Steaua Romaniei, 1878 (Anul 2, nr. 144-260)

1878-11-25 / nr. 238

M. 238. ABCUAĂZBTE In Iași, on aa.........................................24 ki Trei lunî..........................................7 . Pentru străinătate se ridaogă portal. Redacțiunea și Administratiunea in casa Nîestriitzi, Strada Arcului Un esemplar 10 bani ANONOIURI Rândul safl local în pagina IV . . . .15 bani Inserțiunî și reclame, rândnî.................25 * Scrisorî nefrancate se refusa. » Joi 25 Noemvrie 1878. STEAUA ROMÂNIEI Anul. li. lasl, 24 Noemvre 1878. Criza ministerială persistă de a se men­ține cu o tenacitate ne­explicabila in Bu­cureşti. In unul din ultimele noastre articole am căutat a da samă de motivele ce nu fac a o atribui nu la cauze de interese interne ci la împregiurări externe, la politica de care se află orientul agitat şi care ne­apă­rat că interesează profund statul nostru. Continuăm de a avea aceiaşi convicţiune şi cu toate că inteligentul şi agerul nostru corespondent din capitală continuă de a nu arăta că această criză şi are sorgintea sa in pretenţiunile partidelor şi in discreditul in care a căutut primul ministru impreună cu sfarmăturile ce -i a mai remas din ca­binetul seu, nimic afară de fapte patente nu ne va putea scoate din convicţiune. Căci nu întrebăm de ce oare d. Brătoianu nu s’ar mulţumi de o imensă majoritate de mai bine de două treimi ce are in ca­meră şi de ce ar mai umbla cu atîta răv­­nire după unanimitate. Raţiunea ce el nu dă pentru justificarea acestei monstruoase pretenţiuni ne mai­pomenite in analele constituţionale, adecă, convocarea camerilor de revizuire, ni se pare a presenta un ca­racter îndestul de specios spre a nu fi sus­pectă această raţiune, de a ascunde ade­văratul motiv ca mişcă pe d. Brătianu. In adever ce are a face acea cameră de revizuire cu camera actuală , ce legătură, ce dependinţă ar mai vroi d. Brătianu să existe intre camera actuală unanimă sau neunanimă şi intre ace cameră de revi­zuire ce este a se convoca şi in care ra­ţiune, noi cu lumea întreagă am căuta in zadar a afla un cuvânt ? D. Brătianu cere ţipând şi trântinduse ca un copil răutăcios că numai când toate elementele liberale din parlamentele în fiinţă, i s’ar devota orbeşte d-sa ar mai continua de a sta la minister ? Nu cum­va oare acestui copil alintat şi stricat să-­i mai fi venit in cap iarăși vre-o pană, toană spre realizarea căriea ar voi să inhame întregul partid liberal spre a-1 duce apoi după cunoscutul obiceiu al d-sale intr’acolo incontro ’1 impinge această toană a sa și a-1 face ast-fel pe acest partid, in intregime, partaș solidar cu d-sa ? Tare nu este frică să nu fie adevărul în­­tr’această ultimă presupunere ; tare ne te­mem să nu fie acesta realul motiv care’l face pe d. Ioan Brătianu să se svărcolească aşa de cumplit de a vedea întrunite pe toate nuanţele liberale, spre a’i servi la în­deplinirea misterioaselor sale planuri şi sa­tisfacerea cunoscutelor sale simpatii. Să nu explicăm: Cătră cine sînt aplicate aceste simpatii ale sale, să ştie bine şi sigur. Sunt pen­tru aceasta o mulţime de fapte în analile vieţei sale. Ast­fel bună­oară este bine cunoscut de toţi în care dintre marele pu­teri d. Brătianu a găsit imboldirea şi spri­jinul necesar spre a resturna pe Dom­nitorul Alexandru Cuza. Este de asemi­­nea bine ştiut că sub ministerul d-lui Bră­­tianu, complesent cătră aceiaşi mare pu­tere, s’au organizat la 1868 acele bande bulgare ce au adus atîta nelinişte în Eu­ropa şi care au fost aruncate peste Du­năre. Este iarăşi tot aşa de bine cunoscut că îndată ce Rusia s’a decis a întră în res­­boiu cu Turcia d-sa a fost acela care a ve­nit la putere şi care mai apoi dintre toţi miniştrii ce companiau cabinetul seu a fost singurul căruia i s’a conficat tainile urzite la Livadia, taine din care nici unul dintre colegii săi din cabinet nici pănă astăzi nu a fost împărtăşit şi dintre cari numai une­le sunt încă poate cunoscute. Aceste fapte sunt vorbitoare. Am fi pasibili de inepţie dacă ele nu mi ar face a înţelege pentru ce d. Brătianu ţipă după întrunirea tuturor elementelor liberale, am fi culpabili de o adevărată cri­mă naţională dacă asemine fapte nu m­-ar deştepta în fine şi nu mi ar determina a lua serioase măsuri de precauţiune spre a sta­vili tendinţele sale şi ar împedeca ast­fel, de a mai angaja încă odată ţara, spre e­­terna ei nenorocire în noul danţ cei pre­gătesc simpatiile învechite şi cronice de care este d-sa cuprins. Avem nevoe de a vegl­ja astă dată cu atît mai deştepţi, cu cît, precum am arătat în articolul nostru precedent, scopurile finale urmărite de Ru­sia, ultime rezultate ale războiului ce a pur­tat, nu sunt încă nici deplin realizate nici deplin cunoscute, cu atît mai mult cu cat d. Brătianu şi partidul d-sale, în aceste trei sau patru luni ce s’au strecurat de la încheierea tractatului de Berlin a lăsat cu totul uitate interesele ţerei într’o mare şi importantă chestiune. Vroim a vorbi iarăşi de viitorul principe al Bulgariei. In adevăr intru aceasta, tot atît de im­portantă şi de vitală chestiune pentru noi ca şi pentru puterile Europei occidentale, în această chestiune care, singură nu pre­zintă ocaziunea dorită de a vedea confun­date interesele noastre cu ale lor şi a le face solidarii de existenţa noastră, presa guvernamentală a stătut indeferentă şi nici acea din străinătate­­nu a fost deşteptată spre a ocupa opiniunea publică a Europei de această gravă şi capitală chestiune. Nici un cuvent nu s’a emis în publicitate spre a se arata pericolele de care suntem şi noi şi Europa ameninţaţi prin suirea pe tronul Bulgariei a unui principe devotat intereselor Rusiei, cit şi avantajul imens ce ar face pe occident a înţelege cui se cuvine spre asigurarea Orientului de a fi urcat pe un tron pe care le a stătut odini­oară regii României şi a edifica acea ba­rieră solidă pe care puterile occidentale caută de a o ridica în Orient. Nu credem ca asemenea idee serioasă şi salutară şi pentru noi şi pentru Europa nu a trecut prin capul d-lui Ioan Brătianu, însă, atît presa din ţară cît şi cea din stră­inătate, o repetăm, au stat şi stau încă mute pănă în momentul de faţă. Nu pu­tea d-sa, un adevăr, ori­cît ar fi fost de mari şi interesele României şi acele ale Europei occidentale de a lipsi la scumpele simpatii ale vieţei sale întregi. Nu mai vine în spirit încă o cugetare....... dar ea este prea tristă, prea sdrobitoare şi de aceia o respingem şi o înăduşim în a­­dîncul inim­ei noastre. Dar strigăm şi noi la rîndul nostru că­tră toate elementele din camerile noastre cît şi cătră toţi oamenii noştri de Stat să nu se plece la voacea de realiare a d-lui Ioan Brătianu , li strigăm în numele ţerei şi a întregei naţiuni române a cărui or­gan suntem, să vegheze mai deştepte şi

Next