Steaua Romaniei, 1878 (Anul 2, nr. 1-143)
1878-04-22 / nr. 88
M 88 ABONAMENTE la Iași, un an.........................................24 lei Trei luni................................................7 . Pentru străinătate se adaugă portul. Redacţiunea şi Administraţiunea se află în casele Mavrocordat, Strada Lăpuşnenu Un exemplar 10 bani ANUNCIURI Rândul sau locul în pagina IV . . . .15 bani Inserțiunî și reclame, rândul.................25 „ Scrisori nefrancate se refusă. Sambatd 22 Aprilie 1878• STEAUA ROMÂNIEI SERVICIUL TELE(#A£I£ « T E I, E 1 (Agenta Roma, zila«. In can^^îSSî^utaților, ministri Cairoli si Corti desmint vuetele relative la pretinsele comunicări a guvernului englez. Corti zice că purtarea guvernului italian va remînea totdeauna pre cît se va putea streină la complicaţiunele ce pot avea loc. Paris, 2 Mai. „Monitorului Universal " i se telegrafiează din Londra că Germania înarmează într’un mod formidabil ţermurile marei de Nord şi a Balticei, unde aşează baterii de mare calibru. Constantinopole, 2 Mai. Poporaţiunea câtorva districte din vilaietale Scutari şi Albania, au trimis puterilor o protestaţie contra aneximei lor la Muntenegru. Se semnalează încăierări noue în Tracia, între Ruşi, Bulgari şi Musulmani. înainte de plecare marele duce Nicolai, au adresat principilor României, Serbiei şi Muntenegrului o depeşă prin care le mulţumeşte pentru concursul dat de armatele lor. Ruşii s-au reînnoit cerererea de a se evacua grabnic cetăţile Şumla, Varna şi Batum. Turcii însă nu par a se grăbi de a le satisface această cerere. O parte din forţele ruse de la San-Stefano se va retrage săptămâna viitoare îndrept spre fortificaţiunile de la Ceatalgea. Se trimit ajutoare russe spre Bulair, Viena, 2 Mai. „Corespondenţei Politice“ i se comunică din Constantinopole cu data de 2 Mai : „Negocierile dintre Poartă şi generalul Totleben, relative la evacuarea cetăţilor Batum, Şumla şi Varna, continuă încă, dar sînt pănă acum fără nici un rezultat. Savfet-paşa au declarat că nici Ruşii nu au executat pănă acum într’un mod complect stipulaţiunile tractatului de la San-Stefano. Cu toate aceste Poarta au trimis pe generalii de brigadă Osman şi Nehad cu misiune la comandanţii din Batum ; scopul acestei misiuni nu este încă bine cunoscut. „Saad-Edin şi Sadin sunt trimişi la Scutari ca membri în noua comisiune mixtă pentru delimitarea fruntariilor. „Totleben au reînceput, cu comandantul flotei engleze, negocierile relative la retragerea simultanee. „Corespondenţa Politică“ publică o scrisoare din Petersburg care spune că în ziua de 28 Aprilie s’au ţinut sub prezidenţa Ţarului un mare consiliu de miniştrii, care au luat importante rezoluţiuni de natură împăciuitoare. Aceeaşi scrisoare adaoge că în adever Cabinetul din Petersburg este gata a lua o nouă iniţiativă pentru a începe cu cabinetul din Londra negoțieri relative la chestiunea congresului. Aceste negoțieri ar fi bazate pe concesiuni mai largi decât înainte. Constantinopol 2 Mai. General Chayerpaşa este numit ambasador otoman la Petersburg , Suleiman-bey consilier de ambasadă. D. Labanoff este numit ambasador rusesc la Constantinopole. Ruşii ocupă Pravadi, localitate situată între Şumla şi Varna. La Varna mai sint incă vreo douăzeci de batalioane de Turci , şi tot atâtea sânt si la Şumla. Astăzi se va ţinea la Seraschierat un consiliu pentru organizarea armatei de aparare. Bucureşti, 27 Aprilie. „Monitorul“ publică decretul prin care se fixază repartiţiunea contigentului de 8.000 omeni după tabloul anexat. Sub-repartiţia se va face de consiliile de revizie cari vor lucra de la 25 Aprilie şi pănă la 25 Mai. Contigentul districtului Brăila este de 253omeni, acel al comunei de 117; contigentul dist. Covurlui de 4375meni, acel al comunei Galaţi de 119 ; contigentul districtului laşi este de 373 dmeni acel al comunei laşi de 131 6meni. Se publică asemenea decretele prin care se numesc pe domnii locotenent Hepites şi doctor Craciuneanu membrii in consiliul de revizie la Brăila ; pe d. colonel Dimitrescu şi doctor Tachiano membrii in consiliu de revizie pentru Covurlui ; şi pe domnii maiori Leca şi Gărleanu şi doctorii Fleischlein şi Plohn membrii in consiliul de revizie pentru districtul şi oraşul Iaşi. Foaia oficială mai publică şi o circulară a ministrului de resboiu, care dă detailuri relative la consiliile de revizie. Anul 11 Iaşi, 20 Aprilie 18ÎS. DIN TIMPUL ANTIC „Nu credeţi ca puterea lui actuala este neperitoare ca a unui Zeu : mulţi îl uresc mulţi se tem de dînsul, mulţi îl invidieză, şi aceasta chiar dintre aceia care au aerul de a-i fi plecaţii lui supuşi. Negreşit, aceasta nu se arată pe faţă, fiindcă esisteţiunea şi nepăsarea voastră nu le ofere un razim. Acestei urmări însă trebuie să-i puneţi un capăt, fiindcă vedeţi bine unde tind scopurile lui şi cum nu este mulţumit cu ceea ce au câştigat deja, ci se întinde din ce în ce mai mult. Voi însă staţi la îndochi şi ţineţi minele în sin, pe cînd el va împresoară pretutindine şi din tote părţile. „Cînd aveţi să faceţi în sfârşit aceea ce trebue să faceţi ? Cînd va fi nevoe, ziceţi voi. Dar cum să chiamăşre ceea ce se întîmplă acum ? Eu cel puţin cred că pentru omeni liberi nu este mai mare nevoe decît ruşinea de faptele lor. Sau nu cumva voiţi să mergeţi în piaţă şi să vă întrebaţi unul pe altul, ce mai este nou ? Pote să fie ceva mai nou decit că un Macedonean face pe stăpînul printre Eleni ?“ Ultima prefacere a lucrurilor a aratat deja că nu a vorbit astfel un respresentant al Europei occidentale, înainte de intrarea Rușilor în Romănia sau după căderea Plevnei, sau după luarea Sofiei sau cu ocasiunea apropierei lor de Marea Egee sau de Dardanele. Nu, delegatul Demosthenes au fost acela care a apostrofat astfel pe poporul atenian în anul 352 în. de Chr., în timpul resboiului sacru. Onorabilii Tebani chiamaseră pe regele Macedoniei ca protectorul religiunei şi al fundaţiunilor pidse în contra Foceenilor, prădători de temple, şi evlaviosul rege Filip interveni în interesul religiunei şi al umanităţei. In locul nelegiuiţilor Foceeni, intră în federaţiunea greacă cucernicul rege Filip, pe când Foceenii trebuiră să fugă in streinătate sau fură făcuţi sclavi. Cuvântarea delegatului Demosthene rămăsese fără resultat. într’un mod nu mai puțin convingător, dar earăși fără efect invită el pe compatrioții sei la apararea cetăței Olints din peninsula ChaLadică, pe