Steaua Roşie, iunie 1964 (Anul 13, nr. 128-152)

1964-06-11 / nr. 136

ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL DE PARTID MURES-AUTONOMA MAGHIARA SI AL SFATULUI POPULAR REGIONAL 4 pagini 20 bani Joi, 11 iunie 1964 Anul XIII. Nr. 136 (1.941) La funiculare , indici înalţi de utilizare prevăzut pentru această perioadă, s-au apropiat cu funicularele „Mî­­neciu" 218 m c lemn de răşinoase, 1.200 m c lemn de foioase şi 2.144 m­c de lemn de foc de diferite esenţe, depăşindu-se cu peste 500 m c sarcina planificată. Cantitatea de 2.243 m c material lemnos apro­piată cu funicularele „Wiessen" este, de asemenea, mult superioară sarcinilor de plan. Merită a fi evidenţiaţi în mod deosebit pentru activitatea desfă­şurată: funicularistul Ioan Moldo­van de la parchetul Secuieu I, şi Vasile Husar de la parchetul Borta. CONSTANTIN CHIOREAN corespondent voluntar întreţinerea şi exploatarea la ca­pacitate a mecanismelor din dotare sînt factori importanţi care contri­buie la obţinerea unor rezultate su­perioare planului de producţie. Me­canizatorii din cadrul întreprinderii forestiere Reghin se străduiesc ca mecanismele să fie bine întreţinute, să lucreze la întreaga lor capacitate. Din fişele de evidenţă a productivi­tăţii realizate de sectorul Lăpuşna, de pildă, care are în dotaţie 3 funi­culare tip „Mîneciu" şi 5 funiculare tip „Wiessen", reiese că în cursul lunii mai s-au obţinut rezultate mult superioare planului de producţie Consfătuire medicală Acordîndu-se atenţie cuvenită ex­perienţei acumulate de colectivele medico-sanitare din regiunea noas­tră în domeniul reorganizării caselor de naştere, Ministerul Sănătăţii şi Prevederilor Sociale, împreună cu Comitetul executiv al Sfatului popu­lar regional, organizează la Tg.-Mu­­reş, între 11 şi 14 iunie, o consfă­tuire a Consiliului de obstetrică-gi­­necologie. La consfătuire vor fi pre­zentate două referate importante. Primul referat se va ocupa de ana­liza pe ţară a cazurilor de mortali­tate maternă, iar al doilea de expe­rienţa acumulată în regiunea noas­tră în domeniul reorganizării caselor de naştere. La consfătuire vor participa cadre didactice u­niversitare cu specialita­tea obstetrică-ginecologie, din ţară, şefii maternităţilor din regiuni, in­spectori pediatri. De asemenea vor participa medici şefi din raioanele regiunii, medici pediatri, şefi ai maternităţilor raionale. Tot în aceste zile, oaspeţii vor vi­zita cele 6 maternităţi raionale, cli­nica din Tg.-Mureş şi Institutul de medicină şi farmacie. Pregătiri pentru munca culturală de vară Comitetul pentru cultură şi artă al raionului Topliţa a organizat sîmbătă, 6 iunie, un seminar,cu di­rectorii căminelor culturale, biblio­tecarii şi operatorii cinematografici din raion. A fost analizată munca cultural-artistică desfăşurată în pe­rioada scursă din acest an, întoc­­mindu-se totodată un plan de ac­ţiune privind munca culturală în perioada de vară. Se prevede prin­tre altele, ca la fiecare sfîrşit de săptămînă căminele culturale şi a­­sociaţiile sportive din satele raio­nului să organizeze „Ziua colecti­viştilor", iar în parchete şi guri de exploatare forestiere programe ar­tistice prezentate de cele mai bu­ne formaţii artistice de amatori. La căminele culturale vor avea loc seri de calcul, conferinţe pe teme cum ar fi „20 de ani de măreţe reali­zări"*, „Ce a însemnat regimul de­mocrat-popular pentru satul nos­tru" şi altele. Bibliotecile vor orga­niza simpozioane şi seri literare despre viaţa şi opera lui Mihail Eminescu, iar cinematografele vor desfăşura o şi mai bogată activitate cu filmul. R­E­P­O­­R­T­A­J­U­L Z­I­L­E­I P­ovesteşte, tovarăşe Varga, cum a fost ?... Am început prin 1947. Adică pe atunci încă nu era vorba de nici o fabricaţie de serie. In acel an am reali­zat doar primul prototip de ambarcaţie. Acum facem peste o sută de tipuri. Atunci lucram doar 4 oameni; acum lu­crăm peste 100. In anul 1948 am atins un record: am cons­truit 250 de bărci de agrement. In acest an construim peste 400 de ambarcaţii de mari performanţe, care vor tre­­ce peste graniţele ţării. Avem comenzi pentru Olanda, Bel­gia, R.F.G., Austria, Suedia. Marca fabricii noastre este cunoscută şi apreciată de sportivii din toată lumea. Aşa am început atunci, şi aşa stăm azi... Am vizitat împreună cele cîteva hale de producţie în care se construiesc ambarcaţii de toate tipurile. Impre­sionează, înainte de toate, priceperea oamenilor, îndemî­­narea cu care modelează şi ondulează fibra de lemn, in­teresul lor pentru orice detaliu. La prima vedere un schit, să zicem, pare că are o construcţie simplă, şi că nu ar da de lucru prea mult constructorilor. — Să veniţi la Reghin, să vedeţi cum se construieşte această adevărată săgeată ce străpunge oglinda albastră a apelor! In alcătuirea ei intră materiale scumpe şi rare, în­cepi­nd de la foiţe de lemn (furnire) ale căror dimensiuni se măsoară în zecimi de milimetri, şi care măiestrit îmbi­nate ne dau schitul solid pe care-l admirăm la nenumăra­te competiţii şi în care facem o plimbare plăcută vara, pe luciul undelor străvezii. „SECRETE" DE FABRICAŢIE dluţii noi, „secrete" de fabricaţie? — Poate nici nu secrete, ci mai degrabă unele îm­bunătăţiri constructive făcute de noi la sugestia „băieţilor" din lot şi pe baza observaţiilor noastre din ul­timii ani. Tovarăşul Varga vorbeşte cu o anume siguranţă mate­matică, inginerească. El este un vechi constructor de am­barcaţii, este un pionier al acestei ramuri de producţie, în­soţitor al lotului nostru de canotaj la nenumărate întreceri sportive, anul acesta s-a dovedit nu numai un tehnician bun, ci şi un pedagog, un sfătuitor cu experienţă. Ne-a vorbit despre întîlnirile canotorilor noştri cu cei din Polo­nia şi Germania, cu cei din Iugoslavia şi Franţa, cu cei din Anglia şi din alte ţări. — In general ambarcaţiile noastre au stîrnit pretutindeni interes. Aceasta atît datorită construcţiei lor, cît mai ales materialului din care lucrăm. Renumitul lemn de rezonanţă, din care tot la noi se construiesc viori, ne-a permis să construim ambarcaţii de mari performanţe. Se pare că Stradivarius ori Amatti şi-au cîştigat faima în lume tot datorită lemnului de rezonanţă din Carpaţii noştri, care a ajuns la Cremona dus de cine ştie care meşteri turci. Avem, aşadar, această scumpă bo­găţie rar întîlnită chiar şi în cele mai vestite păduri ale lumii. Poate acestea ar constitui un „secret" de fabricaţie. Ş-apoi mai avem încă unele corectări de construcţie. Aero­dinamica ca şi hidrodinamica cer eforturi, practică, inven­tivitate. ... Am avut prilejul să vedem ambarcaţiile lotului olimpic de canotaj. Erau gata de drum, de un drum lung ce măsoară 11.000 km, pînă în oraşul Jocurilor Olimpice. Adevărate bijuterii ieşite din mîinile făurarilor Szász Ludovic, ale lui Iosif Pop, ale lui Varga Ladislau şi Bende Iosif, Eugen Sucevean şi Alexandru Jancso, şi atîtor alţi constructori talentaţi aşteaptă startul către Tokio, unde de­sigur noua şi curioasa construcţie a ambarcaţiilor romî­­neşti va stîrni interes în rîndul specialiştilor şi sportivilor din întreaga lume. COLABORARE E­ram în magazie, unde tovarăşul Varga ne explica corecturile făcute noilor ambarcaţii. — Unele sugestii preţioase le-am primit chiar de la băieţii din lot. Această canoe al lui Ismailciuc de pildă, are toate gabaritele (dimensiunile) cerute de normele olimpice, însă ele au fost respectate ţinîndu-se cont de statura sportivului, astfel încît toată forţa lui să poată fi folosită pentru realizarea unor performanţe de valoare. Tovarăşul Varga îi cunoaşte pe toţi componenţii lo­tului, cunoaşte calităţile fiecăruia. A vorbit despre Ver­nescu (caiac simplu) ca despre un copil al său, despre cuplul lucovici — Sidorov, despre alţi sportivi de presti­giu ai canotajului romînesc. Esenţial mi se pare şi această conlucrare între sportivi şi constructori. Acest lucru l-am înţeles mai bine cînd am văzut ambarcaţia făcută special pentru Ismailciuc şi cînd şeful secţiei ne explica îmbună­tăţirile aduse ambarcaţiilor întregului lot de canotaj. R­esurse inepuizabile. De la Olimpiada din îndepărta­ta Australie şi pînă acum au trecut doar cîţiva ani, dar în aceşti ani s-au găsit soluţii constructive noi, ca­re neîndoios vor ridica prestigiul sportului romînesc, vor contribui la stabilirea unor performanţe mai valoroase în lumea canotajului. Am văzut padela lui Vernescu la Reghin. Era padela care făcuse deja o călătorie în Japonia. Ea poartă o in­scripţie ideografică. Tradusă în romîneşte, ar părea să fie: padela Nr. 1 la Olimpiadă. Am văzut acolo şi alte tipuri de ambarcaţii: caiac, canoe şi schituri de mai multe cate­gorii. Toate aceste bijuterii nu fac decât să avem încre­dere în şcoala nautică de la Reghin şi din Delta noastră.­ Să le urăm deci, încă de pe acum, olimpicilor naife­gatori mult succes la Tokio. AUREL URZICĂ : Ludovic Szász, secretarul organizaţiei de bază, cu şeful secţiei ambarcaţii, Vasile Varga, discută asupra unei canoe a „olimpicilor" gata spre startul de la Tokio. In dezbatere, activitatea serviciilor C.T.C. Recent, la Ilefor Tg.­­Mureş a avut loc o consfătuire cu contro­lorii de calitate, la ca­re s-au dezbătut o se­rie de probleme legate de activitatea servicii­lor C.T.C. şi de îmbu­nătăţirea calităţii pro­duselor. Au fost pre­zentate unele referate despre munca depusă în acest domeniu atît de serviciile C.T.C. cît şi de organele de conducere ale sectoa­relor. La discuţii vor­bitorii au arătat că uneori sectoarele nu primesc materiale din timp, ceea ce influen­ţează execuţia de bu­nă calitate. S-a stabi­lit că este necesar sa se acorde o atenţie deosebită în primul rînd recepţionăm ma­teriei prime de către comisia de recepţie. De asemenea, să se facă analiza la fiecare material chimic, iar organele C.T.C. să nu permită introducerea în fabricaţie a unor materiale care nu au fost analizate. In pri­vinţa finisajului, vor­bitorii au arătat că es­te necesar a se urmă­ri ca fiecare piesă a unei garnituri să aibă aceeaşi culoare şi lu­ciul corespunzător. Măsurile adoptate cu prilejul acestei consfătuiri vor consti­tui un ghid în activi­tatea controlorilor de calitate. Aplicarea lor întocmai va duce la ridicarea calităţii mo­bilei ce se fabrică la frefor. DUMITRU SIRBU corespondent voluntar Manifestări cu prilejul încheierii anului şcolar Secţia de învăţămînt a Sfatului popular orăşenesc Tg.-Mureş şi Co­mitetul orăşenesc U.T.M. organi­zează cu elevii, în zilele de 13 şi 14 iunie, cu prilejul încheierii cursurilor anului şcolar 1963/64, manifestări cultural-sportive. In ziua de 13 iunie, la orele 16, în Parcul Harghita vor avea loc o serie de programe artistice prezen­tate de elevii şcolilor din oraş, iar în ziua de 14 iunie, la orele 10, pe stadionul „23 August" se vor des­făşura manifestările sportive. în numărul de azi: Comerţul cu articole de mercerie ... (pag. a 2-a) Mijloace de creştere a pro­ductivităţii gaterelor (pag. a 3-a) Lucrările Conferinţei celor 18 state pentru dezarmare (pag. a 4-a) Zilele Mihail Eminescu Sesiunea ştiinţifică de la Palatul R.P. Romíné Miercuri, în sala mică a Palatului R. P. Romíné au continuat lucrările sesiunii ştiinţifice, organizată de A­­cad­­mia R. P. Romíné şi Uniunea Scriitorilor, cu prilejul comemorării a 75 de ani de la moartea lui Mihail Eminescu. La începutul şedinţei s a păstrat un moment de reculegere în me­moria academicianului Tudor Vianu. Apoi s-a dat citire comunicării sale „însemnătatea operei poetice şi li­terare a lui Mihail Eminescu şi per­manenţa valorii ei artistice". Au mai prezentat comunicări a­­cad. Al. Rosetti despre „Mihail Emi­nescu şi limba romînă literară", a­­cad. Al. Philippide despre „Arta poe­tică a lui Eminescu", prof. univ. G. Ivaşcu despre „Patriotismul lui Emi­nescu", prof. univ. Galdi László (Ungaria), despre „Contribuţii la sin­taxa poetică a lui Mihail Eminescu", conf. univ. Zoe Dumitrescu-Buşulen­­ga, despre „Eminescu şi înaintaşii săi", Pierre Louis Flouquet (Belgia) despre „Cea de-a 75-a comemorare a morţii marelui poet român Mihail Eminescu", criticul literar Paul Geor­­gescu despre „Eminescu şi contem­poranii săi", criticul literar I. D. Bă­lan despre „Eminescu şi vremea noastră", prof. univ. G. C. Nicoles­­cu, despre „Eminescu în critica şi is­toria romînească de pînă la 1944", criticul literar Eugen Simion despre „Proza literară a lui Eminescu", şi prof. univ. M. Pop despre „Emi­nescu, culegător de folclor, docu­mente literare şi istorice, cunoscă­tor al ţării şi poporului". Oaspeţi de peste hotare au adus saluturi sesiunii. Lucrările sesiunii s-au încheiat în după-amiaza aceleiaşi zile.­ ­ (Agerpres). Munca culturală în staţiunile balneoclimaterice raid-anchetă A început marea simfonie a se­zonului balnear, de vară. Staţiunile de tratament şi odihnă de pe întreg cuprinsul ţării şi-au deschis larg porţile pentru a-i primi pe sutele de mii de oameni ai muncii care îşi vor petrece aici frumoasele zile ale concediului de odihnă sau îşi vor reface sănătatea pentru ca să se în­toarcă apoi cu forţe sporite la locu­rile lor de muncă. Petrecerea cît mai plăcută a zilelor de odihnă şi tra­tament a devenit la noi o problemă de stat, investindu-se sume mari pentru asigurarea unei odihne cît mai plăcute celor ce muncesc. Pro­blema confortului, a unui regim ali­mentar corespunzător şi consistent, pregătirea unor meniuri variate, la alegere, înzestrarea sectorului de tratament cu noi unităţi şi aparatura medicală, darea în folosinţă a unor noi spaţii de odihnă şi pentru tu­rism etc., sînt tot atîtea preocupări permanente. Oamenii muncii din întreaga ţară care vor veni să-şi petreacă conce­diul vara la munte, în minunatele staţiuni din regiunea noastră de pe apa Oltului, a pîrîului Bicaz, a Tîr­­navei Mici sau a pîrîului Topliţa — Tuşnad, Lacul Roşu, Sovata, Borsec — le vor găsi mai bine primenite ca oricînd, mai bine aprovizionate, în stare să le asigure o odihnă plăcută şi un tratament de calitate. Este ştiut că numai aerul, apa, soarele, muntele şi nisipul nu sînt suficiente pentru o odihnă reconfortantă. Asi­gurarea de către casele de cultură din staţiunile noastre a unei bogate şi interesante activităţi cultural-edu­cative, sportive şi distractive, va completa în mod fericit odihna şi tratamentul... Aşadar, vara la munte a început. Să poposim şi noi prin staţiunile de odihnă din regiunea noastră, pentru a vedea cum s-au pregătit casele de cultură în vederea acestui sezon. PRELUDIU LA UNISON Preocupîndu-se din timp să în­­tîmpine vara bine pregătite, casele de cultură din staţiunile noastre de odihnă, îndrumate de organele de partid, de comitetul regional de cul­tură şi artă, au luat o serie de mă­suri menite să ducă la desfăşurarea unei activităţi cultural-educative de masă la nivelul cerinţelor. Merită a fi menţionat faptul că în acest scop s-au alocat peste 1.200.000 lei, din care peste 25 la sută s-au folosit pentru procurarea de televizoare, aparate de radio, completarea disco­tecilor cu noutăţile de muzică cla­sică, uşoară şi populară, cărţi, abo­namente la diferite ziare şi reviste, albume, jocuri distractive, material sportiv etc. De asemenea, aspectul caselor de cultură, al bibliotecilor, al tuturor punctelor culturale s-a în­frumuseţat. La Borsec, bunăoară, prin instalarea unor umbrele multi­colore pe terasa din faţa casei de­ cultură, nu numai că s-a mărit gra­dul de confort, dar întregul aspect al staţiunii s-a înfrumuseţat. La Tuş­­nad, prin reamenajarea plajei și la­ ATANASIE POPA (Continuare în pag. a 2-a) Tractoristul Marton Barabas execută prăşitul porumbului cu cultivatorul purtat în faţă (CPF) pe tarla­lele gospodăriei colective din Sîntana de Mureş. Tractoriştii care deservesc această gospodărie colectivă au efectuat pînă acum prăşitul mecanizat pe o suprafaţă de peste 200 ha. Corespondenţii voluntari Despre lucrările de întreţinere a culturilor in aceste zile sunt în toi lucrările de în­treţinere a culturilor. Se munceşte intens la prăşitul porumbului, al cartofilor, la răritul sfeclei de zahăr, în grădina de legume şi în vie, şi de pretutin­deni corespondenţii voluntari de la locul lor de muncă infor­mează ziarul despre cele mai noi realizări obţinute de colecti­vişti şi mecanizatori. Semnificativ e şi fap­tul pe care ni l comu­nică corespondenţii voluntari, că în între­cerea socialistă ce se desfăşoară în unităţile agricole şi care cuprin­de un număr mare de lucrători ai ogoarelor, aceştia se străduiesc să efectueze lucrările de întreţinere la timp şi în cele mai bune condiţii, pentru ca an­gajamentul luat în cin­stea celei de-a XX-a aniversări a eliberării patriei de a depăşi producţiile planificate, să-l poată realiza. Din Cucerdea, raio­nul Tîrnăveni, HUL­­PUŞ DAVID PETRU, ne scrie că participînd în număr mare la lu­crările cîmpului, co­lectiviştii au terminat într-un timp scurt pra­şila I la porumbul cul­tivat pe aproape 500 ha, iar răritul şi praşila a ll-a la sfeclă pe o altă suprafaţă de 310 ha. Fruntaşe la întreţi­nerea culturilor, scrie corespondentul nos­tru, sînt brigăzile con­duse de Teodor Şer­­­ban şi Augustin Aldea. Colectiviştii din Fî­­naţe, raionul Luduş, sînt antrenaţi într-o în­sufleţită întrecere so­cialistă pentru execu­tarea întreţinerii cultu­rilor în cele mai bune condiţii, ne scrie PE­TRU BREJAN. Pînă a­­cum, colectiviştii de alei au terminat răritul sfeclei de­ zahăr pe o suprafaţă de 160 ha. La gospodăria agri­colă colectivă din Band, raionul, Tg.-Mu­reş, paralel cu întreţi­nerea culturii porum­bului (pe 440 ha) şi a sfeclei (pe 400 ha), nu scrie VASILE POP, co­lectiviştii lucrează in­tens şi la cositul lucer­­nei. Pe suprafeţele de unde s-a recoltat bor­ceagul pentru masă verde, s-a trecut la pregătirea terenului şi la însămînţatul porum­bului pentru siloz. Folosind din plin timpul favorabil de lucru, colectiviştii din Jidvei, raionul Tîrnă­­veni , ne informea­ză EUGENIA BOGOI, muncesc cu spor la praşila I la porumbul cultivat pe cele 405 ha,­­ praşila a ll-a a sfeclei de zahăr, în vie, în grădina de le­gume etc. VASI­LE MATEI ne scrie că, organizîn­­du-şi bine munca, în decurs de numai 3 zile, colectiviştii din Teleac, raionul Reghin, au, terminat rănitu­l Ş­­t praşila a ll-ai la ‘sfecla ’ de zahăr.­ La aceste munci, s-au evidenţiat echipele conduse de Gavril Făgăraş, Ma­ria Borda şi alţii. Despre modul cum se desfăşoară lucrările de întreţinere a cultu­rilor în gospodăriile colective ne-au mai scris şi alţi numeroşi corespondenţi volun­tari. Venituri din cultura castraveţilor Din valorificarea castraveţilor ob­ţinuţi din cultură forţată, pînă zilele trecute colectiviştii din Cucerdea, raionul Tîrnăveni, au realizat un ve­nit de peste 20.000 Iei. Paralel cu lucrările ce le efectuează la răsad­niţe, colectiviştii din brigada legu­micolă execută lucrări de calitate și în grădina de legume. TEOFIL GHERASIM corespondent voluntar Schimb de experienţa De curînd, din iniţiativa Comite­tului raional de partid, la G.A.C. din Iernut a fost organizat un schimb de experienţă la care au participat preşedinţii, inginerii agro­nomi din gospodăriile colective de pe cuprinsul raionului Luduş, şefii brigăzilor de tractoare de la cele 2 S.M.T. (Luduş şi Sărmaş). In cadrul acestuia s-au făcut demonstraţii practice privind modul cum trebuie efectuat prăşitul mecanizat al po­rumbului şi sfeclei de zahăr, com­baterea dăunătorilor şi lucrările de balotaj. Schimbul de experienţă s-a dove­dit foarte util, cele însușite cu a­­cest prilej vor contribui la execu­tarea de către mecanizatori a unor lucrări de calitate. NICOLAE BARANCIUC dispecer PREMIUL I PE TARA Ieri după-amiază a avut loc fes­tivitatea înmînării premiului I pe ţară cercului foto care funcţionea­ză pe lîngă Casa pionierilor din oraşul Tg.-Mureş, în cadrul con­cursului organizat de revista „Cra­vata roşie“. La festivitate au luat parte delegatul revistei „Cravata ro­şie", activişti U.T.M. şi membrii cercului foto. LA CULESUL CIREŞELOR In frumoasa livadă a gospodărie agricole de stat Batoş, zilele aces­tea a început recoltatul fructele celor mai timpurii, a cireşelor d mai. Deşi culesul acestora se fac în luna iunie, totuşi gustul plăci al fructelor face să se uite faptul c din cauza timpului răcoros din tun mai a întîrziat coacerea cireşelor. Zilnic, de aici de la Batoş, oficii de legume şi fructe, transportă­m maşini, în lăzi speciale, la puncte­ de desfacere din oraşul Reghin localităţile învecinate mari cantită de cireşe.

Next