Steaua Roşie, iunie 1959 (Anul 8, nr. 708-715)

1959-06-13 / nr. 711

PROLETARI DIN TOATE TARILE, UNITI VA! *­^ ORGAN­ AI COMITETULUI REGIONAL DE PARTID SI AL SFATULUI POPULAR AL REGIUNII AUTONOME HIGHIAPE__________ Anul VIII. Nr. 711. Sîmbătă, 13 iunie 1959. 6 pagini — 20 bani Economii la „ipcmb­“ forscc Ca urmare a întrecerii socialiste la care s-au angajat, muncitorii și muncitoarele întreprinderii au obţinut rezultate bune, privind realizările de economii. Astfel, s-a putut ajunge ca în compara­ţie cu luna aprilie 1958, cînd pro­centul de spargere a fost de 1,7 la suta, în luna aprilie 1959, pro­centul de spargere sa scadă la 0,9 la sută, aducînd o economie de 11.917 sticle în valoare de 19.979,75 lei. Echipele de încărcare şi descăr­care de asemenea au reuşit să se menţină sub procentul admis de 3,5 la sută pe întreaga întreprin­dere. Prin munca depusă în această întrecere s-a evidențiat întreaga echipă de ambalat condusă de muncitorul Kopacz. Din munca Filialei laboratorului de agrochimie Laboratorul de agrochimie din Cluj, Filiala Tg. Mureş, care a luat fiinţă în cursul anului acesta în oraşul Tg. Mureş, şi-a început activitatea. Prin specialiştii săi, pina zilele trecute, a luat probe de sol de la gospodăriile agri­cole colective din Ernei, Corunca şi Crăciuneşti. In zilele următoare probe de sol vor fi luate de la G.A.S. Reghin şi alte unităţi agri­cole socialist-cooperatiste. Probele de sol luate sunt tri­mise Laboratorului de agrochi­mie din Cluj unde se fac analizele asupra conţinutului în fosfor, pota­siu, precum şi asupra reacţiei so­lului Aceste lucrări sunt de o mare importanţă, întrucit prin ele se pot stabili elementele nutritive din sol şi se poate prevedea, pe baza analizelor, ce anume substanţe hrănitoare lipsesc, care introduse apoi în sol vor contribui la mări­rea producției la hectar. Economii la carburanţi Peste 60 de conducători auto de la I.R.T.A. Tg. Mureş au econo­misit în ultimele două luni, 22.353 litri benzină şi 9.937 litri motori­nă. Valoarea economiilor de car­buranţi se ridică la suma de 33 361 lei. Cu economiile de carburanţi realizate conform normelor în vi­goare s-ar putea parcurge cu un camion „Csepel“ de 3,5 tone 98.420 km, transportându-se pe distanța Tg Mureş—Orașul Sta­lin 19000 tone marfă. Cele mai însemnate economii au fost realizate de conducătorii au­to : Mészáros Emil care în cursul lunii mai a economisit 894 litri benzină, Béla Mihai, tot de la autobaza Tg. Mureş, a economisit cantitatea de 506 litri benzină, Nagy Iosif de la autobaza Odorhei a economisit 761 litri benzină şi alţii. Pentru economiile realizate li s-a plătit ca primă peste 12.484 lei. Paralel cu realizarea de econo­mii s-au depăşit şi sarcinile de plan. Astfel conducătorii auto Mészáros Emil şi-a depăşit planul cu 72 la sută, Bene Iosif cu 71 la sută şi Brînză Alexandru cu 61 la sută. HAŞMAŞAN IOSIF corespondent A doua întovărăşire la Gorneşti Zilele trecute în comuna Gor­neşti, raionul Reghin, a luat fiin­ţă cea de-a doua întovărăşire a­­gricolă. In noua unitate cooperatistă s-au înscris 84 familii cu o suprafaţă de peste 104 ha pămînt. Ca preşedinte al noii întovărăşiri agricole a fost ales Vajda Mihai junior, iar ca secretar-casier Veres János junior. Noii întovărăşiţi în majoritate ti­neri au hotărît să lucreze pămîn­­tul în comun, să aplice în practică regulile agrotehnice în vederea obţinerii unei producţii sporite la hectar. Tractoristul Márton Iuliu de la G.A.S. Reghin execută prașila Il-a la porumb. Jurnalul lucrărilor agricole Gostaturile, exemple de urmat Gospodăriile agricole de stat se străduie să efectueze lucrări in cîmp de cea mai bună calitate. Ele au efectuat praşila Il-a la sfecla de zahăr in proporţie de 98 la sută, la cartofi de 68 la sută. Praşila III-a la sfecla de zahăr la G.A.S. Gornjeşti e efectuată în proporţie de 100 la sută, la Ozun de 80 la sută, la Reghin de 46 la sută. La cartofi pra­şila III-a la G.A.S. Ozun e efectuată în proporţie de 92 la sută, iar la Sîncrai şi Gorneşti de 100 la sută. Toată atenţia muncilor agricole de sezon Ploile care au căzut in ul­tima vreme au favorizat mult creşterea şi dezvoltarea plan­telor dar şi a buruienilor. Toc­mai de aceea lucrărilor "de întreţinere a culturilor — pră­­şitului — trebuie să i se acor­de o mare atenţie. Pe cuprinsul regiunii noastre pină la 11 iunie a. c. praşila întli a fost efectuată în pro­porţie de 99,6 la sută. Praşila II-a la sfecla de zahăr e efec­tuată in proporţie de 91,3 la sută, la porumb de 44,5 la sută, la cartofi 52,8 la sută, iar la floarea-soarelui de 71,5 la sută. Gospodăriile agricole colec­tive au efectuat praşila Il-a la sfecla de zahăr în propor­ţie de 93,3 la sută, porumb de 47,9 la sută, cartofi 78,7 la sută. G.A.C. din Sîntana de Mureş, Nicoleşti-Ciba, Sîn­­georgiu de Mureş, Crăciuneşti, au terminat şi praşila Ii-a la sfecla de zahăr, iar gospo­dăria din Ernei a efectuat deja şi praşila IV-a pe o suprafață de 20 ha cultivate cu sfeclă de zahăr. Zilele culturii si artei bieloruse Cu prilejul „Zilelor culturii şi artei bieloruse", mii de oameni ai muncii din regiunea noas­tră iau cunoştinţă tot mai îndeaproape de realizările ob­ţinute de poporul bielorus in cei 40 de ani de la instaurarea puterii sovietice în Bielorusia. Printre numeroasele mani­festaţii ce s-au organizat cu acest prilej, amintim deschi­derea Săptămînii filmului bie­lorus, la cinematograful „Ti­­neretului“. Despre cinemato­grafia bielorusă a vorbit scrii­torul Kemény János. Celor prezenţi la festivitate li s-a prezentat apoi filmul artistic de lung metraj „Mikolka cel viteaz“. In cursul săptămînii filmului bielorus se vor mai prezenta filmele „Legenda din Polezia“ şi „Lumini verzi“. In ziua de 11 iunie a. c., la întreprinderea „Encsel Mauri­­ciu“ inginerul Szabadi Albert a vorbit în faţa muncitorilor şi a personalului tehnico-admi­­nistrativ din această între­prindere, despre „Industria R.S.S. Bielorusă în anii septe­­nalului“. In aceeaşi zi, la căminul cultural din Remetea, profe­soara Szilágyi de la Şcoala elementară nr. 5 din Tg. Mu­reş a vorbit celor prezenţi despre „Satele înfloritoare ale Bielorusiei sovietice"1. La I.M.F. Tg. Mureş, în faţa unui mare număr de studenţi şi profesori, despre „Teatrul şi dramaturgia în R.S.S. Bie­lorusă“ a vorbit conferenţia­rul dr. Újvári Imre. Echipa artistică a institutului a pre­zentat apoi un frumos şi bo­gat program inspirat din te­zaurul artei bieloruse. La Tg. Mureş, consiliul re­gional A.R.L.U.S. a organizat in centrul oraşului o intere­santă expoziţie fotografică ce oglindeşte realizările obţinute de poporul bielorus în anii puterii sovietice. Zilnic expo­ziţia este vizitată de cca. 2.000 de cetăţeni. BUN VENIT, OASPEŢI DRAGII La invitaţia consiliului re­gional A.R.L.U.S., mline, du­minică 14 iunie a. c. soseşte în oraşul Tg. Mureş o parte din delegaţia oamenilor de cultură din R.S.S. Bielorusă prezenţi în ţara noastră cu prilejul sărbătoririi „Zilelor culturii şi artei bieloruse“. Din delegaţie fac parte: I. P. Samiakin, scriitor, vice­preşedinte al conducerii Uniu­nii scriitorilor din R.S.S. Bie­lorusă, P. N. Gavrilenko, pre­şedintele Uniunii artiştilor plastici din R.S.S. Bielorusă, şi A. O. Bembel, sculptor, din R.S.S. Bielorusă. Fiţi bine veniţi în oraşul nostru, oaspeţi dragii_______ Printre tinerele tex­tiliste Să nu vă închipuiţi că aş fi ales cele mai strălucitoare „per­le“ din rîndurile te­xtiliştilor din Sf. Gheorghe. Popa N. Maria şi Ráduly Vilma sînt intr-adevăr tinere, fruntaşe, dar nu i se pot considera încă „perle“. Pe amîmdouă le-am cunoscut şi fo­tografiat la locul de muncă, în zumzetul neîntrerupt al fluiere­­lor şi al ringurilor. Un loc destul de nepotrivit pentru a întreţine o discuţie. Popa N. Maria, e de prin părţile Buzăului. A ab­solvit nu de mult şcoala textilă din Sf. Gheorg­he. E recunoscă­toare tovarăşelor cu vechime în producţie. Ele au ajutat-o să-şi respecte atît graficul de produc­ţie cit şi cel al curăţeniei. în­grijirea fluierului, sirgubinţa ei îi aduc, pe lingă cîştiguri sporite şi satisfacţia depăşirii sarcinilor de plan lunar. Faţă de 386 kg cit are planul, ea a reuşit să atingă 450 kg. Locuieşte la noul cămin al uzinei. Are o mulţime de prietene printre care Szabó Ilona, Marko Elsabeta etc., de la care a învăţat şi puţin limba maghiară. E fericită. Reclamă doar o aprovizionare mai inten­să a f­oaierelor cu materie primă şi mosoare. Ráduly Vilma lucrează la ring. Pentru a se asigura că ringul e în perfectă sta­re, se prezintă la slujbă cu 10 minute înainte de începerea lu­crului. Şi acest lucru îl face din două motive: îngrijirea fluieru­lui şi selecţionarea mosoarelor care de multe ori sunt defecte. Prin folosirea de noi metode de legare a firului rupt, se evită defectele la ţesătorii. Ea îşi rea­lizează planul în proporţie de 114 la sută. cupa ix. mana Ráduly Vilma PRIETENIE A sosit trenul. Gara, care deşi obişnuită cu călătorii, era parcă mirată de atita veselie, buchete de flori, cravate roşii ce fluturau în bătaia viatu­lui, glasuri ce strigau in lim­ba romină şi maghiară: „Au­relia, Magda, Sári, Nelu.. Ce se petrecea aici ? Nimic altceva decit o­­i ma­nifestare de prietenie dintre pionierii români din Deda şi cei maghiari de la Şcoala nr. 4 din Tg. Mureş, veniţi să-i viziteze pe cei din Deda. Ce repede au trecut cele trei zile petrecute împreună. Da, zilele au trecut, dar amin­tirea lor va rămâne de neuitat pentru toţi. In poieniţa de la „Cofu“, multă veselie. Glasul de clo­poţei al copiilor se îmbina armonios cu natura. Era fi de un verde închis, fagii de un verde ca smaraldul, copiii români şi maghiari se bucu­rau împreună de lumina soa­relui care îşi revărsa razele binevoitoare. Mai jos, în poieniţă, pe ma­lul apei Bistra, citeva focuri îşi înălţau fumul, iar cărbu­nii aprinşi dogoreau carnea din frigări, răspindind în aer un miros plăcut şi îmbietor. Undeva, in depărtare, se au­zea lătratul clinilor şi tălăn­­gile oilor de la stină ... Nici programul artistic co­mun, prezentat cu ocazia săr­bătoririi Zilei copilului n-a fost mai puţin impresionant. Cintece, recitări, învîrtite, ceardaşuri, balet, acrobaţii, încîntau ochii spectatorilor din Deda. Micii artişti au fost răsplătiţi din plin cu aplauze, îmbrăţişări şi buchete de flori. La sfirşitul programului, urmat de o întrunire tovără­şească, mulţumirea se putea citi in ochii tuturor. Despărţirea, care a fost nu cu puţină părere de rău, a so­sit. Iată-ne din nou in gară, conducind prietenii dragi cu care vom continua a ne schim­ba gîndurile prin scrisori, pină la o nouă revedere. VOICHIŢA BOŢIANU învăţătoare

Next