Steaua Romaniei, 1878 (Anul 2, nr. 1-143)

1878-05-04 / nr. 98

M 98 ABONAMENTE In Iasi, un an.........................................24 lei Trei luni.................................................? » Pentru străinătate se adaogă portul. Joi 4 Mai 1878. Anul !!• STEAUA ROMÂNIEI Redacţitmea şi Administratiunea află provesnrrn la Tip. TriHnmnlui Rom­ln Un esemplar 10 bani ANUNCIURI Rondul sau locul în pagina IV . Inserțiunî și reclame, rândul . . Scrisori nefrancate se refusă. . 15 ban! • n TELE£JR SERVICIUL STELEI RON­ f» (Agenta B(tka r^-VTR^ # Viena, 14 Mai. In camera depnte^W, presiden­­tul Consiliului, Principele Auersperg, respung­ând la o Interpelare privitoare la pretinsa Intrare a oş­­tirei austriace in Bosnia şi Herţegovina, zice că po­litica guvernului n’au suferit nici-o schimbare. „Guvernul, continuă principele, nici­odată nu va considera cestiunea Bosniei şi a Herţegovinei dintr’un alt punt de vedere de cît din acela al ne­cesităţii de a lucra cu totă energia, pentru a do­­bîndi o soluţiune care să înfăţoşeze garanţii contra repeţirei periodice a împrejurărilor de faţă, şi ca­re să potă feri monarchia de neajunsurile şi îngri­jirile ce resultă din aceste împrejurări. Guvernul n’au avut nici­odată intențiunea de a scote aceasta cestiune d­in apreciarea congresului, care în întâia linie este chiamat de a regula definitiv lucrurile din Orient. Guvernul nu aspiră de a dobîndi o so­luţiune prin cooperarea cu o singură putere. Şti­rile pe cari se întemeeză interpelanţii şi combina­­ţiunile cari le deduc din aceste ştiri sunt absolut neadevarate. Bucuresci, 14 Mai. Camera au continuat desbate­­rea asupra proiectului de lege care autoriza pe gu­vern de a cumpăra postavul necesar din fabrica d-lui Alcaz de la Neamţ. Senatul n’au ţinut nici astă­­li şedinţă. 1Pera, 14 Mai. Contractul pentru avansul celor 700.000 livre Sterlinge s’au subscris ieri. Intere­sele sunt de 12 la sută, comisiune 2 la sută; im­­prumutul acesta este garantat în venitul vămilor pe cinci-spre-z ece luni. — Principele Labanoff au sosit. Corniţele Zichy au prânzit astă-zi la Sultana, Londra, 14 Mai. Disbaterea asupra interpela­ţiilor făcute în camera comunilor şi acea a lorzi­lor în privinţa aducerei în Europa a trupelor in­diene s’au fixat pe Luni.—Generalul Gordon este numit Guvernator şi comandant suprem la Malta, Pesta, 14 Mai. Camera discută proiectul rela­tiv la modul acoperirei creditului de 60 milione. Presidentul consiliului, d. Tisza, refusă de a întră în amănuntele stipulaţiunilor tratatului de San- Stefano, cari sunt in contradicţiune cu interesele Austriei. Presidentul adaoge că tratatul acesta cuprinde stipulaţiuni cari nu se pot împaca cu in­teresele monarhiei, şi acesta atât în cea ce pri­veşte puntele tratatului cari se raportă la partea răsăriteană cât şi la cea apusană a peninsulei Bal­canice. Guvernul nici­o­dată n’au avut gândul de a adera la aceea ce s’ar pute face la răsăritul Bal­canilor prin ocupaţia cu titlul de compensaţie a teritoriilor de la apusul acestor munţi. Guvernul continuă de a spera că se va pute ajunge la o so­luţiune printr’un congres şi este dispus a lucra. In cas când acesta n’ar isbuti, în înţelegere cu pu­terile cari urmăresc în soluţiunea cestiunei ori­entale acela­şi scop ca şi Austria. Ministrul declară neadeverat sgomotul că refu­giţii bosniaci vor fi escortaţi în patrie de cătră oş­tirea austriacă. „Ministrul de externe,­­Uce­d- Tisza, negoţiează în această privinţă cu Turcia. Guvernul va lua disposiţiunile sale de se va pune în înţelegere cu Turcia. In ori­ce caz nu va face nimica care să potă provoca opunerea celor­l­alte puteri. Gu­vernul este informat de mişcările trupelor din Ro­mânia, dar nu crede că aceste mişcări ar fi în con­tra Austriei. Cu tote acestea, va fi trebuinţă de a se asigura fruntariile contra unei surprinderi. Creditul cerut serveşte ast­fel atât pentru luarea măsurilor necesare la fruntariile monarchiei de la meză-­li, me­lă-Zi-resărit şi meză-nopte, cât şi pentru sporirea întâm­plâtore a trupelor într’un punt sau altul. De altmintrea numai jumătate din suma creditului va fi întrebuinţată pentru moment.“ I). Tisza termină discursul seu, care au fost a­plaudat în mai multe locuri, invitând camera ca să voteze creditul. Pera,­­4 Mai. Proiectul evacuărei simultan­e, a fortereţelor de cătră Turci, şi a retragerei Ruşi­lor de la San-Stefano, au rămas baltă. Se spune în cercurile turcesci că proiectul acesta n’au fost încuviinţat la St.­Petersburg, Bucuresci, 15 Mai. „Monitorul“ de astăzi publi­că decretele , prin care se fixeză regulamentul pen­tru aplicarea legei biletelor ipotecare, prin care se c­onfera „Steua României“ gradul de mare ofi­ţer d-lui Richter, şi acela de oficer, D-lui Mosino ; prin care se autoriseza locotenentul-colon­el Holban şi colonelul Greceanu să porte crucea de comandor al ordinului „Corona Italiei“; prin care colonelul Budiş­­teanu este autorizat să porte crucea de comandor al „Satului Mihail“ prin care d. Vlahidis este numit de­legat în comisiune mixtă de Buzeu, prin care se chia­­mă în activitate doi ofiţeri, şi se pune în reformă un intendent. Bucuresci, 15 (3) Mai. Măria Sa, care au plecat simbată din capitală, au ajuns în aceeaşi zi la 8 ore la Pitesci. Aici oraşul era splendid iluminat pentru venirea Domnitorului. Maria Sa in tot per­­cursul seu au fost salutat prin aclamaţiuni entu­­siaste. A doua Zi M. S. dupa ce au asistat la serviciul divin, însoţit de ministrul de resboiu au trecut în revistă trupele comandate de generalul Racoviţa. M. S. au ramas forte mulţumit de ţinuta şi instrucţi­unea lor. Pe la ameză Domnitorul a plecat la Sla­tina ca să inspecteze al 5-lea regiment de doro­banţi, care este aşezat la Stolniceni. Pe la 2 ore au întrat în Slatina, unde au mers mai întăiu la biserică, apoi au întrunit la prînz pe comandanţii trupelor cari se află la Slatina, şi pe notabilii o­­raşului. Sera M. S. au asistat la un foc de artifiţii şi au cutrierat oraşul, care era iluminat. _____% . ^ CORPUL DE EXPEDIŢIUNE DIN INDIA­ „Globul“ din Londra cuprinde interesante amănunte asupra aşa numiţilor Gurkhaşi, cari compun partea­ cea mai mare a tru­pelor indigene pe care Anglia le aduce în momentul acesta din Indii la Malta. Gurkhaşii au faţa umflată şi ochii atât de mici, încât de abia se văd prin pleoape. Mici de statură sunt mai toţi cu picioarele incorscte şi cu spetele în disproporţie prin lăţimea lor cu înălţimea. Dar aşa cumu-s ei duraţi, sînt „nişte pitici de nasdravani cărora nu le-i frig la ochi“ sunt neobosiţi şi de un curagiu care nu dă nici­odată înapoi, înarmaţi cu nişte cuţite late, numite „ku­­keris“, de un oţel ales şi ascuţite ca bri­cele, adese­ori umblă prin păduri după ti­gri caii mănâncă omeni, şi de isbutesc să dee peste un asemine vînat, rare­ori scapă de sub loviturile lor. Gurkhaşii sînt budişti, resping prescrip­­ţiunile castelor att de multe în Indostan, şi se obicinuesc forte lesne cu deprinde­rile europeene, cînd trăesc împreună cu sol­daţii englezi. Militarii europeeni îi iubesc din causa francheţei, a bunului lor umor şi a vitejiei lor. Guvernul englez pote con­ta absolut pe credinţa lor, fiind că reali­tatea li este proverbială. Sînt vre­o cîţi­va ani, cînd cu ocasiu­­nea unei expediţiuni întreprinsă de En­glezi în munţii Pesaverului, un detaşament de Gurkhaşi s’au incăerat în luptă cu un trib de Alfredisi. Se sunase de retragere, dar vre­o patru­—cinci omeni nu voiau să părăsească lupta. Aceştia îşi ţinură locu­rile lor de tiraileri, şi continuară în liniş­te focul, pănă ce duşmanul se precipită a­­supra lor. Atunci au început o nouă luptă în care „Kukerii“ jucară un rol de cari se vorbeşte pănă astăzi în regimentul lor. Negreşit că acei cîţi­va viteji Gurkhaşi au fost spărcuiţi, dar ei n’au căd­at de­cît în mijlocul unei movile de cadavre. ŞTIRI DIN STRĂINĂTATE. Rusia. „Journal de St-Petersbourg“ din 11 Mai zice că ştirele respăndite asupra negocierilor Comtelui Suvaloff sunt ade­

Next