Steaua Roşie, iunie 1961 (Anul 10, nr. 129-154)

1961-06-03 / nr. 131

Ocupîndu-se cu perseverenţă de rezolvarea sarcinilor trasate de cel de-al IlI-lea Congres al P.M.R., rolul conducător al orga­nelor şi organizaţiilor de partid creşte mereu, în toate domeniile de activitate. Ele stabilesc măsu­rile necesare orientării muncii în diferite sectoare de activitate, a­­doptă hotărîri pentru a căror rea­lizare luptă masele largi de oa­meni ai muncii, în frunte cu co­muniştii. Este foarte important ca, atunci cînd se ia o hotărîre, organizaţii­le de partid, birourile organizaţii­lor de bază, să studieze cazul a­­profundat, luînd măsuri numai după ce s-au informat amănunţit asupra posibilităţilor din sectorul respectiv. Experienţa a dovedit că hotărî­­rile adoptate sînt cu atît mai e­­ficace, cu cît la elaborarea lor participă un număr tot mai mare de membri şi candidaţi de partid şi de oameni ai muncii fără de partid. Biroul organizaţiei de bază de la întreprinderea „Encsel Mauri­­ciu“ din Tg. Mureş a acumulat o experienţă bogată în ceea ce pri­veşte sprijinirea conducerii în în­deplinirea sarcinilor şi înlăturarea neajunsurilor ce se ivesc în pro­cesul de producţie. Pentru a se documenta cît mai concret despre cauzele lipsurilor, împreună cu conducerea întreprinderii, membrii biroului stau de vorbă cu mais­trul, cu membrii de partid, cu cei mai buni muncitori şi cu inginerul din secţia respectivă, consultîndu-i în legătură cu măsurile care ar trebui luate pentru înlăturarea lip­surilor semnalate. In cazul cînd într-o secţie oa­recare se ivesc unele greutăţi, fă­ră a aştepta şedinţa organizaţiei de bază, secretarul organizaţiei de bază convoacă o şedinţă de birou lărgită, la care sînt invitaţi directorul, inginerul-şef, conduce­rea secţiei respective, membrii de partid şi cîţiva dintre cei mai buni muncitori. La această şedinţă se stabilesc măsurile care trebuie luate pentru înlăturarea lipsurilor manifestate, ţinîndu-se cont şi de propunerile invitaţilor la şedinţă. De exemplu, biroul a fost sesi­zat că secţia sculărie nu poate asigura pentru celelalte secţii pre­lucrătoare sculele necesare. Stu­diind această problemă, biroul organizaţiei de bază, împreună cu conducerea întreprinderii şi a sec­ţiei, a constatat că muncitorii de la sculărie nu pot face faţă acest­­­tei sarcini din cauză că tot lor li­­ s-a încredinţat şi confecţionarea dispozitivelor pentru inovaţii, cît şi executarea diferitelor maşini cu destinaţie specială. Din această cauză suferea procesul de produc­ţie. După studierea acestei probleme la faţa locului, s-a ajuns la con­cluzia că dacă la secţia sculărie se vor repartiza încă 2—3 oameni însărcinaţi exclusiv cu confecţio­narea dispozitivelor pentru inova­ţii şi cu executarea diferitelor ma­şini cu destinaţie specială, cei­lalţi muncitori vor putea asigura sculele necesare pentru secţiile de prelucrare. In acelaşi timp, co­muniştii din secţie, activul fără de partid şi agitatorii desfăşoară o muncă politică susţinută, expli­­cînd muncitorilor de la sculărie importanţa pe care o are aportul lor la desfăşurarea în bune con­­diţiuni a întregului proces de prodi­cţie. In urma acestor măsuri, lipsu­rile de la secţia sculărie au fost înl­ă­tur­ate. Sau, iată un alt exemplu: la secţia piese de schimb unde se prelucrează „greiferul“ de la maşina de cusut, se făceau mul­te rebuturi şi calitatea era ne­satisfăcătoare, deoarece piesele nu se şlefuiau bine, rămînînd pori pe ele. In consecinţă, întreprin­derea a primit reclamaţii din partea beneficiarilor. Acest lu­cru a dat de gîndit biroului or­ganizaţiei de bază, care a pro­pus conducerii să formeze un co­lectiv din tehnicieni şi ingineri, care să studieze această proble­mă. Colectivul compus din co­muniştii Sárközi Ştefan, Lazăr Ştefan şi Szabadi Adalbert a reuşit să confecţioneze un dispo­zitiv cu ajutorul căruia această piesă se poate şlefui în bune condiţiuni, fără ca să mai rămî­­nă pori pe ea. Prin utilizarea noului dispozitiv, calitatea piese­lor şlefuite s-a îmbunătăţit sim­ţitor, şi în acelaşi timp a cres­cut şi producţia lor. In urma apariţiei Directivelor C.C. al P.M.R. cu privire la cri­teriile principale ale întrecerii socialiste organizate în cinstea ani­versării partidului, biroul orga­nizaţiei de bază a propus condu­cerii întreprinderii să verifice­­ controlorii de calitate, în sensul ca în aceste posturi să fie înca­­­­draţi oameni cu o pregătire co­­­­respunzătoare, care să poată face faţă cerinţelor mereu crescînde şi exigenţei ce trebuie manifestată faţă de calitatea produselor. De asemenea, ţinînd cont de propu­nerile muncitorilor de la secţia maşini-unelte, biroul a sugerat în­fiinţarea a două posturi de con­trolori interfazici la această sec­ţie şi confecţionarea a două mese dotate cu aparatele necesare de măsurat. Această propunere a fost făcută din cauză că după reglarea maşinii şi măsurarea primelor piese de către controlul finit, se simţea lipsa unor aparate de măsurat, ca micrometre sau calibre cu care se poate controla pe parcurs toleranţa admisă de piese. Prin comuniştii din secţie, biroul a luat măsuri pentru desfăşura­rea unei vii agitaţii în vederea îmbunătăţirii calităţii produselor. In locurile cele mai vizibile au fost afişate lozinci mobilizatoare despre necesitatea ridicării con­tinue a calităţii produselor, iar gazeta de perete popularizează­­ insistent experienţa înaintată a fruntaşilor în producţie, în lupta pentru îmbunătăţirea calităţii. Toate acestea au contribuit la educarea şi mobilizarea muncito­rilor în lupta pentru a da numai produse de o calitate superioară. Iată doar cîteva exemple din experienţa biroului organizaţiei de bază din această întreprindere. Biroul a învăţat din propria-i ex­perienţă că, cu cît consultarea unui colectiv cît mai larg în ve­derea elaborării hotărîrilor devine o preocupare tot mai sistematică, cu cît se acordă o importanţă mai mare muncii politice de masă, cu atît şi rezultatele sînt mai bune. Acest lucru nu-l dovedesc şi reali­zările obţinute de acest harnic co­lectiv în primele 4 luni ale anului. Planul producţiei globale a fost îndeplinit în acest interval în proporţie de 102,7 la sută, cel de producţie marfă, de 102,6 la sută, planul productivităţii muncii în proporţie de 103,9 la sută, iar procentul de rebuturi a fost redus faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut cu 8,7 la sută. In aceste succese obţinute de întregul colectiv al fabricii „En­csel Mauriciu“, se reflectă acti­vitatea organizaţiei de bază şi a biroului ei, I. HUSAR VIAȚA DE PARTID Antrenarea unui colectiv cit mai larg la luarea hotărîrilor, asigura eficacitatea muncii de partid BRST» Micii meteorologi ai Casei pionierului din Tg. Mureş primesc îndrumări cu privire la citirea barome­trului, de la profesorul Kacso Ödön ANUNȚ Sortimente bogate de — cârti cu poze — cârti de poveşti — rechizite şcolare şi — jucării se găsesc în librării. Vindem şi pe virament. Au apărut: GH. P. APOSTOL U.R.S.S. în perioada construcţiei desfăşurate a comunismului („Probleme de bază ale teoriei marxist-leniniste“) 148 pag. 1— 2­45 lei Ed. politică GH. BADRUS învăţătura leninistă despre imperialism şi despre criza generală a capitalismului („Probleme de bază ale teoriei marxist-leniniste“) 152 pag. — 2,85 lei Ed. politică I. ŞERBANESCU Marxism-leninismul despre problema războiului şi păcii. Lupta pentru pace — sarcină primordială a partidelor comuniste şi mun­citoreşti. („Probleme de bază ale teoriei marxist-leniniste“) 136 pag. — 2,40 lei Ed. politică PRONOEXPRES I. S. Loto-Pronosport organizează la 7 iunie un concurs special PRONOEXPRES cu premii suplimentare în bani și obiecte. In afară de premiile obișnuite în bani, se atribuie 2 autoturisme, motociclete, scutere, televizoare, frigidere, aparate de radio sa. Se extrag 16 numere. STEAUA ROȘIE întrecerea pentru calitate dă roade noi încă în anul 1960, la secţia de finisaj de la C.I.L. Gălăuţaş a existat o vitrină pentru rebuturi, unde găseai mereu placaj rebu­­tat (scurt) cu ocazia presării. Stînd de vorbă cu muncitorii fruntaşi Almăşan Mihai şi Ko­vács Pavel, ambii conducători de presă, m-am interesat printre al­tele şi de situaţia rebuturilor. Ei au spus cu mîndrie:­­ „In urma apariţiei Directivelor C. C. al P.M.R., la noi nu mai există vi­trină pentru rebuturi,­întrucît pro­ducem numai placaj de bună calitate“. Acest lucru a fost con­firmat şi de tovarăşa ingineră Vioreanu Maria, şefa serviciului C.T.C., care a arătat: „Chiar as­tăzi am primit o scrisoare din partea unui beneficiar care ne felicită pentru produsele de bună calitate şi pentru îndeplinirea co­menzilor în bune condiţiuni“. Muncitorii, inginerii şi tehnii­­cienii luptă cu simţ de răspundere pentru îndeplinirea cu cinste a angajamentelor lor. Printre cei mai buni se numără cei din echi­pele de la prese, conduse de co­muniştii Almăşan Mihai şi Kovács Pavel; echipa secţiei de culoare, condusă de Juhász Rudolf; cea de la uscătorie, condusă de Şutea Maria; echipele de reparatori con­duse de Ciubucă Margareta şi Goia Ileana; cea de la maşina de formatizat placaj condusă de ‘Rugină Nicolaie; echipa de la presa de furniruire secţia P.A.L. condusă de Talaban Petru, pre­cum şi Németh Eugen, conducăto­rul presei de plăci aglomerate. Directivele C.C. al P.M.R. cu privire la criteriile principale ale întrecerii socialiste, stabilesc în mod concret sarcinile în privinţa îmbunătăţirii calităţii produselor nu numai pe o perioadă, ci pe în­treg anul 1961. Angajamentele luate aici se referă de asemenea pe anul întreg. ■ Aceste sarcini au fost pe deplin însuşite de către toţi muncitorii, inginerii şi tehnicienii complexu­lui, ceea ce reiese şi din rezulta­tele obţinute în perioada 1—20 mai. întrecerea pentru calitatea su­perioară a produselor continuă într-un ritm susţinut. In primele 20 de zile ale lunii mai, s-au dat peste plan 57 m­c placaj de cali­tate superioară, indicele de cali­tate ridicîndu-se de la 32,8 la sută, la 35,2 la sută, ceea ce re­prezintă faţă de luna aprilie o creştere de peste 1 la sută. In această perioadă a scăzut procen-­­­tul de placaj de calitate inferioară î „E“, produeîndu-se în loc de 176­­ m­c, numai 44 m­c. Rezultate­­ frumoase s-au obţinut şi la cele- * lalte sortimente. Harnicii munci- * tori ai complexului sînt hotărîţi s să obţină succese şi mai însem­ i nate în întrecerea socialistă pen- • tru calitate superioară,­­ încă de la apariţia Directivelor • C. C. al P. M. R., îmbunătăţirea­­ calităţii produselor se află în­­ centrul atenţiei comitetului de­­ partid şi a organizaţiilor de bază • din secţii, care analizează perio- • die situaţia calităţii şi iau măsuri­­ concrete pentru remedierea defi- • cienţelor. Un rezultat pozitiv în ? activitatea comitetului de partid­­ este şi faptul că a reuşit să orga- • nizeze o agitaţie vizuală mobili- • zatoare, concretă şi atractivă. ? Peste 70 de lozinci afişate în dife-­­ rite secţii mobilizează muncitorii­­ la realizarea angajamentelor lua-­­ te pentru depăşirea planului de • producţie şi îmbunătăţirea cani-­­ taţii produselor. Graficele înregis-­­ trează cu regularitate succesele • obţinute, şi astfel muncitorii au­­ posibilitatea să cunoască realiză- î rile lor zilnice. Lupta pentru reducerea consu-­­ mului specific la materia primă , și la materiale este de asemenea • 0 preocupare de seamă. Pînă la • 20 mai, la fabricarea placajului I , s-au economisit 474 m­c bușteni­­ fag, din care s-au produs 221,6­0 m­c placaj în valoare de:.334.649­­ lei, iar la fabricarea plăcilor ce-­­ lulare s-au economisit 70 m­i­i buşteni fag.­­« Prin reducerea consumului spe-­­ cific al materiei prime şi al ma-­­ terialelor s-a obţinut o economie­­ de 443.112 lei, ceea ce a contri-­­ buit în bună măsură, atît la­­ reducerea preţului de cost cît şi ■ la realizarea de beneficii peste­­ plan. " ȘTEFAN IVAȘ " corespondent voluntar . -----------oooc-----------­ Avantajele prăşitului mecanic la sfecla de zahăr '''“'Dintre “culturile extensive, de cîmp, cultura sfeclei­ d­e zahăr “ne-­­cesita cel mai mare volum­ de braţe de muncă, în special în ce priveşte lucrările de întreţinere a culturii. Din cele aproximativ 135 zile-muncă necesare pentru un hectar cu sfeclă de zahăr, circa jumătate se consumă numai pen­tru lucrările de întreţinere. Problema reducerii volumului mare de muncă prin introducerea lucrărilor mecanizate la această cultură, s-a pus de mai mult timp de către lucrătorii ogoarelor din regiunea noastră. La G.A.C. Curteni de pildă, s-a prăşit în a­­nul trecut sfecla cu prăşitoare trasă de cai, lucrare ce a fost a­­bandonată prin faptul că e greoa­ie şi necesită timp şi braţe de muncă multe. La fel, a fost adap­tat în anul trecut un plug cu tracţiune mecanică pentru scos sfeclă, a cărui perfecţionare este în prezent în studiu. Anul acesta, pentru prima dată în regiune şi chiar pe ţară, un grup de tehnicieni de la S.M.T. Tg. Mureş, în frunte cu comunis­tul Ştefan Someşan, a aplicat el­ succes prăşitul mecanic la sfecla de zahăr. Această lucrare s-a exe­cutat deocamdată experimental, cu bune rezultate, pe o suprafaţă de 70 ha, în gospodăriile colective din Chinari (16 ha), Ernei (7 ha) şi altele. Prăşitul mecanic la sfecla de zahăr s-a putut înfăptui numai printr-o serie de lucrări şi ope­raţiuni pregătitoare, care încep încă de la semănat. Semănatul în vederea prăşitului s-a făcut cu maşina universală 29, la care au fost montate 8 tu­buri. In cazul acesta, semănătoa­rea lucrează cu 8 rînduri şi 9 in­tervale, avînd o lăţime de lucru de 3,9 m. Distanţa normală între rînduri (intervale) a fost de 45 cm, iar distanţa a două intervale­, pe unde trec roţile tractorului în timpul prăşitului, a fost lăsată la 5 cm. In acest caz, pentru a se­­ asigura densitatea nece­sară la hectar (100.000 plante pe ha), ră­­­­ritul pe rînd se va face la 20 cm,­­ între plante. Prăşitul propriu-zis s-a făcut cu cultivatorul purtat în faţă, re­­glîndu-se la aceeaşi lăţime de lu- I cru ca şi maşina de semănat. O­­ regulă generală pentru reuşita­­ prăşitului mecanic este ca culti­­­­vatorul (prăşitor) să lucreze­­ exact pe lăţimea de lucru a ma­şinii de semănat cu care s-a executat însămînţatul. Prin realizarea acestei lucrări i se reduce considerabil volumul de braţe de muncă la prăşitul sfeclei. Un tractorist poate exe­cuta zilnic prăşitul pe 10 ha. Pentru această lucrare, în cazul executării ei manuale sînt nece­sari 100 de oameni. Deci un sin- I gur om (cu un tractor şi prăşi­tor mecanic) înlocuieşte munca a 100 oameni pe zi. Un mic calcul ne arată şi a­­vantajul economic al prăşitului­­ mecanic la sfeclă, faţă de cell 1 manual. „ Pentru 3 praşile executate ma­i a­nual pe un hectar de sfeclă sînt necesare 41 zile-muncă, care în­mulţite cu 25 lei (valoarea me­die a unei zile-muncă) ne dă su­ma de 1.025 lei. Pentru această lucrare (adică pentru 3 praşile la hectar), plata muncilor S.M.T. este de numai 150 lei. Făcînd di­ferenţa între aceste două cifre, constatăm că gospodăriile colec­tive fac o economie de 875 lei pe hectarul de sfeclă prăşit mecanic. Semănatul sfeclei de zahăr după metoda arătată (în vederea prăşi­tului mecanic) mai are şi avantajul că se pot executa mecanizat lu­crări de combatere a dăunătorilor şi se pot face îngrăşări suplimen­tare mecanice (prin frunze) cu ajutorul maşinilor de stropit M.S.P.­8. Prin posibilitatea execu­tării acestor lucrări şi prin faptul că prăşitul mecanic se execută mai repede şi la timp, producţia la hectar creşte cu cel puţin 10 — 15 la sută. In afară de aceste avantaje, prin executarea prăşitului mecanic, productivitatea muncii creşte de 100 de ori, economisindu-se însem­nate braţe de muncă. Dacă în a­­nul viitor s-ar prăsi mecanic nu­mai jumătate din suprafaţa culti­vată cu sfeclă, pe regiune (circa 7.000 ha) s-ar putea realiza o eco­nomie de peste 230.000 braţe de muncă, care s-ar putea folosi în alte ramuri rentabile de producţie. Faţă de aceste avantaje, reco­mandăm serviciului regional S.M.T. să organizeze un schimb de experienţă cu toate S.M.T.- urile din regiune în problema prăşitului mecanic la sfecla de zahăr. Acest schimb de experien­ţă s-ar putea face în gospodă­riile colective din Chinari sau Ernei, unde această nouă lucra­re, iniţiată şi realizată de cei de la S.M.T. Tg. Mureş a dat re­zultate bune. TRAIAN GABOR Gata pentru a intra în lan Pregătirea campaniei de re­coltări a constituit o preocupare de seamă a consiliului gospodă­­r­riei agricole de stat din Rîciu.­­ Cele 6 combine de recoltat­e păioase, o secerătoare­ legătoare, precum şi celelalte maşini agri­cole au fost din timp reparate. Ele au fost repartizate la sec­ţii şi acum sînt gata pentru a intra în lan. In vederea începerii recoltări­lor au fost procuraţi încă 600 de saci noi. 3 Ziua internaţională a copi­lului a prilejuit o serie de­­ manifestări artistice reuşite. IN CLIŞEU: „Artistele“ uneia din grădiniţele de copii ale oraşului Tg. Mureş. Aproape de cerinţele populaţiei Cooperatorii topliţeni depun , mult interes pentru îmbunătă-­­ ţirea continuă a deservirii oamenilor muncii, străduindu-se să respecte întocmai termenele de execuţie ale comenzilor pri­mite din partea populaţiei. Cele 32 de centre care funcţio­nează în cadrul cooperativei „Munca colectivă“ din Topliţa, şi-au cîştigat un bun renume, reuşind să satisfacă în mare măsură cerinţele. Astfel, de o bună apreciere se bucură uni­tatea de croitorie bărbătească categoria I, (responsabil Vodă Vasile). Marea majoritate a clienţilor deserviţi de această unitate şi-au exprimat aceleaşi păreri asupra comenzilor care le-au fost executate. Modul în­grijit, priceperea şi atenţia cu care se lucrează, precum şi respectarea termenelor de exe­cuţie, caracterizează în mod special această unitate. De a­­precieri pozitive se bucură şi centrul de comandă şi reparaţii încălţăminte, condus de mais­trul Valeştean Andrei. In gene­ral, despre întreaga activitate a unităţilor de deservire, unde 94 la sută din cooperatori par­ticipă la întrecerea socialistă, nu se pot aduce decit cuvinte de laudă. De la începutul anu­lui, cooperatorii topliţeni n-au primit nici o reclamaţie de pe urma lucrărilor executate. Şi acest lucru nu a fost întîmpla­­tor. Biroul organizaţiei de bază şi conducerea cooperativei se preocupă intens de ridicarea calificării profesionale a fiecă­rui muncitor. Din partea coope­ratorilor se observă tot mai mult dorinţa de a-şi însuşi ex­perienţa fruntaşilor. Numai lo­ cursurile de specializare în croit, care au fost ţinute de priceputul croitor Vasile Vodă, au participat peste 50 la sută din totalul croitorilor din uni­tăţile topliţene. Un astfel de curs s-a iniţiat şi la croitoriile pentru femei. Conducerea coo­­­­perativei se preocupă îndea-­­ proape şi de înfiinţarea de noi , unităţi. Anul acesta s-au în­■ fiinţat încă două centre de­­ deservire: unul în comuna , Deda, iar al doilea la Topliţa.­­ In cursul lunii iunie, la Bor­­­­sec se vor deschide alte două­­ centre noi, iar la Topliţa un­­ centru de comandă-tricotaje şi­­ o unitate de broderie. La corn­■ plexul de deservire din Borsec­- băi vor începe în curînd lucră­­­­rile. Prin comasarea majorităţii­­ centrelor din oraş în n­oul com­­­­plex ce urmează să fie con­­­struit, se vor reduce mult chel­­­­tuielile gospodăreşti. Prin buna­­ organizare şi funcţionare a fie­­­cărui centru din oraşul ş­i raionul Topliţa, cooperativ­­­ meşteşugărească va putea şi pr­n viitor să asigure o deserviri­e promptă, multilaterală şi di­n bună calitate.­­ De curînd a fost introdu­s sistemul graficelor de probi­e în majoritatea unităţilor. Lup­­­tînd şi pe viitor pentru a de • servi populaţia în cele ma­i bune condiţiuni, cooperativ, • meşteşugărească „Munca colec­­­tivă“ din Topliţa îşi va întâi i şi mai mult prestigiul cîştigat ! P. GIURGIU I. HASASIU. La sfîrşitul campionatului Ultima etapă a campionatului regional de fotbal, seria IlI-a Braşov a avut loc în ziua de 28 mai, cînd campionatul pe anul 1960/1961 a luat sfîrşit. In cadrul seriei acesteia au evoluat şi cele trei echipe din Tîrnăveni: Chimica, Voinţa şi Sticla. Vorbind despre comportarea lor, trebuie să subliniem unele consi­­deraţiuni de ordin general. Formaţiunea „Sticla“ a evoluat satisfăcător în turul campionatu­lui şi în primele etape din retur după care, inexplicabil, a decăzut, mulţumindu-se cu locul 10 în cla­sament. „Chimica“ Tîrnăveni, care în anul trecut a fost campioană a Regiunii Braşov şi a luat parte la barajul de promovare în cate­goria „B“, s-a comportat în acest campionat slab. Atît în tur cît şi în retur s-a mulţumit cu un joc anost, lipsit de dinamism. S-a bazat mai mult pe rutină, pe „experienţă“, însă n-a reuşit să ocupe decît locul 6 în clasament. Formaţiunea cooperatorilor „Voinţa“, mai puţin experimentată dar cu multă hotărîre şi perseve­renţă, a reuşit să obţină un cam­pionatul regional locul 3. Cu siguranţă că în ediţia viito­rului campionat, echipele din Tîr­năveni vor avea o comportare mai bună. Acest lucru trebuie să-l dovedească şi formaţiunea chi­­miştilor, care reprezintă colectivul de muncitori de la Combinatul chimic „Karl Marx“. La capătul celor 22 de etape clasamentul final se prezintă astfel: 22 — 16 — 3 — 3 — 59,30 — 35 22 — 13 — 4 — 5 — 43:18 — 30 22 — 12 — 5 — 5 — 50:25 — 29 22 — 10 — 8 — 4 — 50:27 — 28 22 — 9 — 8 - 5 — 35:22 — 26 22 — 8 — 7— 7 — 35:33 — 23 22 — 7, — 8 — 7 — 33:19 — 22 22 — 8 — 5 — 9 — 30:30 — 21 22 — 6 — 4—12­— 33:51 — 16 22 - 7 - 1 _ 14 - 24:52 - 15 22 — 3 — 4 - 15 — 17:53 — 10 22 — 3 — 3 — 16 — 19:66 — 9 1. — Faianţa Sighişoara 2. — Spartac Mediaş 3. — Voinţa Tîrnăveni 4. — Textila Mediaş 5. — Vitrometan Mediaş 6. — Chimica Tîrnăveni 7. — Victoria Copşa Mică 8. — Record Mediaş 9. — Voinţa Blaj 10. — Sticla Tîrnăveni II­ — Stăruinţa Mediaş 12. — Nicovala Sighişoara

Next