Steaua Roşie, iunie 1959 (Anul 8, nr. 708-715)
1959-06-13 / nr. 711
PROLETARI DIN TOATE TARILE, UNITI VA! *^ ORGAN AI COMITETULUI REGIONAL DE PARTID SI AL SFATULUI POPULAR AL REGIUNII AUTONOME HIGHIAPE__________ Anul VIII. Nr. 711. Sîmbătă, 13 iunie 1959. 6 pagini — 20 bani Economii la „ipcmb“ forscc Ca urmare a întrecerii socialiste la care s-au angajat, muncitorii și muncitoarele întreprinderii au obţinut rezultate bune, privind realizările de economii. Astfel, s-a putut ajunge ca în comparaţie cu luna aprilie 1958, cînd procentul de spargere a fost de 1,7 la suta, în luna aprilie 1959, procentul de spargere sa scadă la 0,9 la sută, aducînd o economie de 11.917 sticle în valoare de 19.979,75 lei. Echipele de încărcare şi descărcare de asemenea au reuşit să se menţină sub procentul admis de 3,5 la sută pe întreaga întreprindere. Prin munca depusă în această întrecere s-a evidențiat întreaga echipă de ambalat condusă de muncitorul Kopacz. Din munca Filialei laboratorului de agrochimie Laboratorul de agrochimie din Cluj, Filiala Tg. Mureş, care a luat fiinţă în cursul anului acesta în oraşul Tg. Mureş, şi-a început activitatea. Prin specialiştii săi, pina zilele trecute, a luat probe de sol de la gospodăriile agricole colective din Ernei, Corunca şi Crăciuneşti. In zilele următoare probe de sol vor fi luate de la G.A.S. Reghin şi alte unităţi agricole socialist-cooperatiste. Probele de sol luate sunt trimise Laboratorului de agrochimie din Cluj unde se fac analizele asupra conţinutului în fosfor, potasiu, precum şi asupra reacţiei solului Aceste lucrări sunt de o mare importanţă, întrucit prin ele se pot stabili elementele nutritive din sol şi se poate prevedea, pe baza analizelor, ce anume substanţe hrănitoare lipsesc, care introduse apoi în sol vor contribui la mărirea producției la hectar. Economii la carburanţi Peste 60 de conducători auto de la I.R.T.A. Tg. Mureş au economisit în ultimele două luni, 22.353 litri benzină şi 9.937 litri motorină. Valoarea economiilor de carburanţi se ridică la suma de 33 361 lei. Cu economiile de carburanţi realizate conform normelor în vigoare s-ar putea parcurge cu un camion „Csepel“ de 3,5 tone 98.420 km, transportându-se pe distanța Tg Mureş—Orașul Stalin 19000 tone marfă. Cele mai însemnate economii au fost realizate de conducătorii auto : Mészáros Emil care în cursul lunii mai a economisit 894 litri benzină, Béla Mihai, tot de la autobaza Tg. Mureş, a economisit cantitatea de 506 litri benzină, Nagy Iosif de la autobaza Odorhei a economisit 761 litri benzină şi alţii. Pentru economiile realizate li s-a plătit ca primă peste 12.484 lei. Paralel cu realizarea de economii s-au depăşit şi sarcinile de plan. Astfel conducătorii auto Mészáros Emil şi-a depăşit planul cu 72 la sută, Bene Iosif cu 71 la sută şi Brînză Alexandru cu 61 la sută. HAŞMAŞAN IOSIF corespondent A doua întovărăşire la Gorneşti Zilele trecute în comuna Gorneşti, raionul Reghin, a luat fiinţă cea de-a doua întovărăşire agricolă. In noua unitate cooperatistă s-au înscris 84 familii cu o suprafaţă de peste 104 ha pămînt. Ca preşedinte al noii întovărăşiri agricole a fost ales Vajda Mihai junior, iar ca secretar-casier Veres János junior. Noii întovărăşiţi în majoritate tineri au hotărît să lucreze pămîntul în comun, să aplice în practică regulile agrotehnice în vederea obţinerii unei producţii sporite la hectar. Tractoristul Márton Iuliu de la G.A.S. Reghin execută prașila Il-a la porumb. Jurnalul lucrărilor agricole Gostaturile, exemple de urmat Gospodăriile agricole de stat se străduie să efectueze lucrări in cîmp de cea mai bună calitate. Ele au efectuat praşila Il-a la sfecla de zahăr in proporţie de 98 la sută, la cartofi de 68 la sută. Praşila III-a la sfecla de zahăr la G.A.S. Gornjeşti e efectuată în proporţie de 100 la sută, la Ozun de 80 la sută, la Reghin de 46 la sută. La cartofi praşila III-a la G.A.S. Ozun e efectuată în proporţie de 92 la sută, iar la Sîncrai şi Gorneşti de 100 la sută. Toată atenţia muncilor agricole de sezon Ploile care au căzut in ultima vreme au favorizat mult creşterea şi dezvoltarea plantelor dar şi a buruienilor. Tocmai de aceea lucrărilor "de întreţinere a culturilor — prăşitului — trebuie să i se acorde o mare atenţie. Pe cuprinsul regiunii noastre pină la 11 iunie a. c. praşila întli a fost efectuată în proporţie de 99,6 la sută. Praşila II-a la sfecla de zahăr e efectuată in proporţie de 91,3 la sută, la porumb de 44,5 la sută, la cartofi 52,8 la sută, iar la floarea-soarelui de 71,5 la sută. Gospodăriile agricole colective au efectuat praşila Il-a la sfecla de zahăr în proporţie de 93,3 la sută, porumb de 47,9 la sută, cartofi 78,7 la sută. G.A.C. din Sîntana de Mureş, Nicoleşti-Ciba, Sîngeorgiu de Mureş, Crăciuneşti, au terminat şi praşila Ii-a la sfecla de zahăr, iar gospodăria din Ernei a efectuat deja şi praşila IV-a pe o suprafață de 20 ha cultivate cu sfeclă de zahăr. Zilele culturii si artei bieloruse Cu prilejul „Zilelor culturii şi artei bieloruse", mii de oameni ai muncii din regiunea noastră iau cunoştinţă tot mai îndeaproape de realizările obţinute de poporul bielorus in cei 40 de ani de la instaurarea puterii sovietice în Bielorusia. Printre numeroasele manifestaţii ce s-au organizat cu acest prilej, amintim deschiderea Săptămînii filmului bielorus, la cinematograful „Tineretului“. Despre cinematografia bielorusă a vorbit scriitorul Kemény János. Celor prezenţi la festivitate li s-a prezentat apoi filmul artistic de lung metraj „Mikolka cel viteaz“. In cursul săptămînii filmului bielorus se vor mai prezenta filmele „Legenda din Polezia“ şi „Lumini verzi“. In ziua de 11 iunie a. c., la întreprinderea „Encsel Mauriciu“ inginerul Szabadi Albert a vorbit în faţa muncitorilor şi a personalului tehnico-administrativ din această întreprindere, despre „Industria R.S.S. Bielorusă în anii septenalului“. In aceeaşi zi, la căminul cultural din Remetea, profesoara Szilágyi de la Şcoala elementară nr. 5 din Tg. Mureş a vorbit celor prezenţi despre „Satele înfloritoare ale Bielorusiei sovietice"1. La I.M.F. Tg. Mureş, în faţa unui mare număr de studenţi şi profesori, despre „Teatrul şi dramaturgia în R.S.S. Bielorusă“ a vorbit conferenţiarul dr. Újvári Imre. Echipa artistică a institutului a prezentat apoi un frumos şi bogat program inspirat din tezaurul artei bieloruse. La Tg. Mureş, consiliul regional A.R.L.U.S. a organizat in centrul oraşului o interesantă expoziţie fotografică ce oglindeşte realizările obţinute de poporul bielorus în anii puterii sovietice. Zilnic expoziţia este vizitată de cca. 2.000 de cetăţeni. BUN VENIT, OASPEŢI DRAGII La invitaţia consiliului regional A.R.L.U.S., mline, duminică 14 iunie a. c. soseşte în oraşul Tg. Mureş o parte din delegaţia oamenilor de cultură din R.S.S. Bielorusă prezenţi în ţara noastră cu prilejul sărbătoririi „Zilelor culturii şi artei bieloruse“. Din delegaţie fac parte: I. P. Samiakin, scriitor, vicepreşedinte al conducerii Uniunii scriitorilor din R.S.S. Bielorusă, P. N. Gavrilenko, preşedintele Uniunii artiştilor plastici din R.S.S. Bielorusă, şi A. O. Bembel, sculptor, din R.S.S. Bielorusă. Fiţi bine veniţi în oraşul nostru, oaspeţi dragii_______ Printre tinerele textiliste Să nu vă închipuiţi că aş fi ales cele mai strălucitoare „perle“ din rîndurile textiliştilor din Sf. Gheorghe. Popa N. Maria şi Ráduly Vilma sînt intr-adevăr tinere, fruntaşe, dar nu i se pot considera încă „perle“. Pe amîmdouă le-am cunoscut şi fotografiat la locul de muncă, în zumzetul neîntrerupt al fluierelor şi al ringurilor. Un loc destul de nepotrivit pentru a întreţine o discuţie. Popa N. Maria, e de prin părţile Buzăului. A absolvit nu de mult şcoala textilă din Sf. Gheorghe. E recunoscătoare tovarăşelor cu vechime în producţie. Ele au ajutat-o să-şi respecte atît graficul de producţie cit şi cel al curăţeniei. îngrijirea fluierului, sirgubinţa ei îi aduc, pe lingă cîştiguri sporite şi satisfacţia depăşirii sarcinilor de plan lunar. Faţă de 386 kg cit are planul, ea a reuşit să atingă 450 kg. Locuieşte la noul cămin al uzinei. Are o mulţime de prietene printre care Szabó Ilona, Marko Elsabeta etc., de la care a învăţat şi puţin limba maghiară. E fericită. Reclamă doar o aprovizionare mai intensă a foaierelor cu materie primă şi mosoare. Ráduly Vilma lucrează la ring. Pentru a se asigura că ringul e în perfectă stare, se prezintă la slujbă cu 10 minute înainte de începerea lucrului. Şi acest lucru îl face din două motive: îngrijirea fluierului şi selecţionarea mosoarelor care de multe ori sunt defecte. Prin folosirea de noi metode de legare a firului rupt, se evită defectele la ţesătorii. Ea îşi realizează planul în proporţie de 114 la sută. cupa ix. mana Ráduly Vilma PRIETENIE A sosit trenul. Gara, care deşi obişnuită cu călătorii, era parcă mirată de atita veselie, buchete de flori, cravate roşii ce fluturau în bătaia viatului, glasuri ce strigau in limba romină şi maghiară: „Aurelia, Magda, Sári, Nelu.. Ce se petrecea aici ? Nimic altceva decit oi manifestare de prietenie dintre pionierii români din Deda şi cei maghiari de la Şcoala nr. 4 din Tg. Mureş, veniţi să-i viziteze pe cei din Deda. Ce repede au trecut cele trei zile petrecute împreună. Da, zilele au trecut, dar amintirea lor va rămâne de neuitat pentru toţi. In poieniţa de la „Cofu“, multă veselie. Glasul de clopoţei al copiilor se îmbina armonios cu natura. Era fi de un verde închis, fagii de un verde ca smaraldul, copiii români şi maghiari se bucurau împreună de lumina soarelui care îşi revărsa razele binevoitoare. Mai jos, în poieniţă, pe malul apei Bistra, citeva focuri îşi înălţau fumul, iar cărbunii aprinşi dogoreau carnea din frigări, răspindind în aer un miros plăcut şi îmbietor. Undeva, in depărtare, se auzea lătratul clinilor şi tălăngile oilor de la stină ... Nici programul artistic comun, prezentat cu ocazia sărbătoririi Zilei copilului n-a fost mai puţin impresionant. Cintece, recitări, învîrtite, ceardaşuri, balet, acrobaţii, încîntau ochii spectatorilor din Deda. Micii artişti au fost răsplătiţi din plin cu aplauze, îmbrăţişări şi buchete de flori. La sfirşitul programului, urmat de o întrunire tovărăşească, mulţumirea se putea citi in ochii tuturor. Despărţirea, care a fost nu cu puţină părere de rău, a sosit. Iată-ne din nou in gară, conducind prietenii dragi cu care vom continua a ne schimba gîndurile prin scrisori, pină la o nouă revedere. VOICHIŢA BOŢIANU învăţătoare