Steaua Roşie, octombrie 1965 (Anul 17, nr. 232-258)

1965-10-14 / nr. 243

Mecanizarea muncii In exploatările forestiere Creşte numărul ferăstraielor mecanice şi al tractoarelor Noi drumuri rutiere ♦ Depozite finale mecanizate Concomitent cu gospodărirea ra­ţională a fondului forestier, lucră­torii d­in acest sector al regiunii noastre , în baza investiţiilor alo­cate — sînt preocupaţi de con­struirea de noi drumuri în masi­vele păduroase, de înzestrarea aces­tui sector cu noi instalaţii de transport forestier pentru scoaterea lemnului exploatat, folosirea eco­nomică a produselor rezultate din tăieri. Un loc important în aceste preocupări îl ocupă extinderea me­canizării muncii în exploatările fo­restiere, ceea ce permite ridicarea productivităţii muncii şi reducerea preţului de cost. Pentru mecanizarea muncii în ex­ploatările forestiere, conducerea D.R.E.F. Tg.-Mureş — după încheie­rea acţiunii de exploatare a dobo­râturilor de vînt — a luat măsuri de redistribuire a ferăstraielor me­canice, întreprinderile forestiere So­­vata, Odorhei şi Reghin care au producţie de fag, au primit prin transfer 34 bucăţi ferăstraie meca­nice. In cursul acestui trimestru în­treprinderile forestiere din regiune vor mai fi dotate cu încă 40 bucăţi ferăstraie mecanice. Anul viitor, pri­mul an al noului nostru cincinal, va însemna pentru sectorul forestier al regiunii, dotarea acestuia cu peste 300 bucăţi ferăstraie mecanice. A­­ceasta va însemna realizarea unui însminat indice de mecanizare la doborît şi secţionat. O măsură lău­dabilă a D.R.E.F. este cea privitoa­re la acoperirea necesarului de pie­se de schimb la ferăstraiele meca­nice cu forţe proprii. Unele piese de schimb vor fi confecţionate, pe plan local, pentru toate I.F. de că­tre întreprinderile aparţinătoare de D.R.E.F. (I.M.T.F., I.F.-urile Sovata şi Reghin). Confecţionarea pieselor de schimb pe plan local va însem­na folosirea completă a ferăstraie­lor mecanice la faza de doborît­­secţionat. Mecanizarea muncii in exploată­rile forestiere nu se rezumă doar la cele arătate. Perseverînd pe linia traducerii în fapte a indicaţiilor partidului şi guvernului nostru, muncitorii, inginerii şi tehnicienii din industria de exploatare a lem­nului, creează condiţii de mecani­zare şi la scos­ apropiat, cu mijloa­ce rutiere. Actualul parc de trac­toare se va mări în acest an cu în­că 20 bucăţi. Inventivi, forestierii din regiunea noastră au adoptat tractoarelor trolii. Astfel, ele sînt utilizate nu numai la transportul rutier, ci şi la scos­ apropiat. 90 la sută din parcul de tractoare este echipat cu trolii. Dotarea exploată­rilor forestiere cu tractoare nu în­seamnă însă totul. Pentru utilizarea acestora e nevoie şi de drumuri în masivele păduroase. Numai în tri­mestrul III a. c., pentru asigurarea condiţiilor de lucru a tractoarelor, au fost construite 35 km drumuri. In ultimul trimestru din acest an se vor mai construi încă 40 km dru­muri rutiere. Transportul materialului lemnos nu se asigură numai cu tractoare, întreprinderile forestiere au la dis­poziţie un însemnat parc de auto­camioane proprii. 139 din acestea au fost înzestrate cu trolii, pentru încărcatul mecanic al buştenilor lungi. Pentru scurtarea timpului de încărcare a buştenilor, cu ajutorul troliilor, au fost luate măsuri ca a­­ceştia să fie sortaţi la pădure pe lungimi şi pe lămpi diferite. Pe măsură ce creşte parcul de ferăstraie mecanice, de tractoare şi autocamioane, de drumuri forestie­re şi rutiere, au fost necesare mă­suri care să ducă la scurtarea tim­pului de montare şi remontare a funicularelor. In această privinţă a fost întocmit un plan de măsuri, conform căruia în trimestrul III a. c. se vor monta, în timp mai scurt, 10 funiculare Mîneciu şi 15 funicu­­lare pasagere. Cu ajutorul lor, lăm­­pile de încărcare vor fi ritmic apro­vizionate cu buştenii scoşi din pă­dure. Toate cojitoarele mecanice au fost puse la punct încă în tri­mestrul III a. c. Cu scopul utilizării maxime a ce­lor 23 bucăţi instalaţii Kabel kran, acestea au fost montate în depozi­tele intermediare, în vederea utili­zării lor la încărcatul mecanic al materialelor lemnoase. Pentru manipularea şi încărcarea materialelor lemnoase, prove­nite din doborîturile de vînt, s-au ame­najat noi depozite finale la Ciceu, Cîrţa şi Izvorul Mureş. O dată cu amenajarea acestora s-a creat po­sibilitatea folosirii, în condiţii bu­ne, a celor două încărcătoare „Bo­­linder" şi a încărcătoarelor I.M.B.-1 E şi a elevatoarelor de lemn subţire. Mecanizarea muncii In exploată­rile forestiere, din masivele pădu­roase ale regiunii noastre, creează posibilităţi reale întreprinderilor fo­restiere să sporească productivita­tea muncii, să asigure economii la reducerea preţului de cost, atît în trimestrul IV a. c. cît şi în anul viitor, care pentru forestieri înseam­nă noi sarcini, mai complexe, de valorificare superioară a masei lemnoase. GH. TOCACIU Proletari din toate țările, uniți-vă ! ORGAN Al COMITETULUI REGIONAL DE PARTID MUREJ-AUTONOMĂ MAGHIARĂ $I AL SFATULUI POPULAR REGIONAL Anul XVII. Nr. 243 (2.358) Joi, 14 octombrie 1965 4 pagini 25 bani După semănat, la cooperativa agricolă din Ch. Doja, raionul Tg.-Mureș, terenul se tăvălugește. In foto­grafie : tractoristul Ch. Berkesi, în timpul lucrului. Festivalul bienal de teatru „11. Caragiale" Deputatul Noua linie de flotare de la Bălan produce La întreprinderea minieră Bălan a început să producă o nouă linie tehnologică pentru prepararea minereurilor, cu o capacitate zilnică de 500 de tone. Aceasta este cea de-a treia linie de flotare, de o astfel de capacitate, construită în ultimii ani in centrul minier de la poalele Hășmașului Mare. MTiiwam M©­ Tiy Sîntem in perioada culesului porumbului, lucrare la care se cere multă operativitate şi o bu­nă organizare în vederea evită­rii pierderilor. Pentru a vedea cum Trustul regional Gostat a or­ganizat această lucrare, ne-am adresat tovarăşului IOAN OL­TEAN, inginer-şef al Trustului, solicitîndu-i un interviu. — Pe ce suprafaţă este culti­vat porumbul pentru boabe, ca­re sînt mijloacele şi metodele care se aplică la culesul porum­bului ? — Ţinînd cont de condiţiile climaterice, de profilarea unită­ţilor noastre, cele 5.000 ha de porumb pentru boabe sînt culti­vate de un grup de 8 gospodă­rii agricole de stat. Cele mai mari suprafeţe sînt cultivate de G.A.S. Reghin 700 ha, Miheş 540 ha, la Iernut şi Rîciu cîte 450 ha etc. Porumbul a ajuns în majori­tatea unităţilor la faza de coa­cere, deci este bun de cules. La G.A.S. lernut, Rîciu, Miheş şi în altele a şi început această lucra­re. Pînă la 12 octombrie culesul porumbului a fost efectuat pe o suprafaţă de peste 800 ha. Pentru ca această lucrare să se desfăşoare operativ, în con­diţii bune şi fără pierderi, Trus­tul nostru, datorită grijii ce o acordă partidul şi guvernul aces­tui sector fruntaş al agriculturii socialiste, a fost dotat cu 34 com­bine de recoltat porumb. Fiind vorba de maşini noi, de fabrica­ţie românească, mecanicii-şefi din G.A.S. (care în prealabil au participat la un instructaj la Bu­cureşti) au instruit tractoriştii ca­re deservesc atît combinele cît şi remorcile. In vederea folosirii raţionale a combinelor, pentru fiecare maşină sînt repartizate 5 remorci, unele pentru a trans­porta ştiuleţii, iar altele cocenii tocaţi la silozurile pregătite şi a­­menajate din timp în acest scop. Cît priveşte metoda de lucru, fiecare gospodărie şi-a întocmit schiţe­­ de deschidere de dru­muri, late de 7 m şi tot la un interval de 120 m. înainte de a da noi amănunte, precizez că recoltatul porumbului s-a început şi efectuat cu prioritate de pe cele 450 ha, destinate culturii griului. Porumbul cules este transportat cu remorcile la locu­rile de depozitare, unde avem Recolta în magazii - Situaţia din 12 octombrie con­semnează rezultate mai bune atît la recoltarea culturilor tîrzii, cît şi la însămînţarea grîului de toam­nă. In raionul Topliţa grîul şi se­cara au fost însămînţate in pro­porţie de 113,8 la sută. In raioa­nele Ciuc şi Gheorghieni lucrarea este terminată în aproape toate unităţile. Raionul Reghin a însă­­mînţat 79,8 la sută din suprafeţe. Un frumos salt a fost înregistrat şi în raionul Luduş care a trecut de 71 la sută şi mai ales în raionul Tîrnăveni care a trecut de 78 la sută. Insămînţările se desfăşoară încă lent în raioanele Odorhei şi Tg.-Mureş cu toate că ploile că­zute au creat condiţii mai bune pentru pregătirea terenului. In a­­ceste zile toate unităţile agricole trebuie să se îngrijească de folo­sirea mai chibzuită a tractoarelor şi maşinilor, să le asigure în fieca­re zi suficient loc de lucru, să in­siste ca fiecare tractor să lucreze in două schimburi deoarece noap­tea se poate lucra in condiţii foar­te bune la arături. Zilele bune de însămînţare care au mai rămas trebuie folosite din plin. Timpul nu aşteaptă, sîntem şi aşa destul de înaintaţi în toamnă şi un plus pot surveni ploi care să îngreuneze şi mai mult munca şi să pună chiar în pericol realizarea planu­lui de însămînţări. Aşa cum locul seminţei este în aceste zile în pămînt, locul recol­tei culturilor de toamnă este în magazii. Recoltatul porumbului a început chiar şi în raionul Gheor­ghieni. Aceasta înseamnă că în raioanele de cîmpie, în special în Luduş, Tîrnăveni, Tg.-Mureş şi Re­­ghin, această lucrare se poate exe­cuta din plin în toate unităţile agricole. Pînă la data de 12 oc­tombrie lucrarea însă n-a fost în­cepută decît izolat şi pe supra­feţe mici. In raionul Luduş po­rumbul a fost recoltat numai de pe 1.876 ha din 26.166 ha cîte sînt cultivate. Suprafeţe mai mari au fost recoltate doar în raioanele Reghin şi Tîrnăveni (3.013 ha şi respectiv 2.959 ha). Ţinînd seama de volumul mare de muncă nece­sar pentru culesul şi transportul porumbului se impune mobiliza­rea urgentă a tuturor membrilor cooperatori la executarea acestei lucrări. Orice întîrziere ne poate pune în situaţia din anul trecut cînd datorită timpului nefavorabil culesul şi transportul porumbului s-a făcut cu mare greutate şi foar­te tîrziu. Recoltatu­l sfeclei de zahăr şi a cartofilor de toamnă trebuie de a­­semenea să fie mult grăbit. In ra­ionul Odorhei mai sînt de recol­tat aproape 400 ha cu sfeclă de zahăr şi aproape 1.600 ha cu car­tofi, în raionul Tg.-Mureş, sfecla de pe 944 ha şi cartofii de pe 378 ha se află încă în pămînt. Recoltatul cartofilor se desfăşoară încet şi în raioanele Ciuc şi Gheor­ghieni cu toate că aici au fost tri­mise maşini de recoltat cu un randament mare de lucru. In ra­ionul Ciuc cartofii de pe 3.041 ha se află încă în pămînt, iar în raionul Gheorghieni mai sînt de recoltat 1.917 ha. Consiliul agri­col regional recomandă tuturor unităţilor agricole să mobilizeze toate forţele de care dispun, să folosească din plin toate maşinile şi munca manuală pentru a grăbi strîngerea recoltei şi a o pune la adăpost de stricăciuni şi pierderi, sămînţa in pămînt O freză se defecta prea des Grădina — izvor de mari venituri A început să cadă timidă, dar rece pri­ma burniţă a toamnei. Oraşul şi-a coborît parcă genele întunecate, în­­cepind să-şi trăiască în căldura lui interioară, in tot ce creează însorit şi vesel mîinile meş­terilor săi, primăvara bucuriilor anului ce vine. Este dimineaţă mohorită, tristă, dar ferăstra­­iele circulare cîntă la fel de zburdalnic, împăr­ţind scîndura bradului şi fagului în articulaţii, ale unei mobile cunoscută şi căutată pe întreg pămîntul ţării. In halele moderne ale Iprofil „23 August" se redimensionează pădurea. Lem­nul cel „orb" capătă lumină de oglinzi, devine lucios, apropiat şi cald sub mîna care îl alin­tă, sub privirile admirative. Octombrie îşi poa­te ţese pînza lui de răcoare şi ploaie doar pînă la geamurile înalte, despărţite ale toamnei de primăvara umană, cu neon şi aer condi­ţionat, cu sensibilitate şi căldură din zeci şi zeci de inimi de bărbaţi şi femei tinere, har­nici constructori de mobilier. Octombrie se va duce ca un zbor întîrziat de cocoare, zi după zi. Se vor scurge cu dimineţi albastre, geroase, lunile începutului de iarnă. Va iz­bucni tumultuos în ultimele mii de garnituri de mobilă expediate, finalul unui an de mun­că, însemnat prin evenimentele Congresului al IX-lea şi naşterea Republicii Socialiste Ro­mânia. Cu migală, meşterii încrustează acum în lemn. Stema cu brazi şi sondele condee, spicele holdelor de pe Mureş în alte minunate prototipuri de mobilă. M­aşinile ţiuie fără încetare. Lemnul din pădurile de pe Ciucaş, Căliman şi Bel­­chia este mereu despicat şi îmbinat în oglinzile lucioase ale acelor obiecte de interior, ce aduc prin prezenţa şi folosinţa lor, căldura şi mulţumirea unor anonime familii, pretutin­deni recunoscătoare meşterilor tîmplari. In biroul său spaţios, la un capăt de masă, Sigismund Fröhlich, directorul întreprinderii, şi-a adunat ajutoarele de nădejde, pe ingine­­rul-şef Ion Flore­a şi pe cîţiva meşteri price­puţi, încercaţi în ani şi ani de meserie, să se consfătuiască, să vorbească despre sculptură şi despre intars ... — Ultimul trimestru, ne explică directorul ne ridică şi problema pregătirii producţiei a­­nului viitor cu mobilier stil, de mare fineţe.... Asist la discuţiile purtate în acest colectiv, care chibzuieşte zi cu zi, la realizările anului ce vine. Aflu că cifrele de plan pe 1966 au fost discutate în întreprindere încă din luna august. Specialiştii, comuniştii din conducerea fabricii şi a secţiilor, maiştri se străduiesc să pună în valoare, mereu, de atunci încoace, nesecatul izvor al rezervelor interne. Faţă de 1965 de exemplu sarcinile de plan pe 1966 vor fi mai mari cu 4 la sută. Este o cifră fru­moasă. Intr-o fabrică de mobilă, cu un plan de INTARSUL proporţii vaste, ea înseamnă mult. Comuniştii nu se mulţumesc însă, cu ceea ce au realizat astăzi. Ei caută mereu, ca ziua de mîine să fie tot mai plină în roade şi în bucurii!... La acel 4 la sută s-a mai adăugat încă pe atîta, adică o producţie previzibilă, de peste 77 milioane lei în plus, faţă de cifrele de plan ... Stăm de vorbă despre toate acestea, despre perspective, cu conducerea fabricii şi aflăm unele lucruri deosebit de interesante. Mă las furat de amintirile unei alte vizite, unde cu cî­­teva luni în urmă cunoscusem mobilele popu­lare, din stejar, cu un luciu aproape mat, obiecte solide ce-i drept, dar după cît se ve­dea și atunci cam depășite. Imaginile acestui tip de mobilier, încep să se şteargă. In hala de montaj, în zilele Congresului s-a dat citire în faţa a sute de meşteri tîmplari, cifrelor cuprinse în Directive. „In viitorul cincinal pro­ducţia globală în economia forestieră va creşte cu 35 la sută, productivitatea muncii cu 40 la sută, reducerea preţului de cost cu 10 la sută". De atunci au început în aceste hale schimbă­rile ... Cifrele Directivelor sînt luminoase, călăuzi­toare. Desfăşurate, ele se aştern ca nişte ne­muritoare epopei ale muncii, spre progres con­tinuu şi modernism. Fabrica va produce în anul viitor 75 sortimente noi de mobilă. In locul lucrului mat, apare încă de pe acum oglinda dată de lacurile din poliesteri, rezis­tente la loviri şi intemperii, catifelate la alin­tarea ochiului. In fabrică se produc prototipu­rile ... R­ăsfoim documentaţia tehnică a noilor modele. Inginerul tehnolog Dumitru Matei ne dă explicaţiile cuvenite. — Priviţi fotografiile acestea. Prezintă şase variante de dormitoare. Observaţi! Predomină stilul, sculptura, intarsul, liniile moderne, aerie­ne, suple. Au fost înlăturate culorile mohorîte, formele greoaie, lată, priviţi şi aceste trei va­riante, de camere combinate sau aceste două tipuri de mobilier pentru hol. Vedeţi ce mi­nunat se îmbină piesele curbate, cu cele strun­­gite, tapiţeriile combinate din stofe şi piele artificială !... Mobila anului 1966, în care predomină oglin­da de poliesteri, sculptura şi intarsul nu este prezentă doar in fotografii. — Zilele trecute, ne preciza tov. Inginer-şef, am expediat pentru expoziţia ministerului pri­mele prototipuri de mobilier din producţia anului viitor. Acum, meşterii noştri execută al doilea exemplar, ce va servi ca martor şi mo­del producţiei de la 1 ianuarie ... Mobila nouă, atît de frumoasă, de preten­ţioasă în execuţie, cere desigur mîini meştere. In fabrică există o tradiţie a artei, a măiestriei lucrului în lemn. Conducerea a mobilizat în jurul său pe toţi meşterii talentaţi, cu un mare stagiu în meserie şi i-a pus să conducă cursuri de calificare pentru sculptură şi intars. Maistrul Ludovic Tamas a calificat recent 6 sculptori. Carol Tóth, prietenul său, mai mulţi intarsieri. Şcoala continuă. Ea este mereu prezentă în viaţa tuturor lucrătorilor. Lemnul de la Belchia prinde luciul izvoarelor de munte. Intarsul ro­mânesc începe să călătorească pe multe me­ridiane ale lumii... TUDOR MANTA Culesul porumbului - în centrul preocupărilor organizate staţii de depănuşare, acţionate electric. La culesul po­rumbului, munca este astfel or­ganizată ca lucrările să fie ter­minate în decursul a 25 zile lu­crătoare. — Metoda de lucru expusă se referă la recoltatul mecanizat, dar cum procedaţi acolo unde culesul se face manual ? — Intrucît de pe o suprafaţă de 2.700 ha porumbul va fi cu­les manual, pentru ca această lucrare să se desfăşoare în bune condiţiuni şi a se evita pierde­rile, s-a făcut o temeinică orga­nizare a muncii. In acest scop, din 50 m în 50 m, în lanuri se deschid drumuri, a căror lăţime nu depăşeşte 6 rînduri de po­rumb. Pentru ca munca la trans­port să fie mai spornică, se apli­că cu succes metoda de adunat porumbul în grămezi mari, din care să poată fi încărcat un au­tocamion. In felul acesta se evi­tă deplasările în gol, productivi­tatea maşinilor fiind mai mare. — Aveţi mijloace de trans­port suficiente şi spaţiu cores­punzător pentru depozitarea po­rumbului ? — La transportul ştiuleţilor, pe lîngă mijloacele proprii ale gos­podăriilor, avem închiriate de la I.R.T.A. Tg.-Mureş 120 autoca­mioane. Pentru ca transportul să fie făcut în ritm sporit, din timp au fost stabilite drumurile cele mai bune, mai scurte, iar podu­rile şi podeţele au fost reparate. O deosebită grijă a fost acor­dată şi asigurării depozitării po­rumbului, care se face în pătu­­rele gospodăriilor, în arioaie, precum şi în spaţiile disponibile de la C.R.R. Deci, totul este ast­fel pregătit şi organizat, ca recol­­ta de porumb care se prevede a fi în acest an de peste 3.100 kg boabe la ha, să fie la adă­post, ferită de intemperii. De bună seamă că înainte de a fi depozitat porumbul este cîntărit. Se ţine o strictă evidenţă a tot ce se recepţionează. Fiind vorba de un volum ma­re de lucrări, pentru a veni în sprijinul unităţilor noastre, ca­drele de conducere de la Trust, răspund fiecare de grupul de gospodării de stat aflate pe teri­toriul unui raion. Pe lîngă mun­ca de îndrumare, aceştia efec­tuează şi un control riguros, pen­tru ca toate lucrările ce se fac cu prilejul recoltatului, transpor­tului şi depozitatului, să fie exe­cutate în mod exemplar. — Ce măsuri aţi luat pentru eliberarea terenului de coceni, spre a se trece in cel mai scurt timp la efectuarea arăturilor a­­dinci ? — După cum am mai arătat, pe suprafeţele unde culesul se face cu combinele C 2 R, con­comitent cu recoltatul se face tăiatul şi tocatul cocenilor, care sînt transportaţi direct la silozuri. Pe terenurile unde culesul se fa­ce manual, sînt concentrate com­binele de tocat cocenii. Pentru a obţine un nutreţ murat de ca­litate, silozurile sînt amplasate în apropierea surselor de apă, pentru ca tuleii uscaţi să fie u­­mectaţi în aşa măsură, încît ma­sa tocată să aibă un procent de 60 la sută umiditate. După pre­vederile şi calculele zootehniş­­tilor. Trustul a planificat ca în toamna aceasta să fie însilozaţi (o parte în amestec şi cu mela­să) peste 10.000 tone de coceni de porumb. Deoarece în unele gospodării agricole de stat semănatul griu­lui este terminat, iar în celelal­te se apropie de sfîrşit, ne rămîn peste 150 de tractoare disponi­bile. Pe terenurile unde a fost cul­tivat porumbul pentru boabe a­­cestea vor trece neîntîrziat la e­­fectuarea lucrărilor de fertiliza­re a solului, precum şi la arături adînci, pe care vrem să le efec­tuăm din toamnă pe toate supra­feţele nearate şi destinate cul­turilor de primăvară. Aceasta es­te o garanţie în plus că şi la a­­nul vom obţine producţii sporite la ha; una din sarcinile de bază trasate de cel de-al IX-lea Con­gres al P.C.R. gospodăriilor a­­gricole de stat. REMUS CIMPEAN Pe schelet de beton... la construcţia noii hale de la între­prinderea de utilaj pentru in­dustria uşoară Tg.-Mureş.

Next