Steaua Roşie, iunie 1953 (Anul 2, nr. 77-84)

1953-06-13 / nr. 80

Anul II. Nr. 80. PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE UNIȚI-VA!­I Sâmbătă, 13 Iunie 1953 1 4 pagini 20 bani Organizaţia de bază, îndrumătorul muncii politice în gospodăriile agricole colective Cuvântarea tovarăşului Gh. Gheorghiu-Dej rostită la Con­gresul fruntaşilor din gospodă­riile agricole colective luminea­ză ca un far puternic calea în­tăririi şi înfloririi gospodăriilor agricole colective, a ridicării a­­griculturii noastre la un nivel superior. Ea constitue un măreţ program de luptă pentru victo­ria socialismului la sate. Congresul fruntașilor din gos­podăriile agricole colective a­ a­­doptat în unanimitate, noul Sta­tut, care constitue baza trăini­­ciei, dezvoltării şi consolidării gospodăriilor colective. Conco­mitent cu aplicarea statutului — a legii de bază a gospodăriei colective, — este necesară in­tensificarea muncii de lămurire şi de popularizare a conţinutu­lui şi însemnătăţii noului statut în rândurile ţărănimii muncitoa­re. „Unul din cele mai importan­te principii care trebue introdu­se in gospodăria colectivă, de sus şi până jos, — arată tova­răşul Gheorghe Gheorghiu-Dej, — este principiul răspunderii personale. Întreaga organizare a muncii trebue să fie astfel pu­să la punct încât să permită în fiecare moment să se poată constata cine a lucrat bine şi cine a lucrat prost, cine are me­ritul dobândirii unui rezultat pozitiv şi cine a săvârşit un act dăunător sau o neglijenţă”. Principiul răspunderii perso­nale poate fi realizat numai pe baza unei juste organizări a muncii. In această privinţă multe organizaţii de bază din cadrul gospodăriilor agricole co­lective au obţinut în ultima vre­me o seamă de succese. Orga­nizaţia de bază din cadrul gos­podăriei agricole colective de la Ideciu­ de Sus, de pildă, în a­­dunările sale se ocupă cu cele mai importante probleme ale gospodăriei. Analizând proble­ma organizării muncii pe bri­găzi, echipe şi om, organizaţia de bază a putut veni cu propu­neri către consiliul de conduce­re al gospodăriei colective, care la rândul său a sugerat adună­rii generale a colectiviştilor or­ganizarea muncii pe brigăzi, e­­chipe şi om. Propunerea a fost primită cu căldură şi aplicată de către colectivişti. Repartiza­rea terenului şi organizarea muncii pe brigăzi şi echipe a dus la întărirea disciplinei în muncă şi a răspunderii persona­le. Prin buna organizare a mun­cii i s’a dat totodată organiza­ţiei de bază posibilitatea să re­partizeze agitatorii în fiecare e­­­­chipă şi brigadă, pentru a putea desfăşura munca politică în ve­d­e­rea intensificării întrecerii so­cialiste. Această activitate a fost , îndrumată în­spre întărirea , gospodăriei colective, ridicarea­­ producţiei şi productivităţii mun­cii, aplicarea metodelor sovieti- ,­ce şi respectarea întocmai a re-­­ gulilor agrotehnice. Subliniind rolul şi importanţa c­ântăririi şi dezvoltării proprietă-­­ ţii obşteşti, tovarăşul Gh­eorghe­­ Gheorghiu-Dej arată:­­ „Crearea şi consolidarea pro- & prietăţii obşteşti este lucru de t. căpetenie in gospodăria colec-­­ tivă”. In acest sens multe or- f ganizaţii de bază au făcut pro- r puneri consiliilor de conducere p in vederea dezvoltării ramurilor c­onexe, cum ar fi de pildă, fer­mele zootehnice, legumicole, al­binăritul, etc. La propunerea organizaţiei de bază din cadrul gospodăriei agricole colective de la Ciba-Nicoleşti, consiliul de conducere în deplin acord cu a­­dunarea generală a colectiviş­tilor şi cu organele sfatului popular raional a hotărit să se experimenteze cultivarea bum­bacului şi orezului. Pe baza propunerii organizaţiei de bază din cadrul gospodăriei agricole colective din Nazna se aplică cu succes prăşitul cu tractorul. Sunt insă şi organizaţii de bază lipsite de iniţiativă a că­ror activitate mai lasă încă de dorit, datorită cărui fapt şi munca in cadrul gospodăriilor colective respective se desfă­şoară la voia întâmplării. In gospodăria agricolă colectivă din Stejeriş, de pildă, organi­zarea muncii pe brigăzi şi echi­pe s’a făcut doar pe hârtie. Aici organizaţia de bază nu stă la înălţimea misiunii sale, de a fi conducătorul politic al gospo­dăriei. Disciplina muncii este slab înrădăcinată în rândul co­lectiviştilor, întrecerea socialis­tă între oameni, echipe şi bri­găzi este numai formală­­„Democraţia internă - subli­niază tovarăşul Gh. Gheorghiu- Dej — este principiul organiza­toric de bază de conducere şi activitate al gospodăriei colec­tive, este mijlocul principal pen­tru­ stabilirea noilor relaţii so­ciale la sate, pentru dezvoltarea spiritului creator şi al iniţiativei masselor de colectivişti, pentru întărirea pe toate căile a gospo­dăriilor colective”. Unele consilii de conducere ale gospodăriilor agricole co­lective nu respecta acest prin­cipiu atât de importam. Asa de exemplu, in gospodăria agrico­lă colectiva din Mitreşti hotarî­­riie luate de către adunarea ge­nerală a colectiviştilor nu se respecta şi nu sunt duse la în­deplinire. Pe poziţia consiliului de conducere se situiază şi or­ganizaţia de baza, care nu ur­măreşte şi nu sprijină activita­tea consiliului de conducere. Munca politică în jurul orga­nizării muncii, repartizării tere­nului pe durata unui asolament, aplicării metodelor sovietice, fo­losirii din plin a tehnicii, dez­voltării multilaterale a gospodă­riilor agricole colective, atrage­rii a cât mai mulţi ţărani mun­citori pe calea întovărăşirilor agricole şi a gospodăriilor co­lective, precum şi mobili­zarea şi antrenarea ţărănimii muncitoare din formaţiunea mi­cii producţii de mărfuri, pentru mărirea producţiei la hectar, este sarcina de seamă şi per­manenta a organizaţiilor de ba­za. Organizaţiilor de bază din gospodăriile agricole colective le revine sarcina de a duce în permanenţă o muncă politică şi cultural-educativă în rândurile colectiviştilor, pentru ca aceştia să respecte cu stricteţe Statutul m­odel al gospodăriei colective, sa îngrijească cu dragoste avu­­turile obşteşti, pământul, vitele inventarul, clădirile, culturile, produsele, şi să lupte pentru mărirea producţiei la hectar, pentru înflorirea gospodăriilor colective. IN INTERIORUL ZIARULUI. — Toate eforturile pentru stârpirea birocratisrm­ului — raid anchetă, (pag. 2-a). — Sfaturi agrotehnice. Să recoltăm la timp şi fără­ pier­deri leguminoasele, (pag. 2-a). — Viata de partid. Spre noi succese in învăţământul de partid­. (pag. 3-a). — Lupta colectiviștilor pentru o recoltă îmbelșugata. 3-a). — Coiful Festivalului, (pag. 3-a). I Sub semnul luptei pentru îndeplinirea cincinalului in 4 ani Lucrând după metode sovietice Mână în mână luptă munci- stahanoviştilor sovietici, munci- în ultimii 3 ani au fost calificaţi torii şi tehnicienii români, ma­­tarii şi tehnicienii din cadrul la locul de munca după metoda ghiari, cât şi ai altor minorităţi Atelierelor de reparaţii-auto în­ stahanovistei sovietice Kotlear naţionale de la Atelierele de re- drumari de partid, au creiat 130 de muncitori, paraţii-auto din Tg.-Mureş pen- mişcări stahanoviste, de ratio- în întâmpinarea Festivalului tru transpunerea în fapte a an­­nalizatori şi inovatori. Mondial al Tineretului şi Stn­gajamentelor lor cu privire la Stahanovistul Simon Carol, de deniilor pentru Pace şi Priete­­îndeplinirea înainte de termen pildă, a mecanizat mai multe une, alături de tineri şi munci­­a cincinalului, faze de lucru la atelierul de tor­i adulţi muncesc cu spor. Cu îndrumarea organizaţiei tâmplărie prin utilizarea resur- Planul global al Atelierelor de de bază, încă la începutul pla­­selor locale şi a rezervelor reparaţii pe luna Mai a fost nului cincinal a fost introdusă interne. El a confecţionat o freză realizat în proporţie de 157,27 aici metoda sovietică de lucru verticală, un dispozitiv automat la sută. Prin utilizarea raţiona­­după sistemul de bandă rulan­ pentru ascuţirea ferăstrăului cu­lă a materiilor şi materialelor tă, ceea ce n’a întârziat să-şi a­­panglică şi numeroase alte ma- în ultima lună s’a realizat p e­­rate roadele. şini şi utilaje, contribuind cu conomie în valoare de 60.000 Unul dintre cei mai buni mult la ridicarea productivităţii lei. Astfel valoarea economiilor muncitori ai întreprinderii este muncit. Sudorul stahanovist la­ obţinute de muncitorii acestei strungarul Fülöp Francisc, se­­kabovics Iosif a introdus pe întreprinderi dela începutul a­­cretarul organizaţiei de bază. Lângă altele o inovaţie la suda­­nului în curs s’a ridicat la care în ultimele luni a îndepli­­rea capetelor de motoare şi a 304.000 lei, nu­ zilnic câte 3 norme şi jumă­ blocurilor de motoare. Stahano- Brigada de tineret a lui Ven­­tate, ba chiar şi mai mult. El­vistul lives Martin a confectio- del Arnold şi-a realizat planul a cerut să i se reexamineze din nat un dispozitiv pentru strân- pe luna Mai în proporţie de nou norma. In atelierele de re- Serea arcurilor la autovehicule ] 70 la sută, brigada lui Rusu parafit s’a pornit o temeinică Prin care a prelungit viaţa a- Gheorghe în proporţie de 167 muncă de lămurire cu privire la cestora cu timpul necesar pen- la sută, brigada lui Turcu loan utilizarea la maximum a maşi- ^ru parcurgerea a 50.000 km. în proporţie de 140 la sută. nilor şi la asigurarea caracteru- Strungarul Bencs Iosif a con- Printre muncitorii cu cele mai lui permanent al întrecerii so- struit un dispozitiv pentru pre- înalte realizări se mai situiază cialiste. Ca un rod al acestei lucrarea roţilor dinţate speciale strungarii Veress Páll şi Soos munci, toţî muncitorii direct pentru motoare. Pe lângă acest Sándor, electricienii Korpos re­­productivi s’au încadrat în an­­tea au ma’ fost puse în aplicare nő, Korpos Mihály, lives Már­trecerea socialistă. Graficele de aici O serie de alte inovaţii şi ton şi alţii, producţie au fost introduse ‘la raţionalizări în urma cărora s’a In urma eforturilor deosebite toate secţiile, fiind conduse la realizat o înaltă productivitate, în producţie, muncitorii Atelie­­zi. Fruntaşii în producţie au Numai în cursul lunii Mai pre­­relor de reparaţii auto lucrează fost popularizaţi la consfătuirile lul de cost al producţiei globale cu începere de la 1 Iunie în con­de producţie, prin articolele de a fost redus cu 7 la sută iu'­­anu'u' 1956, conform planu­nc cr».«. rlp nprptp si fost o m.ro »wîp so ia ,U1. Iar initial­ 'ar conform pla-pe gazeta de perete şi au fost O mare atenţie se acordă la nu]uî curent ‘lucr stimulafi şi prin premii băneşti, atelierele de reparaţii şi creşte- ce]ul f]e al Il-Iea Mergând pe drumul măreț al rii cadrelor noi calificate. Numai anului 1954, nului curent, lucrează în contul celui de al Tl-lea trimestru al Şi-au depăşit planul global Muncitorii din cadrul între­prinderilor Comunale din Tg.­­Mureş care şi-au îndeplinit pla­nul global pe luna Mai în pro­porţie de 114,2 la sută, desfă­şoară tot mai intens lupta pen­tru îndeplinirea cincinalului în 4 ani. Numărul muncitorilor participanţi la întrecerea socia­listă s’a ridicat aici la 95 la su­tă. In urma aplicării unei serii de metode sovietice şi a intro­ducerii a mai multe inovaţii productivitatea muncii s’a ridi­cat aici cu 14,5 la sută peste plan. Tinerii din întreprinderile Comunale acordă un interes deo­sebit îndeplinirii sarcinilor lor, ştiind că prin aceasta ei con­­tribue la victoriile întregului ti­neret din patria noastră, în în­tâmpinarea Festivalului Mon­dial al Tineretului. S-au eviden­ţiat în special utemiştii Szőke Iosif şi Kiss Maria, care înde­plinesc zilnic câte două norme. Dintre muncitorii vârstnici sta­­hanoviștii László Iosif, Barabás Géza și Ungvár Ignat dau zil­nic câte 125—150 la sută peste plan. La luptă pentru pâinea poporului Timpul prielnic, care a urma după terminarea însămânţărilor a favorizat dezvoltarea rapidă a culturilor. Aceasta însă, nu este îndeajuns pentru a asigura o recoltă îmbelşugata. Culturile trebuiesc întreţinute aşa cur­ prevăd regulile stabilite de a­­grominim. La culturile păioase - plivitul, şi la cere prăşitoare - praşila, sunt lucrările de între­ţinere care asigură o bună dez­voltare a plantelor. In Regiunea Autonomă Ma­ghiară, plivitul păioaselor de toamnă şi de primăvară, a fost executat până la data de 10 iu­nie în proporţie de 76,4 la sută. Fruntaşe în această muncă sunt raioanele Tg.-Mureş, unde plivi­tul a fost executat în proporţie de 100,9 la sută, şi Sângiorgiul de Pădure, unde plivitul a fost realizat în proporţie de 99,7 la sută. Mult rămas în urmă, co­daş pe regiune în executarea lu­crărilor de întreţinere a păioa­­selor este raionul Tg.-Secuiesc, unde plivitul abia a fost execu­­tat în proporţie de 29,3 la sută Praşila I-a a fost executat, pe regiune, până la data de 1­ Iunie in proporţie de 74,3 h sută. In această lucrare frunta­şe sunt raioanele Odorhei, cu o realizare de 87,4 la sută a pri­mei praşile, şi raionul Tg.-Mu­reş, unde prima prăşi­l­ă a fos executată în proporţie de 82,1 la sută, iar praşila II-a în pro­porţie de 22,8 la sută. Codaş pe regiune în executarea prăşi­tului este raionul Gheorgheni unde până la data de 10 iunie prima prăşilă abia a fost exe­cutată în proporţie de 18,1 la sută. Dacă în raioanele Tg.-Mureş Odorhei, Sângiorgiul de Pădu­re, Reghin şi Sf. Gheorghe lu­crările de întreţinere a culturi­lor sunt avansate, în raioanele Tg. Secuiesc, Gheorgheni, Mier­curea Ciuc şi Topliţa întreţine­rea culturilor este rămasă în urmă. Organele de partid şi de stat din aceste raioane trebue să-şi intensifice­ munca de în­drumare şi mobilizare a ţărăni­mii muncitoare pentru executa­rea lucrărilor de întreţinere a culturilor. In raionul Tg. Secu­iesc, de exemplu, insuficienţa muncii politice şi de îndrumare este dovedită prin faptul că atât timp cât prăşitul este realizat în proporţie de 66,1 la sută, pli­vi­tul păioaselor, lucrare care dealtfel se execută mai de tim­puriu decât prăşitul, abia este executat în proporţie de 29,3 la sută. Organele agricole din a­­cest raion nu au desfăşurat o temeinică muncă de îndrumare a ţărănimii muncitoare pentru executarea plivitului la păioase, nu au arătat importanţa distru­gerii buruienilor în asigurarea unei recolte sporite. Organele de partid şi de stat trebue să-şi intensifice munca de îndrumare, să arate practic ţărănimii muncitoare care sunt avantajele întreţinerii culturilor la timp şi în bune condiţiunî.

Next