Steaua Romaniei, 1878 (Anul 2, nr. 144-260)

1878-09-19 / nr. 186

STEAUA ROMÂNIEI Energia nostrâ, in loc de a o ingenuchia înain­tea restriştei, sâ o îndoim prin esperienţa dobîn­­dită că putem compta pe înşişi noi, să o oţelim prin unirea nostrâ, să o desvoltăm intr’o continuă stârnire de a vindeca ranele patriei, ca aşa sfl do­vedim lumei vitalitatea naţiunei latine de la gurele Dunărei ! Da, Domnilor Mei, după ce pe cămpul de o ore am dovedit că braţul care a purtat sapa ştie a purta şi arma, să ne punem cu toţi la lucru şi să facem pe toţi fii ţărei de a se bucura de bunu­rile păcei. Ast­fel, v’o mai repet şi astăzi, cum v’am zis in ziua de 4 Iuliu, vom fi un drept de a zice Eu­ropei că România merita mai mult de la marele areopag, că totuşi Românii, —ţiind seamă de grelele im­prejurări in mijlocul carora s’a subscris tratatul de Berlin, — nu desperează de viitor. Din contra să avem statornica credinţă că ceea ce rivalitatea intereselor şi necesităţile momentului nu ne-au dat astăzi, mâne ni se va da de către dreptatea mai bine luminată a Europei. Cit pentru Mine, Domnilor senatori, Domnilor deputaţi, v-o declar: Binele şi răul ce ating aceasta ţară care este a Mea, Me ating şi pe Mine. Bu­curia ei este bucuria Mea ; durerile ei sunt du­rerile Mele ! Ori­care va fi hotărirea D-vostră, acesta va fi hotărirea Mea ! Aşa­dar, Domnilor Mei, cumpăniţi Împrejură­rile cu seriositate, cu singe rece, cu prevedere politică. Luaţi esemnlu de la străin­şii noştri, cari în timpuri mult mai grele de­cit cele ce pe­trecem n’au desperat de viitor şi ne-au păstrat o patrie ! Ori­care a fost hotărirea Europei, ori­ cit de du­­rerose slut pentru noi consecinţele acestei hotâ­­rîri, să avem o convicţiune, să o păstrăm cu frun­tea sus, convicţiunea că ne-am făcut datoria, că puterea morală a României s’a realiat, că naţiu­nea română a dobâ­ndit un bun pe care nici chiar adversarii noştrii,—dacă avem adversari,—nu ni ’1 pute contesta, acest bun­i­lor mei, este bună­voinţă guvernelor străine, este stima naţiunilor­ fără osebire. Sesiunea extraordinară este deschisă, şi Dum­nezeu să bine-cuvinteze lucrările D-vostră. CAROL. (Urmeză semnăturile miniştrilor). (Monitorul). ŞTIRI DI­­ST­RE I IM AT AT­E. Atiiţibi. Din Londra se telegrafiezâ cu data de 21 Septemvre. Speranţa de a înlătura un conflict cu Afganistanul este slabă. Singura şansă ar fi ca Rusia să recheme pe trimisul ei din­­Jabul și să înduplece pe emir de a face scuze: altmintrea o cestiune imediată pare necesară. Chestiunea se pune între anexi­unea ţerei sau o simplă depunere a lui Sir— Ani. Cabinetul ar înclina pentru anexiune, lumea influentă pentru detronare, dacă res­­boiul ar deveni necesar. O sesiune extraordinară de iarnă e pro­babilă. „Times“ e mai puţin hotărit as­tăzi de­cît ieri. Acest ziar crede în ori­ce caz, că este cu neputinţă de a se începe o campanie înainte de primăvară. Presa liberală continuă de a arunca respunderea celor ce se întimplă asupra politicei aven­turase a lordului Beaconsfield şi a Lordului Lytton. „Daily Cronicle“, de­şi organ li­beral, mărturiseşte necesitatea de a şterge vnsului. Presa conservătore desvinovaţeşte pe gu­vern. Provocarea zi de ea, au pornit de la Rusia, care, prin trimiterea unui general la Cabul, au violat promisiunea reiterată de a lasa Afganistanul în­ afară de sfera acţiu­­nei sale. Se zice că ministerul englez prevenghise acestă eventualitate. Consiliul de miniştri chiar nici nu s’au convocat imediat, lordul Lytton având instrucţiuni în caz de afront. -- „Times“, declarăndu-se pentru o ac­ţiune promptă şi vigurosă contra Afganis­tanului, se esprimă în chipul următor: „Am trebui să fim în măsură de a ocupa, înainte de urnă, două sau trei puncte im­portante din Afganistan , şi la primavara vom continua resboiul dacă emirul va per­severa în greşala sa cătră noi Cînd lo­­veşte cineva, trebue ca lovitura să facă şi î să produ­c efect. „Ultimele știri arata fără îndoelâ că e­­mirul avea intenţiunea de a rumpe cu An­glia într’un mod iremediabil. Acesta va fi în faptă resultatul purtărei sale.“ „Daily Telegraph“ amintind desminţirea dată de Rusia în privinţa existenţei unei în­ţelegeri între dînsa şi Afganistan, zice că o asemene desminţire ar ave trebuinţă de a fi mai clară şi mai categorică pentru ca dreptele bănueli ale naţiunei engleze să fie aduse la tăcere. Lordul Loftus, zice a­elaş ziar, au pri­mit instrucţii cari să-i permită de a da explicaţiuni. Guvernul indian posedă do­cumente şi copii de scrisori autentice cari desvălesc planurile unei politice înc­epute de Sir­­n­ după instigarea scrierilor şi a­­genţilor Rusiei. Banii acestei puteri cin u­­leza cu bielşug în bazarurile din Cabul şi Tellalabad. „Daily Telegraph“ adauge: „Pentru man­­ţinerea relaţiunilor amicale între Anglia şi Rusia nu trebue să se facă altă­ceva de­cît să se rechiame agentul Ţarului din Cabul, Austru-Tngm­rii. Se comunică din Pesta, că o întrunire de alegători şi depu­taţi din acesta, capitală au hotărit să ţină la 29 Septemvre, un meeting,­in care să discute chestiunea dacă este locul de a se adresa: 1. o petiţiune guvernului spre a-i cere deşartarea Bosniei ; 2. o petiţiune ca­merelor spre a le cere de a pune guvernul în acuzaţiune în privinţa întrărei trupelor in Bosnia. — „Fremdenblatt“ emite opiniunea că ocuparea tuturor poziţiunilor militare im­portante ale Bosniei şi Herţegovina va fi terminată în opt sau zece zile. Foea au­­sriacă adaoge că guvernul n’are de feliu intenţiunea de a se opri la jumătatea dru­mului nici de a da înapoi. „Jertfele cari s’au făcut, zice „Fremden­blatt,“ sînt mai mari de cît se prevedeau în timpul întruniti congresului la Berlin. Guvernul are deci datoria de a procede la pacificarea provințiilor într’un chip ast­­feliu în cît monarchia austro-ungară sa tragă un folos durabil. Este asemine de dor­it ca Austria să se explice cu Porta, în privinţa situaţiunei legale a ţerilor cu­cerite. Vechii supuşi ai Sultanului se vor supune cu atîta mai uşor la noua ordine de lucruri cu c­ît situaţiunea lor faţă cu vechiul lor suveran va fi mai bine eluci­dată din punt de vedere legal. „Jertfele cari s’au făcut sînt prea în­semnate şi dificultăţile ce mai sînt de în­vins sînt prea mari pentru ca guvernul să poată renunţa la corporarea unuia singur din elementele capabile de a înlesni suc­cesul silinţelor ca­­ sînt incă necesare. Tu­reia. După informaţiile primite din­­Constantinopole de „Corespondenţa poli­ţe­i“, impresiunea produsă de recentele suc­cese ale oştirilor austriace in Bosnia au fost atît de adincă, in­c­ît aceleaşi cercuri, cari se opuneau înainte mai energic la în­­cheiarea unei convenţiuni cu Austria, se silesc acum să influenţe­ze pe Sultan în fa­­verea a­­stei convenţiuni. Prin urmare se aşteptă ca Sultanul, renunţând la reservele formulate până acum, să dee în curînd or­dine de a subscrie convenţiunea. Guvernul englez persistă, zice o de­peşă din Constantinopole, a cere ca Mid­­hat-paşa să fie însărcinat cu direcţiunea administraţiei Aziei­ Mici şi au promis Por­ţii că o va ajuta considerabil din punct de vedere finanţiar, dacă i se va acorda acesta cerere. — Cetim în „Moniteur universel“: „Informaţiunile mostre particulare ni a­­duc explicaţiunea arestărilor numerose cari s’au făcut la Constantinopole, în ziua de 13 Septemvre şi cari ne-au fost semnalate de telegraf. In acea zi era serbătdrea Mi­­hramazanului, care corespunde aprope cu postul cel mic al nostru. Sultanul mergea la Top-Capu, pentru ceremonia obicinuită a adoraţiunei mantiei Profetului, cînd o softa eşind din mulţime şi străbătând prin­tre soldaţi, s’au răpcejit spre trăsură, „dar au fost la timp oprită.“

Next