Steaua Romaniei, 1878 (Anul 2, nr. 1-143)

1878-01-24 / nr. 17

M 17 Marti, 21 Ianuarie 1878. Anul IL Redactiunea si Adm­in .y^jtini portul. ANUNCI * M­­asei« Maurocordat, Strada Lăpușnenu.— ABONAMENTE*- 1° Un an ^4 lei. l’f'l luni 7 lei. Pentru ifrAintWat* »e ndaof» locul în pagina IV 15 bani.—Inserţiun­i și reclame riadul 25 baul.—Scrisori nefrancate se ref­usă — JJ N ESEMPLAR 10 BANI­ Iaşi, 23 Sgomote sinistre încep earăşl a circula. Se zice că guvernul rusesc ar fi luat in Basarabia ndistră m­esurî administra­tive contranî stipulaţiunilor convenţiu­­nel încheiate cu acest imperiu, şi că la reclamaţiunile guvernului nostru, cel rusesc ar fi respuns că nu va retrage mesurile sale de vreme ce are intenţia de a anexa Basarabia. Se zice că D. Cămpineanu ministru de finanţe s-ar fi dus la Berlin cu o scrisoire autografă din partea M. S. Ca­­rol I cătră M. S. împăratul Wilhelm­, prin care imploră mijlocirea acestuia pentru ca Ru­sa să nu ne iae Basa­rabia. Se zice că Rusia voeşte cu ori­ce preţ să ne iae îndărăpt Basarabia pen­tru motivul ca, resbelul actual fiind con­­tra-partea resbelului din Crimeea, tre­­bue să aibă de rezultat anularea în to­tul a tractatului de Paris care a fost făcut numai în dauna Rusiei , şi pentru motivul că m­ondrea M. S. Ţarului cere ca el să transmită moştenitorilor sei tote provinciile moştenite de el însuşi de la tatăl seu, pentru ca să nu se zică în istoria Rusiei că el a fost singurul Ţar care a perdut provincii prin resbel. Se zice că mai mulţi ingineri Romîni şi Ruşi ar fi măsurîn­d în acest moment întinderea Basarabiei româneşti şi acea a Dobrogei în scop de a pregăti ba­zele pe cari sar face un schimb. Aceste sgomote, apoi, par a fi con­firmate prin temerile exprimate de D­D. Brătianu şi Cogălniceanu în şedinţa din 18 curent a camerei deputaţilor în cu­vintele următore : ,, Dec­i­ zeu ca sacrificiile făcute de „tiara pana in acest moment sa fie sin­gurele ce va fi avut a suporta in resbo- 9­iul de faliau. Nu mai remîne dar îndoială ca o di­ficultate greu de rezolvit există între guvernul romîn şi cel rusesc. Nu mai remîne îndoială că o primejdie stă a­­tîrnată deasupra capetelor nostre. Spe­răm încă că guvernul nostru va ave destul curaj, destulă hotărîre, şi destulă îndemânare pentru a o învinge. Nu cunoştem planul guvernului nos­tru. Credem, însă, şi sperăm că nimine la noi nu se gîndeşte la o cedare de bună voe a Basarabiei. Căci, pe deo­parte, o cedare de bună voe nu se pote face, dupa art. 2 al. 1 din Constitu­­ţiune, de cît numai de o Constituantă sub pedepsă de nulitate ; era, pe de altă parte, nici guvernul şi parlamentul ac­tual, nici o constituantă, nu credem că ar consimţi să lovescă cu atîta nesoco­tinţă în interesele cele mai vitale ale ţerei. Nu ar rămîne, deci, altă alter­nativă Rusiei decît să ne iae Basara­bia cu forţa. Cu tote aceste noi credem că este un mijloc prin care să ne rezolveze a­­cestă chestiune cu mulţumirea atît a Ru­siei cît şi a Romînieî. Mai mult decît atîta, credem că este un mijloc prin care să căpătăm chiar Basarabia Ru­­sască pe lîngă cea pe care o avem as­tăzi, şi acesta în deplină satisfacţiune a Rusiei Iată mijlocul : România are dreptul de a cere astăzi de la Turcia o despăgubire mare de răsboiu, care să fie proporţională nu numai cu sacrificiile efective făcute de noi, dar cu rolul deciziv ce am jucat în faza critică a răsboiului actual. In preliminările de pace ce sar fi subscris la Adrianopoli s'a şi admis ca Romî­­nia să aibă o despăgubire teritorială în­­destulătoire. Ei bine, acesta despăgubire teritorială pentru a fi îndestulătore, adică proporţionata cu rolul nostru în răsbo­­iul actual, nu pote să aibă loc numai în Dobrogia. Sa cerem mai bine de la Turcia o provincie de pe coista meri­dională a mărei Negre, care să aibă o valoire mult mai mare decît Basarabia întreigă. Să dăm acestă provincie Rusiei, şi ea să ne deie în schimb Basarabia rusască întregă, renunţând tot­odată la drepturile ce crede că ar avei asupra Basarabiei româneşti de astăzi. Prin o astfel de transacţiune, intere­sele şi onoirea Rusiei ar fi pe deplin satisfăcute. Căci, în schimbul ambelor Basarabii ea ar capa­ta un teritoriu de mai multă valoire tocmai în regiunile în care are mai mult interes să se întindă, pentru a da sbor comercialul seu, și pentru a pune stapînire pe marea Ne­­gră; dra, pe de altă parte, ondrea Ru­siei ar fi salvată prin aceea că noi am stăpîni ambele Basarabii, nu în puterea unui tractat ofensator pentru Rusia pre­cum a fost acel de la Paris din 1856, ci în puterea unui tractat forte onora­bil pentru dînsa, încheiet între ea şi România. O astfel de regulare ar muri şi mai mult gloria realului şi cavaleres­cului nostru aliat M. S. Alexandru II, ar stabili între ambii aliaţi una din cele mai durabile şi mai sincere amiciţii, şi ar face ca Romănia să datorască o veci­­nică recunoştinţă Rusiei. Este de prisos a spune cîte folose am câştiga şi noi sub tote punctele de vedere prin o astfel de transacţiune , e de prisos căci fie­care le presimţite. De aceea nu ne îndoim că Ministerul român care ar isbuti în negociarea a­­cestei afaceri, şi care sar prezenta cu­­ un astfel de rezultat înaintea parlamen­tului sau a constituantei, nu numai că ar ave cu sine unanimitatea mandata­rilor naţiune!, dar ar fi aplaudat de to­­ta suflarea rom­ânească. Repetăm încă odată că nu cunoiştem planul guvernului nostru. Am dori, însă.

Next