Steaua Romaniei, 1878 (Anul 2, nr. 1-143)

1878-06-11 / nr. 129

Anul N­. M. 129, abonarilehte In Iaşi, in an . .......................... Trei luni......................................... Pentru străinătate se adaogă portul. 24 lei Duminica 11 Iunie 1878. Redacţiunea şi Administratiunea in Otelul de Europa, Strada Lăpuşnenu. Un esemplar 10 bani ANUNCIURI Rândul sa fi locul în pagina IV . Inserțiunî ?i reclame, rândul . . Scrisori nefrancate se refusă. . . 15 bani . . 25 . SERVICIUL TELEGRAFIC AL STELEI N­ O M A N­­ E I. .. ^ f . • . • (Agenta Havas). Berlin, 21 Iunie.— Camera reignorilor adop­tând legile privitore la Bancă și punerea in vi­­gore a compromisului, tote legile relative la acel compromis sunt adoptate şi de parlamentul aus­triac. Sesiunea incă n’au fost formal aminată. Berlin, 21 Iunie. — După dorinţa puterilor ce­lor mai interesate, cari continuă punerile­ la­ cale asupra ch­estiunei Bulgariei, Congresul nu va ţine astăzi şedinţă ; viitorea şedinţă să va ţine mâne. Londra, 21 Iunie.— Ziarului „Times“ i se ves­­tesce din Berlin că un mesager special au plecat la Petersburg pentru a supune Ţarului chestiunea garnizonei ce este de a se aşaza pe linia Balcanilor. Bucureşti, 10 iunie.­­ „Monitorul“ promulgă legea prin care se deschide ministerului de resboiu un credit de 2 milione pentru intreţinerea oştirei , publică regulamentul medaliei „Apărătorii indepen­denţei“, decretul prin care comuna Călinesci din districtul Botoşani este autorizată de a percepe diferite taxe şi o circulară a ministrului de interne cătră prefecţi asupra aplicărei nouei legi pentru convenţiunile agricole , publică asemine mai multe numiri de dilitanţi de tutun. In ziua de 9 Iunie, dimineţa, Măriile Lor Dom­nitorul şi Domna au vizitat azilul Elena­ Donina şi nu asistat la examinul elevelor. Iaşi, 10 Iunie 1878. Am amintit ieri despre memoriul ce de­legaţii „Alianţei israelite universale“ d. d. Netter şi Kahn, se pregătesc de a încre­dinţa diferiţilor membri ai congresului din Berlin. Reproducem astăzi in totă cuprinderea acest document, care au fost comunicat de înşişi numiţii delegaţi israeliţi corespon­dentului berlinez al ziarului „Le Temps“, şi care este chiar publicat in numerul de la 18 iunie al acelui ziar. Representanţii „Alianţei“ cer de la areo­pagul european că să intervină cu autori­tatea lui, să-şi ridice vocea, cum zic ei, spre a face să înceteze, rescelele, omorurile, ja­furile, isgonirile cu gramada, ale cărora ne­norocite victime sunt israeliţii din Ro­mânia...................... precum şi prigonirea legală, care cu un şir de legi exclude tot cu gramada pe jidani de la tote ocupaţi­­unile, de la tote funcţiunile publice, de la t6te carierele liberale şi de la n­umerose ramure de comerţ, legi cari-i impiedică pană şi in exerciţiul cultului lor religios, cari caută prin tote mijlocele posibile de a-i aduce in mizerie şi de a-i injosi. Streinii, cari vor fi cetit aceste plingeri, şi cari nu vor fi fost in posiţie de a cu­­nosce adevarata stare a jidanilor din Ro­mânia, vor fi fi fostii cuprinşi, de bună samă, de un simţimînt de indignaţi­une, de înfiorare chiar, vestend că, in mijlocul veacului al XIX-lea, intr’o țară care, da­că nu se poate zice civilisată in tota pu­terea cuvîntului, totuși nici intr’o stare de completă inapoiare incă nu se află,—o rasă intrega, acea israelită, se trateaza ca in plină barbarie, cum ar fi cineva tractat in Hotentația sau in nu stim cari insule sel­­batice din Oceanu­, unde locuitorii sunt canibali. Noi înşine cetind aceste linii, şi vezzând că este vorba de Romănia, am percurs a­­­­cest pasagiu de mai multe ori, spre a ne­ încredinţa dacă se raporta într’adevăr la­­ fera nostra violenţile de cari se pl­eg d. d.­­ delegaţi israeliţi, şi nu fără greutate ne-am­­ putut hotări de a recunosce că grozăviile­­ amintite sint scrise in tote literele, şi as-­ vîrlite asupra poporului nostru. Da, representanţii „Alianţei israelite uni­versale“ susţin la lumina zilei, in faţa ma­rilor puteri europene, fără nici -o sfială, fă­ră nici-o ruşine, că noi Românii ne ridi­căm in contra israeliţilor, că-i omorim, că-i jăfuim, că-i isgonim cu grămada, că-i prigonim prin legi in cit nu-şi pot exer­cita liber nici chiar cultul lor, că intr un cuvînt le facem viaţă nesuferită, in cit se găsesc intr’o mizerie mai mare de cum se aflau Negrii in America inainte deja se desrobi. Din norocire pentru noi şi pentru rasa israelită, nimică din cele ce spun nu este adevarat, şi acesta o ştiu forte bine d. d. delegaţi israeliţi, o ştiu forte bine şi re­presentanţii marilor puteri europene,in­­­truniţi in congresul din Berlin. Cum dar aceşti domni au curagiul să se plingă contra unei ţeri, care au îmbră­­ţoşat rasa israelită ? Cum cutează domnii­le lor să arunce asemine calomnii strigă­toare la cer în contra unui popor cătră care ar trebui să aibă cea mai mare re­cunoştinţă, pentru că au dat ospitalitate Israeliţilor, atunci când ei erau isgoniţi din toate ţerile, pentru că i-au îngăduit să se ocupe, în cea mai mare libertate, cu ne­­goţiul, cu industria, cu o mulţime de pro­fesiuni liberale, să se închine în pace lui D-zeu, în legea lor, să-şi poarte portul lor cel slut, să vorbească limba cea mai unită, să facă tot ce li va plăcea, atunci când pretutindine se aflau stavilaţi, îngrădiţi prin legi, prigoniţi sistematic, maltrataţi, tortu­raţi chiar? Dar recunoştinţa, realitatea, dreptatea sunt simţiminte, cu totul streine rasei is­raelite, şi aceasta ne explică pentru ce ne vedem în aşa mod trataţi de cătră nişte omeni, cărora am avut nenorocirea de a li da ospitalitate, în­cât ne înfăţoşază Europei ca un popor barbar, care, în mijlocul ci­vi­l­i­­saţiunei vecului al XIX îşi bate joc de umanitate. Dar poate israeliţii din Romănia nu îm­părtăşesc părerile confraţilor lor din streină­­tate, ca i s’au permis să-i reprezenteze; a­­tunci oaspeţii noştri n’au de cât să-i de­­saprobeze, să-i desavueze în modul cel mai formal şi mai categoric, şi să arunce asu­­pra acelor pseudo —representan­ţi toată res­­punderea nedreptăţei ce fac bunului şi ge­nerosului popor român. Până când insă vor face Israeliţii din România acest act de supremă dreptate, de supremă datorie,lucru de care ne pare rău că trebue să ne cam îndoim , rugăm pe representanţii noştri din corpurile le­giuitoare, pe d. d. deputaţi ai Iaşilor mai cu seamă, ca să interpeleze pe guver­n a­­supra măsurilor ce va fi crezut cu cale să fee pentru ca să se facă lumină în ches­tiunea pretinselor persecuţiuni e­­v r e e s c i şi ca să spulbere calomniile ce cu neruşinare unii dintre Israeliţi îşi permit a arunca asupra națiunei romăne.

Next