră munca de la om la om şi poartă discuţii pentru a orienta activi­tatea spre realizarea exemplară şi înainte de termen a sarcinilor de producţie, pentru cunoaşterea politicii partidului nostru şi a legilor statului. O intensă şi eficientă muncă politică de masă, sub diferite forme şi mijloace, se desfăşoară la S.N.G., întreprinderea de prefa­bricate, S.N.O., Filatura Olteniţa, S.M.A. Ulmeni şi Frasinet, în co­munele Fundulea, Dărăşti-Ilfov, Dragomireşti-Vale, Ciirnogi, Călugăreni, Ulmeni, Tărtăşeşti, iar şirul exemplificărilor ar putea continua din păcate însă, mai există în munca politică desfăşurată de unele orga­nizaţii de partid, fenomene de formalism, superficialitate, se simte pe alocuri improvizaţia şi spiritul de rutină, aspecte care îngustează sfera de acţiune a muncii politice de masă, în această perioadă de avînt fără precedent care a cuprins în­(Continuare în pag. 3-a) DIN EXPERIENŢA UNUI CONSILIU INTERC­OOPERATIST LA MASA ROTUNDĂ ŞI PE ORDINEA DE ZI­RECOLTATUL PORUMBULUI Noutăţi vechi şi noi de 4.293 ha, semănate cu po­­­rumb, aparţinînd cooperativelor a­­gricole de producţie din consiliul intercooperatist Minăstirea, a în­ceput recoltatul. In paralel se tre­ieră floarea soarelui. Parcurgînd ogoarele, activitatea febrilă pe care o întîlneşti te impresionează. Care să fie secretul ?­­ Indiscutabil, e vorba de organizare şi iar de or­ganizare, de oameni şi iar de oa­meni, de conştiinţă şi iar de con­ştiinţă. Aşa cum de altfel a reieşit şi din convorbirea pe­ care am pur­tat-o în jurul mesei rotunde cu re­prezentanţii amintitelor cooperative şi pe care o transcriem aici. Au participat­­ George E. Vlad , in­giner şef al C.A.P. MÎNASTIREA , Dumitru Ciupitu, secretar al comi­tetului de partid, şi Angh­ei Stelian, contabil şef la C.A.P. COCONI ; Ion Radu, preşedintele C.A.P. CHI­­SELET şi preşedinte al consiliului intercooperatist şi Ion Lazăr, pre­şedintele C.A.P. SPANŢOV. RED. ! Din punctul de vedere al organizării muncii, ce noi elemen­te conţine campania de recoltare a porumbului în acest an ? Pentru ca s-o spunem de la început, dis­persarea terenurilor însămînţate cu porumb cît şi ordinea în care tre­buie ele recoltate şi eliberate, creea­ză greutăţi obiective. Se naşte aici o oarecare contradicţie între dorinţa şi hotărîrea de a aplica în cele mai bune condiţiuni sistemul de retri­buire în acord global şi condiţiile impuse de aşezarea terenului,. G. VLAD ! Se poate spune că recoltarea porumbului în acest an aduce multe elemente noi. Dar nu numai din punctul de vedere al organizării. Cooperativa din Mînăs­­tirea a semănat porumb pe 550 ha, anume­­ 200 ha. cu grupa 405, 200 ha. Cu grupa 330 şi 150 ha. cu grupa 225. Ultimele două grupe au fost anul acesta pentru prima oară semănate la noi. Iată deci un prim element. Tot nouă putem spune că este şi minuţiozitatea cu care a fost stabilit planul de măsuri privind recoltarea. Am avut în vedere în primul rînd ordinea desăvîrşită şi eficienţa. Conform acestui plan, de exemplu, pe cele 150 ha, însămîn­ţate cu hibrid 225 (semitimpuriu), recoltatul trebuia să înceapă la 4 septembrie şi să se termine la 22 septembrie. Datorită unor împre­jurări favorabile, noi l-am început mai devreme. Simultan cu recol­tarea se produce şi eliberarea te­­renului în aşa fel încît să putem imediat trece la lucrările pregăti­toare pentru însămînţările de toam­nă. Pe aceste 150 ha. vom însă,xîn­­ta grîu „Aurora“ — avem sămin­­ţă, avem îngrăşăminte, ne mai lip­seşte terenul. RED: I Aţi vorbit pînă acum, de fapt, de proiecte. Dar aţi făcut-o cu certitudinea faptului deja realizat. Pe ce vă bazaţi ? I. RADU I Şi noi ca şi ceilalţi, B. DUNĂREANU CContirtuare In pag. a 3-a) Anul XXIV Nr. 7206 ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN ILFOV AL P.C.R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN . Vineri 1 septembrie 1972 4 pagini 30 bani In cinstea celei de-a xxv-a aniversări a republicii Activitatea inovatorilor Angajamentele luate de co­lectivele de muncă din între­prinderile judeţului prevăd, printre altele, obţinerea unor economii de 25 milioane lei prin realizarea şi aplicarea unor inovaţii. La nivelul municipiului Giurgiu s-au înregistrat la principalele unităţi economice un număr de 82 de inovaţii. Merită su­bliniat faptul că, din cei 97 de inovatori, 35 sunt munci­tori. Existenţa unui înalt nivel profesional se traduce prin propuneri de inovaţii şi ra­ţionalizări şi la Schela Car­­tojani. Activitatea de invenţii şi inovaţii s-a materializat aici în 10 propuneri de ino­vaţii cu 1.530.000 lei econo­mii antecalculate. In cursul acestui trimes­tru, consiliile sindicale orga­nizează dezbateri cu cercurile inovatorilor în vederea gene­ralizării experienţei acestora. REALIZĂRI, FAPTE, INIŢIATIVE DIN MAREA ÎNTRECERE LA FILATURA OLTENIŢA Cincinalul in patru ani şi patru luni Fiecare bilanţ întocmit la FILATURA OLTENIŢA la sfir­­şitul diverselor perioade de muncă — decadă, lună, trimes­tru, semestru — au arătat nu numai constanţă în realizarea sarcinilor prevăzute, dar şi de­păşirea substanţială a acestora. Aşa­dar, un cadru propice unei activităţi de producţie intense, fapt dovedit de însuşi angaja­mentul luat de colectivul uni­tăţii care prevede pentru ac­tualul cincinal îndeplinirea indi­catorilor de la producţia globală în patru ani şi o lună, iar la producţia fizică în patru ani şi patru luni. Acesta este, de alt­fel, şi obiectul convorbirii noas­tre cu ing. ILA­RION COZEA, directorul întreprinderii. — Care a fost elementul deter­minant în formularea acestui an­gajament ? — Pe primul plan se înscriu do­cumentele recentei Conferinţe Na­ţionale a partidului şi preţioasele indicaţii date de către tovarăşul Nicolae Ceauşescu, care au jalonat direcţiile de dezvoltare economică, politică şi socială a patriei noastre, arătîndu-ne în mod practic felul în care trebuie să acţionăm pentru a spori necontenit eficienţa activită­ţii. Pe de altă parte,trebuie­ să se ţină seama şi de bunele rezultate pe care le-am obţinut in produţie, fapt ce ne-a arătat că dispunem de importante resurse umane şi mate­riale. In acest sens, am să vă dau cîteva exemple. In semestrul întîi s-au obţinut peste nivelul planificat 63 tone fire, depăşindu-ne angaja­mentul pentru această perioadă cu 32 tone ; 162.000 lei economii la preţul de cost, adică cu 92.000 lei mai mult decit prevedea angaja­mentul luat. De asemenea indica­torii producţiei destinate exportului s-au îndeplinit în proporţie de 123 la sută. — V-am ruga să faceţi cîteva precizări privind măsurile tehnico­­organizatorice care vor ajuta la în­deplinirea angajamentului. — Dezbaterile din ultima adunare generală a oamenilor muncii au constituit pentru întregul colectiv un deosebit mijloc de analiză, de verificare şi de cunoaştere a poten-TR. POPESCU ŞANTIERUL NAVAL OLTENIŢA. Aspect de pe şantierul noii hale de montaj corp navă. (Continuare in pag. a 3­-a) Procesul de producţie de la Fi­latura Olteniţa fiind automatizat re­clamă doar o atentă supraveghere. Este lucrul pe care-l face și carta­­toarea Smarcinda Petre. DE CE?.. ...conducerea cooperativei de consum din Plătărești nu a expediat cantitatea de peste 6 tone fier­ vechi ce stă de mai multe luni depozitată lingă căminul cultural din comuna Fundeni ? Oare pre­ședintele cooperativei de con­sum, care trece zilnic pe lingă aceste mormane de fier vechi, nu le vede ? Ceapa, contractul şi aşteptarea E bine ca din cînd în cînd să mai arunci cite o privire şi în curtea vecinului şi să tragi învă­ţăminte din modul cum el se gos­podăreşte. — Eu nu vă mai înţeleg. Iu mai ne-aţi reproşat că nu ridicăm varza, în iunie şi iulie că nu ri­dicăm şi ardeiul, acum, la în­ceput de septembrie, câ nu pre­luăm ceapa. Nu mai terminaţi odată cu problemele grădinii de legume ? — O să facem autorecepţii, a fost cuvîntul de răspuns al Con­siliului de conducere al C.A.P. Bucşani. — Foarte bine. Faceţi autore­­cepţia, vindeţi marfa şi viraţi ba­nii în contul nostru. Aveţi 150 tone de ceapă neridicată. La sfîr­şit vă pretindem doar preţul zi­lei pe ceapă. Conducerea O.L F. Bolintin Vale a găsit „soluţia" prin care să facă invizibila lipsa de preocu­pare pentru ca legumele produse în fermele legumicole să fie pre­luate la timp și să ajungă pe drumul cel mai scurt la consu­matori. Spunem acest lucru deoarece contractele încheiate, în­ cazul legumelor, nu suportă a­­mînare, uneori nici chiar eșalo­narea recoltării măcar. Dar să revenim la fraza de în­ceput a materialului. în acest caz tov. Bujenaru sau Șerban din con­ducerea C.L.F. Bolintin ne-ar pu­tea reproşa că am scris doar despre 150 tone ceapă în timp ce numai la două cooperative a­­gricole din zona C.L.F. Brăneşti, la Frasinet şi Tăriceni, zac pe cîmp peste 500 tone de ceapă. Este adevărat doar ca cele două imagini surprinse de foto­reporter la Floreşti şi Bucşani sunt concludente. La ferma legumicolă Floreşti cîteva tone de tomate aşteaptă mijloacele de transport ale C.L.F. Bolintin Vale. „Sortați încă odată ceapa şi apoi vom vedea dacă o luăm sau nu". Acesta a fost cuvîntul de ordine al conducerii C.L.F. Bolintin Vale către cooperatorii din Bucșani. IERI, LA JOCURILE OLIMPICE O nouă medalie de bronz cucerită de sportivul Vasile Iorga Prin telefon de la trimisul „Ager­­pres“, Ilie Goga , Olimpiada a luat, joi, lm al doilea start, odată cu desfăşurarea primelor două probe atletice, dar nataţia şi canotajul academic, aflate în preaj­ma finişului şi, pentru noi, luptele libere, şi-au menţinut­ cota de inte­res în rîndul spectatorilor şi specia­liştilor. La „Messagelände“, ultima zi (Continuare in pag. a 3-a) Preocupare stăruitoare pentru organizarea ştiinţifică a producţiei In toate întreprinderile din oraşul Buftea, întrecerea so­cialistă în cinstea celei de-a 25-a aniversări a Republicii a stimulat preocuparea pen­tru organizarea ştiinţifică a producţiei şi a muncii, cale sigură de a obţine rezultate cit mai bune în lupta pen­tru înfăptuirea cincinalului în patru ani şi jumătate. Astfel, au fost elaborate şi aplicate numeroase studii valoroase. La Fabrica de va­ră, aplicarea unui asemenea studiu privind îmbunătăţirea reglajului la războaiele pneu­matice a dus la creşterea simţitoare a calităţii produ­selor. Prin organizarea su­perioară a sortării deşeurilor, s-au redus consumurile spe­cifice cu 0,1 la sută, ceea ce înseamnă o economie trimes­trială de 15.000 lei. La Fabrica de conserve s-a elaborat şi aplicat un studiu prin care s-a obţinut îmbu­nătăţirea fluxului tehnologic, eliminarea încrucişărilor şi reducerea distanţelor de tran­sport intern. Prin reducerea pierderilor tehnologice şi a timpului de prelucrare a ma­teriilor prime, s-au înregis­trat economii de circa 90.000 lei. Şi la I.A.P.S.I.A. este pre­zent efortul pentru perfecţio­narea procesului de produc­ţie, în colaborare cu Institu­tul de cercetări şi proiectări pentru industria alimentară, la această fabrică se studiază posibilităţile de asimilare a unor lacuri de protecţie în vederea reducerii importuri­lor. In colaborare cu G.I.L.V.­­Policolor s-a trecut deja la asimilarea unor lacuri și cer­neluri pentru litografiere, care înainte se importau, re­zultatele fiind satisfăcătoare.

Next