Steaua Romaniei, 1878 (Anul 2, nr. 1-143)
1878-06-11 / nr. 129
STEAUA ROMÂNIEI. ȘTIRI DIN STREIE AXATE. f f £ 1- " ** — Genii ani a. — .Măsurile de rigore continuă aici contra socialiştilor. O depeşă anunţă arestarea la Bannen, „pentru delict contra ordinei publice“ a d. lui Hasselmann unul din şefii cei mai însemnaţi ai acestui partid. Guvernul prusian se întemeezâ pe întărâtarea de care e însufleţită acum o parte din populaţie contra socialiştilor spre a isbuti în alegeri. Dar spiritul de reacţiune care pare că domineaza acum ar pute folosi mai cu samă partidului centrului şi ultramontanilor, ceea ce n’ar conveni de felia cancelariului imperiului. O scrisore adresată din Berlin „Corespondenţei politice“ chiar zice că„ principele cancelar nu gîndesce nici cît de puţin să întreprindă o campanie contra partidului naţional-liberal, şi că niciodată principele Bismark nu va ajuta la crearea unei majorităţi conservatore.“ Cu tote acestea se ştie că disolvarea Reischstagului au fost oficial motivată pe împotrivirea trecută şi pe împotrivirea presumată a naţionalilor liberali la legile excepţionale proiectate contra socialiştilor. Partidul naţional-liberal au fost piedica pe care disolvarea pare a fi avut de scop a o înlătura, și revenirea lui în număr însemnat în Reischstag, ar îngreuia punerea în practică a politicei de represiune ce voesce să urmeze guvernul. In realitate, cancelaria imperială se află pusa între doue stînci. De va fi majoritatea în viitorul parlament liberală, ea va face probabil opoziţie la măgurele preventive proiectate contra socialiştilor, şi va admite numai măsuri represive. De va fi conservatore, va ataca legile din maiu şi va voi să pună un capăt luptei contra Bisericei romane. Italia. Corespondentele din Roma anunţă resoluţiunea luată de guvernul italian în privinţa tractatului de comerţ cu Francia. Italia refuză de a consimţi la o nouă prorogare a tractatului acum în vigoare, şi arată că nu este cu putinţă decât o prorogare a tratatului de navigaţie. Aşa, cât vor ţinea negoţierile ce s’ar putea deschide şi pănă ce nu vor avea de rezultat încheerea şi ratificarea unui tratat, productele Franciei vor fi supuse la intrarea lor în Italia, la taxele statornicite prin tariful general italian , tarif care supune mărfurile franceze la un tratament mai puţin favorabil decât acela care-i asigură tarifele convenţionale, productelor similare ale celorlalte naţiuni. Serbia, Intr’o scrisore, adresată din Belgrad, cu data de 12 Iunie, „Corr. politice“, se zice că, in timpul oficiului funebru, celebrat in ziua de 11 Iuiie cu ocazia aniversarei a zecea a morţei tragice a princirpelui Mihail, s’au produs un incident supărăcios : archiepiscopul de Belgrad, care celebra, au pus din erore numele principelui Milan, in locul aceluia al principelui Mihail. Principele Milan, consternat, au desi a ; . 7 tituit imediat pe archiepiscop din funcţiune. MEMORIUL ALIANTIEI ISRAELITE. .1 . ■ • ' ;T : * i ■ * » *f adresat membrilor congresului din Herlin. Sunt şese-spre-tlece luni de cînd delegaţii israeliţilor din tote ţerile universului se adresau la conferenţa europeană întrunită la Constantinopole şi-i cereau se pună un capăt regimului apăsător la care sunt expuşi israeliţii în România şi Serbia, şi să asigure acelora din provinţiile Turciei, a cărora soria avea să fie regulată prin conferenţa, egalitatea civilă şi politică, reclamată de toţi nemulsumanii. Sunteţi întruniţi astă-cji spre a începe din nou opera conferenţei din Constantinopole. Representanţi ai marilor puteri ale Europei, sunteţi chiamaţi spre a stabili în Europa orientală un regim sub cari populaţiile de rase şi credinţe diverse, vor trăi în pace unii cu alţii. Europa n’ar pute concepe o pace care să nu fie întemeiată pe respectul marilor principii ale dreptului public : egalitatea omenilor intre ei, libertatea credinţelor religiose. Necesitatea de a scrie în constituţiunea ţerilor orientale, că credinţa religiosa nu pote fi pentru nimine o causa de inferioritate socială sau politică, este impusă prin legea civilisaţiunei. Ea este încă mai mult impusă prin trebuinţa de a suprima periculul unor conflicte permanente între populaţii de rase şi religiuni diverse. Tractatele din 1856 şi 1858 au avut de scop de a garanta aplicarea acestor principii în Romănia şi Serbia , dar insuficienţa stipulaţiilor acestor tractate au permis de a li se falsifica spiritul şi de a emite contra israeliţilor din aceste doue ţeri o serie de legi restrictive. In Serbia, ei fură succesiv isgoviţi de la ţară şi din cele mai multe oraşe, excluşi din tote funcţiunile şi reduşi la mizerie. Lipsirea de drepturile lor cele mai preţiose nu-i scuteste de nici o sarcină. Ei sunt supuşi, ca şi Serbii, la impozit ; ca şi dînşii, sunt datori să facă serviţiul militar. In resboiul din urmă, ei au crezut că vor triumfa prin patriotism de nedreptatea ţerei lor cătră dînşii. Ei s’au luptat vitejesce*] şi au amestecat, pe câmpurile lor de bataie, sîngele lor cu acela al compatrioţilor lor. Daca sacrificiile lor au meritat oarecari cuvinte bine-voitore din partea ministrului de interne, în sinul marei scupcini din 1877, starea lor, nu sau schimbat nici într’un chip. In deşert, cu ocasiunea convenţiunei încheiate, în 1877, între Serbia şi Turcia, acesta din urmă au reclamat pentru dînşii drepturile ce cu cerbicie li fuseseră retusate. Sub un asemine regim, minierul lor au scăzut de atunci pe jumătate. Ei se află necurmat, în frecari oraşe, sub ameninţarea edictelor de expulsiune. — In Romănia, starea israeliţilor, prea numeroşi, este încă şi mai înspăimîntâtore. De doi ani, ei sunt lasaţi acolo în prada celei mai crude persecuţii. Mai în fiecare an, Europa este mişcată la istorisirea rescelelor, a omorurilor, a jafurilor sau a isgonirilor cu gramada, ale cărora victime sunt ei. Pe lingă aceste violenţe au venit să se mai adaugă cu gramada persecuţiunea legală cu un şir de legi cari exclud pe jidani din tote ocupaţiunile, din tote carierele liberale, din tote funcţiunile publice şi din numerose ramure de comerţ, împiedecând pănă şi liberul exerciţiu al cultului religios, căutând prin tote mijlocele putinciose de a-i aduce în mizerie şi de a-i înjosi. (!?) In deşert puterile garante, sprijinite pe art. 46 din convenţiunea de Paris, care acorda jidanilor români drepturile civile, cel puţin, reclamau contra acestei politice funeste şi barbare. Nu s’au ţinut nici o samă nici de părerea, nici de reclamaţiunile lor. Romănia, fără milă pentru israiliţi, are cu tote acestea într’înşii nişte supuşi devotaţi mtiicei, folositori desvoltărei comerţului şi industriei, capabili de a se înălţă şi de a onora ţara lor în carierile liberale. (sic)—In ultimul resboiu, serviciile făcute de dînşii în ambulanţe, în spitale, purtarea lor pe cîmpurile de batae, le-au atras distincţiuni publice din partea suveranului ; şi totuşi, lucru nealurit, legi, şi acum de curînd şi o hotărîre a unei curţi de justiţie**) declară că aceşti jidani, cari s'au varsat sîngele lor pentru gloria ţerei lor, nu aparţin nici-unei naţionalităţi, nu au nici-o patrie. *) Acestă împrejurare, adecă presenţa israeliţilor, în orecare numfir mai însemnat, în şirurile oştiresârbesci, ne esplica pentru ce batalioine întregi au aruncat armele şi au luat fuga numai la vederea duşmanului. **) Autorii memoriului vocec sa faci aluaiono, precum so pare, la ultima sentență dată de sect. 111 a trib. de lași, publicată lurul 113 al «Stelei /ioni.» [Nota lUdară |