Steaua Roşie, iunie 1964 (Anul 13, nr. 128-152)
1964-06-11 / nr. 136
ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL DE PARTID MURES-AUTONOMA MAGHIARA SI AL SFATULUI POPULAR REGIONAL 4 pagini 20 bani Joi, 11 iunie 1964 Anul XIII. Nr. 136 (1.941) La funiculare , indici înalţi de utilizare prevăzut pentru această perioadă, s-au apropiat cu funicularele „Mîneciu" 218 m c lemn de răşinoase, 1.200 m c lemn de foioase şi 2.144 mc de lemn de foc de diferite esenţe, depăşindu-se cu peste 500 m c sarcina planificată. Cantitatea de 2.243 m c material lemnos apropiată cu funicularele „Wiessen" este, de asemenea, mult superioară sarcinilor de plan. Merită a fi evidenţiaţi în mod deosebit pentru activitatea desfăşurată: funicularistul Ioan Moldovan de la parchetul Secuieu I, şi Vasile Husar de la parchetul Borta. CONSTANTIN CHIOREAN corespondent voluntar întreţinerea şi exploatarea la capacitate a mecanismelor din dotare sînt factori importanţi care contribuie la obţinerea unor rezultate superioare planului de producţie. Mecanizatorii din cadrul întreprinderii forestiere Reghin se străduiesc ca mecanismele să fie bine întreţinute, să lucreze la întreaga lor capacitate. Din fişele de evidenţă a productivităţii realizate de sectorul Lăpuşna, de pildă, care are în dotaţie 3 funiculare tip „Mîneciu" şi 5 funiculare tip „Wiessen", reiese că în cursul lunii mai s-au obţinut rezultate mult superioare planului de producţie Consfătuire medicală Acordîndu-se atenţie cuvenită experienţei acumulate de colectivele medico-sanitare din regiunea noastră în domeniul reorganizării caselor de naştere, Ministerul Sănătăţii şi Prevederilor Sociale, împreună cu Comitetul executiv al Sfatului popular regional, organizează la Tg.-Mureş, între 11 şi 14 iunie, o consfătuire a Consiliului de obstetrică-ginecologie. La consfătuire vor fi prezentate două referate importante. Primul referat se va ocupa de analiza pe ţară a cazurilor de mortalitate maternă, iar al doilea de experienţa acumulată în regiunea noastră în domeniul reorganizării caselor de naştere. La consfătuire vor participa cadre didactice universitare cu specialitatea obstetrică-ginecologie, din ţară, şefii maternităţilor din regiuni, inspectori pediatri. De asemenea vor participa medici şefi din raioanele regiunii, medici pediatri, şefi ai maternităţilor raionale. Tot în aceste zile, oaspeţii vor vizita cele 6 maternităţi raionale, clinica din Tg.-Mureş şi Institutul de medicină şi farmacie. Pregătiri pentru munca culturală de vară Comitetul pentru cultură şi artă al raionului Topliţa a organizat sîmbătă, 6 iunie, un seminar,cu directorii căminelor culturale, bibliotecarii şi operatorii cinematografici din raion. A fost analizată munca cultural-artistică desfăşurată în perioada scursă din acest an, întocmindu-se totodată un plan de acţiune privind munca culturală în perioada de vară. Se prevede printre altele, ca la fiecare sfîrşit de săptămînă căminele culturale şi asociaţiile sportive din satele raionului să organizeze „Ziua colectiviştilor", iar în parchete şi guri de exploatare forestiere programe artistice prezentate de cele mai bune formaţii artistice de amatori. La căminele culturale vor avea loc seri de calcul, conferinţe pe teme cum ar fi „20 de ani de măreţe realizări"*, „Ce a însemnat regimul democrat-popular pentru satul nostru" şi altele. Bibliotecile vor organiza simpozioane şi seri literare despre viaţa şi opera lui Mihail Eminescu, iar cinematografele vor desfăşura o şi mai bogată activitate cu filmul. REPORTAJUL ZILEI Povesteşte, tovarăşe Varga, cum a fost ?... Am început prin 1947. Adică pe atunci încă nu era vorba de nici o fabricaţie de serie. In acel an am realizat doar primul prototip de ambarcaţie. Acum facem peste o sută de tipuri. Atunci lucram doar 4 oameni; acum lucrăm peste 100. In anul 1948 am atins un record: am construit 250 de bărci de agrement. In acest an construim peste 400 de ambarcaţii de mari performanţe, care vor trece peste graniţele ţării. Avem comenzi pentru Olanda, Belgia, R.F.G., Austria, Suedia. Marca fabricii noastre este cunoscută şi apreciată de sportivii din toată lumea. Aşa am început atunci, şi aşa stăm azi... Am vizitat împreună cele cîteva hale de producţie în care se construiesc ambarcaţii de toate tipurile. Impresionează, înainte de toate, priceperea oamenilor, îndemînarea cu care modelează şi ondulează fibra de lemn, interesul lor pentru orice detaliu. La prima vedere un schit, să zicem, pare că are o construcţie simplă, şi că nu ar da de lucru prea mult constructorilor. — Să veniţi la Reghin, să vedeţi cum se construieşte această adevărată săgeată ce străpunge oglinda albastră a apelor! In alcătuirea ei intră materiale scumpe şi rare, începind de la foiţe de lemn (furnire) ale căror dimensiuni se măsoară în zecimi de milimetri, şi care măiestrit îmbinate ne dau schitul solid pe care-l admirăm la nenumărate competiţii şi în care facem o plimbare plăcută vara, pe luciul undelor străvezii. „SECRETE" DE FABRICAŢIE dluţii noi, „secrete" de fabricaţie? — Poate nici nu secrete, ci mai degrabă unele îmbunătăţiri constructive făcute de noi la sugestia „băieţilor" din lot şi pe baza observaţiilor noastre din ultimii ani. Tovarăşul Varga vorbeşte cu o anume siguranţă matematică, inginerească. El este un vechi constructor de ambarcaţii, este un pionier al acestei ramuri de producţie, însoţitor al lotului nostru de canotaj la nenumărate întreceri sportive, anul acesta s-a dovedit nu numai un tehnician bun, ci şi un pedagog, un sfătuitor cu experienţă. Ne-a vorbit despre întîlnirile canotorilor noştri cu cei din Polonia şi Germania, cu cei din Iugoslavia şi Franţa, cu cei din Anglia şi din alte ţări. — In general ambarcaţiile noastre au stîrnit pretutindeni interes. Aceasta atît datorită construcţiei lor, cît mai ales materialului din care lucrăm. Renumitul lemn de rezonanţă, din care tot la noi se construiesc viori, ne-a permis să construim ambarcaţii de mari performanţe. Se pare că Stradivarius ori Amatti şi-au cîştigat faima în lume tot datorită lemnului de rezonanţă din Carpaţii noştri, care a ajuns la Cremona dus de cine ştie care meşteri turci. Avem, aşadar, această scumpă bogăţie rar întîlnită chiar şi în cele mai vestite păduri ale lumii. Poate acestea ar constitui un „secret" de fabricaţie. Ş-apoi mai avem încă unele corectări de construcţie. Aerodinamica ca şi hidrodinamica cer eforturi, practică, inventivitate. ... Am avut prilejul să vedem ambarcaţiile lotului olimpic de canotaj. Erau gata de drum, de un drum lung ce măsoară 11.000 km, pînă în oraşul Jocurilor Olimpice. Adevărate bijuterii ieşite din mîinile făurarilor Szász Ludovic, ale lui Iosif Pop, ale lui Varga Ladislau şi Bende Iosif, Eugen Sucevean şi Alexandru Jancso, şi atîtor alţi constructori talentaţi aşteaptă startul către Tokio, unde desigur noua şi curioasa construcţie a ambarcaţiilor romîneşti va stîrni interes în rîndul specialiştilor şi sportivilor din întreaga lume. COLABORARE Eram în magazie, unde tovarăşul Varga ne explica corecturile făcute noilor ambarcaţii. — Unele sugestii preţioase le-am primit chiar de la băieţii din lot. Această canoe al lui Ismailciuc de pildă, are toate gabaritele (dimensiunile) cerute de normele olimpice, însă ele au fost respectate ţinîndu-se cont de statura sportivului, astfel încît toată forţa lui să poată fi folosită pentru realizarea unor performanţe de valoare. Tovarăşul Varga îi cunoaşte pe toţi componenţii lotului, cunoaşte calităţile fiecăruia. A vorbit despre Vernescu (caiac simplu) ca despre un copil al său, despre cuplul lucovici — Sidorov, despre alţi sportivi de prestigiu ai canotajului romînesc. Esenţial mi se pare şi această conlucrare între sportivi şi constructori. Acest lucru l-am înţeles mai bine cînd am văzut ambarcaţia făcută special pentru Ismailciuc şi cînd şeful secţiei ne explica îmbunătăţirile aduse ambarcaţiilor întregului lot de canotaj. Resurse inepuizabile. De la Olimpiada din îndepărtata Australie şi pînă acum au trecut doar cîţiva ani, dar în aceşti ani s-au găsit soluţii constructive noi, care neîndoios vor ridica prestigiul sportului romînesc, vor contribui la stabilirea unor performanţe mai valoroase în lumea canotajului. Am văzut padela lui Vernescu la Reghin. Era padela care făcuse deja o călătorie în Japonia. Ea poartă o inscripţie ideografică. Tradusă în romîneşte, ar părea să fie: padela Nr. 1 la Olimpiadă. Am văzut acolo şi alte tipuri de ambarcaţii: caiac, canoe şi schituri de mai multe categorii. Toate aceste bijuterii nu fac decât să avem încredere în şcoala nautică de la Reghin şi din Delta noastră. Să le urăm deci, încă de pe acum, olimpicilor naifegatori mult succes la Tokio. AUREL URZICĂ : Ludovic Szász, secretarul organizaţiei de bază, cu şeful secţiei ambarcaţii, Vasile Varga, discută asupra unei canoe a „olimpicilor" gata spre startul de la Tokio. In dezbatere, activitatea serviciilor C.T.C. Recent, la Ilefor Tg.Mureş a avut loc o consfătuire cu controlorii de calitate, la care s-au dezbătut o serie de probleme legate de activitatea serviciilor C.T.C. şi de îmbunătăţirea calităţii produselor. Au fost prezentate unele referate despre munca depusă în acest domeniu atît de serviciile C.T.C. cît şi de organele de conducere ale sectoarelor. La discuţii vorbitorii au arătat că uneori sectoarele nu primesc materiale din timp, ceea ce influenţează execuţia de bună calitate. S-a stabilit că este necesar sa se acorde o atenţie deosebită în primul rînd recepţionăm materiei prime de către comisia de recepţie. De asemenea, să se facă analiza la fiecare material chimic, iar organele C.T.C. să nu permită introducerea în fabricaţie a unor materiale care nu au fost analizate. In privinţa finisajului, vorbitorii au arătat că este necesar a se urmări ca fiecare piesă a unei garnituri să aibă aceeaşi culoare şi luciul corespunzător. Măsurile adoptate cu prilejul acestei consfătuiri vor constitui un ghid în activitatea controlorilor de calitate. Aplicarea lor întocmai va duce la ridicarea calităţii mobilei ce se fabrică la frefor. DUMITRU SIRBU corespondent voluntar Manifestări cu prilejul încheierii anului şcolar Secţia de învăţămînt a Sfatului popular orăşenesc Tg.-Mureş şi Comitetul orăşenesc U.T.M. organizează cu elevii, în zilele de 13 şi 14 iunie, cu prilejul încheierii cursurilor anului şcolar 1963/64, manifestări cultural-sportive. In ziua de 13 iunie, la orele 16, în Parcul Harghita vor avea loc o serie de programe artistice prezentate de elevii şcolilor din oraş, iar în ziua de 14 iunie, la orele 10, pe stadionul „23 August" se vor desfăşura manifestările sportive. în numărul de azi: Comerţul cu articole de mercerie ... (pag. a 2-a) Mijloace de creştere a productivităţii gaterelor (pag. a 3-a) Lucrările Conferinţei celor 18 state pentru dezarmare (pag. a 4-a) Zilele Mihail Eminescu Sesiunea ştiinţifică de la Palatul R.P. Romíné Miercuri, în sala mică a Palatului R. P. Romíné au continuat lucrările sesiunii ştiinţifice, organizată de Acadmia R. P. Romíné şi Uniunea Scriitorilor, cu prilejul comemorării a 75 de ani de la moartea lui Mihail Eminescu. La începutul şedinţei s a păstrat un moment de reculegere în memoria academicianului Tudor Vianu. Apoi s-a dat citire comunicării sale „însemnătatea operei poetice şi literare a lui Mihail Eminescu şi permanenţa valorii ei artistice". Au mai prezentat comunicări acad. Al. Rosetti despre „Mihail Eminescu şi limba romînă literară", acad. Al. Philippide despre „Arta poetică a lui Eminescu", prof. univ. G. Ivaşcu despre „Patriotismul lui Eminescu", prof. univ. Galdi László (Ungaria), despre „Contribuţii la sintaxa poetică a lui Mihail Eminescu", conf. univ. Zoe Dumitrescu-Buşulenga, despre „Eminescu şi înaintaşii săi", Pierre Louis Flouquet (Belgia) despre „Cea de-a 75-a comemorare a morţii marelui poet român Mihail Eminescu", criticul literar Paul Georgescu despre „Eminescu şi contemporanii săi", criticul literar I. D. Bălan despre „Eminescu şi vremea noastră", prof. univ. G. C. Nicolescu, despre „Eminescu în critica şi istoria romînească de pînă la 1944", criticul literar Eugen Simion despre „Proza literară a lui Eminescu", şi prof. univ. M. Pop despre „Eminescu, culegător de folclor, documente literare şi istorice, cunoscător al ţării şi poporului". Oaspeţi de peste hotare au adus saluturi sesiunii. Lucrările sesiunii s-au încheiat în după-amiaza aceleiaşi zile. (Agerpres). Munca culturală în staţiunile balneoclimaterice raid-anchetă A început marea simfonie a sezonului balnear, de vară. Staţiunile de tratament şi odihnă de pe întreg cuprinsul ţării şi-au deschis larg porţile pentru a-i primi pe sutele de mii de oameni ai muncii care îşi vor petrece aici frumoasele zile ale concediului de odihnă sau îşi vor reface sănătatea pentru ca să se întoarcă apoi cu forţe sporite la locurile lor de muncă. Petrecerea cît mai plăcută a zilelor de odihnă şi tratament a devenit la noi o problemă de stat, investindu-se sume mari pentru asigurarea unei odihne cît mai plăcute celor ce muncesc. Problema confortului, a unui regim alimentar corespunzător şi consistent, pregătirea unor meniuri variate, la alegere, înzestrarea sectorului de tratament cu noi unităţi şi aparatura medicală, darea în folosinţă a unor noi spaţii de odihnă şi pentru turism etc., sînt tot atîtea preocupări permanente. Oamenii muncii din întreaga ţară care vor veni să-şi petreacă concediul vara la munte, în minunatele staţiuni din regiunea noastră de pe apa Oltului, a pîrîului Bicaz, a Tîrnavei Mici sau a pîrîului Topliţa — Tuşnad, Lacul Roşu, Sovata, Borsec — le vor găsi mai bine primenite ca oricînd, mai bine aprovizionate, în stare să le asigure o odihnă plăcută şi un tratament de calitate. Este ştiut că numai aerul, apa, soarele, muntele şi nisipul nu sînt suficiente pentru o odihnă reconfortantă. Asigurarea de către casele de cultură din staţiunile noastre a unei bogate şi interesante activităţi cultural-educative, sportive şi distractive, va completa în mod fericit odihna şi tratamentul... Aşadar, vara la munte a început. Să poposim şi noi prin staţiunile de odihnă din regiunea noastră, pentru a vedea cum s-au pregătit casele de cultură în vederea acestui sezon. PRELUDIU LA UNISON Preocupîndu-se din timp să întîmpine vara bine pregătite, casele de cultură din staţiunile noastre de odihnă, îndrumate de organele de partid, de comitetul regional de cultură şi artă, au luat o serie de măsuri menite să ducă la desfăşurarea unei activităţi cultural-educative de masă la nivelul cerinţelor. Merită a fi menţionat faptul că în acest scop s-au alocat peste 1.200.000 lei, din care peste 25 la sută s-au folosit pentru procurarea de televizoare, aparate de radio, completarea discotecilor cu noutăţile de muzică clasică, uşoară şi populară, cărţi, abonamente la diferite ziare şi reviste, albume, jocuri distractive, material sportiv etc. De asemenea, aspectul caselor de cultură, al bibliotecilor, al tuturor punctelor culturale s-a înfrumuseţat. La Borsec, bunăoară, prin instalarea unor umbrele multicolore pe terasa din faţa casei de cultură, nu numai că s-a mărit gradul de confort, dar întregul aspect al staţiunii s-a înfrumuseţat. La Tuşnad, prin reamenajarea plajei și la ATANASIE POPA (Continuare în pag. a 2-a) Tractoristul Marton Barabas execută prăşitul porumbului cu cultivatorul purtat în faţă (CPF) pe tarlalele gospodăriei colective din Sîntana de Mureş. Tractoriştii care deservesc această gospodărie colectivă au efectuat pînă acum prăşitul mecanizat pe o suprafaţă de peste 200 ha. Corespondenţii voluntari Despre lucrările de întreţinere a culturilor in aceste zile sunt în toi lucrările de întreţinere a culturilor. Se munceşte intens la prăşitul porumbului, al cartofilor, la răritul sfeclei de zahăr, în grădina de legume şi în vie, şi de pretutindeni corespondenţii voluntari de la locul lor de muncă informează ziarul despre cele mai noi realizări obţinute de colectivişti şi mecanizatori. Semnificativ e şi faptul pe care ni l comunică corespondenţii voluntari, că în întrecerea socialistă ce se desfăşoară în unităţile agricole şi care cuprinde un număr mare de lucrători ai ogoarelor, aceştia se străduiesc să efectueze lucrările de întreţinere la timp şi în cele mai bune condiţii, pentru ca angajamentul luat în cinstea celei de-a XX-a aniversări a eliberării patriei de a depăşi producţiile planificate, să-l poată realiza. Din Cucerdea, raionul Tîrnăveni, HULPUŞ DAVID PETRU, ne scrie că participînd în număr mare la lucrările cîmpului, colectiviştii au terminat într-un timp scurt praşila I la porumbul cultivat pe aproape 500 ha, iar răritul şi praşila a ll-a la sfeclă pe o altă suprafaţă de 310 ha. Fruntaşe la întreţinerea culturilor, scrie corespondentul nostru, sînt brigăzile conduse de Teodor Şerban şi Augustin Aldea. Colectiviştii din Fînaţe, raionul Luduş, sînt antrenaţi într-o însufleţită întrecere socialistă pentru executarea întreţinerii culturilor în cele mai bune condiţii, ne scrie PETRU BREJAN. Pînă acum, colectiviştii de alei au terminat răritul sfeclei de zahăr pe o suprafaţă de 160 ha. La gospodăria agricolă colectivă din Band, raionul, Tg.-Mureş, paralel cu întreţinerea culturii porumbului (pe 440 ha) şi a sfeclei (pe 400 ha), nu scrie VASILE POP, colectiviştii lucrează intens şi la cositul lucernei. Pe suprafeţele de unde s-a recoltat borceagul pentru masă verde, s-a trecut la pregătirea terenului şi la însămînţatul porumbului pentru siloz. Folosind din plin timpul favorabil de lucru, colectiviştii din Jidvei, raionul Tîrnăveni , ne informează EUGENIA BOGOI, muncesc cu spor la praşila I la porumbul cultivat pe cele 405 ha, praşila a ll-a a sfeclei de zahăr, în vie, în grădina de legume etc. VASILE MATEI ne scrie că, organizîndu-şi bine munca, în decurs de numai 3 zile, colectiviştii din Teleac, raionul Reghin, au, terminat rănitul Şt praşila a ll-ai la ‘sfecla ’ de zahăr. La aceste munci, s-au evidenţiat echipele conduse de Gavril Făgăraş, Maria Borda şi alţii. Despre modul cum se desfăşoară lucrările de întreţinere a culturilor în gospodăriile colective ne-au mai scris şi alţi numeroşi corespondenţi voluntari. Venituri din cultura castraveţilor Din valorificarea castraveţilor obţinuţi din cultură forţată, pînă zilele trecute colectiviştii din Cucerdea, raionul Tîrnăveni, au realizat un venit de peste 20.000 Iei. Paralel cu lucrările ce le efectuează la răsadniţe, colectiviştii din brigada legumicolă execută lucrări de calitate și în grădina de legume. TEOFIL GHERASIM corespondent voluntar Schimb de experienţa De curînd, din iniţiativa Comitetului raional de partid, la G.A.C. din Iernut a fost organizat un schimb de experienţă la care au participat preşedinţii, inginerii agronomi din gospodăriile colective de pe cuprinsul raionului Luduş, şefii brigăzilor de tractoare de la cele 2 S.M.T. (Luduş şi Sărmaş). In cadrul acestuia s-au făcut demonstraţii practice privind modul cum trebuie efectuat prăşitul mecanizat al porumbului şi sfeclei de zahăr, combaterea dăunătorilor şi lucrările de balotaj. Schimbul de experienţă s-a dovedit foarte util, cele însușite cu acest prilej vor contribui la executarea de către mecanizatori a unor lucrări de calitate. NICOLAE BARANCIUC dispecer PREMIUL I PE TARA Ieri după-amiază a avut loc festivitatea înmînării premiului I pe ţară cercului foto care funcţionează pe lîngă Casa pionierilor din oraşul Tg.-Mureş, în cadrul concursului organizat de revista „Cravata roşie“. La festivitate au luat parte delegatul revistei „Cravata roşie", activişti U.T.M. şi membrii cercului foto. LA CULESUL CIREŞELOR In frumoasa livadă a gospodărie agricole de stat Batoş, zilele acestea a început recoltatul fructele celor mai timpurii, a cireşelor d mai. Deşi culesul acestora se fac în luna iunie, totuşi gustul plăci al fructelor face să se uite faptul c din cauza timpului răcoros din tun mai a întîrziat coacerea cireşelor. Zilnic, de aici de la Batoş, oficii de legume şi fructe, transportăm maşini, în lăzi speciale, la puncte de desfacere din oraşul Reghin localităţile învecinate mari cantită de cireşe.