Steaua Romaniei, 1878 (Anul 2, nr. 1-143)
1878-06-11 / nr. 129
Anul N. M. 129, abonarilehte In Iaşi, in an . .......................... Trei luni......................................... Pentru străinătate se adaogă portul. 24 lei Duminica 11 Iunie 1878. Redacţiunea şi Administratiunea in Otelul de Europa, Strada Lăpuşnenu. Un esemplar 10 bani ANUNCIURI Rândul sa fi locul în pagina IV . Inserțiunî ?i reclame, rândul . . Scrisori nefrancate se refusă. . . 15 bani . . 25 . SERVICIUL TELEGRAFIC AL STELEI N O M A N E I. .. ^ f . • . • (Agenta Havas). Berlin, 21 Iunie.— Camera reignorilor adoptând legile privitore la Bancă și punerea in vigore a compromisului, tote legile relative la acel compromis sunt adoptate şi de parlamentul austriac. Sesiunea incă n’au fost formal aminată. Berlin, 21 Iunie. — După dorinţa puterilor celor mai interesate, cari continuă punerile la cale asupra chestiunei Bulgariei, Congresul nu va ţine astăzi şedinţă ; viitorea şedinţă să va ţine mâne. Londra, 21 Iunie.— Ziarului „Times“ i se vestesce din Berlin că un mesager special au plecat la Petersburg pentru a supune Ţarului chestiunea garnizonei ce este de a se aşaza pe linia Balcanilor. Bucureşti, 10 iunie. „Monitorul“ promulgă legea prin care se deschide ministerului de resboiu un credit de 2 milione pentru intreţinerea oştirei , publică regulamentul medaliei „Apărătorii independenţei“, decretul prin care comuna Călinesci din districtul Botoşani este autorizată de a percepe diferite taxe şi o circulară a ministrului de interne cătră prefecţi asupra aplicărei nouei legi pentru convenţiunile agricole , publică asemine mai multe numiri de dilitanţi de tutun. In ziua de 9 Iunie, dimineţa, Măriile Lor Domnitorul şi Domna au vizitat azilul Elena Donina şi nu asistat la examinul elevelor. Iaşi, 10 Iunie 1878. Am amintit ieri despre memoriul ce delegaţii „Alianţei israelite universale“ d. d. Netter şi Kahn, se pregătesc de a încredinţa diferiţilor membri ai congresului din Berlin. Reproducem astăzi in totă cuprinderea acest document, care au fost comunicat de înşişi numiţii delegaţi israeliţi corespondentului berlinez al ziarului „Le Temps“, şi care este chiar publicat in numerul de la 18 iunie al acelui ziar. Representanţii „Alianţei“ cer de la areopagul european că să intervină cu autoritatea lui, să-şi ridice vocea, cum zic ei, spre a face să înceteze, rescelele, omorurile, jafurile, isgonirile cu gramada, ale cărora nenorocite victime sunt israeliţii din România...................... precum şi prigonirea legală, care cu un şir de legi exclude tot cu gramada pe jidani de la tote ocupaţiunile, de la tote funcţiunile publice, de la t6te carierele liberale şi de la numerose ramure de comerţ, legi cari-i impiedică pană şi in exerciţiul cultului lor religios, cari caută prin tote mijlocele posibile de a-i aduce in mizerie şi de a-i injosi. Streinii, cari vor fi cetit aceste plingeri, şi cari nu vor fi fost in posiţie de a cunosce adevarata stare a jidanilor din România, vor fi fi fostii cuprinşi, de bună samă, de un simţimînt de indignaţiune, de înfiorare chiar, vestend că, in mijlocul veacului al XIX-lea, intr’o țară care, dacă nu se poate zice civilisată in tota puterea cuvîntului, totuși nici intr’o stare de completă inapoiare incă nu se află,—o rasă intrega, acea israelită, se trateaza ca in plină barbarie, cum ar fi cineva tractat in Hotentația sau in nu stim cari insule selbatice din Oceanu, unde locuitorii sunt canibali. Noi înşine cetind aceste linii, şi vezzând că este vorba de Romănia, am percurs acest pasagiu de mai multe ori, spre a ne încredinţa dacă se raporta într’adevăr la fera nostra violenţile de cari se pleg d. d. delegaţi israeliţi, şi nu fără greutate ne-am putut hotări de a recunosce că grozăviile amintite sint scrise in tote literele, şi as- vîrlite asupra poporului nostru. Da, representanţii „Alianţei israelite universale“ susţin la lumina zilei, in faţa marilor puteri europene, fără nici -o sfială, fără nici-o ruşine, că noi Românii ne ridicăm in contra israeliţilor, că-i omorim, că-i jăfuim, că-i isgonim cu grămada, că-i prigonim prin legi in cit nu-şi pot exercita liber nici chiar cultul lor, că intr un cuvînt le facem viaţă nesuferită, in cit se găsesc intr’o mizerie mai mare de cum se aflau Negrii in America inainte deja se desrobi. Din norocire pentru noi şi pentru rasa israelită, nimică din cele ce spun nu este adevarat, şi acesta o ştiu forte bine d. d. delegaţi israeliţi, o ştiu forte bine şi representanţii marilor puteri europene,intruniţi in congresul din Berlin. Cum dar aceşti domni au curagiul să se plingă contra unei ţeri, care au îmbrăţoşat rasa israelită ? Cum cutează domniile lor să arunce asemine calomnii strigătoare la cer în contra unui popor cătră care ar trebui să aibă cea mai mare recunoştinţă, pentru că au dat ospitalitate Israeliţilor, atunci când ei erau isgoniţi din toate ţerile, pentru că i-au îngăduit să se ocupe, în cea mai mare libertate, cu negoţiul, cu industria, cu o mulţime de profesiuni liberale, să se închine în pace lui D-zeu, în legea lor, să-şi poarte portul lor cel slut, să vorbească limba cea mai unită, să facă tot ce li va plăcea, atunci când pretutindine se aflau stavilaţi, îngrădiţi prin legi, prigoniţi sistematic, maltrataţi, torturaţi chiar? Dar recunoştinţa, realitatea, dreptatea sunt simţiminte, cu totul streine rasei israelite, şi aceasta ne explică pentru ce ne vedem în aşa mod trataţi de cătră nişte omeni, cărora am avut nenorocirea de a li da ospitalitate, încât ne înfăţoşază Europei ca un popor barbar, care, în mijlocul civilisaţiunei vecului al XIX îşi bate joc de umanitate. Dar poate israeliţii din Romănia nu împărtăşesc părerile confraţilor lor din streinătate, ca i s’au permis să-i reprezenteze; atunci oaspeţii noştri n’au de cât să-i desaprobeze, să-i desavueze în modul cel mai formal şi mai categoric, şi să arunce asupra acelor pseudo —representanţi toată respunderea nedreptăţei ce fac bunului şi generosului popor român. Până când insă vor face Israeliţii din România acest act de supremă dreptate, de supremă datorie,lucru de care ne pare rău că trebue să ne cam îndoim , rugăm pe representanţii noştri din corpurile legiuitoare, pe d. d. deputaţi ai Iaşilor mai cu seamă, ca să interpeleze pe guvern asupra măsurilor ce va fi crezut cu cale să fee pentru ca să se facă lumină în chestiunea pretinselor persecuţiuni ev r e e s c i şi ca să spulbere calomniile ce cu neruşinare unii dintre Israeliţi îşi permit a arunca asupra națiunei romăne.