Steaua Roşie, iunie 1961 (Anul 10, nr. 129-154)
1961-06-03 / nr. 131
Ocupîndu-se cu perseverenţă de rezolvarea sarcinilor trasate de cel de-al IlI-lea Congres al P.M.R., rolul conducător al organelor şi organizaţiilor de partid creşte mereu, în toate domeniile de activitate. Ele stabilesc măsurile necesare orientării muncii în diferite sectoare de activitate, adoptă hotărîri pentru a căror realizare luptă masele largi de oameni ai muncii, în frunte cu comuniştii. Este foarte important ca, atunci cînd se ia o hotărîre, organizaţiile de partid, birourile organizaţiilor de bază, să studieze cazul aprofundat, luînd măsuri numai după ce s-au informat amănunţit asupra posibilităţilor din sectorul respectiv. Experienţa a dovedit că hotărîrile adoptate sînt cu atît mai eficace, cu cît la elaborarea lor participă un număr tot mai mare de membri şi candidaţi de partid şi de oameni ai muncii fără de partid. Biroul organizaţiei de bază de la întreprinderea „Encsel Mauriciu“ din Tg. Mureş a acumulat o experienţă bogată în ceea ce priveşte sprijinirea conducerii în îndeplinirea sarcinilor şi înlăturarea neajunsurilor ce se ivesc în procesul de producţie. Pentru a se documenta cît mai concret despre cauzele lipsurilor, împreună cu conducerea întreprinderii, membrii biroului stau de vorbă cu maistrul, cu membrii de partid, cu cei mai buni muncitori şi cu inginerul din secţia respectivă, consultîndu-i în legătură cu măsurile care ar trebui luate pentru înlăturarea lipsurilor semnalate. In cazul cînd într-o secţie oarecare se ivesc unele greutăţi, fără a aştepta şedinţa organizaţiei de bază, secretarul organizaţiei de bază convoacă o şedinţă de birou lărgită, la care sînt invitaţi directorul, inginerul-şef, conducerea secţiei respective, membrii de partid şi cîţiva dintre cei mai buni muncitori. La această şedinţă se stabilesc măsurile care trebuie luate pentru înlăturarea lipsurilor manifestate, ţinîndu-se cont şi de propunerile invitaţilor la şedinţă. De exemplu, biroul a fost sesizat că secţia sculărie nu poate asigura pentru celelalte secţii prelucrătoare sculele necesare. Studiind această problemă, biroul organizaţiei de bază, împreună cu conducerea întreprinderii şi a secţiei, a constatat că muncitorii de la sculărie nu pot face faţă acesttei sarcini din cauză că tot lor li s-a încredinţat şi confecţionarea dispozitivelor pentru inovaţii, cît şi executarea diferitelor maşini cu destinaţie specială. Din această cauză suferea procesul de producţie. După studierea acestei probleme la faţa locului, s-a ajuns la concluzia că dacă la secţia sculărie se vor repartiza încă 2—3 oameni însărcinaţi exclusiv cu confecţionarea dispozitivelor pentru inovaţii şi cu executarea diferitelor maşini cu destinaţie specială, ceilalţi muncitori vor putea asigura sculele necesare pentru secţiile de prelucrare. In acelaşi timp, comuniştii din secţie, activul fără de partid şi agitatorii desfăşoară o muncă politică susţinută, explicînd muncitorilor de la sculărie importanţa pe care o are aportul lor la desfăşurarea în bune condiţiuni a întregului proces de prodicţie. In urma acestor măsuri, lipsurile de la secţia sculărie au fost înlăturate. Sau, iată un alt exemplu: la secţia piese de schimb unde se prelucrează „greiferul“ de la maşina de cusut, se făceau multe rebuturi şi calitatea era nesatisfăcătoare, deoarece piesele nu se şlefuiau bine, rămînînd pori pe ele. In consecinţă, întreprinderea a primit reclamaţii din partea beneficiarilor. Acest lucru a dat de gîndit biroului organizaţiei de bază, care a propus conducerii să formeze un colectiv din tehnicieni şi ingineri, care să studieze această problemă. Colectivul compus din comuniştii Sárközi Ştefan, Lazăr Ştefan şi Szabadi Adalbert a reuşit să confecţioneze un dispozitiv cu ajutorul căruia această piesă se poate şlefui în bune condiţiuni, fără ca să mai rămînă pori pe ea. Prin utilizarea noului dispozitiv, calitatea pieselor şlefuite s-a îmbunătăţit simţitor, şi în acelaşi timp a crescut şi producţia lor. In urma apariţiei Directivelor C.C. al P.M.R. cu privire la criteriile principale ale întrecerii socialiste organizate în cinstea aniversării partidului, biroul organizaţiei de bază a propus conducerii întreprinderii să verifice controlorii de calitate, în sensul ca în aceste posturi să fie încadraţi oameni cu o pregătire corespunzătoare, care să poată face faţă cerinţelor mereu crescînde şi exigenţei ce trebuie manifestată faţă de calitatea produselor. De asemenea, ţinînd cont de propunerile muncitorilor de la secţia maşini-unelte, biroul a sugerat înfiinţarea a două posturi de controlori interfazici la această secţie şi confecţionarea a două mese dotate cu aparatele necesare de măsurat. Această propunere a fost făcută din cauză că după reglarea maşinii şi măsurarea primelor piese de către controlul finit, se simţea lipsa unor aparate de măsurat, ca micrometre sau calibre cu care se poate controla pe parcurs toleranţa admisă de piese. Prin comuniştii din secţie, biroul a luat măsuri pentru desfăşurarea unei vii agitaţii în vederea îmbunătăţirii calităţii produselor. In locurile cele mai vizibile au fost afişate lozinci mobilizatoare despre necesitatea ridicării continue a calităţii produselor, iar gazeta de perete popularizează insistent experienţa înaintată a fruntaşilor în producţie, în lupta pentru îmbunătăţirea calităţii. Toate acestea au contribuit la educarea şi mobilizarea muncitorilor în lupta pentru a da numai produse de o calitate superioară. Iată doar cîteva exemple din experienţa biroului organizaţiei de bază din această întreprindere. Biroul a învăţat din propria-i experienţă că, cu cît consultarea unui colectiv cît mai larg în vederea elaborării hotărîrilor devine o preocupare tot mai sistematică, cu cît se acordă o importanţă mai mare muncii politice de masă, cu atît şi rezultatele sînt mai bune. Acest lucru nu-l dovedesc şi realizările obţinute de acest harnic colectiv în primele 4 luni ale anului. Planul producţiei globale a fost îndeplinit în acest interval în proporţie de 102,7 la sută, cel de producţie marfă, de 102,6 la sută, planul productivităţii muncii în proporţie de 103,9 la sută, iar procentul de rebuturi a fost redus faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut cu 8,7 la sută. In aceste succese obţinute de întregul colectiv al fabricii „Encsel Mauriciu“, se reflectă activitatea organizaţiei de bază şi a biroului ei, I. HUSAR VIAȚA DE PARTID Antrenarea unui colectiv cit mai larg la luarea hotărîrilor, asigura eficacitatea muncii de partid BRST» Micii meteorologi ai Casei pionierului din Tg. Mureş primesc îndrumări cu privire la citirea barometrului, de la profesorul Kacso Ödön ANUNȚ Sortimente bogate de — cârti cu poze — cârti de poveşti — rechizite şcolare şi — jucării se găsesc în librării. Vindem şi pe virament. Au apărut: GH. P. APOSTOL U.R.S.S. în perioada construcţiei desfăşurate a comunismului („Probleme de bază ale teoriei marxist-leniniste“) 148 pag. 1— 245 lei Ed. politică GH. BADRUS învăţătura leninistă despre imperialism şi despre criza generală a capitalismului („Probleme de bază ale teoriei marxist-leniniste“) 152 pag. — 2,85 lei Ed. politică I. ŞERBANESCU Marxism-leninismul despre problema războiului şi păcii. Lupta pentru pace — sarcină primordială a partidelor comuniste şi muncitoreşti. („Probleme de bază ale teoriei marxist-leniniste“) 136 pag. — 2,40 lei Ed. politică PRONOEXPRES I. S. Loto-Pronosport organizează la 7 iunie un concurs special PRONOEXPRES cu premii suplimentare în bani și obiecte. In afară de premiile obișnuite în bani, se atribuie 2 autoturisme, motociclete, scutere, televizoare, frigidere, aparate de radio sa. Se extrag 16 numere. STEAUA ROȘIE întrecerea pentru calitate dă roade noi încă în anul 1960, la secţia de finisaj de la C.I.L. Gălăuţaş a existat o vitrină pentru rebuturi, unde găseai mereu placaj rebutat (scurt) cu ocazia presării. Stînd de vorbă cu muncitorii fruntaşi Almăşan Mihai şi Kovács Pavel, ambii conducători de presă, m-am interesat printre altele şi de situaţia rebuturilor. Ei au spus cu mîndrie: „In urma apariţiei Directivelor C. C. al P.M.R., la noi nu mai există vitrină pentru rebuturi,întrucît producem numai placaj de bună calitate“. Acest lucru a fost confirmat şi de tovarăşa ingineră Vioreanu Maria, şefa serviciului C.T.C., care a arătat: „Chiar astăzi am primit o scrisoare din partea unui beneficiar care ne felicită pentru produsele de bună calitate şi pentru îndeplinirea comenzilor în bune condiţiuni“. Muncitorii, inginerii şi tehniicienii luptă cu simţ de răspundere pentru îndeplinirea cu cinste a angajamentelor lor. Printre cei mai buni se numără cei din echipele de la prese, conduse de comuniştii Almăşan Mihai şi Kovács Pavel; echipa secţiei de culoare, condusă de Juhász Rudolf; cea de la uscătorie, condusă de Şutea Maria; echipele de reparatori conduse de Ciubucă Margareta şi Goia Ileana; cea de la maşina de formatizat placaj condusă de ‘Rugină Nicolaie; echipa de la presa de furniruire secţia P.A.L. condusă de Talaban Petru, precum şi Németh Eugen, conducătorul presei de plăci aglomerate. Directivele C.C. al P.M.R. cu privire la criteriile principale ale întrecerii socialiste, stabilesc în mod concret sarcinile în privinţa îmbunătăţirii calităţii produselor nu numai pe o perioadă, ci pe întreg anul 1961. Angajamentele luate aici se referă de asemenea pe anul întreg. ■ Aceste sarcini au fost pe deplin însuşite de către toţi muncitorii, inginerii şi tehnicienii complexului, ceea ce reiese şi din rezultatele obţinute în perioada 1—20 mai. întrecerea pentru calitatea superioară a produselor continuă într-un ritm susţinut. In primele 20 de zile ale lunii mai, s-au dat peste plan 57 mc placaj de calitate superioară, indicele de calitate ridicîndu-se de la 32,8 la sută, la 35,2 la sută, ceea ce reprezintă faţă de luna aprilie o creştere de peste 1 la sută. In această perioadă a scăzut procen-tul de placaj de calitate inferioară î „E“, produeîndu-se în loc de 176 mc, numai 44 mc. Rezultate frumoase s-au obţinut şi la cele- * lalte sortimente. Harnicii munci- * tori ai complexului sînt hotărîţi s să obţină succese şi mai însem i nate în întrecerea socialistă pen- • tru calitate superioară, încă de la apariţia Directivelor • C. C. al P. M. R., îmbunătăţirea calităţii produselor se află în centrul atenţiei comitetului de partid şi a organizaţiilor de bază • din secţii, care analizează perio- • die situaţia calităţii şi iau măsuri concrete pentru remedierea defi- • cienţelor. Un rezultat pozitiv în ? activitatea comitetului de partid este şi faptul că a reuşit să orga- • nizeze o agitaţie vizuală mobili- • zatoare, concretă şi atractivă. ? Peste 70 de lozinci afişate în dife- rite secţii mobilizează muncitorii la realizarea angajamentelor lua- te pentru depăşirea planului de • producţie şi îmbunătăţirea cani- taţii produselor. Graficele înregis- trează cu regularitate succesele • obţinute, şi astfel muncitorii au posibilitatea să cunoască realiză- î rile lor zilnice. Lupta pentru reducerea consu- mului specific la materia primă , și la materiale este de asemenea • 0 preocupare de seamă. Pînă la • 20 mai, la fabricarea placajului I , s-au economisit 474 mc bușteni fag, din care s-au produs 221,60 mc placaj în valoare de:.334.649 lei, iar la fabricarea plăcilor ce- lulare s-au economisit 70 mii buşteni fag.« Prin reducerea consumului spe- cific al materiei prime şi al ma- terialelor s-a obţinut o economie de 443.112 lei, ceea ce a contri- buit în bună măsură, atît la reducerea preţului de cost cît şi ■ la realizarea de beneficii peste plan. " ȘTEFAN IVAȘ " corespondent voluntar . -----------oooc----------- Avantajele prăşitului mecanic la sfecla de zahăr '''“'Dintre “culturile extensive, de cîmp, cultura sfeclei de zahăr “ne-cesita cel mai mare volum de braţe de muncă, în special în ce priveşte lucrările de întreţinere a culturii. Din cele aproximativ 135 zile-muncă necesare pentru un hectar cu sfeclă de zahăr, circa jumătate se consumă numai pentru lucrările de întreţinere. Problema reducerii volumului mare de muncă prin introducerea lucrărilor mecanizate la această cultură, s-a pus de mai mult timp de către lucrătorii ogoarelor din regiunea noastră. La G.A.C. Curteni de pildă, s-a prăşit în anul trecut sfecla cu prăşitoare trasă de cai, lucrare ce a fost abandonată prin faptul că e greoaie şi necesită timp şi braţe de muncă multe. La fel, a fost adaptat în anul trecut un plug cu tracţiune mecanică pentru scos sfeclă, a cărui perfecţionare este în prezent în studiu. Anul acesta, pentru prima dată în regiune şi chiar pe ţară, un grup de tehnicieni de la S.M.T. Tg. Mureş, în frunte cu comunistul Ştefan Someşan, a aplicat el succes prăşitul mecanic la sfecla de zahăr. Această lucrare s-a executat deocamdată experimental, cu bune rezultate, pe o suprafaţă de 70 ha, în gospodăriile colective din Chinari (16 ha), Ernei (7 ha) şi altele. Prăşitul mecanic la sfecla de zahăr s-a putut înfăptui numai printr-o serie de lucrări şi operaţiuni pregătitoare, care încep încă de la semănat. Semănatul în vederea prăşitului s-a făcut cu maşina universală 29, la care au fost montate 8 tuburi. In cazul acesta, semănătoarea lucrează cu 8 rînduri şi 9 intervale, avînd o lăţime de lucru de 3,9 m. Distanţa normală între rînduri (intervale) a fost de 45 cm, iar distanţa a două intervale, pe unde trec roţile tractorului în timpul prăşitului, a fost lăsată la 5 cm. In acest caz, pentru a se asigura densitatea necesară la hectar (100.000 plante pe ha), răritul pe rînd se va face la 20 cm, între plante. Prăşitul propriu-zis s-a făcut cu cultivatorul purtat în faţă, reglîndu-se la aceeaşi lăţime de lu- I cru ca şi maşina de semănat. O regulă generală pentru reuşita prăşitului mecanic este ca cultivatorul (prăşitor) să lucreze exact pe lăţimea de lucru a maşinii de semănat cu care s-a executat însămînţatul. Prin realizarea acestei lucrări i se reduce considerabil volumul de braţe de muncă la prăşitul sfeclei. Un tractorist poate executa zilnic prăşitul pe 10 ha. Pentru această lucrare, în cazul executării ei manuale sînt necesari 100 de oameni. Deci un sin- I gur om (cu un tractor şi prăşitor mecanic) înlocuieşte munca a 100 oameni pe zi. Un mic calcul ne arată şi avantajul economic al prăşitului mecanic la sfeclă, faţă de cell 1 manual. „ Pentru 3 praşile executate mai anual pe un hectar de sfeclă sînt necesare 41 zile-muncă, care înmulţite cu 25 lei (valoarea medie a unei zile-muncă) ne dă suma de 1.025 lei. Pentru această lucrare (adică pentru 3 praşile la hectar), plata muncilor S.M.T. este de numai 150 lei. Făcînd diferenţa între aceste două cifre, constatăm că gospodăriile colective fac o economie de 875 lei pe hectarul de sfeclă prăşit mecanic. Semănatul sfeclei de zahăr după metoda arătată (în vederea prăşitului mecanic) mai are şi avantajul că se pot executa mecanizat lucrări de combatere a dăunătorilor şi se pot face îngrăşări suplimentare mecanice (prin frunze) cu ajutorul maşinilor de stropit M.S.P.8. Prin posibilitatea executării acestor lucrări şi prin faptul că prăşitul mecanic se execută mai repede şi la timp, producţia la hectar creşte cu cel puţin 10 — 15 la sută. In afară de aceste avantaje, prin executarea prăşitului mecanic, productivitatea muncii creşte de 100 de ori, economisindu-se însemnate braţe de muncă. Dacă în anul viitor s-ar prăsi mecanic numai jumătate din suprafaţa cultivată cu sfeclă, pe regiune (circa 7.000 ha) s-ar putea realiza o economie de peste 230.000 braţe de muncă, care s-ar putea folosi în alte ramuri rentabile de producţie. Faţă de aceste avantaje, recomandăm serviciului regional S.M.T. să organizeze un schimb de experienţă cu toate S.M.T.- urile din regiune în problema prăşitului mecanic la sfecla de zahăr. Acest schimb de experienţă s-ar putea face în gospodăriile colective din Chinari sau Ernei, unde această nouă lucrare, iniţiată şi realizată de cei de la S.M.T. Tg. Mureş a dat rezultate bune. TRAIAN GABOR Gata pentru a intra în lan Pregătirea campaniei de recoltări a constituit o preocupare de seamă a consiliului gospodărriei agricole de stat din Rîciu. Cele 6 combine de recoltate păioase, o secerătoare legătoare, precum şi celelalte maşini agricole au fost din timp reparate. Ele au fost repartizate la secţii şi acum sînt gata pentru a intra în lan. In vederea începerii recoltărilor au fost procuraţi încă 600 de saci noi. 3 Ziua internaţională a copilului a prilejuit o serie de manifestări artistice reuşite. IN CLIŞEU: „Artistele“ uneia din grădiniţele de copii ale oraşului Tg. Mureş. Aproape de cerinţele populaţiei Cooperatorii topliţeni depun , mult interes pentru îmbunătă- ţirea continuă a deservirii oamenilor muncii, străduindu-se să respecte întocmai termenele de execuţie ale comenzilor primite din partea populaţiei. Cele 32 de centre care funcţionează în cadrul cooperativei „Munca colectivă“ din Topliţa, şi-au cîştigat un bun renume, reuşind să satisfacă în mare măsură cerinţele. Astfel, de o bună apreciere se bucură unitatea de croitorie bărbătească categoria I, (responsabil Vodă Vasile). Marea majoritate a clienţilor deserviţi de această unitate şi-au exprimat aceleaşi păreri asupra comenzilor care le-au fost executate. Modul îngrijit, priceperea şi atenţia cu care se lucrează, precum şi respectarea termenelor de execuţie, caracterizează în mod special această unitate. De aprecieri pozitive se bucură şi centrul de comandă şi reparaţii încălţăminte, condus de maistrul Valeştean Andrei. In general, despre întreaga activitate a unităţilor de deservire, unde 94 la sută din cooperatori participă la întrecerea socialistă, nu se pot aduce decit cuvinte de laudă. De la începutul anului, cooperatorii topliţeni n-au primit nici o reclamaţie de pe urma lucrărilor executate. Şi acest lucru nu a fost întîmplator. Biroul organizaţiei de bază şi conducerea cooperativei se preocupă intens de ridicarea calificării profesionale a fiecărui muncitor. Din partea cooperatorilor se observă tot mai mult dorinţa de a-şi însuşi experienţa fruntaşilor. Numai lo cursurile de specializare în croit, care au fost ţinute de priceputul croitor Vasile Vodă, au participat peste 50 la sută din totalul croitorilor din unităţile topliţene. Un astfel de curs s-a iniţiat şi la croitoriile pentru femei. Conducerea cooperativei se preocupă îndea- proape şi de înfiinţarea de noi , unităţi. Anul acesta s-au în■ fiinţat încă două centre de deservire: unul în comuna , Deda, iar al doilea la Topliţa. In cursul lunii iunie, la Borsec se vor deschide alte două centre noi, iar la Topliţa un centru de comandă-tricotaje şi o unitate de broderie. La corn■ plexul de deservire din Borsec- băi vor începe în curînd lucrările. Prin comasarea majorităţii centrelor din oraş în noul complex ce urmează să fie construit, se vor reduce mult cheltuielile gospodăreşti. Prin buna organizare şi funcţionare a fiecărui centru din oraşul şi raionul Topliţa, cooperativ meşteşugărească va putea şi prn viitor să asigure o deservirie promptă, multilaterală şi din bună calitate. De curînd a fost introdus sistemul graficelor de probie în majoritatea unităţilor. Luptînd şi pe viitor pentru a de • servi populaţia în cele mai bune condiţiuni, cooperativ, • meşteşugărească „Munca colectivă“ din Topliţa îşi va întâi i şi mai mult prestigiul cîştigat ! P. GIURGIU I. HASASIU. La sfîrşitul campionatului Ultima etapă a campionatului regional de fotbal, seria IlI-a Braşov a avut loc în ziua de 28 mai, cînd campionatul pe anul 1960/1961 a luat sfîrşit. In cadrul seriei acesteia au evoluat şi cele trei echipe din Tîrnăveni: Chimica, Voinţa şi Sticla. Vorbind despre comportarea lor, trebuie să subliniem unele consideraţiuni de ordin general. Formaţiunea „Sticla“ a evoluat satisfăcător în turul campionatului şi în primele etape din retur după care, inexplicabil, a decăzut, mulţumindu-se cu locul 10 în clasament. „Chimica“ Tîrnăveni, care în anul trecut a fost campioană a Regiunii Braşov şi a luat parte la barajul de promovare în categoria „B“, s-a comportat în acest campionat slab. Atît în tur cît şi în retur s-a mulţumit cu un joc anost, lipsit de dinamism. S-a bazat mai mult pe rutină, pe „experienţă“, însă n-a reuşit să ocupe decît locul 6 în clasament. Formaţiunea cooperatorilor „Voinţa“, mai puţin experimentată dar cu multă hotărîre şi perseverenţă, a reuşit să obţină un campionatul regional locul 3. Cu siguranţă că în ediţia viitorului campionat, echipele din Tîrnăveni vor avea o comportare mai bună. Acest lucru trebuie să-l dovedească şi formaţiunea chimiştilor, care reprezintă colectivul de muncitori de la Combinatul chimic „Karl Marx“. La capătul celor 22 de etape clasamentul final se prezintă astfel: 22 — 16 — 3 — 3 — 59,30 — 35 22 — 13 — 4 — 5 — 43:18 — 30 22 — 12 — 5 — 5 — 50:25 — 29 22 — 10 — 8 — 4 — 50:27 — 28 22 — 9 — 8 - 5 — 35:22 — 26 22 — 8 — 7— 7 — 35:33 — 23 22 — 7, — 8 — 7 — 33:19 — 22 22 — 8 — 5 — 9 — 30:30 — 21 22 — 6 — 4—12— 33:51 — 16 22 - 7 - 1 _ 14 - 24:52 - 15 22 — 3 — 4 - 15 — 17:53 — 10 22 — 3 — 3 — 16 — 19:66 — 9 1. — Faianţa Sighişoara 2. — Spartac Mediaş 3. — Voinţa Tîrnăveni 4. — Textila Mediaş 5. — Vitrometan Mediaş 6. — Chimica Tîrnăveni 7. — Victoria Copşa Mică 8. — Record Mediaş 9. — Voinţa Blaj 10. — Sticla Tîrnăveni II — Stăruinţa Mediaş 12. — Nicovala Sighişoara