Steagul Roşu, octombrie 1972 (Anul 24, nr. 7232-7257)

1972-10-01 / nr. 7232

Cu ce mijloace veţi realiza cincinalul înainte 50­ 000.000 lei este valoarea producţiei ce se va realiza peste prevederi la 1.1.L. Olteniţa Planul anual pe 1972 va fi îndeplinit cu peste 30 de zile înainte de termen întreprinderea de industrie locală Olteniţa este una dintre uni­tăţile economice ale judeţului Ilfov care, răspunzînd chemării partidului, şi-a propus îndeplinirea mai devreme a sarcinilor de producţie ale actualului cincinal. Materializat, acest angajament echivalează cu o producţie a cărei valoare se ridică la 50.000.000 lei. De aici adoptarea unor măsuri tehnico-organiza­­torice avînd drept scop ridicarea pe o treaptă superioară a în­tregii activităţi, valorificarea întregului potenţial de care dispune întreprinderea. Convorbirea purtată cu tov. COMAN STAN, di­rectorul I.I.L. Olteniţa, a urmărit reliefarea celor mai semnifica­tive acţiuni întreprinse în vederea realizării obiectivului propus. — Se poate vorbi de existenţa unor factori caracteristici privind cadrul în care se desfăşoară pro­cesul de producţie în momentul de faţă cit şi în viitor ? — Desigur. Trebuie reţinut fap­tul că vom realiza cincinalul în patru ani şi jumătate în condiţiile în care sarcinile de plan cresc an de an, pină în 1975. In paralel trebuie avut în vedere şi cerinţele beneficiarilor pentru calitatea pro­duselor cărora li se cere un carac­ter competitiv. Cînt priveşte ar­ticolele ce se vor fabrica, avem în vedere solicitările clienţilor noştri. Vom livra îndeosebi mo­bilă, fulare şi baticuri, produse me- IN CINSTEA CELEI DE-A XXV-a ANIVERSĂRI A REPUBLICII talurgice şi de cauciuc, etc., multe dintre ele fiind destinate exportu­lui. — Toate acestea, aşa cum de alt­fel se arată şi în documentele de partid, impun îmbunătăţirea pro­cesului tehnologic. Care conside­raţi că sunt principalele realizări dobîndite pină acum ? — Aş începe cu citeva cifre care fac cunoscut stadiul realizărilor I.I.II Olteniţa în perioada ce a tre­cut de la începutul anului şi până acum, respectiv trei trimestre. Bunăoară la producţia globală, faţă de indicatorii prevăzuţi, există un plus de 4.500.000 lei, la producţia marfă cu 5.500.000 lei, la benefi­cii de 300.000 lei pentru ca indica­torul productivităţii muncii să fie îndeplinit în proporţie de 106 la sută. Aceste succese ne dau cer­titudinea că sarcinile prevăzute pen­tru 1972 vor fi realizate cu peste 30 zile înainte de sfîrşitul anului. Reuşita de pină acum se datorează în primul rînd activităţii pline de responsabilitate desfăşurate de fie­care formaţie de lucru. Este me­ritul organizaţiei de partid care, în raport cu specificul muncii, a desfăşurat o bogată şi variată ac­tivitate politică ce şi-a găsit oglin­dire în susţinerea obiectivelor ur­mărite de acţiunea Minutul, Mili­metrul, Parametrul. In consecinţă se poate vorbi de înregistrarea unor rezultate bune pe linia folosirii tim- TR. POPESCU (Continuare în pag. a 3-a) Deşi ziarul nostru a semnalat de mul­tă vreme şi în repe- _ tate rînduri necesi-W i tatea unor măsuri V-* ^ hotărîte, totuşi a­proape toate tono­­matele şi maşinile _ de făcut cafea, din CQ judeţul nostru con­tinuă să stea imobi­le ? La Giurgiu şi­ Urziceni de exemplu, ro­tonomatele şi apara­t­­ele de făcut cafea * stau de cîţiva ani nereparate. Ce să mai spunem despre agregatele frigorifice? Tovarăşul de la acest birou lipseşte mereu. Are ceva? Are p? şefii... De»en a« FRED OBEN ADES­CU LA ŢESĂTORIA „DUNĂREANĂ" O nouă secţie a început să producă La ţesătoria „Dunăreană" din municipiului Giurgiu a fost dată în funcţiune, cu 15 zile înainte de termen, o nouă capacitate de pro­ducţie. Este vorba de ultima secţie de ţesături crude cu o capacitate de peste 10 milioane m.p. De men­ţionat este faptul că noua secţie este dotată cu echipament modern, corespunzător nivelului tehnicii mondiale, executat de întreprinderi constructoare de maşini din ţara noastră. Pină la sfîrşitul anului urmează să intre în funcţiune ultima secţie de finisaj cu o capacitate­a anuală de 30 milioane m.p. în felul acesta angajamentul luat de constructor şi beneficiar va fi îndeplinit şi de­păşit. i azi despre... Eficienţa economică a acţiunilor­ politice In repetate rânduri, organizaţiilor de partid li s-a cerut să acţioneze în aşa fel incit activitatea lor să se reflecte în producţii sporite, în îndeplinirea şi depăşirea sarcinilor de plan şi a angajamentelor asumate în în­trecerea socialistă. Formele şi modalităţile de acţiune sunt foarte diverse. În ceie ce urmează, ne-am propus să redăm numai citeva din efectele unor acţiuni poli­tice cu eficacitate practică. • Determinat de nişte considerente practice, Mihai Stănescu, secreta­rul comitetului comunal de partid Valea Argovei, şi-a propus şi a organizat o dezbatere la legumicultura, intitulată : „Cit se pierde dacă nu se recoltează la timp şi fără pierderi“. Demonstraţia s-a bazat pe calcule precise. Oamenii au pus capul in pâmînt cind au văzut că pierderile pot fi de ordinul tonelor. E drept, producţiile au fost bune , planul a fost depăşit la fasole cu 150 kg la nectar, la sfecla de zahăr cu 10 tone, la arpagic de pe 20 ha, s-a obţinut un venit supli­mentar de un milion lei. Dar acest lucru nu îndreptăţeşte cu nimic risipa de recoltă. lată de ce considerăm că o astfel de acţiune con­cretă are eficienţă în munca politică. — Noi ne-am ocupat sistematic de generalizarea experienţei po­zitive, ne spunea tov. Alexandru Barbu, preşedintele C.A.P. Mostiştea. Am acţionat in aşa fel încît metodele fruntaşilor să ajungă la cunoş­tinţa tuturor cooperatorilor. Şi rezultatele nu s-au lăsat aşteptate. Ne înscriem in acest an cu producţii bune. La sămînţa de lucernă, ajutorul de şef de fermă Radu Anghel a obţinut un spor de 50 la sută faţă de plan. Aceeaşi fermă a depăşit planul de fasole cu 680 kg. la hectar. Ferma nr. 1, unde munceşte Dumitru Dragomir, a realizat pe 18 hectare circa 60 tone sfeclă de zahăr la hectar. Recolte bune avem şi la grîu, porumb, floarea soarelui. Secretul il constituie acordul glo­bal. Toate culturile lucrate în acest sistem de retribuţie ne-au adus sporuri mari de producţii, şi deci o creştere substanţială a veniturilor cooperatorilor. La Chiselet, secretarul comitetului de partid din C.A.P., Ilie M. Gheorghe, ne vorbea cu patos despre efectul practic al dezbaterilor din adunările generale ale organizaţiilor de bază. Faptul că membrii de partid au discutat în principal modalităţile de realizare a sarcini­lor de plan, contribuţia fiecăruia la sporirea producţiei, realizările din acest an sunt mai apropiate de posibilităţile unităţii. Şi aici acordul global a revenit de mai multe ori în discuţie, specialiştii demonstrind practic căile de creştere a producţiei şi implicit a retribuţiei. Coope­ratorii Ilie Eftimie, Tudor Gheorghe, Marin Alexandru, Niculina Şte­fan se înscriu cu producţii în jurul a 10 tone ştiuleţi de porumb la hectar. Agitatorii din comuna Minăstirea au purtat numeroase discuţii cu cooperatorii asupra principalelor aspecte ale muncii în cîmp, la gră­dină şi în zootehnie. Secretarul comitetului de partid, Radu C. Radu, îşi exprima părerea că anul acesta toate lucrările au fost mai bine şi la timp executate. Dovada ? La recoltatul legumelor şi porumbului iau parte toţi cetăţenii comunei. Mijloacele de transport, care anul trecut dacă făceau două-trei drumuri din cîmp la magazie, efectuează acum cinci şi şase transporturi, iată, deci, ca fiecare acţiune politică, bine organizată şi orientată pe sarcinile principale poate avea efecte pozitive. Anul XXIV Mr. 7232 PROLETARI DtN TOATE ȚÂRIL8:M­k­l*VÂf­ ________________________________________________________________________________________________________________________________________________ ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN ILFOV AL P.C.R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN AZI, DUMINICA, CU TOATE FORŢELE LA STRÎNSUL, TRANSPORTUL ŞI DEPOZITAREA RECOLTEI DIN CÎMP _______________________________________________________ _________________________ După citeva zile capricioase, timpul este din nou frumos. Azi, duminică, organizaţiile de partid con­siliile populare, conducerile cooperativelor agricole şi ale I.A.S., specialiştii trebuie să acţioneze cu hotă­­rire pentru a mobiliza toate forţele de cooperatori, sa­lariaţi, tineri din sate, precum şi mijloacele de trans­port din comune la culesul legumelor, porumbului, sfeclei de zahăr, al viilor, să transporte in hambare şi la bazele de recepţie cantităţile de produse recol­tate in ultimele zile. COMUNIŞTII, DEPUTAŢII, TINE­RII UTECIŞTI SA FIE IN FRUNTEA ACtiUNILOR PENTRU STRINGEREA RECOLTEI LA TIMP ŞI FARA PIERDERI DIN ZORI ŞI PINA ÎN NOAPTE.­­ Paralel cu recoltatul, TREBUIE IMPULSIONATA MUNCA PENTRU TAIATUL ȘI STRINGEREA COCENI­LOR, INSILOZAREA FURAJELOR, ELIBERAREA DE UR­GENTA A SUPRAFETELOR DESTINATE PENTRU IN­­SAMINTARILE DE TOAMNA. MECANIZATORII, SEC­TIILE S.M.A. SA TREACA DE INDATA LA EFECTUA­­REA ARATURILOR PE TERENURILE ZVINTATE, LA SE­MĂNATUL ORZULUI, AL GRIULUI, CONFORM OR­DINELOR DE LUCRU. In această duminică in ajutorul cooperatorilor, a lucrătorilor din I.A.S. vin salariaţi din alte unităţi eco­nomice şi instituţii, elevi. Organele locale de partid şi de stat vor trebui să organizeze in cele mai bune condiţiuni munca acestor forţe. COOPERATORI, MECANIZATORI, LUCRATORI AI OGOARELOR, FACEŢI DIN ACEASTA DUMINICA O ZI SPORNICA DE MUNCA PE OGOARELE JUDEŢU­LUI ! MUNCA ÎN ACORD GLOBAL a stimulat creşterea producţiei, a creat condiţii pentru o mai bună organizare a producţiei şi a muncii * — La ora finalizării hotaririi adunării generale — Capriciile acestei toamne au stînjenit într-o oarecare măsură, strînsul şi înmagazinarea roadelor timpului. Cu toate acestea coope­ratorii şi mecanizatorii, elevii şco­lilor generale, au ieșit la strîngerea și depozitarea recoltei. Activitatea de un an de zile se materializează acum în­­miile de tone de produse depozitate Salt livrate la contract. In aceste zile de muncă intensă se departajează cei harnici de cei de­­lăsători, se desprind­ din masa coo­(Continuare in pag. a 3-a) RECOMANDĂRI ale colectivului central de îndrumare şi coordonare al lucrărilor agricole de toamna Colectivul central de îndrumare şi coordonare al lucrărilor agricole de toamnă a analizat stadiul activităţilor de sezon şi în funcţie de condiţiile climatice specifice acestei toamne, a stabilit o serie de măsuri în vederea unei mai largi concentrări de forţe umane şi mijloace tehnice la strîngerea recoltei şi efectuarea în­­sămînţărilor de toamnă. Au fost consultaţi academicieni, profesori, agronomi cu o îndelungată activitate şi bogată experienţă. S-a apreciat că, în general, datorită eforturilor mari ale ţăra­nilor cooperatori, mecanizatorilor şi specialiştilor care au lucrat şi în zilele ploioase s-au obţinut rezultate mai bune în ultima săp­­tămînă la strîngerea recoltei. Stadiul actual al lucrărilor şi îm­bunătăţirea vremii impun o şi mai largă mobilizare a tuturor for­ţelor şi folosirea mai deplină a maşinilor şi mijloacelor de trans­port, astfel ca într-o perioadă scurtă întreaga producţie să fie strînsă şi depozitată în hambare şi, totodată, să se însămînţeze integral suprafeţele prevăzute cu grîu, secară, şi orz. In acest scop, colectivul central a recomandate­a să se recolteze in continuare cu prioritate legumele, stru­gurii, fructele şi cartofii şi să se transporte zilnic toate cantităţile spre pieţele oraşelor, fabricile de conserve sau depozite. O grijă deosebită să se acorde recoltării cartofilor de sâmînţă, sortării şi depozitării lor corespunzătoare. — în zonele în care solul are multă umiditate şi nu poate fi însămînţat în perioada optimă, să se reamplaseze cultura griului după bune plante premergătoare. Pe terenurile cultivate cu legu­minoase şi care urmează a fi insămînţate cu grîu, îngrăşămintele cu azot să se aplice în perioada de vegetaţie pentru a se evita levigarea acestora. — s-a recomandat să nu se folosească norme mari de săminţă la hectar ci apropiate de limitele optime inferioare, asigurîndu-se aplicarea integrală a celorlalte măsuri agrotehnice. — colectivul central atrage atenţia asupra necesităţii tratării corecte a seminţelor, deoarece, în condiţiile de umiditate, din toamna tCont­.”.acre în parti 3 a) i PE ŞANTIERUL DE CONSTRUCŢII BUFTEA Sfecla de zahăr recoltată la C.A.P. Chiselet, Spanţov şi Mînăstirea este depozitată la baza de recepţie Dincolo de rezultatele bune continuă să dăinuie şi deficienţe • In primele trei trimestre din planul anual s-a realizat 82 la sută • Totuşi calitatea unor lucrări lasă de dorit • Să se aplice operativ măsurile adoptate de plenara Comitetului judeţean de partid în vederea realizării în termen a tuturor obiectivelor , întocmirea unui bilanţ asupra activităţii desfăşurate de către co­lectivul şantierului de construcţii Buftea relevă rezultate care pot fi cotate ca bune. Pledează în acest sens citeva fapte şi în primul rînd prezenţa unei cifre — 82 la sută care exprimă proporţia realizării indicatorilor de plan pe 1972 în pri­mele 9 luni ale anului. în această perioadă au fost executate diverse construcţii, parte dintre ele bucu­rîndu-se de aprecierea beneficiari­lor. Este vorba de hala Fabricii de vară, predată cu 30 de zile înainte de termenul prevăzut, de complexul (Continuare în pag. a 3-a) Dacă ar fi o regretabilă greşeală... L­a redacţie a sosit o scrisoare expediată de tov. Corneliu Pe­­trescu, fost salariat la C.A.P. Dărăşti. Iată, pe scurt, ce ne aduce la cunoştinţă : în luna iunie 1972, în urma unei boli, i s-a recomandat să se pre­zinte la Comisia de expertiză medicală a judeţului Ilfov, care a decis încadrarea sa în gradul I de invaliditate. Pe baza deciziei, C.A.P. Dărăşti i-a întocmit dosarul de pensionare şi l-a înaintat Oficiului de asigurări sociale şi pensii Ilfov. La 12 august, acest oficiu a emis Decizia nr. 21 235 stabilindu-i o pensie de 1 238 lei pentru invaliditate de gradul î, începind de la data de 1 iulie a.c. Pînă aici, toate bune. Numai că pensionarul nu a primit pină in prezent nici un ban... Din cercetările noastre la Oficiul de pensii reiese că această situa­ţie inadmisibilă este urmarea unei eronate înţelegeri a dispoziţiilor legale şi a omisiunii de a reţine că plata pensiei de invaliditate gr. I se face fără a se mai cere întreprinderii unde a lucrat pensionarul atestarea că acestuia i-a fost desfăcut contractul de muncă. Astfel, şeful serviciului pentru stabilirea pensiilor, Grigore Oncescu, a comis două flagrante greşeli : nu numai că a solicitat C.A.P. Dărăşti în mod inutil acest act, dar a întreprins această acţiune şi cu întârziere, abia spre jumătatea lunii septembrie. Apoi, deşi la 18 septembrie dovada a sosit la oficiu, abia peste 10 zile s-au întocmit şi expediat formele de plata pensiei pentru trei luni. Dacă ar fi doar o „simplă greşeală"... Dar, aici este vorba de ceva mult mai grav, care înseamnă, de fapt, birocratism. Excesul de corespondenţă al oficiului a însemnat pentru pensionarul Corneliu Pe­­trescu luni de aşteptare pînă cînd, în sfîrşit, pensia de 1 238 lei i se va achita lunar. Duminică 1 octombrie 1972 4 pagini 30 bani PROGNOZA VREMII Datorită pătrunderii unui aer de origine polară venit din nordul Europei pînă în sudul Peninsulei Balcanice, vremea în ţara noastră a fost umedă şi răcoroasă. Au că­zut ploi intermitente şi sub formă de averse, totalizînd în regiunile din sud-estul ţării peste 40 1/mp, în zona mun­toasă s-a semnalat lapoviţă şi ninsoare iar în Carpaţii Ră­­săriteni zăpada a atins un strat de 26 cm. înseminările produse în ul­timul timp în regiunile din nord-vestul ţării au determi­nat coborîrea temperaturii în cursul nopţii sub valoarea de minus 2 grade determinind formarea brumelor în aceste regiuni. 1— 5 OCT.­ Vreme în gene­ral frumoasă cu cerul varia­bil. Temperaturile cele mai scăzute vor fi cuprinse între 2 grade şi 8 grade, iar maxi­mele între 16 grade şi 18 gra­de. Ceaţă slabă dimineaţa. 6—10 OCT.: Vreme relativ călduroasă, cu cerul alter­nând între înnorări şi însem­­nări de scurtă durată. Preci­pitaţiile vor fi neînsemnate. Vîntul va predomina din vest şi sud-vest, fiind în general slab. Temperaturile minime vor fi cuprinse între 4 grade şi 12 grade, iar maximele în­tre 18 grade şi 23 grade. II— 19 OCT.­ Vreme fru­moasă cu cerul variabil, mai mult senin. Pe alocuri dimi­neaţa se va semnala ceaţă. Temperaturile minime vor marca o scădere uşoară, fiind cuprinse între 2 grade şi 5 grade, iar maximele vor oscila între 19 grade şi 25 grade. Pe alocuri se va produce brumă. 20—26 OCT.: Vremea va deveni în general umedă Şi se va răci. Cerul va fi înno­rat. Vor cădea ploi temporare şi burniţe. Temperaturile mi­nime vor fi cuprinse între 3 grade şi 6 grade, iar maxi­mele între 9 grade şi 14 gra­de. 27—31 OCT.­ Vreme în curs de încălzire uşoară. Cerul va fi variabil mai mult noros. Se vor semnala ploi locale şi burniţe. Temperaturile minime vor fi cuprinse între 5 grade şi 10 grade, iar maximele în­tre 14 grade şi 20 grade. Di­mineaţa şi seara se va pro­duce ceaţă. D. BACINSCHI • Schimbări în mersul unor trenuri Cu începere de la 1 octombrie ora 0,01 va intra în vigoare va­rianta de iarnă a mersului tre­nurilor de călători, pe secţiunii de circulaţie Bucureşti — Con­stanţa — Mangalia şi Medgidia - Tulcea. Trenurile care vor circu­la pe aceste linii sunt cele pre­văzute în orariile valabile de­­ 28 mai 1972, de la pagin 404—407 inclusiv și la pagina 41. Orarul pentru restul trenurilo rămine neschimbat.

Next