Steaua Romaniei, 1878 (Anul 2, nr. 1-143)

1878-06-10 / nr. 128

* - i;. - • j • , • .J; • * , ■ r . -stantinopoîe că 1 5,000 Ruși au venit de la Ode’sn, la San-Stefano. Rușii voesc să ocupe puternic 6 ' 1 • -Sumla. i jiilii în'. . v-, iî-f-.tii• _ irlLiJt; o.i •u.-i-iin M. 1 .11110.') Ti; h 'Y, nri In laș!, un an .................................... 241e! Trel lira!...................................................1 '• j ’ Pentru străinătate se adaogă portul. »rn..in­ruVtî Redacțiunea si Administratiunea in Otelul die Europa, Strada Lăpușneau. Un eseroplar 10 bani ri io« r \u OOP- ul] 7.11.1 II. Rândul sau locuMn pagina IV . . . .15 ban! Inserțiile­ și reclame, rândul.................25 „ Scrisori nefrancate se refusă. Sâmbăta io Iunie 1878. -no*J ,ioii~ifîi ifc’« ‘T, i: .u:e2'n«‘-­-j * jai uD*.!-B ,îoiui ioh‚ loDjBla o­iiiml.: tn r· • •r­o r.v ■•» A / 1 r~’ '”A am . A. A. mou fih iov j tjsvl' fe -'i ft r v an *1 7 în­q »h il ; M ! O oI» ii *i 107 lui. q i.1 *­* ;: if 'lu Anul 11. un no b oiru o riU .’ irh ■ 5 ■ » iH SERVICIUL TELEGRAFIC AL S TEL­El II O (II A N I E I. (Agenta Havas). 'O lill O .‘.ii ti!*: ■■:■■■ 7 : eu. oi* ‘Mini!«')•) i ii mo r.l'viyj ui * Berlin,, 2­0 Iunie. —r, Principele moștenitor au pri­mit ieri pe dr d. Brătianu şi Cogălniceanu. — Ad­­miterea Qreciei.O congrus este sigură. Presiden­­tul au depr^nit la cari, impunie şedinţe ,va asista Grecia. Convorbirile între delegaţii,Austriei, An­gliei şi Rusiei continuă. Paris, 20 Iunie. — Astăzi s’au făcut la Long­­champ revista care are loc in­­ fie-­care an; la ea au luat parte aprope 35.000 soldaţi. Mai mulţi o­­■riţepif stij-giui iqspţiţ pe. M^esalul Mac-^Iahon. tlfiîfet4-farliu* W lunict — Cungresul au hotări­tr ieri ca Grecii să fie admisă cu vot consultativ la se­.114 i/l re Tr r'fj ■ nf'Cp'1 te dintele in cari pe va trata chestiunea­ elenică. Con­gresiii au hotărit tot ieri ca Bulgaria sa fie im­­părţită in dolic pirovinţii , alta la nordul" Balcanilor1, numită Bulgaria" 'altă îă sbg, nuîm­ită probabil Rmielma Negocierile speciale intre delegaţii ruşi, englezi şi austifiaci, privitore la regimul politip,; la ajdipiuirjti'aţia jsj. (leliipitarea pr()yiuţiilorr(,bulgare, se urmeză in bune condiţiuni. Dacă nu se va pu­■ i d ■ . •. r.. .r 1 ; cir nitjiut; :;r rq iii/n • tea statoripci până mine O înţelegere. intre nego­ţiatori, congresul nu se vă intrum de cit sîmbătă. * r r * r ■■ c ' { ' f [ , , * ‘. Bucuresci, 9 (21) Iunie. — Senatul şi cameră n’au ţinut ieri şedinţe. f ; •­­ T­­ v * r •. Berlin, 21 Iunie. — Delegaţii „Alianţei israeli­­te“ din Frâiîc­a­­au vizitat mai pe toţi plenipoten­ţiarii! FJ au intimpinat o primire favorabilă şi au arătat necesitatea de a i se stabili egalitatea cul­telor in Romănia şi in noua Bulgarie. Rorna, 2­ IunieZiarul „II Diritto“­ constată că delegaţii Italiei vor^sprijini admisiunea. Greciei la congres. i q O I !■'! ■ • 1 0J(, -J) In cameră d. Covaletti anunţă o interpelare re­lativă la punerile­ lo­cale dintre Rusia şi Anglia, publicate de­ cătră ziarul “Globul““. S’au dat instrucţiuni delegaţilor Italiei in privin­ţa admiterea la congres a Greciei şi a celoralalte­ state secundare. I , Londra, 21 Iunie. — „Times“, zice că Anglia şi Austria cer ca îndată după incheerea păcei, Ru­şii să deşerte Bulgaria şi Turcii să ocupe Balcanii. De la împlinirea acestei cereri atîrnă succesul con­gresului. „Daily Telegraf“ primesce din Berlin următorea telegramă : „d. Brătianu negă că principele Româ­niei ar ave intenţiunea de a abdica un caz cînd congresul ar sancţiona retrocesiunea Basarabiei.“ Aceluiași ziar i se telegrafieza din Berlin : „Du­pă o depeșă particulară din Constantinopole, o re­volta contra Sultanului ar fi iminentă.“ Ziarului „Daily J­ews“ i se comunică din Coii­ i. i imn').* .m'-'-ngm.»i ir.u -o e. a*. iași, 18 Iunie 1874. , )':gi!iO £i:n»ir. '• i, :·:• ( - : ! :*(!:· tir • =.-vi. Telegramele din Berlin, ce publicăm în fruntea feei, anunţă că congresul au ho­tărit alalta-ori ca Grecia să fie admisă spre a asista la deliberările adun­arei europene din capitala Prdaieî, însă numai la ac­ele şedinţe în cari se va disbate chestiunea e­•t ■ y ■ n ( ■ # ; ■ ii îl lenică,, și numai cu vot consultativ. Atîta și nim­ic mai mult s’ar fi acordat Greciei, una, din națiunile însemnate ale peninsulei Pindo-Balcanice. Pe cînd Se face aceasta dreptate —­ fdrte mică, este adevărat, dar în calea tot e ceva, •Ui; \ . ([ f: . /r *JN­TNI — națiunei eleniceți se anunță că cele-l­alte state. c,a Serbia și .Munten­egrul, factori a­­semine importanți din aceasta vastă regiune, că Romănia chiar,­ aceasta țfiră care după Rusia ah făcut "cele mai mari sacrificii în resboiul trecu­t, pentru eliberarea poporelor creştine din Turcia, că nici Serbiei,­­zicem, nici Muntenegrului, şi nici chiar României, nu au să li facă,onorea de f­ali se deschide uşele salei în care delibereaza membrii areo­pagului european ş­ispre a-şi spune plînge­­rile lor, spre a-şi apara interesele şi drep­turile lor. De altă parte corespondentul berlinez al ziarului ,,Le Temps“, comunică veşti forte întristătore pentru sorta nostră a Românilor. „Austria,­­Jim­b Pare a pârăsi complet pe Romănia. Odinioră, spun­ diplomaţii aus­­triaci, Basarabia era considerată ca o sta­vilă contra Ruşilor ; dar ultimul resboiu au dovedit că aceasta stavilă nu servește la nimic. Austria, se intereseaza, pe lingă a­­ceasta, din ce în ce mai puțin de chestiu­nea libertăței de plutire pe Dunărea,și ea începe a spune că acesta chestiune este mai importantă pentru Anglia de­cit pen­tru dînsa, pentru că mai iute corăbiile cari i ■ plutesc pe Dunărea în sus sunt încărcate cu productele manufacturelor englese. In sfirşit mai suntem ameikinţaţi, de a fi constrânşi f de cătră congres ca să dăm drepturi Israeliţilori, ginte,streină­ prin lim­bă, obiceiuri, religiune, costum, tradîţîuni5 " . „ deprinderi, prin totul, poporului nostru ca şi tuturor gintelor indo-germane. Se ştie, într’adever că ,,Alianţa israelită universală“ s’au pus să turbure, mările şi Kn. di îs ■ uscaturile, spre a face pe lume să creda că Israeliţii din România „sunt în prada ce­■ v; ' .1 • miT # U r. lei mai crude prigoniri, că mai în fie­• -ui ^ *•' P . . care an Europa este mișcata la istorisirea • I r 1 . f r # -resculelor, omorurilor, a jafurilor sau a is­­gonirilor în masa, a cărora victime sunt ei că la aceste violenți au venit să se mai adauga persecuțunea legala, cu un şir de legi, cari exclud pe jidani de la to­te carierele liberale, şi de la numerose ra­­mure de comerţ, legi cari-i împedică până şi în exerciţiul cultului lor religios, legi cari captă prin tote mijlocele posibile de a-i reduce la mizerie şi de a-i înjosi.“ Cu asemine plângeri, uneie mai neade­vărate de­cit altele­, sV au dus in capitala Germaniei, spre a le aşterne congresului, d. d. Netter şi Kalm, delegaţii „ Alianţei II • • ■­­ ( f ; *f • '• . r "r ' j »' » - f ( r/ i , • : rr,­­ israilite“, şi au şi pregătit un memoriu in care se află nişte astfeliu de minciuni stri­­gatore le cer, spre a di present­ate con­gresului. Şi se ştie că deputaţiunile „Alianţei is­­raelite“ au dobândit promisiuni de pe la di­feriţii diplomaţi că vor fi susţinuţi în pre­tenţiile lor, de a capa­ta completă egalitate civilă şi politică în România, Serbia, Mun­­tenegru, ca şi în tote provinţiile Turc­iei. In asemine condiţiuni, cînd Romănia este ameninţiată de a vede răpindu-i-se o parte din pămîntul seu strămoşesc, cînd a­­cestei Romănii, precum şi Serbiei, Munte­­negrului, etc. se voesce a li se impune o ra­sa cu totul eterogenă, ca partaşă egală la tote bunurile naţionale, de cari nu se pot bu­cura de­cît pământenii; cînd nu este spe­ranţă pentru nici­­una din naţiunile băşti­naşe ale peninsulei Balcanice de a li se da indestularea legitimă a dreptăţilor lor ; cînd unele puteri se arată cătră Rusia de o con­descendenţă neiertată şi vanimatore în cel mai mare grad intereselor europene, păcei şi liniştei generale; în asemine condiţiuni, zicem, este cu putinţă ca din sinul areopa­gului de­ la Berlin să pota răsări arborele cel fructifer ăl păcei celei drepte, solide şi durabile1. Şi-l în­-‘j ar: ton­­fuiiu­. ANUNCIUEI

Next