Steaua Roşie, ianuarie 1967 (Anul 19, nr. 1-25)
1967-01-06 / nr. 4
LA C.I.L. GALAUIAS |p L ACAJ cu consum minimal de timp Mai multe complexe de industrializare a lemnului din ţară fabrică aproape în aceleaşi condiţii placaj. Numărul de ore prestate pentru realizarea fiecărui metru cub de placaj diferă de la un complex la altul. Volumul de ore consumat este determinat în general de tehnica din dotare şi de nivelul de organizare al producţiei. La C.I.L. Gălăuţaş din luna noiembrie 1966 pentru prima dată în ţară s-a ajuns să se realizeze fiecare metru cub de placaj cu un consum mai mic de 50 de ore de muncă (cifră exactă 49,67). Aceeaşi cantitate de placaj — un metru cub — în trimestrul III din 1966 s-a fabricat cu un consum de 54,9 ore la C.I.L. Deta, 54,8 ore la C.I.L. Piteşti, 54,9 ore la Tg.-Jiu etc. In urmă cu cîţiva ani şi la C.I.L. Gălăuţaş volumul de ore prestat pentru fiecare mede placaj era mult mai mare, în medie în 1959 el a fost de peste 85 de ore, în 1961 de 62 de ore, în 1965 de 53,2 ore, iar în primele 11 luni ale anului 1966 de 51,4 ore. Evoluţia acestei cifre a fost determinată de creşterea simţitoare a randamentului muncii şi a mijloacelor de producţie. Ce s-a întreprins în acest scop? Mai întîi s-a intervenit în ridicarea pregătirii profesionale a muncitorilor de bază, a maiştrilor, tehnicienilor şi a inginerilor prin cursuri de calificare, de specializare, conferinţe, schimburi de experienţă etc. S-a militat şi în mare măsură s-a reuşit permanentizarea muncitorilor pe locuri de lucru. Astfel, s-a ajuns ca personalul care deserveşte utilajele din secţia placaj să cîştige o experienţă bună în manipularea lor reducînd tot mai mult timpii morţi. In organizarea locurilor de muncă s-a urmărit: manipularea raţională a pieselor, îmbunătăţirea aprovizionării tehnicomateriale, reducerea efortului fizic în condiţiile obţinerii unei productivităţi sporite. In acelaşi timp s-a manifestat o grijă deosebită pentru completarea parcului de maşini, îmbunătăţirea întreţinerii lui, prin intervenţii rapide în cazurile de opriri accidentale, reparaţii preventive etc. S-au introdus în procesul de producţie mai multe inovaţii şi raţionalizări. Rezervele interne însă nu s-au epuizat. Calitatea materiei prime şi a materialelor auxiliare poate influenţa în continuare creşterea productivităţii muncii la fabricarea placajului. De pildă, dacă s-ar face o mai bună aprovizionare cu buşteni de derulaj şi mai puţini de gater II, s-ar putea reduce cu mult numărul de ore la reparatură careîncă se menţine la peste 17 ore la mc de placaj. Se mai întîmplă, ce-i drept tot mai rar, ca muncitorii în concedii legale, învoiţi sau bolnavi să fie înlocuiţi cu cadre nefamiliarizate, neacomodate cu facile de lucru şi al căror randament este mult mai mic decît al muncitorilor de bază. Mai apar încă situaţii cînd din anumite motive, de ordin intern, se înregistrează perturbaţii în aprovizionarea unor faze de lucru cum ar fi înfundarea de durată mai lungă a unui uscător. Rezultatul obţinut de colectivul Complexului de industrializare a lemnului din Gălăuţaş este evident. Productivitatea muncii creşte în continuu la fabricarea placajului. Calitatea lui capătă şi ea valenţe noi şi acest lucru este exprimat de faptul că placajul de la Gălăuţaş ia drumul exportului în tot mai multe ţări, şi se bucură de o bună apreciere. ing. ŞTEFAN LEFTER DAN SÄRACU USCATOARELE DE FURNIR DIN SECŢIA PLACAJ DE LA C.I.L. GALAUŢAŞ Atelierele cooperativelor agricole de producţie reprezintă puncte importante de lucru care asigură în bună măsură baza de transport a acestor unităţi. De felul cum lucrează, cum sunt aprovizionate şi cum participă ele la crearea bazei materiale, depinde în bună măsură asigurarea condiţiilor necesare unui transport mai operativ şi eficient al produselor de pe cîmp. Spre a vedea ce fac aceste ateliere în timpul iernii, cum rezolvă ele principalele probleme ale mijloacelor de transport proprietate obştească a C.A.P., am întreprins o anchetă în raioanele Luduş şi Tîrnăveni. Prezentăm în continuare cîteva aspecte mai importante din activitatea atelierelor. în scurtă vreme, fiecare brigadă de cîmp să dispună măcar de cîte 10 atelaje. Acest lucru este foarte necesar, deoarece mijloacele mecanizate proprii ca şi cele ale brigăzii de tractoare, team s In pag. a 3-a Informaţii din activitatea organizaţiilor U.T.C. Sfatul medicului Rujeola şi complicaţiile ei In primele zile ale noului an Prin magazine FOILETON Alo! Aici stafiile! Profesiunile satului contemporan Cînd erau întrebaţi cîndva ce profesie au ţăranii — fie că trudeau pe mănoasa cîrnpie a Bărăganului, fie în lunca Mureşului sau pe alte plaiuri — dădeau omului autorităţii acelaşi răspuns: plugar. Cuvîntul îngloba cele cîteva îndeletniciri nedefinite ale săteanului, înţelesul lui confundîndu-se de aceea cu al cuvîntului ţăran. Plugăria era deci unica profesie a ţăranilor, realitate caracteristică a „ satului pitoresc şi patriarhal de altădată“. Dar să ne gîndim mai atent: era plugăria într-adevăr o profesie? Oricine ştie că o profesie presupune calificare, ştiinţă de carte, mijloace de lucru care să ţină cît de cît pasul cu tehnica vremii. Ce avea din toate acestea plugarul nostru de acum 20—25 de ani? Intr-o monografie realizată în anul 1934 de o echipă a Institutului de cercetări sociale a României despre realităţile din satul Pecineaga—Tulcea, se spunea, printre altele: „... Se seamănă cu mina, se seceră cu secera şi coasa, se treieră cu tăvălugul de piatră, cu căruţa şi cu preura de cai de acum 100 de ani“. O astfel de ,,tehnică“ îl ţinea pe plugar într-o dependenţă aproape totală faţă de forţele naturii. Ştiinţa lui de carte? Răsfoiţi arhivele trecutului nu prea îndepărtat. Ale cui sunt jalnicele amprente lăsate, cu zecile şi sutele de mii, pe filele îngălbenite ale registrelor de învoieli, pe actele vechilor primării? Ale ţăranilor ce păşeau încovoiaţi în urma plugului de lemn. Cine n-a remarcat că in anii noştri, cuvîntul plugar este rostit tot mai rar? Expresia aceasta ne pare azi anacronică şi nici unul dintre ţăranii noştri nu regretă treptata şi irevocabila ei dispariţie. Asaltul tehnicii la sate a măturat plugul de lemn, l-a transformat în obiect de muzeu. Adevăratele profesiuni ale satului s-au conturat abia în zilele noastre, graţie unirii ţărănimii in mari cooperative agricole, înarmării ei cu ştiinţa şi tehnica epocii socialiste. Braţul tovărăşesc al muncitorului, priceperea specialiştilor trimişi la sate l-au ajutat pe ţăran să se descotorosească repede de modul primitiv de lucrare a pămîntului, să-şi însuşească cu interes noile profesiuni apărute în satele noastre. In discuţiile cu lucrătorii de pe ogoare auzi adesea expresiile: „Din ‘48 lucrez pe tractor“, „De zece ani sunt îngrijitor“. BARDASANU (Continuare în pag. a 3-a) Proletari din toate ţările, mîţi-văl Organ al Comitetului regional de partid Mureş-Autonomă Maghiară şi al Sfatului popular regional Anul XIX. Nr. 4. (2.738) Vineri, 6 ianuarie 1967 4 pagini 25 bani Ca se lucrează si cum sunt aprovizionate atelierele? In atelierul de rotărie al cooperativei agricole din Rîciu, tîmplarii şi rotarii erau în plină activitate. Unii dintre ei au terminat tocmai de confecţionat uşile pentru completări la unele construcţii zootehnice. Alţii pregăteau spiţe şi obezi pentru roţile rupte sau pentru cele noi. Printre meseriaşii de frunte care lucrau în ateliere se aflau şi rotarul Iacob Gorea, fierarul Mihai Mărginean şi alţii. De la ei aflăm că în ateliere se lucrează după un plan şi că reparaţiile la care şi căruţele fac numai după comenzi. Dat fiind faptul că în cooperativele agricole se ridică problema sporirii atelajelor, se impune de pe acum luarea de măsuri pentru ca această sarcină să fie realizată operativ. — Noi, spunea Vasile Vasu, președintele C.A.P. Bîciu, — am luat măsuri ca în tot timpul iernii, mai ales, în ateliere să se lucreze din plin la confecţionarea a 11 care şi căruţe. Vrem ca Ce fac şi ce ar trebui sa faca atelierele C.I.P.? Ca mai ales, cu greu pot face faţă nevoilor de transport. De mijloace de transport pentru tracţiunea animală au nevoie şi cooperativele agricole din Pogăceaua, Tăureni, Zau din raionul Luduş, Corneşti şi Crăieşti din raionul Tîrnăveni şi altele. Cu toate acestea, în perioada actuală cînd volumul transporturilor s-a redus, cînd s-ar putea trece la verificarea carelor şi căruţelor existente şi lucra cu spor la confecţionarea altora noi, în atelierele acestor cooperative agricole nici fierarii şi nici rotarii nu prea erau preocupaţi de asemenea probleme. Deşi cooperativa agricolă din Tăureni are peste 40 de sănii cu trancţiune animală, care s-ar putea folosi acum iarna la transportarea gunoiului de grajd, nimeni din conducerea C.A.P. nu s-a gîndit la refacerea acestora. Se vede că au uitat cît adevăr conţine zicala „iarna să-ţi faci căruţă, iar vara sanie“. Nici la Corneşti nu se acordă atenţie confecţionării de mijloace de transport. Aici, în 5 ani, meseriaşii C.A.P. au confecţionat 7 care noi! Pasivitate în ateliere am mai întîlnit şi în alte unităţi agricole. — Nu aveţi nevoie de care şi căruţe noi? — l-am întrebat pe tov. Simion Cordoş, preşedintele C.A.P. Pogăceaua. — Da de unde! Ba încă de multe. Anul acesta am fost nevoiţi ca prin întreprinderea de aprovizionare nr. 16 să ne cumpărăm 16 care noi şi nici aşa numărul atelajelor nu este suficient. Spun aceasta deoarece în condiţiile noastre de deal, cînd pe timp ploios maşinile nu au acces pe cîmp, ne-ar fi necesare măcar la fiecare 30 ha un atelaj. — Şi atunci de ce, în ateliere atît de spaţioase, oamenii nu au ce lucra? — Ce lucru ar fi numai că ducem lipsă de materiale pentru confecţionarea de spiţe, obezi, loitre şi alte componente ale carului. Chiar dacă le-am găsi la unele C.A.P. situate în zona muntoasă a regiunii noastre, cum ar fi Filea, aceasta le vinde la un preţ prea ridicat, ceea ce nu este de loc convenabil pentru noi. In acest scop aș propune Uniunii regionale a C.A.P. să stabilească cîteva cooperative agricole care să se ocupe de procurarea mare- REMUS CAMPEAN (Continuare în pag. a 3-a) Ianuarie este luna primului „asalt“ al studenţilor. Sesiunea de examene ce va începe în jurul datei de 15 ale lunii şi va sfîrşi către a doua decadă a lui februarie, preocupă astfel, în aceste zile, atît pe examinatori cît şi pe studenţi. Febra examenelor preocupă în cel mai înalt grad pe „bobocii“ din anul I, care fac astfel primul pas oficial din viaţa universitară. Pretutindeni, în cele trei institute de învăţămînt superior din Tg.Mureş, Institutul de medicină şi farmacie, Institutul pedagogic şi Institutul de teatru — am întîlnit o atmosferă entuziastă, tinerească de muncă, de împletire a activităţii de pregătire a sesiunii de examene cu munca cultural-educativă şi artistică. La rectoratele institutelor s-au definitivat calendarele cu zilele de examene, astfel că din timp cei peste 2.000 de studenţi tîrgumureşeni, împreună cu dascălii lor, au posibilitatea să se pregătească pentru verificarea temeinică şi multilaterală a nivelului cunoştinţelor. Fiecare în parte — examinatori şi studenţi — sunt hotărîţi să facă totul pentru a răspunde înaltei misiuni patriotice încredinţate de partid pentru ca şcoala superioară să pregătească cadre de medici, farmacişti, profesori şi actori cu o înaltă calificare, gata să răspundă cerinţelor mereu sporite pe care le impune desăvîrşirea construcţiei socialismului. Discuţia noastră cu conducătorii acestor institute, cu cadrele didactice, cu studenţi despre modul de desfăşurare şi buna reuşită a examenelor, a avut în vedere tocmai cele mai actuale probleme ce-i preocupă pe profesori şi studenţi în sesiune. Cum s-a asigurat în Institutul dv. cadrul cel mai adecvat pentru verificarea obiectivă a cunoştinţelor studenţilor? PROF. DR. CSŐGOR LAJOS, rectorul I.M.F. Tg.-Mureş: In acest an şcolar am intensificat îndrumarea activităţii studenţilor. Am luat măsuri ca pregătirea la examene să se asigure printr-un studiu planificat, sistematic, continuu de la începutul anului universitar. Am eliminat astfel „luarea cu asalt“ a materiei din programa examenelor. Sperăm că rezultatele vor fi mulţumitoare atît pentru studenţi cît şi pentru ca ATANASIE POPA ION CIURDARU OLGA APOSTOL (Continuare în pag. a 2-a) RĂSPUNDERI MARI FAŢĂ DE SESIUNEA DE EXAMENE In loc de „noroc“ sau „hazard“: PREGĂTIREA „Zilele seminariilor recapitulative“ — o metodă eficace de studiu individual Student înseamnă a studia în primul rînd FRECVENTA - o condiţie... sine qua non Salt calitativ în pregătire, faţă de seriile anterioare „Zilele seminariilor recapitulative“ la I.M.F. Sub conducerea asistentului Ludovic Domokos se fac lucrări practice recapitulative la inframicrobiologie LINIȘTE ! SE STUDIAZĂ CU CEA MAI MARE ATENȚIE. • UNIFICAREA PATRIEI ESTE SARCINA CEA MAI URGENTA A POPORULUI COREEAN • CONFERINTA LIDERILOR PARTIDELOR SOCIALDEMOCRATE VEST-EUROPENE • Comentariu, O NOUA FILA LA „DOSARUL DALLAS“ CAZANUL IN AER LIBER DE LA TERMOCENTRALA DIN FÎNTINELE Astăzi la Miercurea Ciuc: Turul Eli al Campionatului republican de hochei Astăzi, pe patinoarul din Miercurea Ciuc, vor începe întrecerile turului al III-lea al Campionatului republican de hochei. Cele 6 echipe angajate în disputa pentru titlu se prezintă cu o bună pregătire fizică în urma intenselor antrenamente şi a jocurilor din turul I şi II desfăşurate pe patinoarul „23 August" din Bucureşti. După turul II, la jumătatea campionatului, pe primele locuri se găseşte Steaua cu 19 puncte, urmată de Dinamo cu 14 puncte, Avîntul Miercurea Ciuc 13 puncte, Agronomia Cluj 10 puncte, Politehnica Bucureşti 2 puncte şi Tîrnava Odorhei 2 puncte. Cele două formaţii ale regiunii noastre — Avîntul Miercurea Ciuc şi Tîrnava Odorhei, au posibilităţi serioase să remonteze situaţia, prima spre şefia clasamentului, iar a doua să evite ultimul loc. Iată de altfel şi seriile celor 5 zile de întreceri de la Miercurea Ciuc: Vineri 6 I.: Steaua — Politehnica Bucureşti, Agronomia Cluj — Tîrnava Odorhei, Avîntul Miercurea Ciuc — Dinamo Bucureşti. Sîmbătă 7 I.: Steaua — Tîrnava Odorhei, Avîntul Miercurea Ciuc — Agronomia Cluj, Dinamo — Politehnica Bucureşti. Duminică 8 I.: Dinamo — Agronomia Cluj, Tîrnava Odorhei — Politehnica Bucureşti, Steaua — Avîntul Miercurea Ciuc (derbiul seriei). Luni 9 I.: Steaua — Agronomia Cluj, Dinamo — Tîrnava Odorhei, Politehnica Bucureşti — Avîntul Miercurea Ciuc. Marţi 10.: Avântul Miercurea Ciuc — Tîrnava Odorhei (derbiul regional), Steaua — Dinamo, Agronomia Cluj — Politehnica Bucureşti. Turul IV se va disputa la Bucureşti.