Steaua Romaniei, 1878 (Anul 2, nr. 1-143)

1878-04-22 / nr. 88

M 88 ABONAMENTE la Iași, un an.........................................24 lei Trei luni................................................7 . Pentru străinătate se adaugă portul. Redacţiunea şi Administraţiunea se află în casele Mavrocordat, Strada Lăpuşnenu Un exemplar 10 bani ANUNCIURI Rândul sau locul în pagina IV . . . .15 bani Inserțiunî și reclame, rândul.................25 „ Scrisori nefrancate se refusă. Sambatd 22 Aprilie 1878• STEAUA ROMÂNIEI SERVICIUL TELE(#A£I£ « T E I, E 1 (Agenta Roma, z­il­a«. In can^^îSSî^utaților, ministri Cairoli si Corti desmint vuetele relative la pretinsele comunicări a guver­nului englez. Corti zice că purtarea guver­nului italian va remînea tot­deauna pre cît se va putea streină la complicaţiunele ce pot avea loc. Paris, 2 Mai. „Monitorului Universal " i se telegrafiează din Londra că Germania înarmează într’un mod formidabil ţermu­­rile marei de Nord şi a Balticei, unde a­­şează baterii de mare calibru. Constantinopole, 2 Mai. Poporaţiunea câtor­va districte din vilaietale Scutari şi Albania, au trimis puterilor o protestaţie contra anexi­mei lor la Muntenegru. Se semnalează încăierări noue în Tra­­cia, între Ruşi, Bulgari şi Musulmani. înainte de plecare marele­ duce Nicolai, au adresat principilor României, Serbiei şi Muntenegrului o depeşă prin­ care le mul­ţumeşte pentru concursul dat de armate­le lor. Ruşii s-au reînnoit cerererea de a se evacua grabnic cetăţile Şumla, Varna şi Batum. Turcii însă nu par a se grăbi de a le satisface această cerere. O parte din forţele ruse de la San-Stefano se va retrage săptămâna viitoare înd­rept spre fortificaţiunile de la Ceatalgea. Se trimit ajutoare russe spre Bulair, Viena, 2 Mai. „Corespondenţei Politi­ce“­ i se comunică din Constantinopole cu data de 2 Mai : „Negocierile dintre Poartă şi generalul Totleben, relative la evacua­rea cetăţilor Batum, Şumla şi Varna, con­tinuă încă, dar sînt pănă acum fără nici un rezultat. Savfet-paşa au declarat că nici Ruşii nu au executat pănă acum în­tr’un mod complect stipulaţiunile tractatu­lui de la San-Stefano. Cu toate aceste Poarta au trimis pe generalii de brigadă Osman şi Nehad cu misiune la comandanţii din Batum ; scopul acestei misiuni nu­ es­te încă bine cunoscut. „Saad-Edin şi Sadin sunt trimişi la Scu­tari ca membri în noua comisiune mixtă pentru delimitarea fruntariilor. „Totleben au reînceput, cu comandantul flotei engleze, negocierile relative la retra­gerea simultanee. „Corespondenţa Politică“ publică o scri­soare din Petersburg care spune că în ziua de 28 Aprilie s’au ţinut sub prezidenţa Ţarului un mare consiliu de miniştrii, ca­re au luat importante rezoluţiuni de na­tură împăciuitoare. Aceeaşi scrisoare ada­oge că în adever Cabinetul din Petersburg este gata a lua o nouă iniţiativă pentru a începe cu cabinetul din Londra nego­­țieri relative la chestiunea congresului. Aceste negoțieri ar fi bazate pe conce­siuni mai largi decât înainte. Constantinopol 2 Mai. General Chayer­­paşa este numit ambasador otoman la Pe­tersburg , Suleiman-bey consilier de am­basadă. D. Labanoff este numit ambasa­dor rusesc la Constantinopole. Ruşii ocupă Pravadi, localitate situată în­tre Şumla şi Varna. La Varna mai sint incă vre­o douăzeci de batalioane de Turci , şi tot atâtea sânt si la Şumla. Astăzi se va ţinea la Serasch­ierat un­­ consiliu pentru organizarea armatei de a­­parare. Bucureşti, 27 Aprilie. „Monitorul“ pu­blică decretul prin care se fixază reparti­­ţiunea contigentului de­­ 8.000 omeni după tabloul anexat. Sub-repartiţia se va face de consiliile de revizie cari vor lucra de la 25 Aprilie şi pănă la 25 Mai. Contigen­­tul districtului Brăila este de 253­­omeni, acel al comunei de 117; contigentul dist. Covurlui de 437­­5meni, acel al comunei Galaţi de 119 ; contigentul districtului laşi este de 373 dmeni acel al comunei laşi de 131 6meni. Se publică asemenea decretele prin care se numesc pe domnii locotenent Hepites şi doctor Craciuneanu membrii in consiliul de revizie la Brăila ; pe d. colo­nel Dimitrescu şi doctor Tachiano mem­brii in consiliu de revizie pentru Covur­­lui ; şi pe domnii maiori Leca şi Gărleanu şi doctorii Fleischlein şi Plohn membrii in consiliul de revizie pentru districtul şi oraşul Iaşi. Foaia oficială mai publică şi o circula­ră a ministrului de resboiu, care dă detai­­luri relative la consiliile de revizie. Anul 11 Iaşi, 20 Aprilie 18ÎS. DIN TIMPUL ANTIC „Nu credeţi ca puterea lui actuala este neperitoare ca a unui Zeu : mulţi îl uresc mulţi se tem de dînsul, mulţi îl invidieză, şi aceasta chiar dintre aceia care au aerul de a-i fi plecaţii lui supuşi. Negreşit, a­­ceasta nu se arată pe faţă, fiind­că esiste­­ţiunea şi nepăsarea voastră nu le ofere un razim. Acestei urmări însă trebuie să-i pu­neţi un capăt, fiind­că vedeţi bine unde tind scopurile lui şi cum nu este mulţumit cu ceea ce au câştigat deja, ci se întinde din ce în ce mai mult. Voi însă staţi la în­­dochi şi ţineţi minele în sin, pe cînd el va împresoară pretutindine şi din tote părţile. „Cînd aveţi să faceţi în sfârşit aceea ce trebue să faceţi ? Cînd va fi nevoe, ziceţi voi. Dar cum să ch­iamă­şre ceea ce se în­­tîmplă acum ? Eu cel puţin cred că pen­tru omeni liberi nu este mai mare nevoe de­cît ruşinea de faptele lor. Sau nu cum­va voiţi să mergeţi în piaţă şi să vă în­trebaţi unul pe altul, ce mai este nou ? Po­te să fie ceva mai nou de­cit că un Mace­donean face pe stăpînul printre Eleni ?“ Ultima prefacere a lucrurilor a aratat deja că nu a vorbit astfel un respresentant al Europei occidentale, înainte de intrarea Rușilor în Romănia sau după căderea Plev­­nei, sau după luarea Sofiei sau cu ocasi­­unea apropierei lor de Marea­ Egee sau de Dardanele. Nu, delegatul Demosthenes au fost acela care a apostrofat astfel pe po­porul atenian în anul 352 în. de Chr., în timpul resboiului sacru. Onorabilii Tebani chiamaseră pe regele Macedoniei ca pro­tectorul religiunei şi al fundaţiunilor pidse în contra Foceenilor, prădători de temple, şi evlaviosul rege Filip interveni în inte­resul religiunei şi al umanităţei. In locul nelegiuiţilor Foceeni, intră în federaţiunea greacă cucernicul rege Filip, pe când Fo­­ceenii trebuiră să fugă in streinătate sau fură făcuţi sclavi. Cuvântarea delegatului Demosth­ene ră­măsese fără resultat. într’un mod nu mai puțin convingător, dar earăși fără efect in­vită el pe compatrioții sei la apararea ce­­tăței Olint­s din peninsula ChaLadică, pe

Next