Steaua Roşie, iulie 1961 (Anul 10, nr. 155-180)

1961-07-22 / nr. 173

Inima ©©im plexului ii Podul rulant, aleargă fără astîmpăr dintr-o parte în alta a bazine­lor de conservare, de­­culoarele taie ritmic foaie după foaie furnii subţire din cei mai proaspeţi buşteni prinşi între rozete, presele, uscătoriile scot cearşa­furi, sute de metri de cearşafuri, de placaj bine încleiat, bine us­cat. Intr-un cuvînt ma­rele organism al com­plexului în care pulsea­ză o puternică energie, primește ritmic bătăile continui ale inimii sale •— centrala termică. Deși întins pe mai multe hectare, comple­xul este alimentat în­continuu cu energiai necesară stăpînită de la distanță în marile tur­bine, din centrala ter­mică, ce este canalizată de mîinile iscusiţilor turbinişti Tamás Şte­fan, Luca loan. Acum două luni cînd a avut loc o defecţiune la gră­tarele de la cazane, comunistul Truţa loan împreună cu Csibi Şte­fan au reparat în 14 ore defecţiunea şi au eliminat stagnările care puteau să se prelun­gească la 40 de ore. Jos la sala de cazane fochiştii Mureşan Nico­­lae şi Dako Iosif con­duc cu pricepere focul şi menţin presiunea con­stantă la cazane, în aşa fel ca să nu facă risipă de energie electrică şi de aburi. Tabloul de comandă al generatorului, apara­tele de măsurat, tabloul de protecţie a generato­rului, prevăzute cu zeci de manete, sunt supra­vegheate cu străşnicie de maistrul Benedek Andrei. El dirijează cu pricepere energia termi­că şi electrică în secţia P.A.L.E.X., în depozitul de bușteni, în sala pre­selor și uscătoriilor. Tî­­nărul inginer Permuter Milu, coordonatorul teh­nic al centralei termice, împreună cu micul, dar energicul colectiv al centralei, au experimen­tat procedeul alimentă­rii combinate a foca­relor, împreună cu cărbu­nele ei au folosit la ar­dere rumeguşul, şi alte rămăşiţe, realizînd eco­nomii de zeci de mii de lei. Cazanele destina­te folosirii combustibi­lilor ieftini şi inferiori, funcţionează bine şi dau rezultatele sconta­te. Inima complexului alimentată doar cu căr­bune de granulaţii din­tre cele mai mici, tri­mite ritmic energie e­­lectrică şi termică prin toate arterele şi com­partimentele. Păcura, un combusti­bil superior a fost în­locuit complet, el fiind acum chimizat. Micul colectiv al cen­tralei termice a trecut de două zile la supra­vegherea şi a noii tur­bine de 750 kW, cu care a fost înzestrat comple­xul. Cu ea, prin proce­deul contra presiunii, va furniza fără întreru­pere atît aburul cît și energia electrică nece­sară întreprinderii . GH. BARBULESCU De buna conservare a buştenilor în timpul verii depinde în mare măsură calitatea placa­jului. Bazinele şi reţeaua de ploaie artificială asigură o protecţie şi o conservare bună a buşteni­lor la C.I.L. Gălăufaş, iar podul transportor duce pină la bazinele de aburire orice buştean. In clişeu, bazinele de conservare a buştenilor şi podul transportor de la C.I.L. Gălăufaş. BILANŢ Luptând cot la cot pentru tra­ducerea în viață a sarcinilor sta­bilite de Congresul al 1­­1-lea al partidului, oamenii muncii din raionul Reghin au încheiat primul semestru al acestui an cu rezul­tate frumoase în îndeplinirea sarcinilor de producţie. In perioada celor 6 luni de zile întreprinderile din raion şi-au îndeplinit sarcinile planului pro­ducţiei globale în proporţie de 115 la sută, iar ale producţiei marfă de 113 la sută. Cele mai frumoase rezultate au fost obţinute de către colectivul de muncitori de la I. F. Reghin care la producţia globală a rea­lizat o depăşire de 26,7 la sută, iar la producţia marfă de 18,9 la sută. Rezultate frumoase a obţi­nut şi colectivul de muncitori de la C.I.L. Reghin care la produc­ţia globală a realizat produse în valoare de 5.639.000 lei în loc de 2.155.000 lei cît a fost angaja­mentul. ­coo­ REZULTATE FRUMOASE Ca rod al întrecerii socialiste şi a muncii politice desfăşurate de comunişti şi organizaţia de sindicat, colectivul Staţiei C.F.R. Luduş a obţinut în cursul lunii trecute rezultate frumoase. Pla­nul global a fost îndeplinit în proporţie de 108,4 la sută, sar­cina statică a fost redusă cu 0,2, staţionarea la­­încărcare-descăr­­care cu 5, iar staţionarea în tranzit cu manevra a fost redusă cu 6 la sută. Cu ocazia consfătuirii de pro­ducţie la care s-au analizat re­zultatele obţinute, au fost eviden­ţiaţi ca fruntaşi ai întrecerii so­cialiste tovarăşii: Saul Herta, Teodor Moldovan, Ioan Damian, Iosif Lungu şi Vasile Puiac. simion HADA corespondent voluntar Au construit doua poduri Cu sprijinul sfatului popular comunal din Jidvei şi a Secţiei drumuri şi poduri din Tîrnăveni, harnicii săteni din Căpîlna de Jos au terminat de curînd — prin muncă patriotică — construcţia unui pod din lemn­­de stejar peste pîrîul lui „Porfirie“. In ziua de 16 iulie, antrenaţi de deputaţii Ştefan Pocan şi Emil Aldea, ei au mai construit prin muncă patriotică un alt pod. 10AN­P, corespondent voluntar PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE UNIU­-VA­I ORGAN AL COMITETULUI DE PARTID SI AL SFATULUI POPULAR AL REGIUNII MURES-AUTONOMA MAGHIARA Anul X, Nr. 173 (1047) Sîmbătă, 22 iulie 1961 4 pagini 20 bani Echipele artistice din regiunea noastră clasificate pentru faza finală (pe ţară) a celui de al VI-lea concurs al formaţiilor artistice de amatori In urma fazelor interregionale a celui de al VI-lea concurs al formaţiilor artistice de amatori, a­u fost clasificate următoarele for­maţii din regiunea noastră, care vor participa la faza finală a con­­cursului ce va avea loc la Bucureşti între 12--21 august. — Corul căminului cultural din comuna Ceuaş, raionul Tîrnă­veni. — Echipa de dans din Săcal­ul de Pădure, raionul Reghin. — Ansamblul artistic de ama­tori al casei raionale de cultură din Miercurea Ciuc. — Echipa de fluieraşi din co­muna Hodac, raionul Reghin. — Taraful popular al Casei de cultură din Odorhei.­­— Hulpe Ana, solistă a Casei raionale de cultură din Sărmaş, raionul Luduş. Au ÎNCHEIAT CONTRACTE PE ANUL 1962 Colectiviştii din Ilieni, raionul Tg. Mureş, sînt dornici de a con­tribui prin creşterea animalelor, la asigurarea bunei aprovizionări a oamenilor muncii cu produse de carne. In acest scop de pe acuma ei au încheiat contract pentru îngră­­şarea a 80 de porci în anul 1962. Colectiviştii din Gheorghe Doja şi Leordeni din acelaşi raion, de asemenea au încheiat contracte pentru îngrăşarea a 30, respectiv 33 de porci în anul viitor. PENTRU ÎMBUNĂTĂŢIREA CONDIŢIILOR D­E INVĂŢĂMINT Cetăţenii din comuna Cristeşti, raionul Tg. Mureş, au hotărît ca prin contribuţie voluntară să con­struiască pe lîngă şcoala existentă încă 4 săli de clasă. In acest scop ei au votat prin contribuţie voluntară 38 420 lei, sumă pe care au achitat-o în întregime. In zilele acestea ei­­au şi început lucrările de construcţii, fundaţia fiind deja turnată. Cetăţenii au transportat pe şan­tier prin muncă patriotică peste 150 m , piatră precum şi alte materiale. In această muncă s-a evidenţiat în mod deosebit comitetul de cetă­ţeni, în frunte cu preşedintele Paisz Domokos care depune toate eforturile pentru terminarea cît mai grabnică a construcţiei. O NOUA ŞCOALA DE 7 ANI Ziua de 12 iulie a fost o zi însemnată pentru cetăţenii din co­muna Cozma, raionul Reghin. în­drumaţi de organizaţia de bază ei au început construirea prin muncă patriotică a unei şcoli de 7 ani. Numai în primele zile prin muncă patriotică s-a realizat o economie în valoare de 5.800 lei. Intrucît mare parte din materia­lele necesare construcţiei le-au procurat şi de asemenea la dispo­ziţie mai au o sumă de 100.000 lei primiţi din partea statului, ce­tăţenii din satul Cozma sînt hotă­­rîţi ca la data de 15 septembrie 1961 să dea în folosinţă această nouă construcţie. ALEXANDRU ŞUTEU învăţător In numărul de azi : •­ Viaţa culturală (pag. 2-a). Intr-o aşezare nouă (pag. 3-a). — Ancheta noastră: Prin uni­tăţile de alimentaţie publică din Tg. Mureş (pag. 3-a). — Marea sărbătoare a po­porului polonez (pag. 4-a). Recuperarea aburu­lui din instalaţii şi agregate In perioada de fabricaţie a za­hărului, la Fabrica de zahăr din Luduş vor fi date în exploatare două turbine de aburi cu o putere totală de 3 megawaţi. Aceste tur­bine vor funcţiona cu aburul recu­perat din instalaţii şi agregate. Prin aceasta preţul de cost al curentului electric va fi redus cu aproape 1 leu/kW şi în acelaşi timp se va satisface în condiţii mult mai bune necesarul de ener­gie electrică pentru fabrică. In prezent se lucrează la mon­tarea podului rulant care va de­servi cele două turbine. ­&CC­ Economii si noi angajamente In semestrul I a.c. colectivul cooperativei „Griviţa Roşie“ din Tîrnăveni şi-a îndeplinit total an­gajamentul luat pe întregul an la reducerea preţului de cost şi asi­gurarea de beneficii peste plan. In primele 6 luni cooperatorii au realizat peste plan economii în valoare de 210.000 lei şi un bene­ficiu tot de 210.000 lei. In cinstea zilei de 23 August, sub îndrumarea organizaţiei de bază, cooperatorii şi-au luat anga­jamentul să realizeze economii peste plan în valoare de 150.000 lei. O mare parte din­ economiile din prima jumătate a anului au fost realizate pe seama reducerii con­sumurilor specifice de materii şi materiale. Astfel au fost economi­siţi 30 m­c cherestea fag, 20 m­c cherestea răşinoase, precum şi chimicale în valoare de 100.000 lei (policlorură de vinil, spirt indus­trial, stofe de tapiţerie, iarbă de mare, sfoară, etc.). „Cunoaşteţi cartierul meu? Noi cei care locuim aici sîntem mîn­­dri­ de el. Iar dumneavoastră care încă nu-l cunoaşteţi, nu vă fie­ greu şi intr-o zi urcaţi serpentina­ spre strada Universităţi. Sus în­ vîrf, opriţi-vă o clipă, spre a va trage răsuflarea. Întoarceţi pri­virea. Cum vi se pare? Impresio­nantă perspectivă! Pînă aici sus răzbate tumultul zgomotelor ca­racteristice unui şantier. Vă place acest peisaj?­ Mie îmi place mult să privesc „gîtul" şi „ciocul" uriaşei macarale turn, care aido­ma unui robot, de dimineaţa pînă seara ridică sarcini de mortar, beton, cărămizi spre a le depune pe schele alături de zidari. Şi din acest loc priviţi puţin mai departe. Vedeţi de o parte­ şi de alta a străzii 7 Noiembrie clădiri moderne. Sînt blocurile ridicate, în ultimul timp pentru muncitorii cartierului nostru. Ve­deţi blocul acela mare şi frumos din faţa şcolii? In el locuiesc şi eu. Tatăl meu este tîmplar la fa­brica de mobilă „23 August" Avem o locuinţă mare şi frumoa­să. Dar şcoala? Şi ea e a noastră, a copiilor din cartier. Ce ne-am mai bucurat cînd am intrat pentru prima dată în sălile ei. Mari, lu­minoase şi frumoase sînt clasele. Cu bănci noi, cu totul nou. Alături de blocul în care lo­cuiesc eu, vedeți un altul, la parterul căruia se găsește un ma­re magazin alimentar. Mai încolo puțin, un complex de deservire, croitorie și frizerie. De toate aces­tea, mai mult ca mine s-a bucu­rat mama, care acum poate cum­păra cele necesare în mai puțin de 10 minute. Dar nu numai noi ne bucurăm, ci toţi cei care lo­cuiesc în cartierul nostru. Nu vă supăraţi dacă vă pun o între­bare ... de control — ca la noi la şcoală? Ştiţi cumva cite blocuri sînt deja terminate?" Privesc cincul cu care mă aflam­ pe locul unde mă invitase şi care îmi înşirase cele de mai sus cu­ răsuflarea­ tăiată. Şedeam mirat şi puţin înciudat alături de omu­leţul acesta. Cum de nu găsisem eu singur acest loc, de unde se deschide o perspectivă atît de atrăgătoare a marelui şantier? După cîteva clipe de ezitare îi răspund: — Nu știu, Mihăiță. Dar să tot fie vreo zece. — Nu nene! Sînt gata 16 blo­curi. Le-am numărat eu. In cele patru care se văd aici jos, încă nu s-au mutat locatarii. Sînt ter­minate însă. Mi-a spus unul din muncitorii de aici. — Bravo, Mihăiță! Văd că ești bine informat. Dar ia stai să-ți pun și eu o întrebare. Știi cite familii locuiesc deja în cartierul vostru? —Nu știu, nene! Deși sînt în clasa V-a și puteam să calculez. Nu m-am gîndit însă la aceasta. Poate ști dumneata? —310 familii.­.. Zău? Păi atunci înseamnă că trebuie să fie cam tot atîția copii! — Mai mulți chiar. Dar asta n-aș putea să-fi spun nici eu. — Și mai știu ceva, mi-a spus-o tot cineva de aici, de la șantier. Că în anii următori se vor mai construi în cartierul nostru multe blocuri. Chiar acum nu de mult au fost începute încă șase. De la o zi la alta fiecare bloc crește cu cite 4—5 rînduri de cărămizi. Sînt tare harnici oamenii. Parcă am îndrăgit me­seria lor. Dar eu vreau să fiu inginer constructor! La aceste cuvinte, privirea mi s-a îndreptat spre micul meu in­terlocutor. Cu ochii pe jumătate închiși privea serios dincolo de panorama șantierului, căutînd parcă în imensele lanuri aurii din depărtare, un punct de sprijin. — Acum nene plec — sparse tăcerea. — E ora 12 și trebuie să-i duc tatii gustarea la fabrică. Nu vă supărați. Și mai veniţi aici în cartierul meu.. . ★ Frumoase gînduri, vise entu­ziaste, minunată realitate. Dar amploarea viitorului nu şi-a putut-o închipui nici micul meu prijim Mihăiţă Dobre. Cvartalul „7 Noiembrie" acum abia la început va deveni un microraion cu cca 3.500 aparta­mente. Va fi cel mai mare an­samblu de locuinţe din oraş. Se vor construi aici creşe, grădini­ţe şi şcoli. Mari spaţii verzi, par­curi şi locuri de joacă pentru copii vor împînzi acest mic oră­şel. Se vor construi spaţii comer­ciale şi cel mai mare complex de deservire din oraş. Acestea sînt doar cîteva din surprizele ce le rezervă viitorul prietenului meu. M. BARDAŞAN • v?9QD­­IN CARTIERU­L MEU . . . Roadele întrecerii socialiste Sub îndrumarea permanentă a organizaţiei­­ de bază P.M.R., avîntat în întrecere socialistă, colectivul de muncă de la I.R.A. nr. 2 din Tg. Mureş, şi-a depăşit cu mult angajamentele luate pe se­mestrul 1 al anului în curs. Astfel, printr-o organizare mai bună a muncii, colectivul a realizat producţia globală în valoare de 2.248.000 lei, făcînd repa­raţii capitale la 274 autovehicule mai multe faţă de aceeaşi perioa­dă a anului trecut. Productivitatea muncii a fost realizată în proporţie de 104,8 la sută, s-au obţinut economii în, valoare de 183.742 lei şi benefi­cii în valoare de 213.308 lei. Cele mai frumoase rezultate au fost înregistrate de secţia a II-a camioane şi autobuze, care a fost declarată fruntaşa întrecerii socialiste pe această perioadă. _­F NICOLAE CĂRUŢ IU/espp/iflint HQluntqr. toate forțele pentru executarea rtnrrairtnmrrtnnnrnnnmnnnnnnmnnmmrra la timp a lucrărilor agricole de vară tnrnnnnrtrtroTrir?r^oTrii'ulririoru~0 ti­troTroirtnnnpc'TrtnnnnnrtnnrnnnroTnrytnnnnnnrnnrsTnrs'TnriTrs' Efectuarea arăturilor adinei de vară - baza recoltei viitoare Experienţa anilor trecut­ şi re­colta din anul acesta, au dovedit că executarea arăturilor adînci de vară este de importanţă prin­cipală în sporirea producţiei agri­cole şi în obţinerea de recolte curate, fără buruieni. Marea majoritate a gospodă­riilor colective învăţînd din ex­perienţa anilor trecuţi, au pornit în mod hotărît la efectuarea arăturilor de vară. Astfel gospo­dăriile colective din Chinari şi Păingeni au efectuat arăturile adînci pe întreaga suprafaţă re­coltată. Arături adînci de vară se execută şi la gospodăriile colec­tive din Curteni, Pănet, Cuieşd, Ernei, Ciba-Nicoleşti etc. Sînt însă ‘gospodării colective care nu înţeleg că arăturile adînci de vară constituie un factor în­semnat pentru ridicarea capacităţii de producţie a pămîntului. Ast­fel au rămas în urmă la arături gospodăriile colective din Nazma, Sîngeorgiu de Mureş, Iedu, Se­­cărenii, Porumbeni, unde s-­au executat arături de vară doar pe cîteva hectare. Sînt multe întovărăşiri care neglijează aplicarea acestei mă­suri agrotehnice. întovărăşirile de pe teritoriul comunei Band pînă în prezent nu au efectuat nici o brazdă de arătură de vară. Aceeaşi situaţie este şi la Dum­­brăvioara. Trebuie să se pornească fără întîrziere la transportul recoltei la aici şi să înceapă treieratul. Transportul trebuie început în primul rînd de pe suprafeţele unde în mirişte nu avem trifoi­ sau lucerna, pentru a nu în­târzia efectuarea arăturilor în lo­cul clăilor. In procesul de nitrificare ară­turile de vară au un rol deosebit. Amoniacul ce rezultă din descom­punerea resturilor de plante se pierde foarte ușor. Pentru ca­ acest amoniac să fie prins în sol și transformat în azotat pentru a fi folosit de către plantele de cultură în sinteza materiei vege-­ tale vii, sînt necesare trei con-­ diții: solul să aibă o aerație su­ficientă și adîncă, umiditatea să fie de 50—60%, iar temperatura­ de 18—35° C. Arătura adîncă de vară, grăpată și făcută ime­diat după recoltare asigură toc­mai aceste condiţii. Cantitatea de azotaţi formată în sol ca urmare a arăturilor adînci de vară este de 2—6 ori mai mare decît în parcelele arate numai toamna. La fel şi fosforul asimilabil (ce se poate folosi de plante) este de 3—5 ori mai mult în parcelele arate vara, faţă de cele nearate. Din practica G.A.S. şi G.A.C. din regiunea noastră, s-a dovedit că din mai multe variante de arături, recoltele cele mai mari s-au obţinut în urma pregătirii solului printr-o arătură adîncă de vară grăpată, executată timpuriu şi prin folosirea extirpatorului înainte de în­sămîntare. Arătura­­adîncă de vară se întreţine ca un ogor negru, cu discul, grapa, extirpatorul sau plugul fără coroana, se execută atît în vederea însămîntărilor de toamnă cît şi pentru culturile se­mănate primăvara. Arătura adîn­că de vară se execută prin răs­turnarea brazdei pînă la 28 cm iar solul de sub brazdă se afî­nează cu scormonitorul subso­­lier montat pe plugurile S.M.T.­­urilor, pînă la 'adîncimea de 35—40 cm și se grăpează cu grapele stelate. Arătura adîncă de vară ce s-a efectuat la 30—40' cm adîncime nu se va mai ara; toamna decît în cazul că se va împrăștia bălegar care va fi în­tors sub brazdă. Consiliile de conducere ale gos­podăriilor colective, ale întovără­şirilor agricole, precum și comi­tetele executive ale sfaturilor populare comunale trebuie să ia atitudine hotărîtă pentru mobili­zarea tuturor forţelor pentru transportul neîntîrziat al cereale­lor la aici, începerea treieratulu­­i executarea arăturilor adînci de­ vară. ing. SOME­ŞAN ŞTEFAN Recoltează cu două combine Două combine ale S.M.T.-uluî din Tîrnăveni recoltează de zor cele 30 ha grîu de toamnă ale colectiviştilor din satul Căpîlna de Jos, raionul Tîrnăveni. In cel mult 3 zile grîul va fi recoltat în întregime şi după cum a spus tov. Emil Aldea, preşedin­tele G.A.C.-ului, după achitarea obligaţiilor contractuale către stat va începe împărţirea avansu­lui, care va fi mai mare decît anul trecut. IOAN POGAN corespondent voluntar xxx:­ Transportă snopii pe arie De curînd colectiviştii din Ghe­­ja, au terminat recoltatul griului de pe 270 hectare. Acum ei trans­portă snopii pe arie. Tractoriştii de la S.M.T.-ul din Luduş au efectuat şi arătura de vară pe o suprafaţă de peste 100 hectare. MILNA GHEORGHE corespondent voluntar cxx.­ Se întrec lucră­torii ogoarelor In vederea executării lucră­rilor agricole de vară la timp şi în bune condiţiuni, din ini­ţiativa Comitetului raional de partid Tg. Mureş s-a organizat între G.A.C. şi comunele din raion o însufleţită întrecere socialistă pe zone de vegetaţie. Pentru a se putea analiza cît mai just rezultatele întrecerii socialiste au fost stabilite pe comune (în funcţie de aşezarea geografică) trei zone de vegeta­ţie. Pentru principalele lucrări agricole de vară s-au stabilit următoarele punctaje: pentru 10 procente recoltat se acordă un punct, pentru 10 procente recoltat şi însămînţări în miriş­te se acordă cite 3 puncte, iar pentru arătura de vară cîte 2 puncte. Rezultatele întrecerii socialis­te se analizează săptămînal şi se trimit în scris fiecărei gos­podării colective şi întovărăşiri. In săptămîna ce a trecut (13—20 iulie) pe locul I în în­trecerea socialistă, din zona 1 s-a clasat G.A.C. Călimănești care a însumat 48,3 puncte, pe locul II G.A.C. Ernei cu 40,1 puncte iar pe locul III G.A.C Păingeni cu 30,2 puncte. Pentru zona a II-a fruntașă pe raion este G.A.C. din Erimieni care a totalizat 33 puncte. Acest sistem de organizare şi analiză a întrecerii socialiste ,îl considerăm bun şi propunem să fie extins şi în alte raioane. Ca urmare a intensificării în­trecerii socialiste, 15 gospodă­rii agricole din raion au termi­nat recoltatul griului. Pe raion a fost strînsă recolta de păioa­­se de pe 73 la sută din suprafa­ţă. Gospodăriile colective au recoltat grîul şi orzul în pro­porţie de 83 la sută. G. TRAIAN Se ridică noi blocuri în cvartalul „7 Noiembrie“ din Tg. Mureș.

Next