Steagul Roşu, octombrie 1972 (Anul 24, nr. 7232-7257)
1972-10-01 / nr. 7232
Cu ce mijloace veţi realiza cincinalul înainte 50 000.000 lei este valoarea producţiei ce se va realiza peste prevederi la 1.1.L. Olteniţa Planul anual pe 1972 va fi îndeplinit cu peste 30 de zile înainte de termen întreprinderea de industrie locală Olteniţa este una dintre unităţile economice ale judeţului Ilfov care, răspunzînd chemării partidului, şi-a propus îndeplinirea mai devreme a sarcinilor de producţie ale actualului cincinal. Materializat, acest angajament echivalează cu o producţie a cărei valoare se ridică la 50.000.000 lei. De aici adoptarea unor măsuri tehnico-organizatorice avînd drept scop ridicarea pe o treaptă superioară a întregii activităţi, valorificarea întregului potenţial de care dispune întreprinderea. Convorbirea purtată cu tov. COMAN STAN, directorul I.I.L. Olteniţa, a urmărit reliefarea celor mai semnificative acţiuni întreprinse în vederea realizării obiectivului propus. — Se poate vorbi de existenţa unor factori caracteristici privind cadrul în care se desfăşoară procesul de producţie în momentul de faţă cit şi în viitor ? — Desigur. Trebuie reţinut faptul că vom realiza cincinalul în patru ani şi jumătate în condiţiile în care sarcinile de plan cresc an de an, pină în 1975. In paralel trebuie avut în vedere şi cerinţele beneficiarilor pentru calitatea produselor cărora li se cere un caracter competitiv. Cînt priveşte articolele ce se vor fabrica, avem în vedere solicitările clienţilor noştri. Vom livra îndeosebi mobilă, fulare şi baticuri, produse me- IN CINSTEA CELEI DE-A XXV-a ANIVERSĂRI A REPUBLICII talurgice şi de cauciuc, etc., multe dintre ele fiind destinate exportului. — Toate acestea, aşa cum de altfel se arată şi în documentele de partid, impun îmbunătăţirea procesului tehnologic. Care consideraţi că sunt principalele realizări dobîndite pină acum ? — Aş începe cu citeva cifre care fac cunoscut stadiul realizărilor I.I.II Olteniţa în perioada ce a trecut de la începutul anului şi până acum, respectiv trei trimestre. Bunăoară la producţia globală, faţă de indicatorii prevăzuţi, există un plus de 4.500.000 lei, la producţia marfă cu 5.500.000 lei, la beneficii de 300.000 lei pentru ca indicatorul productivităţii muncii să fie îndeplinit în proporţie de 106 la sută. Aceste succese ne dau certitudinea că sarcinile prevăzute pentru 1972 vor fi realizate cu peste 30 zile înainte de sfîrşitul anului. Reuşita de pină acum se datorează în primul rînd activităţii pline de responsabilitate desfăşurate de fiecare formaţie de lucru. Este meritul organizaţiei de partid care, în raport cu specificul muncii, a desfăşurat o bogată şi variată activitate politică ce şi-a găsit oglindire în susţinerea obiectivelor urmărite de acţiunea Minutul, Milimetrul, Parametrul. In consecinţă se poate vorbi de înregistrarea unor rezultate bune pe linia folosirii tim- TR. POPESCU (Continuare în pag. a 3-a) Deşi ziarul nostru a semnalat de multă vreme şi în repe- _ tate rînduri necesi-W i tatea unor măsuri V-* ^ hotărîte, totuşi aproape toate tonomatele şi maşinile _ de făcut cafea, din CQ judeţul nostru continuă să stea imobile ? La Giurgiu şi Urziceni de exemplu, rotonomatele şi aparatele de făcut cafea * stau de cîţiva ani nereparate. Ce să mai spunem despre agregatele frigorifice? Tovarăşul de la acest birou lipseşte mereu. Are ceva? Are p? şefii... De»en a« FRED OBEN ADESCU LA ŢESĂTORIA „DUNĂREANĂ" O nouă secţie a început să producă La ţesătoria „Dunăreană" din municipiului Giurgiu a fost dată în funcţiune, cu 15 zile înainte de termen, o nouă capacitate de producţie. Este vorba de ultima secţie de ţesături crude cu o capacitate de peste 10 milioane m.p. De menţionat este faptul că noua secţie este dotată cu echipament modern, corespunzător nivelului tehnicii mondiale, executat de întreprinderi constructoare de maşini din ţara noastră. Pină la sfîrşitul anului urmează să intre în funcţiune ultima secţie de finisaj cu o capacitatea anuală de 30 milioane m.p. în felul acesta angajamentul luat de constructor şi beneficiar va fi îndeplinit şi depăşit. i azi despre... Eficienţa economică a acţiunilor politice In repetate rânduri, organizaţiilor de partid li s-a cerut să acţioneze în aşa fel incit activitatea lor să se reflecte în producţii sporite, în îndeplinirea şi depăşirea sarcinilor de plan şi a angajamentelor asumate în întrecerea socialistă. Formele şi modalităţile de acţiune sunt foarte diverse. În ceie ce urmează, ne-am propus să redăm numai citeva din efectele unor acţiuni politice cu eficacitate practică. • Determinat de nişte considerente practice, Mihai Stănescu, secretarul comitetului comunal de partid Valea Argovei, şi-a propus şi a organizat o dezbatere la legumicultura, intitulată : „Cit se pierde dacă nu se recoltează la timp şi fără pierderi“. Demonstraţia s-a bazat pe calcule precise. Oamenii au pus capul in pâmînt cind au văzut că pierderile pot fi de ordinul tonelor. E drept, producţiile au fost bune , planul a fost depăşit la fasole cu 150 kg la nectar, la sfecla de zahăr cu 10 tone, la arpagic de pe 20 ha, s-a obţinut un venit suplimentar de un milion lei. Dar acest lucru nu îndreptăţeşte cu nimic risipa de recoltă. lată de ce considerăm că o astfel de acţiune concretă are eficienţă în munca politică. — Noi ne-am ocupat sistematic de generalizarea experienţei pozitive, ne spunea tov. Alexandru Barbu, preşedintele C.A.P. Mostiştea. Am acţionat in aşa fel încît metodele fruntaşilor să ajungă la cunoştinţa tuturor cooperatorilor. Şi rezultatele nu s-au lăsat aşteptate. Ne înscriem in acest an cu producţii bune. La sămînţa de lucernă, ajutorul de şef de fermă Radu Anghel a obţinut un spor de 50 la sută faţă de plan. Aceeaşi fermă a depăşit planul de fasole cu 680 kg. la hectar. Ferma nr. 1, unde munceşte Dumitru Dragomir, a realizat pe 18 hectare circa 60 tone sfeclă de zahăr la hectar. Recolte bune avem şi la grîu, porumb, floarea soarelui. Secretul il constituie acordul global. Toate culturile lucrate în acest sistem de retribuţie ne-au adus sporuri mari de producţii, şi deci o creştere substanţială a veniturilor cooperatorilor. La Chiselet, secretarul comitetului de partid din C.A.P., Ilie M. Gheorghe, ne vorbea cu patos despre efectul practic al dezbaterilor din adunările generale ale organizaţiilor de bază. Faptul că membrii de partid au discutat în principal modalităţile de realizare a sarcinilor de plan, contribuţia fiecăruia la sporirea producţiei, realizările din acest an sunt mai apropiate de posibilităţile unităţii. Şi aici acordul global a revenit de mai multe ori în discuţie, specialiştii demonstrind practic căile de creştere a producţiei şi implicit a retribuţiei. Cooperatorii Ilie Eftimie, Tudor Gheorghe, Marin Alexandru, Niculina Ştefan se înscriu cu producţii în jurul a 10 tone ştiuleţi de porumb la hectar. Agitatorii din comuna Minăstirea au purtat numeroase discuţii cu cooperatorii asupra principalelor aspecte ale muncii în cîmp, la grădină şi în zootehnie. Secretarul comitetului de partid, Radu C. Radu, îşi exprima părerea că anul acesta toate lucrările au fost mai bine şi la timp executate. Dovada ? La recoltatul legumelor şi porumbului iau parte toţi cetăţenii comunei. Mijloacele de transport, care anul trecut dacă făceau două-trei drumuri din cîmp la magazie, efectuează acum cinci şi şase transporturi, iată, deci, ca fiecare acţiune politică, bine organizată şi orientată pe sarcinile principale poate avea efecte pozitive. Anul XXIV Mr. 7232 PROLETARI DtN TOATE ȚÂRIL8:Mkl*VÂf ________________________________________________________________________________________________________________________________________________ ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN ILFOV AL P.C.R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN AZI, DUMINICA, CU TOATE FORŢELE LA STRÎNSUL, TRANSPORTUL ŞI DEPOZITAREA RECOLTEI DIN CÎMP _______________________________________________________ _________________________ După citeva zile capricioase, timpul este din nou frumos. Azi, duminică, organizaţiile de partid consiliile populare, conducerile cooperativelor agricole şi ale I.A.S., specialiştii trebuie să acţioneze cu hotărire pentru a mobiliza toate forţele de cooperatori, salariaţi, tineri din sate, precum şi mijloacele de transport din comune la culesul legumelor, porumbului, sfeclei de zahăr, al viilor, să transporte in hambare şi la bazele de recepţie cantităţile de produse recoltate in ultimele zile. COMUNIŞTII, DEPUTAŢII, TINERII UTECIŞTI SA FIE IN FRUNTEA ACtiUNILOR PENTRU STRINGEREA RECOLTEI LA TIMP ŞI FARA PIERDERI DIN ZORI ŞI PINA ÎN NOAPTE. Paralel cu recoltatul, TREBUIE IMPULSIONATA MUNCA PENTRU TAIATUL ȘI STRINGEREA COCENILOR, INSILOZAREA FURAJELOR, ELIBERAREA DE URGENTA A SUPRAFETELOR DESTINATE PENTRU INSAMINTARILE DE TOAMNA. MECANIZATORII, SECTIILE S.M.A. SA TREACA DE INDATA LA EFECTUAREA ARATURILOR PE TERENURILE ZVINTATE, LA SEMĂNATUL ORZULUI, AL GRIULUI, CONFORM ORDINELOR DE LUCRU. In această duminică in ajutorul cooperatorilor, a lucrătorilor din I.A.S. vin salariaţi din alte unităţi economice şi instituţii, elevi. Organele locale de partid şi de stat vor trebui să organizeze in cele mai bune condiţiuni munca acestor forţe. COOPERATORI, MECANIZATORI, LUCRATORI AI OGOARELOR, FACEŢI DIN ACEASTA DUMINICA O ZI SPORNICA DE MUNCA PE OGOARELE JUDEŢULUI ! MUNCA ÎN ACORD GLOBAL a stimulat creşterea producţiei, a creat condiţii pentru o mai bună organizare a producţiei şi a muncii * — La ora finalizării hotaririi adunării generale — Capriciile acestei toamne au stînjenit într-o oarecare măsură, strînsul şi înmagazinarea roadelor timpului. Cu toate acestea cooperatorii şi mecanizatorii, elevii şcolilor generale, au ieșit la strîngerea și depozitarea recoltei. Activitatea de un an de zile se materializează acum înmiile de tone de produse depozitate Salt livrate la contract. In aceste zile de muncă intensă se departajează cei harnici de cei delăsători, se desprind din masa coo(Continuare in pag. a 3-a) RECOMANDĂRI ale colectivului central de îndrumare şi coordonare al lucrărilor agricole de toamna Colectivul central de îndrumare şi coordonare al lucrărilor agricole de toamnă a analizat stadiul activităţilor de sezon şi în funcţie de condiţiile climatice specifice acestei toamne, a stabilit o serie de măsuri în vederea unei mai largi concentrări de forţe umane şi mijloace tehnice la strîngerea recoltei şi efectuarea însămînţărilor de toamnă. Au fost consultaţi academicieni, profesori, agronomi cu o îndelungată activitate şi bogată experienţă. S-a apreciat că, în general, datorită eforturilor mari ale ţăranilor cooperatori, mecanizatorilor şi specialiştilor care au lucrat şi în zilele ploioase s-au obţinut rezultate mai bune în ultima săptămînă la strîngerea recoltei. Stadiul actual al lucrărilor şi îmbunătăţirea vremii impun o şi mai largă mobilizare a tuturor forţelor şi folosirea mai deplină a maşinilor şi mijloacelor de transport, astfel ca într-o perioadă scurtă întreaga producţie să fie strînsă şi depozitată în hambare şi, totodată, să se însămînţeze integral suprafeţele prevăzute cu grîu, secară, şi orz. In acest scop, colectivul central a recomandatea să se recolteze in continuare cu prioritate legumele, strugurii, fructele şi cartofii şi să se transporte zilnic toate cantităţile spre pieţele oraşelor, fabricile de conserve sau depozite. O grijă deosebită să se acorde recoltării cartofilor de sâmînţă, sortării şi depozitării lor corespunzătoare. — în zonele în care solul are multă umiditate şi nu poate fi însămînţat în perioada optimă, să se reamplaseze cultura griului după bune plante premergătoare. Pe terenurile cultivate cu leguminoase şi care urmează a fi insămînţate cu grîu, îngrăşămintele cu azot să se aplice în perioada de vegetaţie pentru a se evita levigarea acestora. — s-a recomandat să nu se folosească norme mari de săminţă la hectar ci apropiate de limitele optime inferioare, asigurîndu-se aplicarea integrală a celorlalte măsuri agrotehnice. — colectivul central atrage atenţia asupra necesităţii tratării corecte a seminţelor, deoarece, în condiţiile de umiditate, din toamna tCont.”.acre în parti 3 a) i PE ŞANTIERUL DE CONSTRUCŢII BUFTEA Sfecla de zahăr recoltată la C.A.P. Chiselet, Spanţov şi Mînăstirea este depozitată la baza de recepţie Dincolo de rezultatele bune continuă să dăinuie şi deficienţe • In primele trei trimestre din planul anual s-a realizat 82 la sută • Totuşi calitatea unor lucrări lasă de dorit • Să se aplice operativ măsurile adoptate de plenara Comitetului judeţean de partid în vederea realizării în termen a tuturor obiectivelor , întocmirea unui bilanţ asupra activităţii desfăşurate de către colectivul şantierului de construcţii Buftea relevă rezultate care pot fi cotate ca bune. Pledează în acest sens citeva fapte şi în primul rînd prezenţa unei cifre — 82 la sută care exprimă proporţia realizării indicatorilor de plan pe 1972 în primele 9 luni ale anului. în această perioadă au fost executate diverse construcţii, parte dintre ele bucurîndu-se de aprecierea beneficiarilor. Este vorba de hala Fabricii de vară, predată cu 30 de zile înainte de termenul prevăzut, de complexul (Continuare în pag. a 3-a) Dacă ar fi o regretabilă greşeală... La redacţie a sosit o scrisoare expediată de tov. Corneliu Petrescu, fost salariat la C.A.P. Dărăşti. Iată, pe scurt, ce ne aduce la cunoştinţă : în luna iunie 1972, în urma unei boli, i s-a recomandat să se prezinte la Comisia de expertiză medicală a judeţului Ilfov, care a decis încadrarea sa în gradul I de invaliditate. Pe baza deciziei, C.A.P. Dărăşti i-a întocmit dosarul de pensionare şi l-a înaintat Oficiului de asigurări sociale şi pensii Ilfov. La 12 august, acest oficiu a emis Decizia nr. 21 235 stabilindu-i o pensie de 1 238 lei pentru invaliditate de gradul î, începind de la data de 1 iulie a.c. Pînă aici, toate bune. Numai că pensionarul nu a primit pină in prezent nici un ban... Din cercetările noastre la Oficiul de pensii reiese că această situaţie inadmisibilă este urmarea unei eronate înţelegeri a dispoziţiilor legale şi a omisiunii de a reţine că plata pensiei de invaliditate gr. I se face fără a se mai cere întreprinderii unde a lucrat pensionarul atestarea că acestuia i-a fost desfăcut contractul de muncă. Astfel, şeful serviciului pentru stabilirea pensiilor, Grigore Oncescu, a comis două flagrante greşeli : nu numai că a solicitat C.A.P. Dărăşti în mod inutil acest act, dar a întreprins această acţiune şi cu întârziere, abia spre jumătatea lunii septembrie. Apoi, deşi la 18 septembrie dovada a sosit la oficiu, abia peste 10 zile s-au întocmit şi expediat formele de plata pensiei pentru trei luni. Dacă ar fi doar o „simplă greşeală"... Dar, aici este vorba de ceva mult mai grav, care înseamnă, de fapt, birocratism. Excesul de corespondenţă al oficiului a însemnat pentru pensionarul Corneliu Petrescu luni de aşteptare pînă cînd, în sfîrşit, pensia de 1 238 lei i se va achita lunar. Duminică 1 octombrie 1972 4 pagini 30 bani PROGNOZA VREMII Datorită pătrunderii unui aer de origine polară venit din nordul Europei pînă în sudul Peninsulei Balcanice, vremea în ţara noastră a fost umedă şi răcoroasă. Au căzut ploi intermitente şi sub formă de averse, totalizînd în regiunile din sud-estul ţării peste 40 1/mp, în zona muntoasă s-a semnalat lapoviţă şi ninsoare iar în Carpaţii Răsăriteni zăpada a atins un strat de 26 cm. înseminările produse în ultimul timp în regiunile din nord-vestul ţării au determinat coborîrea temperaturii în cursul nopţii sub valoarea de minus 2 grade determinind formarea brumelor în aceste regiuni. 1— 5 OCT. Vreme în general frumoasă cu cerul variabil. Temperaturile cele mai scăzute vor fi cuprinse între 2 grade şi 8 grade, iar maximele între 16 grade şi 18 grade. Ceaţă slabă dimineaţa. 6—10 OCT.: Vreme relativ călduroasă, cu cerul alternând între înnorări şi însemnări de scurtă durată. Precipitaţiile vor fi neînsemnate. Vîntul va predomina din vest şi sud-vest, fiind în general slab. Temperaturile minime vor fi cuprinse între 4 grade şi 12 grade, iar maximele între 18 grade şi 23 grade. II— 19 OCT. Vreme frumoasă cu cerul variabil, mai mult senin. Pe alocuri dimineaţa se va semnala ceaţă. Temperaturile minime vor marca o scădere uşoară, fiind cuprinse între 2 grade şi 5 grade, iar maximele vor oscila între 19 grade şi 25 grade. Pe alocuri se va produce brumă. 20—26 OCT.: Vremea va deveni în general umedă Şi se va răci. Cerul va fi înnorat. Vor cădea ploi temporare şi burniţe. Temperaturile minime vor fi cuprinse între 3 grade şi 6 grade, iar maximele între 9 grade şi 14 grade. 27—31 OCT. Vreme în curs de încălzire uşoară. Cerul va fi variabil mai mult noros. Se vor semnala ploi locale şi burniţe. Temperaturile minime vor fi cuprinse între 5 grade şi 10 grade, iar maximele între 14 grade şi 20 grade. Dimineaţa şi seara se va produce ceaţă. D. BACINSCHI • Schimbări în mersul unor trenuri Cu începere de la 1 octombrie ora 0,01 va intra în vigoare varianta de iarnă a mersului trenurilor de călători, pe secţiunii de circulaţie Bucureşti — Constanţa — Mangalia şi Medgidia - Tulcea. Trenurile care vor circula pe aceste linii sunt cele prevăzute în orariile valabile de 28 mai 1972, de la pagin 404—407 inclusiv și la pagina 41. Orarul pentru restul trenurilo rămine neschimbat.