Steaua Romaniei, 1878 (Anul 2, nr. 144-260)
1878-09-19 / nr. 186
STEAUA ROMÂNIEI Energia nostrâ, in loc de a o ingenuchia înaintea restriştei, sâ o îndoim prin esperienţa dobîndită că putem compta pe înşişi noi, să o oţelim prin unirea nostrâ, să o desvoltăm intr’o continuă stârnire de a vindeca ranele patriei, ca aşa sfl dovedim lumei vitalitatea naţiunei latine de la gurele Dunărei ! Da, Domnilor Mei, după ce pe cămpul de o ore am dovedit că braţul care a purtat sapa ştie a purta şi arma, să ne punem cu toţi la lucru şi să facem pe toţi fii ţărei de a se bucura de bunurile păcei. Astfel, v’o mai repet şi astăzi, cum v’am zis in ziua de 4 Iuliu, vom fi un drept de a zice Europei că România merita mai mult de la marele areopag, că totuşi Românii, —ţiind seamă de grelele imprejurări in mijlocul carora s’a subscris tratatul de Berlin, — nu desperează de viitor. Din contra să avem statornica credinţă că ceea ce rivalitatea intereselor şi necesităţile momentului nu ne-au dat astăzi, mâne ni se va da de către dreptatea mai bine luminată a Europei. Cit pentru Mine, Domnilor senatori, Domnilor deputaţi, v-o declar: Binele şi răul ce ating aceasta ţară care este a Mea, Me ating şi pe Mine. Bucuria ei este bucuria Mea ; durerile ei sunt durerile Mele ! Oricare va fi hotărirea D-vostră, acesta va fi hotărirea Mea ! Aşadar, Domnilor Mei, cumpăniţi Împrejurările cu seriositate, cu singe rece, cu prevedere politică. Luaţi esemnlu de la străinşii noştri, cari în timpuri mult mai grele decit cele ce petrecem n’au desperat de viitor şi ne-au păstrat o patrie ! Oricare a fost hotărirea Europei, ori cit de durerose slut pentru noi consecinţele acestei hotârîri, să avem o convicţiune, să o păstrăm cu fruntea sus, convicţiunea că ne-am făcut datoria, că puterea morală a României s’a realiat, că naţiunea română a dobândit un bun pe care nici chiar adversarii noştrii,—dacă avem adversari,—nu ni ’1 pute contesta, acest bunilor mei, este bunăvoinţă guvernelor străine, este stima naţiunilor fără osebire. Sesiunea extraordinară este deschisă, şi Dumnezeu să bine-cuvinteze lucrările D-vostră. CAROL. (Urmeză semnăturile miniştrilor). (Monitorul). ŞTIRI DISTRE I IM AT ATE. Atiiţibi. Din Londra se telegrafiezâ cu data de 21 Septemvre. Speranţa de a înlătura un conflict cu Afganistanul este slabă. Singura şansă ar fi ca Rusia să recheme pe trimisul ei dinJabul și să înduplece pe emir de a face scuze: altmintrea o cestiune imediată pare necesară. Chestiunea se pune între anexiunea ţerei sau o simplă depunere a lui Sir— Ani. Cabinetul ar înclina pentru anexiune, lumea influentă pentru detronare, dacă resboiul ar deveni necesar. O sesiune extraordinară de iarnă e probabilă. „Times“ e mai puţin hotărit astăzi decît ieri. Acest ziar crede în orice caz, că este cu neputinţă de a se începe o campanie înainte de primăvară. Presa liberală continuă de a arunca respunderea celor ce se întimplă asupra politicei aventurase a lordului Beaconsfield şi a Lordului Lytton. „Daily Cronicle“, deşi organ liberal, mărturiseşte necesitatea de a şterge vnsului. Presa conservătore desvinovaţeşte pe guvern. Provocarea zi de ea, au pornit de la Rusia, care, prin trimiterea unui general la Cabul, au violat promisiunea reiterată de a lasa Afganistanul în afară de sfera acţiunei sale. Se zice că ministerul englez prevenghise acestă eventualitate. Consiliul de miniştri chiar nici nu s’au convocat imediat, lordul Lytton având instrucţiuni în caz de afront. -- „Times“, declarăndu-se pentru o acţiune promptă şi vigurosă contra Afganistanului, se esprimă în chipul următor: „Am trebui să fim în măsură de a ocupa, înainte de urnă, două sau trei puncte importante din Afganistan , şi la primavara vom continua resboiul dacă emirul va persevera în greşala sa cătră noi Cînd loveşte cineva, trebue ca lovitura să facă şi î să produc efect. „Ultimele știri arata fără îndoelâ că emirul avea intenţiunea de a rumpe cu Anglia într’un mod iremediabil. Acesta va fi în faptă resultatul purtărei sale.“ „Daily Telegraph“ amintind desminţirea dată de Rusia în privinţa existenţei unei înţelegeri între dînsa şi Afganistan, zice că o asemene desminţire ar ave trebuinţă de a fi mai clară şi mai categorică pentru ca dreptele bănueli ale naţiunei engleze să fie aduse la tăcere. Lordul Loftus, zice aelaş ziar, au primit instrucţii cari să-i permită de a da explicaţiuni. Guvernul indian posedă documente şi copii de scrisori autentice cari desvălesc planurile unei politice începute de Sirn după instigarea scrierilor şi agenţilor Rusiei. Banii acestei puteri cin uleza cu bielşug în bazarurile din Cabul şi Tellalabad. „Daily Telegraph“ adauge: „Pentru manţinerea relaţiunilor amicale între Anglia şi Rusia nu trebue să se facă altăceva decît să se rechiame agentul Ţarului din Cabul, Austru-Tngmrii. Se comunică din Pesta, că o întrunire de alegători şi deputaţi din acesta, capitală au hotărit să ţină la 29 Septemvre, un meeting,in care să discute chestiunea dacă este locul de a se adresa: 1. o petiţiune guvernului spre a-i cere deşartarea Bosniei ; 2. o petiţiune camerelor spre a le cere de a pune guvernul în acuzaţiune în privinţa întrărei trupelor in Bosnia. — „Fremdenblatt“ emite opiniunea că ocuparea tuturor poziţiunilor militare importante ale Bosniei şi Herţegovina va fi terminată în opt sau zece zile. Foea ausriacă adaoge că guvernul n’are de feliu intenţiunea de a se opri la jumătatea drumului nici de a da înapoi. „Jertfele cari s’au făcut, zice „Fremdenblatt,“ sînt mai mari de cît se prevedeau în timpul întruniti congresului la Berlin. Guvernul are deci datoria de a procede la pacificarea provințiilor într’un chip astfeliu în cît monarchia austro-ungară sa tragă un folos durabil. Este asemine de dorit ca Austria să se explice cu Porta, în privinţa situaţiunei legale a ţerilor cucerite. Vechii supuşi ai Sultanului se vor supune cu atîta mai uşor la noua ordine de lucruri cu cît situaţiunea lor faţă cu vechiul lor suveran va fi mai bine elucidată din punt de vedere legal. „Jertfele cari s’au făcut sînt prea însemnate şi dificultăţile ce mai sînt de învins sînt prea mari pentru ca guvernul să poată renunţa la corporarea unuia singur din elementele capabile de a înlesni succesul silinţelor ca sînt incă necesare. Tureia. După informaţiile primite dinConstantinopole de „Corespondenţa poliţei“, impresiunea produsă de recentele succese ale oştirilor austriace in Bosnia au fost atît de adincă, incît aceleaşi cercuri, cari se opuneau înainte mai energic la încheiarea unei convenţiuni cu Austria, se silesc acum să influenţeze pe Sultan în faverea astei convenţiuni. Prin urmare se aşteptă ca Sultanul, renunţând la reservele formulate până acum, să dee în curînd ordine de a subscrie convenţiunea. Guvernul englez persistă, zice o depeşă din Constantinopole, a cere ca Midhat-paşa să fie însărcinat cu direcţiunea administraţiei Aziei Mici şi au promis Porţii că o va ajuta considerabil din punct de vedere finanţiar, dacă i se va acorda acesta cerere. — Cetim în „Moniteur universel“: „Informaţiunile mostre particulare ni aduc explicaţiunea arestărilor numerose cari s’au făcut la Constantinopole, în ziua de 13 Septemvre şi cari ne-au fost semnalate de telegraf. In acea zi era serbătdrea Mihramazanului, care corespunde aprope cu postul cel mic al nostru. Sultanul mergea la Top-Capu, pentru ceremonia obicinuită a adoraţiunei mantiei Profetului, cînd o softa eşind din mulţime şi străbătând printre soldaţi, s’au răpcejit spre trăsură, „dar au fost la timp oprită.“