Steaua Roşie, septembrie 1958 (Anul 7, nr. 630-637)

1958-09-03 / nr. 630

Spre noi succese in transformarea socialistă a agriculturii Din toate colţurile regiunii noastre ne sosesc zilnic veşti care oglindesc hotărîrea cu care ţăranii muncitori păşesc în număr tot mai mare pe drumul arătat de partid, pe drumul agriculturii socialiste. — Anul acesta — scrie corespon­dentul nostru Hurdugaciu Maced­o — în raionul Reghin peste 2.000 familii de ţărani muncitori au păşit pe dru­mul vieţii noi. După consfătuirea de la Constanţa au luat fiinţă 9 ani în­tovărăşiri, în care s au unit 468 fa­milii. Alte 727 familii au intrat, în această perioadă, în unităţile existen­te. Astăzi oriunde ai merge, colecti­viştii şi întovărăşiţii vorbesc cu mîr­d­­rie despre succesele obţinute de ei prin munca comună: 2514 kg secară la hectar. Atît au obţinut de pildă anul acesta colectiviştii din Tg. Se­cuiesc. Cei din Hătuica au realizat o producţie medie de 2541 kg secară la hectar. Cu 800 kg grîu la hectar au obţinut mai mult colectiviştii din Porumbenii Mari decît ţăranii munci­tori din Porumbenii Mici, deşi au con­diţii de lucru şi de pămînt asemănă­toare. Şi întovărăşiţii din Chendu Ma­re, Apalina, Gurghiu etc., au obţinut producţii mult m­ai mari decît ţăranii muncitori cu gospodărie individuală din aceleaşi comune. Numai în contul avansului de 40 la sută, colectiviştii din Trei Sate au primit la zi­ muncă cîte 2,100 kg grîu, 0,700 kg orz, şi alte produse. Gospo­dăria agricolă colectivă din Valea Crişului, dezvoltîndu-şi ramurile ane­xe şi mărind cantităţile de cereale şi produse animale contractate, a reuşit anul acesta să împartă lunar avan­suri băneşti membrilor. Şi la coope­rativa agricolă de producţie din Bic­­falău, raionul Sf. Gheorghe, s-a re­partizat avans membrilor cîte 5,38 lei la zi-muncă. Toate acestea demonstrează cu pri­sosinţă că numai agricultura socia­listă este în stare să asigure pro­ducţii tot mai mari, să asigure veni­turi sporite ţărănimii muncitoare. Nu-i întîmplător deci că pe zi ce trece tot mai mulţi ţărani muncitori îşi manifestă dorinţa de a face part din unităţile agricole cooperatiste. De la 25 iulie la 25 august a. c., în Re­giunea noastră au luat fiinţă 38 în­tovărăşiri şi două gospodării agricole colective în care au intrat peste 1.500 familii de ţărani muncitori, iar în întovărăşirile existente peste 400 fa­milii. Cu acestea numărul unităţilor cooperatist-socialiste din regiunea noastră s-a ridicat la 544 cuprin­­zînd aproae 38.000 familii de ţărani muncitori, cu peste 84.500 ha pămînt. După consfătuirea de la Consta­nţa, organele şi organizaţiile de partid au intensificat munca politică pentru consolidarea şi dezvoltarea sectorului agricol cooperatist, pentru atragerea ţărănimii muncitoare pe drumul agri­culturii socialiste. In raionul Gheor­­ghieni, de pildă, anul acesta au luat fiinţă mai multe întovărăşiri decît în 6 ani anteriori. De curînd la Tulgheş, a luat fiinţă a patra întovărăşire, iar la Lăzarea este în curs de înfiinţare a treia întovărăşire, pentru care au înaintat cereri 150 familii de ţărani muncitori. In raionul Cristuru Secu­iesc doar în trei sate nu există uni­tăţi agricole cooperatiste. Experienţa a dovedit că acolo unde organizaţiile de partid desfăşoară o intensă şi permanentă muncă politică, unde membrii de partid stau în frun­tea luptei pentru transformarea socia­­listă a agriculturii, rezultatele nu întîr­­zie să se arate. Tocmai de aceea, acum, mai mult ca oricînd, organele şi organizaţiile de partid sunt chema­­tate să folosească toate formele pen­tru popularizarea avantajelor de care se bucură ţăranii muncitori, păşind în unităţile agricole cooperatiste. Re­partizarea avansurilor în gospodăriile agricole colective trebuie să constituie un minunat prilej de popularizare a superiorităţii agriculturii socialiste. In acest sens să fie organizate vizite în gospodăriile agricole colective p­a­tru ca ţăranii muncitori cu gospodă­rie individuală să vadă roadele mun­cii în comun, să vadă viaţa colecti­viştilor. Prin gazetele de stradă, pa­nouri, prin agitatori etc. să se popu­larizeze recoltele obţinute de gospo­dăriile colective şi întovărăşiri prin lucrarea pămîntului în comun, cu mijloace mecanizate şi după metodele înaintate. Cade în sarcina comitetelor raiona­le de partid ca zi de zi să acorde un sprijin concret organizaţiilor de bază de la sate în munca de transformare socialistă a agriculturii. In regiunea noastră există toate condiţiile pentru obţinerea de noi şi noi succese în cooperativizarea agri­culturii. Avem forţe capabile de a atrage pe drumul vieţii noi, pe baza liberului consimţămînt, zi de zi sute şi sute de familii de ţărani munci­tori. «“sub­ ara­mpania Incepînd cu hotarul Gorneşti­ului şi continuînd prin părţile Ercei, Fără­­găului, pe valea Luţului, ajungînd toc­mai la Vătava, Deda apoi pe valea Burghiului şi trecînd prin părţile Chi­­herului, Iara de Mureş ş­i din nou spre Gorneşti, peste tot găseşti trac­toare şi maşini ale S.M.T.-ului din Reghin, care deservesc 9 gospodării agricole colective, 39 întovărăşiri agricole şi un mare număr de ţărani cu gospodării individuale. Muncitorii din ateliere ca şi trac­toriştii au pregătit maşinile, uneltele agricole şi tractoarele cu care au lu­crat în campania de vară în cele mai bune condiţiu­ni. Şi acestea nu le con­semnăm pentru a lăuda cu orice preţ S.M-T.-ul din Reghin, ci dato­rită faptului că în tot timpul cam­paniei de vară, atît la recoltatul ce­realelor cît şi la treieratul lor, care se apropie de sfîrşit, maşinile şi trac­toarele cu care s-a lucrat nu au avut nici o defecţiune. Ori, acest lucru este foarte important. Aceasta se datoreşte şi muncii politice desfăşurate, precum şi creşterii conştiinţei muncitorilor din­­ S.M.T. Acolo unde munca a fost bine or­ganizată, şi a existat colaborare în­tre brigăzile de la gospodăriile agri­cole colective şi cele din S.M.T., re­zultatele au fost cît se p­are de bune, iar tractoriştii care au deservit aceste unităţi şi-au depăşit planul lucrărilor agricole din campania de vară. Lucrînd pe tractorul „S­alineţ“, tractoristul Topor Mihai şi-a realizat planul în campania de­­ vară în pro­porţie de 232 la sută. Din anul 1951, de cînd lucrează la S.M.T. Reghin, tractoristul Gheorghică Vasile a fost mereu fruntaş. Deci nu se putea ca în actuala campanie să rămînă erdaş. Şi nici n-a rămas. El şi-a realiat planul în proporţie de 169 la sută. Planul şi l-au depăşit şi tractoriş­­tii Suciu Gheorghe, Nagy Gheorghe, Tanko Ştefan, Máthé­lean şi alţii. Dintre brigăzi, brigada a IlI-a con­dusă de Vasile Moldovan a obţinut cele mai bune rezultate, reuşind să-şi depăşească planul cu 20 la sută. La aceste succese obţinute de trac­torişti se mai adaugă economiile rea­lizate la motorină şi la piesele de schimb. Sîntem în perioada cînd lucrările de pregătire a solului pentru campa­nia agricolă de toamnă sînt în plină desfăşurare, iar peste cîteva zile se va începe­­ şi însămînţatul cerealelor de toamnă. Dacă despre buna funcţionare a tractoarelor şi maşinilor care au lu­crat în campania de vară am putut­­ scrie cuvinte de laudă, apei despre­­ importanţa care s-a acordat dezmiriş-­­ titului şi arăturilor de vară nu putem­­ afirma acelaşi lucru. Conducerea sta-­­­ţiunii ca şi agronomii de sector nu au acordat importanţa cuvenită aces­tei lucrări. Tot aşa­ s-a întîmplat şi anul trecut. Rezultatul a fost că pro- | ducţiile obţinute de unităţile deservite­­ de staţiune au fost slabe. La Ideciu de Sus de pildă, tracto­ristul Puiu, mai mult s-a plimbat cu tractorul decît a lucrat. A f­st o pe-­­ rioadă bună de lucru cînd în decurs de 10 zile a efectuat doar 4,5 hantri. In campania de toamnă să sperăm că asemenea situaţii nu se vor mai ivi. Din cele 8 brigăzi existente la staţiune, 5 sunt brigăzi permanente care deservesc în special gosp­­ă­­riile agricole colective din Bateş, De­­j­grad, Lueriu, Ideoluri şi Petelea, şi­­ care şi-au început deja activitatea. Avansuri în cereale Odată cu terminarea treierişului ma­joritatea gospodăriilor agricole colec­tive au distribuit cereale membrilor în contul avansurilor de 40 la sută. Pentru fiecare zi­ muncă efectuată, colectiviştilor li s-a împărţit numai din grîu celor din Nazna cîte 5,20 kg, celor din Păingeni cîte 2 kg, celor din Sr­­nei 1,60 kg, etc. Din cele 29 gospodării agricole co­lective existente în raionul Tg. Mureș, la 25 s-a distribuit deja avansul de 40 la sută. Multe din ele au repartizat cereale și pentru fondul de bază al gos­podăriei. G.A.S. Reghin Recoltatul lăstarilor altoi Din nou... în căutare de l­a începutul anului am cutreierat regiunea In lung şi-n lat. Am vizitat gospodăriile colective de pe Valea Nirajului, a Mureşului şi Ol­tului. Peste tot am pus aceiaşi în­trebare : „Aveţi păsări“? Răspunsul primit, de peste tot, m-a nemulţu­mit. Adunînd laolaltă toate păsări­le existente la gospodăriile agricole colective din regiunea noastră, am totalizat abia 2.024 bucăţi. Şi iată-ne, după cîteva luni, din nou în căutare de păsări. De data a­­ceasta am pornit pe urmele puilor. Discutasem cu tov. Varga Tiberiu, directorul centrului avicol regional din Tg. Mureş. „Peste 190.000 pui am produs un incubator spuse el.­­ — Incepînd din luna februarie săp­­tămlnal au ieşit cite 7.000 pui“. — Unde au ajuns aceşti pui ? mi-am pus întrebarea. Și am pornit pe urmele lor. A­m poposit la gospodăria agricolă­­ colectivă din Vadu. Acum, Máthé András, preşedintele gospodăriei vor­beşte cu mîndrie. — Avem 500 pui. Invăţînd din documentele consfătui­rii de la Constanţa, ne ocupăm şi cu creşterea păsărilor. Cu aceeaşi mîndrie vorbesc şi co­lectiviştii din Mădăraş-Ciuc. — Nu­mai în cîteva săptămîni, puii cum­păraţi de noi cu 2,80 lei bucata, au crescut atît îneît valorează peste 12 lei bucata, — spune colectivistul Gáli Ignat. — Noi n-am cumpărat 500, ci 1.000 de pui, — ne spun membrii gospodăriei colective din Daia, raio­nul Odorhei. Adlţia a cumpărat şi gospodăria colectivă din Stnpaul. — Ce v-a determinat să cumpă­raţi cîte 1.000 de pui ? — Aşa-i mai rentabil. Doar şi norma pentru un îngrijitor este de 1.000 bucăţi pui. O simplă socoteală ne arată că membrii gospodăriilor colective din Daia şi Sînpaul, raionul Odorhei, au judecat bine. De ce să ţinem­ 100 de pui, cînd acelaşi om care îngrijeşte 100, poate îngriji 1.000? s-au între­bat ei. P­rin creşterea a 1.OOG de pui, nu­­*■ mai două luni de zile, fiecare gospodărie colectivă poate realiza un venit curat de peste 3.700 lei. Şi aceasta, socotind îngrijitorului un cîştig zilnic de 30 lei. Creşterea a 100—200 pui desigur nu este renta­bilă. Mai mult costă valoarea zilelor­­muncă depuse de îngrijitor, decît venitul realizat de pui. Dar să lăsăm socotelile, şi să ne continuăm drumul. Iată-ne acum la gospodăria conec­­tivă din Cristuru Secuiesc. Păsări aveţi ? Am procurat de la incubatoa­rele din Tg. Mureş 400 pui, pe care îi creştem. — Nu se putea mai mult ?­­ ?­... — Noi, am procurat 500 pui, — spun colectiviştii din Ernei. — Şi voi puteaţi mai mult. La Şardul Nirajului, păsările gos­podăriei colective te poţi număra pe degete. 5 găini. Nici mai mult, nu­­ mai puţin! u­­­nde or fi cei peste 190.000 pui ce şi-au luat drumul anul a­­cesta de la incubatoarele centrului avicol regional ? Mare parte au mers la gospodăriile agricole de stat din Reghin şi Catalina. Aproa­pe 40.000. Mulţi au trecut hotarele regiunii, unii chiar cu avionul, o­­prindu-se tocmai la Ploeşti, Oradea etc. Oare să le fi fost frică să rămînă în regiunea noastră ? Nu, nici­de­­cum. Din contră, se pare că unor colectivişti din regiunea noastră le este frică de pui, deşi de cînd e lu­mea nu s-a pomenit ca puii sau pă­sările în general să mănînce vreun om, ci numai invers. Atunci de ce din cei peste 190.000 pui, numai in jurul a 8.000 bucăţi au ajuns în gos­podăriile colective din regiune şi din aceştia majoritatea la cele din raionul Odorhei ? Iată o întrebare care cere rezol­vare şi răspuns. Cum s-au ocupat oare organele şi organizaţile de partid şi sfaturile populare de aceas­tă problemă importantă d­upă consfătuirea de la Con- A-' stanţa a crescut mult interesul şi preocuparea ţărănimii muncitoa­re din regiunea noastră, pentru creşterea numărului de păsări. A­­cest lucru îl dovedeşte şi faptul că ţăranii muncitori cu gospodării individuale din raionul Tg. Mureş au cumpărat de la centrul avicol re­gional din Tg. Mureş peste 20.O­ la pui de o zi. Un număr asemănător de pui au cumpărat şi ţăranii mun­citori din raionul Odorhei. In raio­nul Topliţa, de asemeni, dacă în al-­l timii ani nu s-a dus nici un pui, a­nul acesta şi-au luat drumul spre satele raionului ce la incubatoarele din Tg. Mureş, peste 6.000 pui. „Nici o gospodărie fără păsări“. Această lozincă, cu litere de-o şchioapă, te întîmpină cum ai făcut primul pas la incubatoarele din Tg. Mureş. Ea a fost citită şi recitită de mulţi ţărani ,muncitori din raionul Reghin, care de multe ori au venit aici pentru a-şi cumpăra pui. Din păcate însă această lozincă nu este încă cunoscută de nici una din cele 8 gospodării colective din raionul Reghin şi nici de alte numeroase gospodării colective din regiunea noastră. D­­rumul nostru nu s-a terminat. Ne am propus să continuăm acest drum în căutare de păsări, pi­­nă vom găsi la fiecare gospodărie colectivă din regiunea noastră cel puţin 200 păsări la 100 ha cerealie­re. P . POPȘOR Să intensificăm acţiunea de insilozare 5 tone nutreţ murat pentru fiecare unitate vită mare. Iată sarcina care ne stă în faţă. Pentru regiunea noastră este foarte importantă realizarea acestei sarcini, în vederea obţinerii producţii­lor de 3.000­­ lapte la gospodăriile a­­gricole de stat, 2.250 1 la gospodăriile colective şi 2.000 1 la gospodăriile indi­viduale, pe cap de vacă. Importanţa folosirii nutreţului mu­rat este cu prisosinţă dovedită de că­tre unităţile care îl folosesc, ca de pil­dă, de gospodăria agricolă colectivă Calnic care în primele 7 luni ale aces­tui an a realizat deja 1.425­­ lapte pe cap de vacă de la cele 3­ vaci, avînd vaci cu o producţie zilnică de 22—25 . Tovarăşul Antal Ferenc, membru în întovărăşirea zootehnică din comuna Frumoasa, din raionul Ciuc, a predat la stat 18.000 1­ lapte, folosind în hra­na vacilor şi nutreţ murat. Prin însi­ozarea furajelor se pro­duc pierderile cele mai mici de substan­ţe nutritive, mai ales de albumină di­­gestibili, pe cîtă vreme prin pregătirea uscată a fînurilor, mai ales nutreţuri­le verzi pierd pînă la 40 la sută din valoarea nutritivă. Sub forma de nu­treţ murat pierderile sînt minime, a­­jungînd cel mult pînă la 10 la sută. Nutreţul însilozat este absolut nece­sar pe ti­mpul iernii, asigurînd nutre­ţul suculent şi dietetic necesar, fiind totodată şi ieftin. La însilozare se pot folosi tot felul de buruieni şi rez­iii din agricultură, care altfel, sau nu se fo­losesc sau se pierd. Este cunoscut faptul că un hectar 4e porumb cu o producţie medie de 3.000 kg boabe şi 6.000 kg coceni a­­sigură 5.600 unităţi nutritive. Orzul, la o producţie d­e 2.000 kg boabe la ha şi 2.500 kg paie, dă 2.000 unităţi nutriti­­ve. Faţă de acestea un ha porumb pentru siloz cu o producţie de 60.000 kg masă verde la ha, care poate fi u­­şor atinsă şi depăşită, asigură prin în­silozare 12.000 unităţi nutritive. La o producţie de 80.000 kg la ha asigură 16.000 unităţi nutritive. Aceasta în­seamnă 24.000­­ lapte de pe un ha porumb de siloz, faţă de 11.200 1. lap­te în cazul porumbului pentru boabe. Superioritatea nutreţului însilozat trebuie să fie cunoscută tuturor cres­­cătorilor de animale; nici un efort nu trebuie precupeţit pentru realizarea ne­cesarului de nutreţ murat. Campania de însilozare a nutreţuri­lor se începe odată cu apariţia nutre­ţurilor verzi. Dar cu toate acestea in­r­egiunea noastră nu s-a realizat nici 15 la sută din cantitatea planificată. Ea continuă în prezent prin însirozarea porumbului de sitoz şi a rezidiilor de la sfecla de zahăr, cartofi şi altele. La folosirea nutreţurilor verzi tim­purii unele gospodării agricole colec­tive ca cele din Dalnic, Lăzarea, Sîn­­timbru şi altele au folosit pentru însi­lozare şi stuful verde din lunca ape­lor. Faţă de nevoia de a mobiliza toate forţele pentru realizarea planului de însilozare, sfaturile populare raionale şi comunale, unele secţii agricole res­pectiv conducerile gospodăriilor agri­cole colecti­ve, nu au­ luat nici pînă în prezent măsurile necesare, lăsînd ca lucrurile să se desfăşoare de la sine. Astfel, în primul rînd trebuie asi­gurată capacitatea de însilozare, prin construcţii ieftine de silozuri, mai ales de gropi simple, aşa cum fac gospodă­riile agricole de stat precum şi folosi­rea însilozării la suprafaţă. Nu trebuie să ne limităm însă numai la construc­ţiile de silozuri din beton. Se poate obţine nutreţ însilozat de foarte bu­nă calitate şi în gropi de pămînt, ame­najate prin lipirea cu lut, arderea şi văruirea lor. Tocăturile de nutreţ existente la S.M.T.-uri, gospodării sau în altă parte trebuie folosite la maximum. Peste tot trebuie începută însiloza­­rea porumbului de siloz. In acest an s-au cultivat suprafeţe mai mari cu porumb, deci recomandăm gospodării­lor agricole colective să asigure cel puţin 5 tone nutreţ însilozat pentru o vită mare, deoarece prin însilozare vor obţine mai multe unităţi nutritive. Pentru regiunea noastră realizarea sarcinii de însilozare a nutreţurilor este o condiţie principală pentru ridi­carea producţiei animale. Ce părere au însă despre acest lucru tovarăşii referenţi de bază furajeră, ingineri şi zootehnişti din raioanele Tg. Mureş, Reghin, Odorhei şi Sîngeor­­giu de Pădure care încă nu cunosc nici cantităţile de nutreţ pe care le au însilozat gospodăriile din raioanele lor ? De ce raportează ei oare la regiu­ne cantităţi mai mici decît cele reali­zate ? Cum coordonează ei această ac­ţiune ? Campania de însilozare a nutreţu­rilor a început în toată ţara. Colecti­viştii din regiunile Constanţa, Galaţi, şi altele îndrumaţi de organele tehni­ce, au însilozat cantităţi mari de nu­treţuri, cu toate că acum doi ani nici nu cunoşteau acest nutreţ. In această acţiune noi am rămas în urmă. Este deci timpul să luăm măsurile amintite mai sus, de a începe cu toate forţele acţiunea de însilozare, pentru realiza­rea şi depăşirea sarcinilor ce ne revin. Tehnicienii din cadrul unităţilor socia­liste ale agriculturii, gospodării de stat, S.M.T.-uri şi cei de la secţiile agricole au sarcini de răspundere în această pri­vinţă. Pentru popularizarea acestui nutreţ trebuie extinsă însilozarea pe lîngă sta­ţiunile de montă comunale, făcind in fiecare sat şi comună demonstraţii practice cu crescătorii de animale. Folosind experienţa gospodăriilor a­­gricole de stat care sunt fruntaşe în a­­ceastă acţiune, să însilozăm în gropi simple sau la suprafaţă, şi să nu aş­teptăm construcţii di silozuri din be­ton, dacă momentan nu le avem. Dr. EMIL PASAT

Next