Steaua Romaniei, 1878 (Anul 2, nr. 144-260)

1878-07-01 / nr. 144

M. 144. ABONAMENTE In Iași, un an....................................24 le! Tre! Iun!..........................................7 „ Pentru străinătate se adaugă portul. Redacţiunea si Administratiunea­­ in Otelul de Europa, Strada Lăpuşnanu. Un esemplar 10 bani 11 ANUNCIURI Rândul sau locul în pagina IV . . . .15 bauî Inserţiile­ şi reclame, rândul..............25 „ Scrisori nefrancate se refusă. Sam bata 1 Iulie ISIS. f nul II­STEAUA ROMÂNIEI SERVICIUL TELEGRAFIC AL * T R li E I N­ O M A­­ I I. I. (Agenta Haras). Viena, 10 Iulie. „Corespondența politică“ publi­c urmatorea telegramă: Berlin 10 Iulie, 1ie şi Gord­acoff şi Beaconsfield în întrevederi particulare se înţeleseră asupra che­­stiunei Batumului, totuşi în şedinţa congresului, în marea mirare a asistenţilor, Salisbury au res­­pins punerea la cale dintre cei doi dintâi, fără ca Beaconsfield să se opună. Salisbury au cerut să se excludă o mare întindere de teritoriu, în care și orașul Olti, din pămîntul ce e să se cedeze Ru­siei. Gordiacoff s’au împotrivit la acesta cu ener­gie. Congresul au ales o comisiune care să ho­tărască de trebue să se cedeze Rusiei Olţi. Berlin, 10 Iulie. In privinţa fruntariilor de lingă Bitum, congresul au h­otărît să adopteze simplu deciziunea ce va lua cu majoritate de voturi comisiunea de frun­tarii. Se aşteptă o soluţiune care să nu jîgnescă pe Rusia. Berlin, 10 b­lie. „Corespondenţa provin­cială“ comunică : „Tote chestiunile, împre­ună cu acele relative la fruntarii, au aflat o dislogare mulţumitore. Tractatul rela­tiv la Cip­u nu este de natură de a îm­­piedi­a lucrările ongresul­­, care desbate numai tra­ta­tul de 8 n­ Stefano. Tracta­tul se va subscrie Sîmbătă.“ 1Gazeta Germaniei de Nord“ aplaudeză ocuparea Ciprului de Anglia, considerând acesta măsură în interesul civilizaţiei şi a progresului Aziei-Mi­i. Aceeaşi „Gazetă“ zice că nu este greşită presupunerea că Germania au fost preala­bil informată despre punerea la cale rela­tivă la Cipru. Berlin, 10 Iulie. Congresul au terminat delimitarea Aziei-Mi­i. Ol­i rămine la Ru­sia. Batumul va fi porto­ frane. Congresul au examinat reclamările Armenilor, pe cari Plorta va trebui să le satisfacă. Congresul au cercetat asemine condiţiile evacuărei Turciei de cătră Ruşi, lăsând însă comi­siei de redactare facultatea de a modifica data da­r va crede necesar. Congresul au ascultat cetirea arti­culelor tractatului pri­­vitdre la Bosnia şi Herţegovina, la Munte­­negru, Rom­ânia, Serbia, Bulgaria şi Ru­­melia orientală. Probabil tractatul va fi sub­scris Sîmbăta, dar nu va fi publicat de­cît după ce va fi ratificat de cătră Şefii Sta­telor reprezentate în Congres. Berlin, 10 Iulie. Şedinţa de astăzi au ţi­nut patru ore. Beaconsfield n’au asistat la ea, pretind­înd că este bolnav de gît. A­­stăzi se va da la ambasada Rusiei un prînz în ondrea membrilor Congresului. Haedel au fost condamnat la morte pen­tru atentatul contra împăratului Wilhelm. Londra, 10 iulie. O telegramă din Ber­lin, adresată ziarului „Times“, zice că gu­vernul francez ar fi întrebat pe Rusia dacă nu preferă se renunţe la achiziţiunile sale din Asia-Mică, şi ca tractatul anglo-rus (V) ---pote vrea să zică anglo-turcesc. Nota Re­­dact. — să nu fie executat. Se crede că în cazul unui respuns negativ din partea Ru­siei, Francia ar fi dispusă să urmeze o po­litică mai activă. Bucureşti, 29 iunie. „Monitorul“ publi­c decretele prin care să acordă un congediu de trei luni P. Metropolit-Primat, care va fi înlocuit ad. interim de P. Suhopan, şi acela prin care d. Beldiman este numit secretar al Agenţiei române din Berlin. Berlin, 11 i­unie. Nici astăzi convenţiu­­nea anglo-turcescă n’au fost în Congres o­­biectul ni a unei amintiri. Congresul, după ce au ratificat deciziunea comisiunei de frun­tarii şi au regulat chestiunile de amănun­te, au terminat lucrările sale şi au adoptat în mare parte articolele noului tractat, luc­rare pe care o va continua mîne. Berlin, 11 iulie. Convenţiunea anglo-tur­­cescâ nu va fi supusă congresului. Serbia şi Austria au subscris ieri un tract­at de comerţ şi de căi ferate. Congresul au ho­­tărit ca fie­care putere să însărcineze pe consulii sei din Turcia spre a privighia la executarea clauzulelor din tractat caii o intereseză în special. Bucureşti, 29 Iunie.■— Camera au votat creditul de 312.971 lei pentru intreţinerea oştirei pe luna Iunie. 1) . Holbau au desvoltat interpelarea sa asupra abuzurilor comise de direcţia liniei­­ferate Iaşi Ungheni. După acesta, Camera au intrat in dez­baterea proiectului pentru terminarea li­niei Ploieşti-Predeal. Trei propuneri noue asupra acestei linii au fost supuse biroului adunărei, şi anume: 1­. Propunerea d-lor Braicoff şi Jean-Marie, care oferă o garan­ţie de 4 jum. milione lei după ratificarea convenţiunei, pe lingă reţinerea de 10 jum. din valoarea lucrărilor efectuate; 2) propunerea d-lui Gerlinger, reprezen­tantul d.lor Gregerson şi Banderson, cons­tructorii liniei Braşov; 3) propunerea d.lui Eliade, făcută în numele unei societăţi de ingineri români şi streini, care va­ depune o cauţiune prin intermediarul Ban­cei Ro­mâniei. Societatea din urmă se oferă să construească pentru stat şcoale de model în valoare de 400.000 lei. Camera au luat în consideraţie, cu 12 voturi contra 9, toate propunerile de mai sus. Viena, 11 iulie.­— Corspondenţei politi­ce“ i se telegrafieză din Berlin , Gorciacoff , au propus ieri neutralizarea împrejurimilor strîmtoirei Şipca, pentru raţiunea că acolo au fost imormîntaţi numeroşi ruşi. Turcii opun­enduse pentru motive strategice, de­ciziunea congresului au fost rezervată. Acelaşi ziar semnaleza existenţa unei ne­mulțumiri evidente in­tre­cari cercuri ale congresului in urma mai multor in­­dente importante ce au avut loc zilele din urmă. Londrei, 11 Iulie — In camera comune­lor, ministrul de resboui au declarat că 1­0,000 de engleji vor oupa insula Ciprul. Burke au zis că vitercul, despre cruzimile comise de Bulgari asupra musulmanilor din munţii Rodope, se confirmă de cătră un consul englez. Lordul Ri­cmond au declarat in camera lorzilor, că nu ştie cînd vor părăsi Berli­nul plenipotenţiarii Angliei, şi că guver­nul va comunica documentele relative la congres indată după in­ciderea lui. Berlin, 12 Iulie.— Congresul au termi­nat cetirea tractatului și au hotărit in una­nimitate ca să creeze in Constantinopole o comisiune care sa fie însărcinată cu pri­mirea reclamărilor purtătorilor de valori otomane. Congresul au h­otărît asemine suprimarea tributurilor României şi Serbei şi capita­lizarea lor ; apoi au respins propunerea Ru­siei, care cer­a c­a puterile să se îndatoreze de a privighia şi asigura executarea trac­tatului de c­ătră Turci, şi au menţinut ter­m­i­nul pentru depărtarea de Ruşi a acelor teritorii pe cari Tur­ii nu au să le mai ocupe. Basî, & O Sibilic 1&7&. Publicăm mai jos discursurile rostite de de cătră d. d. Bratanu şi Kogălniceanu înaintea congresului din Berlin, în şedinţa de la 19 iunie, atunci când au fost primiţi de a pleda cauza României, dimpreună cu alte citeva acte relative tot la misiunea de­­legaţilor noştri. Aceste documente, comunicate de guvern corpurilor legiuitore în şedinţa secretă de marţia trecută, arată că atitudinea şi cuvinte­le plenipotenţiarilor români, în sinul areopa­gului european, au fost conforme dorinţe­lor ţerei şi a mandatului representaţiunei naţionale. Afară de comunicarea documentelor din chestiune, ziarele bucureştene atât cele gu­vernamentale, cît şi ale opoziţiunei, nu spun, despre cele discutate şi puse la cale în zisa şedinţă, nimica mai mult de cît ne-au făcut cunoscut telegrama din Bucureşti, publicată în numărul de mercuri al foci noistre. Miniştrii noştri delegaţi au declarat a­­nume în acea şedinţă că n’au primit actul definitiv al congresului, că prin urmare nu.

Next