Steaua Roşie, iunie 1958 (Anul 7, nr. 604-611)

1958-06-21 / nr. 609

I ORDINEA ZILEI vasr.­­ -gauma—B—1 ■snnmnBW Pregătirile pentru recoltări trebuie grabnic terminate Sub ochii noștri, covorul verde ce acoperea pină mai deunăzi ogoarele regiunii noastre, se transformă intr-un galben auriu. Or­zul de toamnă a dat în pirgă, vestind că sîntem în pragul celei mai hotărîtoare etape in campania agricolă — strîngerea recoltei. Sîntem oare pregătiţi pentru începerea campaniei de recoltări? In multe locuri s-au luat din timp măsurile necesare pentru asigurarea începerii din timp a campaniei de recoltări. La gospo­dăria agricolă de stat din Sîngeorgiu de Mureş, de pildă, încă la 17 iunie combina, secerătorile-legători şi celelalte maşini agricole necesare în campania de recoltări erau gata pentru a începe cam­­pania. La gospodăria agricolă colectivă din Stejeriş, raionul Tg. Mu­reş, campania de recoltări stă în centrul atenţiei organizaţiei de bază. Zilele trecute, în cadrul unei adunări, s-au luat măsurile ne­cesare care să ducă la succesul acestei campanii. A fost terminată magazia de cereale, cu o capacitate de 30 vagoane, s-au reparat şi pus la punct sacii. A fost adusă şi o secerătoare-legătoare de la tr.M.T. pentru ca la 20 iunie să înceapă recoltatul celor 15 ha cu orz de toamnă. Pregătirile pentru recoltări au fost executate la timp şi de staţiunea de maşini şi tractoare din Miercurea Niraj şi de alte s­taţiuni. Au fost pregătite şi motoarele electrice pentru electrificarea ariilor. Totuşi, dacă privim situaţia executării reparaţiilor la trac­­toare, motoare şi batoze in regiunea noastră, constatăm că nu peste tot sunt gata pregătirile. Pînă la 16 iunie, pe regiune, tracto­rele au fost reparate abia în proporţie de 58,3 la sută, batozele în pro­porţie de 75,4 la sută, iar motoarele stabile în proporţie de 85,1 la sută. Reparaţiile sunt rămase mult în urmă în raionul Cristuru Se­­cu­isc. Aici, reparatul batozelor s-a executat doar in proporţie de 52,6%, iar al tractoarelor în proporţie de 77,7%. Situaţie asemă­nătoare există şi în raionul Reghin. Sfaturile populare nu au pri­vit cu simţ de răspundere pregătirea din timp a campaniei de recol­tări. Astfel se face că la Reghin, Gorneşti, Breaza, Jabeniţa şi în alte comune, la unele batoze reparaţiile nici n-au început Perioada muncilor agricole în care ne aflăm acum, este cea mai încordată din tot cursul anului. Trebuie executate în același timp lucrări multe și diferite. Tocmai de aceea, mai mult ca ori­cînd, se cere o cit mai bună organizare a muncii pentru ca lucrările agri­cole să nu se suprapună. Pînă la începerea din plin a recoltatului, peste tot să se termine lucrările de îngrijire a culturilor prăşitoare, recoltatul furajelor etc. Recoltatul e o lucrare care nu poate aştepta nici o clipă, o­rice întîrziere în strîngerea recoltei înseamnă pagubă. In acest sens, una din condiţiile de cea mai mare importanţă pentru executarea intr-un timp scurt a recoltatului este terminarea grabnică a reparaţiilor la toate maşinile agricole necesare în acea­stă campanie. Este de datoria organelor şi organizaţiilor de partid, a sfatu­rilor populare şi a conducerilor unităţilor din agricultură să ia toate mă­surile în vederea terminării grabnice a tuturor reparaţiilor. O atenţie deosebită să se acorde calităţii reparaţiilor. Experienţa anilor tre­cuţi ne-a demonstrat că datorită reparaţiilor proaste, în multe locuri maşinile agricole s-au defectat in prima zi de lucru. Datoria comi­siilor de recepţie este de a nu admite sub nici un motiv reparaţii de proastă calitate. Succesul în campania de recoltări şi treieri­ mai depinde de felul cum organele şi organizaţiile de partid vor desfăşura munca politică. Ele au datoria de răspundere de a mobiliza toate forţele pentru strîngerea recoltei la timp şi fără pierderi. Cooperativele de la sate să fie bine aprovizionate cu cele necesare ţărănimii mun­citoare. Rezultatele în această importantă campanie vor fi cu atit mai bune cu cit organizaţiile de partid vor şti să antreneze oamenii ■muncii din agricultură în întrecerea socialistă şi patriotică. Cam­pania de recoltări şi treieri­ constituie ui­ minunat prilej de popu­larizare a superiorităţii sectorului socialist din agricultură. In acest sens să fie larg popularizate recoltele mari obţinute de gospodăriile colective, de întovărăşiri, pentru ca în felul acesta, ţăranii munci­tori cu gospodării individuale să se convingă de avantajele lucră­rii pământului în comun şi să păşească în unităţile socialiste. PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚI VA I ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL DE PARTID $1 AI SFATULUI POPULAR AL REGIUNII AUTONOME MAGHIARE_______ ■ ANUL VII Nr. 609 | Sî­nbătă, 21 iunie 1958 6 PAGINI - 20 BANI A început secerişul şi în regiunea noastră Şi în acest an cei dinţii care au început secerişul au fost co­lectiviştii din Chendu Mic, raio­nul Sîngeorgiu de Pădure. Orzul cultivat pe 35 ha, fiind însă­­mînţat la timp şi în bune con­­diţiuni a dat în pirgă. Sub lo­zinca „Nici un bob să nu se piardă“, colectiviştii de aici au trecut cu toate forţele la sece­rat. Mai mult ca ori­cînd, în aceste zile peste 200 braţe de muncă iau parte la lucrările a­­gricole în gospodărie. Sînt gata să înceapă seceri­şul şi colectiviştii din Stejeriş, raionul Tg. Mureş, Călimăneşti, raionul Sîngeorgiu de Pădure, precum şi numeroşi ţărani muncitori din Bălăuşeri. Joi, după masă, pe ogoarele gospodăriilor agricole de stat din Sîncraiu de Mureş şi Band a început recoltatul orzului de toamnă. După primele rezultate obţinute se prevede o recoltă medie de 2.000 kg orz la hec­tar. Se pot construi 27 de apartamente Datorită bunei organizări­ a proce­sului tehnologic de producţie între­prinderea locala de materiale de cons­trucţie din Tg. Mureş a reuşit să-şi realizeze planul primului se­mestru la cărămizi, înainte de ter­men. Astăzi ei lucrează în contul ul­timelor zile ale lunii iulie. Din cără­mizile date peste plan se poate cons­trui un bloc cu 27 de apartamente. Pe baza ritmului cu care s-­a rea­lizat planul semestrial, se prevede­­ ca planul anual al acestei Întreprin-­­ deri să fie realizat pînă la sfirșitul­­ lunii septembrie a. c. o— — „Veniţi alături de noi“ In aceste zile, z/7 satele regiunii noastre se depun eforturi sporite pen­tru executarea la timp şi în bune condiţiuni a lucrărilor agricole, în ve­derea obţinerii de recolte sporite. Oda­tă cu aceasta tot mai mulţi ţărani mun­citori îşi manifestă dorinţa de a face parte din sectorul socialist al agricul­turii. „Veniţi alături de noi". Aceste cuvinte le rostesc zi de zi, ceas de ceas, colectiviştii şi întovărăşit, che­­mind pe ceilalţi ţărani muncitorii să li se alăture în lupta pentru o viaţă tot mai bună. Ţăranii muncitori, din Bilbor, raio­nul Topliţa, au fost cei dinţii în raion care au pus bazele unei întovărăşiri zoo­tehnice. Dar cu toate acestea, pînă la sfirşitul anului trecut numărul membri­lor în întovărăşire nu a crescut. Acum insă, tot mai mulţi ţărani muncitori de aici înaintează cereri­­­pentru înfiin­ţarea unei noi întovărăşiri. Pînă acum au fost înaintate 25 cereri şi­ numărul, lor e în continuă creştere. ----------­Peste 68.000 tone de cartofi contractate Regiunea noastră este una din re­giunile din țară mari producătoare de cartofi. In vederea asigurării unei cît mai bune aprovizionării a oamenilor muncii de la oraşe precum şi a in­dustriei cu cartofi, ţărănimea munci - toare sporeşte zi de zi cantităţile de cartofi contractate cu cooperativele de l­­a sale. Pînă la 12 iunie de pildă, coopera­tivele din regiunea noastră au încheiat contracte pentru 68.437,8 tone cartofi. Cantităţi însemnate s-au contractat în raioanele Ciuc şi Tg. Secuiesc. La Ciuc de pildă, pînă la această da­tă s au contractat 25.573,3 tone cartofi de toamnă iar la Tg. Secuiesc 2­ 773,3 tone. Rezultate frumoase s-au o­bţinut şi în raionul Odorhei. Bun sosit pe plaiurile regiunii noastre Ansamblului Emerit de Stat de cintece si dansuri din R. S. S. Lituaniană De citeva zile oamenii muncii din regiunea noastră sint gazde ale unor oaspeţi dragi, solii culturii Republicii Sovietice Socialiste Li­tuaniană veniţi In tara noastră cu prilejul Decadei Culturii Republici­lor­­Sovietice Baltice. Prezenţa in mijlocul nostru a membrilor Ansamblului Emerit de Stat de cintece şi dansuri din R.S.S Lituaniană,­­ne­­umple­ sufletele de mindrie. Pentru meritele deosebite, An­samblul a căpătat titlul de Emerit iar conducătorii lui care au valo­rificat la o înaltă valoare artistică şi interpretativă cîntecele şi dan­surile populare, compozitorul Ionas Svidias şi conducătorul grupului de dans I. Singhis au primit titlul de Artist al Poporului din U.R.S.S., respectiv Maestru Emerit al Artei din R.S.S Lituaniană. Spectacolele pe care le daţi şi le-aţi dat in regiunea noastră, dragi oaspeţi , la Sf. Gheorghe, la Re­ghin şi la reşedinţa regiunii noas­Ansamblul Emerit de Stat de cintece şi dansuri a R.S.S. Litua­niene şi-a început turneul în regiu­nea noastră cu primul spectacol dat joi d in oraşul Sf. Gheorghe. La sosirea în acest oraş, împodobit cu fiori şi steaguri, oaspeţii au fost intîmpinaţi de un numeros public, precum şi de artiştii Teatrului ma­ghiar de stat din localitate. Solii poporului lituanian au fost salutaţi de Pajor Robert, preşedintele co­mitetului executiv al sfatului popu­lar, care Ie-a adresat un călduros „bun sosit“. Delegaţii muncitorilor din oraş au invitat apoi oaspeţii la o excursie la „Mestecănişul“, din apropiere. Aci, artiştii lituanieni au interpretat un dans popular secuiesc, încetul cu încetul, toată lumea prezentă s-a încins la joc. Tinerii lituanieni îm­brăcaţi in costume naţionale dan­sau cu "tinerii" secui. La sfirşitul dansurilor populare s-a încins tra­diţionala ... periniţă. Seara, în­­ curtea şcolii nrr. 3, din localitate, Ut­tre, Tg.-Mureş,­­ vor avea darul să stringă şi să cimenteze şi mai mult prietenia dintre poporul nostru şi popoarele Uniunii Sovietice. Locuitorii din regiunea noastră, care v-au văzut au rămas entu­ziasmaţi de înalta maraera inter­pretativă, de fastuoasa montare — decor, cintec, joc — a folclorului ce-l păstraţi din timpurile cele mai vechi, cum sunt obiceiurile de nun­tă din piesa „Judecata peţitorului". Bogatul repertoriu inspirat din cîntecele şi dansurile consacrate în­floririi vieţii noi in Lituania So­­cialistă, cum sint jocurile populare „Preşedintele colhozului nostru", „Dansul crescătorilor de păsări", cîntecele ..Valsul colhoznicilor”, „Lasă, tată, calul să pască", etc., prin marea lor valoare ar­tistică şi conţinutul de idei, sunt un bun al tuturor. Bun sosit pe plaiurile regiunii noastre, dragi oaspeţi ai Republicii Sovietice Socialiste Lituaniană­ faţa unui mare număr de spectatori, membrii Ansamblului Emerit de stat de cintece şi dansuri din R.S.S. Lituaniană au prezentat un frumos program artistic, care s-a bucurat de un succes deosebit. REGHIN (prin telefon). Membrii Ansamblului Lituanian au sosit la Reghin ieri în jurul orei 11 a. m. La Gară, sute de cetăţeni au ve­nit în întîmpinarea oaspeţilor. In nu­mele acestora, tovarăşul Mircea Vasi­le, preşedintele sfatului popular raio­nal a rostit o cuvîntare de bun sosit în limbile romina şi rusă. Apoi mem­brii Ansamblului au vizitat întreprin­derile I.F.I.L. și I.F.E.T., unde au pri­mit din partea harnicilor muncitori de aici numeroase daruri. In cinstea lor, echipa culturală din Literiu a prezen­tat un frumos program artistic. Seara, incepînd de la orele 20 Ansamblul Li­tuanian a prezentat apoi bogatul său program artistic care s-a bucurat de mult succes. Spectacol ex. Obişnuind publicul cu opere dra­matice din marele repertoriu al lite­raturii universale, şi în acest an, studenţii Institutului de teatru „Szent­­györgyi István“ din Tg.-Mureş, au înscris în „spectacolul tor examen“ o astfel de piesă. Este vorba de „Casa cu păpuşi", cunoscută sub titlul de ,,Nora“ de H. Ibsen. Această dramă ce s-a jucat aseară pe scena Teatrului secuiesc din lo­calitate, cu foarte mult succes de către studenţii Institutului de teatru „Szentgyörgyi István", este aceia a unei societăţi, a unei familii burghe­ze bazată pe minciună, în care băr­batul, Helmer (Tóth Tamas), nu ve­de in soţia sa, Nora (Balogh Eva), decit o jucărie incintătoare, o păpu­şă, o veveriţă, o ciocîrtie. Iin schimb, Nora — femeie ca atare — ascunde in zburdălnicia ei şi fapte care o arată hotărită, in stare chiar de sacrificiu. Intr-un astfel de mo­ment, în plină desfăşurare a dramei, o vedem pe Nora, „păpuşa“, care vrind să-şi scape bărbatul de la moarte, semnînd un act care deşi ilegal după judecata vremii, ne-o arată plina de curaj şi de umanism. Reflecţiile ei în faţa judecăţii care o acuză sunt reflecţiile lui Ibsen despre această societate: „O femeie să nu aibă dreptul să scape viaţa bărbatului ei? Eu nu cunosc atit de amănunţit legile, dar am convinge­rea că undeva trebuie să scrie că aşa ceva e îngăduit.“ Pe măsură ce drama evoluează, asistăm la o luptă crîncenă între adevăr (Nora) şi filistinismul fam­i­­liei burgheze (Helmer et. comp.), în final. Nora, izbind o uşă care su­nă prelung în gol, demonstrează că s-a rupt de această meschinărie a moralei burgheze, rostind că înainte de a fi soţie şi mamă ea este om. In faţa acestei piese grele, stu­denţii Institutului de teatru „Szent­györgyi István“ s-au achitat cu pri­sosinţă. (a) * • $1­8 realizat plantat semestrial In cinci luni Cînd am păşit pe poarta fabricii de cărămizi din Mureşeni am fost plăcut surprins de ordinea care domneşte aici. Ţigla şi cărămida rumena, abu­rind ca o pîine proaspătă stăteau in­­oproanele fabricii într-o aliniere per­fectă. Toate erau de bună calitate. Din­­tr-un calcul sumar făcut cu ajutorul tovarăşei Goldschmidt Lucreţia care rr s-a informat asupra îndeplinirii pla­nului semestrial înainte de termen, re­zultă că cu cele peste 230.000 de ţigle date peste plan se vor putea acoperi 55 case, iar din cele 100.000 cărămizi se vor putea înălţa 6 case compuse din două camere, bucătărie şi dependinţe. Brigada condusă de tovarăşul Bota Gheorghe, secretarul organizaţiei de bază, de la începutul anului a realizat 1.683.300 cărămizi şi ţigle, iar cea condusă de Sükösd Gheorghe, 1.643.700 ţigle şi cărămizi. Făurarii de materii prime pentru construcţii se întrec în a da patriei so­cialiste cît mai multe, rf mai bune şi mai ieftine ţigle şi cărămizi. Conduşi de organizaţia comuniştilor, educaţi de Brigada lui Bota Gheorghe de la fabrica de cărămizi „Mureşeni“ lucrînd la pregătirea maşini de presat ţigle (Continuare în pag. 4­ a) • Fabrica de cărămizi şi­­ ţigle din Mureşeni a asigurat în acest semestru o corelaţie bună a indicilor: • Producţia globală: 117,1 la sută; producţia-marfă: 124,34 la sută; productivitatea muncii: 107 la sută; numărul mediu muncitori: 109,4 la sută; fond salarii, muncitori: 102,4 la sută şi cîştig mediu-muncitori: 103,7 la sută.­­ Realizarea planului pe sortimente precum şi a indici­lor de calitate se prezintă ast­fel: Ţigle cl. I 87,68 la sută, ţigle cl. II 8,45 la sută, ţigle decla­sate 3,87 la sută, coame cl. I 94,87 la sută şi coame cl. II 5,13 la sută.

Next