Steaua Roşie, iulie 1967 (Anul 18, nr. 154-179)
1967-07-22 / nr. 172
Organ al Comitetului regional de partid Mureș-Autonomă Maghiară și al Sfatului popular regional Anul XIX. Nr. 172 (2.906) Simbătă, 22 iulie 1967 4 pagini 25 bani Constructorii din Odorhei fac toaleta unor noi blocuri care vor fi date în curînd în folosință. ANCHETA NOASTRĂ Discontinuităţi pe graficele de şantier După şase luni de la începutul anului, stadiul lucrărilor pe şantierele de construcţii din raza regiunii au atins un nivel care nu poate constitui un prilej de satisfacţie. Pe majoritatea şantierelor continuă să se semnaleze deficienţe legate de lipsa şi fluctuaţia forţei de muncă,de inexistenţa materialelor şi utilajelor necesare — cauze în mare parte subiective. Toate acestea au drept rezultat nerealizarea în timp a sarcinilor planificate, ceea ce dă graficelor de execuţie o mare instabilitate. Faptele consemnate pe cîteva şantiere, reflectă o asemenea situaţie. DEVIZUL DE CHELTUIELI, O MĂRIME VARIABILA ? încă de anul trecut, au început lucrările de construcţie la noul depozit de prelucrare şi imbuteliere a vinului şi alcoolului din Tîrgu-Mureş. Conform documentaţiei, noul obiectiv care trebuia dat în producţie în termen de un an, necesita un volum de cheltuieli de circa 24 milioane lei. Din lipsa unui front de lucru obiectivele nu au putut fi terminate în timp. S-a cerut astfel derogare pentru prelungirea lucrării şi în anul în curs. Conform noului program, obiectivul trebuie dat în folosinţă la sfîrşitul anului 1967. Trustul 5 Construcţii Braşov, ca antreprenor general şi-a luat însă angajamentul să termine lucrarea la sfîrşitul trimestrului III. De altfel investiţia în cauză poate fi valorificată tocmai începînd cu această perioadă, cînd începe campania de recoltare a strugurilor. Drept rezultat, situţia de şantier încheiată la finele semestrului unu, consemna realizarea planului fizic de lucrări în proporţie de 80 la sută. Care este însă preţul acestor realizări ? La stadiul actual de finisare a lucrărilor, cheltuielile prevăzute în deviz au fost epuizate, astfel că pentru continuarea obiectivului sunt necesare noi fonduri de investiţii. Nu este de mirare faptul că prelungirea termenelor de execuţie a condus la cheltuieli suplimentare. Aceste neajunsuri au fost chiar argumentate. Dar iată situaţia cum se prezintă. Proiectul elaborat încă în 1959 — a suferit modificări, adaptări etc. Astfel, numai pentru procurarea din import a unor conducte speciale din sticlă — sunt necesare fonduri suplimentare de circa 600 mii de lei. Pentru varianta nouă de alimentare cu apă se vor cheltui peste prevederi încă 300 mii de lei. In această situaţie devizul general al lucrărilor trebuie refăcut. Pe lîngă cheltuielile suplimentare nu e lipsită de interes problema imobilizării unor importante fonduri — în utilaje, instalaţii, — care au fost între timp procurate şi multe stau încă nefolosite. Lucrurile nu se opresc insă la aspectele arătate. Pentru a face faţă angajamentului luat i au fost retrase importante forţe de pe alte şantiere, ca ..cel de la Fabrica de cărămizi, unde volumul de lucrări prevăzut pentru prima parte a anului în curs a fost realizat numai în proporţie de 40 la sută, ceea ce pune sub semnul întrebării încadrarea în timp a acestui obiectiv. In condiţiile în care se atacă simultan mai multe lucrări, la mai mulţi beneficiari, există suficiente posibilităţi de manevrare. Merită în acest sens reţinut faptul că dacă în anul trecut Trustul 5 Braşov era angajat numai la depozitul de prelucrare şi îmbuteliere a vinului şi alcoolului, la sfîrşitul anului, respectiv GH. NAN C. CROITORI A. DAN (Continuare în pag. a 2-a) La G.A.S. -I • recoltarea griului nu este pe măsura înzestrării tehnice Joi, 20 iulie, a fost prima zi din actuala campanie agricolă de vară, cînd 253 de combine ale gospodăriilor agricole de stat și parte din ele de la S.M.T., au lucrat din plin la recoltarea griului. In aceeași zi au fost concentrate să deservească combinele un mare număr de autocamioane, remorci, precum şi 83 de piese de adunat şi balotat paie. Ca şi în alţi ani, şi în anul acesta, experienţa a demonstrat că, factorul principal în strângerea la timp şi fără pierderi a recoltei, îl constituie buna organizare a muncii, precum şi reparaţiile de bună calitate la combine. In raidul întreprins joi prin gospodăriile agricole de stat situate în raioanele Tg.-Mureş, Tîrnăveni şi Luduş, a reieşit că de factorii arătaţi mai sus a ţinut seamă sub toate aspectele conducerea gospodăriei agricole de stat Miheş, director ing. Mihai Cuza. Aici s-a încetăţenit metoda, de altfel recomandată de Trustul regional Gostat, ca între orele 6 dimineaţa şi pînă la intrarea combinelor în lan, mecanizatorii să facă revizia şi gresarea maşinilor. Rezultatul acestei metode ca şi a reparaţiilor de calitate a făcut ca în ziua efectuării raidului cele 9 combine să funcţioneze ireproşabil (după cum se vede şi în fotografie), recoltînd griul de pe o suprafaţă de 25 ha. Faptul este şi mai semnificativ dacă adăugăm că producţia medie realizată de pe această suprafaţă a fost de peste 4.000 kg la ha. Printre tractoriştii care s-au evidenţiat la recoltat se numără: Tirec Ludovic, Grigore Jucan, Nicolaie Plesca şi alţii. O altă latură a bunei organizări a muncii, care trebuie generalizată în fiecare G.A.S., este aceea că în timpul mesei de la prînz, la G.A.S. Miheş, combinele nu staţionează, ele lucrează din plin. In acest miez al zilei, spunea Vasile Gorgan, mecanicul şef al G.A.S., se lucrează cel mai bine. Tocmai de aceea s-au luat măsuri ca în timpul cînd mecanizatorii iau masa ei să fie înlocuiţi de către mecanicii din ateliere, iar oamenii de la saci să mănînce pe rînd. Valoroasă este şi iniţiativa de a se organiza astfel munca încît deplasarea combinelor de la o parcelă la alta să nu coincidă cu ora prînzului. De ce? Pentru că această perioadă, după cum s-a văzut în multe părţi a dus la dezorganizarea muncii, la pierdere de timp preţios. O concentrare mare de combine a fost făcută şi la gospodăria agricolă de stat Seuca. In lanul de la Găneşti, de la ora 8,20, 17 combine şi-au început activitatea. Griul fiind bun, producţia ce s-a realizat a fost de peste 4.000 kg la ha. In contrast cu această bună organizare a muncii, la secţia Botorca cele 11 combine au început să lucreze abia pe la ora 12. De asemenea, în prezenţa brigadierului Albert Mihai, cu destulă încetineală se luau măsuri de a se secera griul căzut, ce nu putea fi recoltat cu combinele. Pentru evitarea pe viitor a unor asemenea situaţii, se cere un control mai atent şi o îndrumare mai bună din partea conducerii G.A.S. Seuca, mai ales că este vorba de recoltarea griului de pe o suprafaţă de 916 ha. Dacă la gospodăria agricolă de stat din Miheş se are în vedere ca deplasarea combinelor de la o tarla la alta să nu se facă la ora prînzului, la gospodăria agricolă de stat Iernut, secţia Cipău, brigada de la Lechinţa, tocmai în această perioadă a încurcat lucrurile. Terminîndu-se recoltarea de pe o tarla pe la ora 11,40, tractoriştii ca şi personalul care deservea, îndruma şi controla munca combinerilor, în prezenţa ing. Számosi, s-au oprit la cantina ce se afla in apropiere şi au luat masa... Aceasta a făcut ca timpul afectat mesei de prînz să se prelungească. Socotind numai o oră de repaus pentru fiecare din cele 11 combine, aceasta este egal cu pierderea a 11 ore foarte preţioase de lucru. Valoarea timpului irosit este mare dacă socotim că şi aici intrarea combinelor în lan nu s-a făcut mai devreme de ora 9,30 şi că din 240 ha cultivate cu grîu, recoltarea acestuia nu s-a făcut pînă alaltăieri decit pe numai 60 ha. O situaţie destul de confuză am găsit la G.A.S. Cuci. Aici, într-o tarla imensă se aflau 26 de combine. De fapt şi sunt necesare deoarece G.A.S. are de recoltat griul de pe o suprafaţă de 670 ha, din care recoltarea s-a făcut pe numai 100 ha. Neajunsul a fost însă că inginerul şef al acestei gospodării nu s-a orientat bine la faţa locului şi a permis risipirea combinelor pe întreaga tarla, ceea ce nu i-a mai dat posibilitatea să le mai poată controla. De asemenea, mecanicul-şef Vasile Toth, a venit la combine pe la ora 8:20, aflîndu-se astfel în imposibilitatea de a se interesa de starea tehnică a maşinilor. Aceasta, ca şi slaba organizare a muncii, a făcut ca pe la ora 14, în loc de o activitate susţinută, mecanizatorii să fie într-o stare de delăsare. Unii dintre ei erau în repaus, alţii lucrau sau şi-au lăsat pur şi simplu combina la marginea lanului fără tractor. La un moment dat în diferite puncte, 4 combine stăteau iar 2 autocamioane erau și ele în așteptarea încărcătorilor. REMUS CAMPEAN (Continuare in pag. a 2-a) S a descoperit un apeduct din piatră Cu prilejul unor lucrări de drumuri la marginea comunei Adamclisi, a fost descoperit un mare apeduct din piatră din epoca romană. Cercetările întreprinse de arheologii constănţeni arată că apeductul pornea de la un izvor din apropierea actualului sat Şipote şi se întinde de-a lungul unei văi existente aici pe o lungime de circa 10 km, servind la alimentarea cu apă a cetăţii Adamclisi. Apeductul a fost construit din plăci de piatră legate intre ele cu mortar, formînd un canal de mare debit, cu secţiunea pătrată, cu latura între 60—70 cm. (Agerpres) Pagina a 3-a rViața eultusnica înapoierea în Capitală a tovarăşului Ion Gheorghe Maurer Vineri după-amiază s-a înapoiat în Capitală, venind de la Haga, preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România, Ion Gheorghe Maurer, care a făcut o vizită oficială în Olanda, la invitaţia guvernului acestei ţări. In timpul vizitei, premierul român a fost însoţit de Corneliu Mănescu, ministrul afacerilor externe, Angelo Miculescu, prim vicepreşedinte al Consiliului Superior al Agriculturii, George Elian, ambasadorul României la Haga, de consilieri şi experţi. La sosire, pe aeroportul Băneasa erau prezenţi tovarăşii Gheorghe Apostol, Alexandru Bîrlădeanu, Emil Bodnaraş, Ilie Verdeţ, Petre Blajovici, Roman Moldovan, Grigore Geamănu, secretarul Consiliului de Stat şi membri ai guvernului. Au fost de faţă D. H. Visscher, însărcinatul cu afaceri ad-interim al Olandei la Bucureşti şi membrii ambasadei. (Agerpres) COMUNICAT cu privire la vizita în Olanda a preşedintelui Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România, Ion Gheorghe Maurer La invitaţia guvernului olandez, preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România, Ion Gheorghe Maurer şi ministrul afacerilor externe al Republicii Socialiste România, Corneliu Mănescu, au făcut o vizită oficială în Olanda între 17 şi 21 iulie 1967. Invitaţia a fost făcută cu prilejul vizitei în România în cursul lunii ianuarie a acestui an, a ministrului olandez al afacerilor externe, J. M. A. H. Luns. Preşedintele Consiliului de Miniştri şi ministrul afacerilor externe au fost primiţi la Palatul Soesdijk de către Maiestatea Sa Regina, care i-a reţinut la dejun. Preşedintele Consiliului de Miniştri şi ministrul afacerilor externe au făcut vizite primului ministru al Olandei şi preşedinţilor Primei şi celei de a doua Camere ale Statelor Generale. Cu ocazia vizitei în oraşul Amsterdam, preşedintele Consiliului de Miniştri al României a depus o coroană la Monumentul Naţional în memoria morţilor din cel de-al doilea război mondial. In cursul şederii lor în Olanda, preşedintele Consiliului de Miniştri, Ion Gheorghe Maurer şi ministrul afacerilor externe, Corneliu Mănescu, au vizitat lucrări de amenajări hidraulice şi poldere, precum şi unele întreprinderi industriale olandeze. Preşedintele Consiliului de Miniştri, Ion Gheorghe Maurer şi ministrul afacerilor externe, Corneliu Mănescu, au avut convorbiri cu primul ministru al Olandei, Piet de Jong şi cu ministrul afacerilor externe, Joseph Luns, cu privire la dezvoltarea relaţiilor româno-olandeze şi la principalele probleme internaţionale. La convorbiri au mal participat : Din partea română : Angelo Miculescu, prim-vicepreşedinte al Consiliului Superior al Agricol. (Continuare in pag. a 4-a) Tovarăşului Wladyslaw Gomulka Prim-secretar al Comitetului Central al PJM.U.P. Tovarăşului Edward Oehab Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Populare Polone Tovarăşului Jozef Cyrankiewicz Preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Populare Polone VARŞOVIA In numele Comitetului Central al Partidului Comunist Român, Consiliului de Stat, Consiliului de Miniştri ale Republicii Socialiste România, al întregului popor român şi al nostru personal, vă transmitem dumneavoastră şi poporului frate polonez un salut prietenesc şi calde felicitări cu prilejul celei de a XXIII-a aniversări a eliberării Poloniei. Poporul român se bucură din toată inima pentru succesele însemnate obţinute de oamenii muncii sub conducerea P.M.U.P., în opera de edificare socialistă, de dezvoltare multilaterală şi înflorire a Republicii Populare Polone. Ne exprimăm şi cu acest prilej convingerea că relaţiile de prietenie şi colaborare dintre ţările şi partidele noastre vor continua să se dezvolte, pe baza principiilor marxism-leninismului şi internaţionalismului socialist, în interesul celor două popoare, al unităţii ţărilor socialiste, al cauzei socialismului şi păcii. De ziua marii sărbători, vă urăm dumneavoastră şi întregului popor polonez, noi succese în construirea socialismului. NICOLAE CEAUŞESCU Secretar general al Comitetului Central al Partidului Comunist Român CHIVU STOICA Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România ION GHEORGHE MAURER Preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România PENTRU DEPOZITAREA CEREALELOR In scopul depozitării cerealelor din noua recoltă, în cooperativele agricole de producţie din regiune au fost construite 30 de noi magazii a căror capacitate depăşesc 600 de vagoane. Printre satele care au executat aceste magazii se numără : Bordoşiu, Acăţari, Sîngeorgiu de Pădure şi altele. De remarcat e că aceste magazii sporesc spaţiile de depozitare cu aproximativ 25 la sută. Excursie cu cazare în corturi Oficiul Naţional de Turism, filiala Tîrgu-Mureş, organizează între 22—31 iulie o excursie la Mamaia cu cazare în tabără de corturi. Se asigură servicii complete. Costul unei excursii de persoană este de 460 lei. Premiut la Olimpiada internaţională de matematică Ziarele ne-au adus îmbu-, curătoarea ştire că cei 8 f Analişti ai Concursului republican de matematică, care au participat recent şi Olimpiada internaţională de la Cetinije (R.S.F.Aigoslavia), au avut o conportare dintre cele mai frumnoase. La această întrecere a tinerilor matematicieni, se reuneşte, an de an, speranţele matematicii din ţările socialiste ale Europei şi Asiei, reprezentanţii ţinri noastre au cucerit 6 premii. Făcînd dovada unei bune pregătiri, premianţii — printre care şi Horia Călin Pop din Tg.Mureş, elev în clasa a X-a a Liceului „Al. Papiu Ilarian“ — au reprezentat cu cinste, in pasionanta întrecere ştiinţifică internaţională, culorile patriei. Dan Voiculescu din Bucureşti a obţinut premiul I. Eugen Popa din Iaşi — premiul II. Horică al nostrul matematicianul — cum îl numesc colegii de clasă — alături de alţi trei colegi din Bucureşti şi Piteşti, a reuşit frumoasa performanţă de a obţine premiul III. „Dragă tăticule, mămică, Ari şi moşule — scrie din Iugoslavia, Horia Călin Pop. Vă dau veşti numai astăzi şi cred că n-o să mai am cînd să vă scriu. Am dat lucrările şi sper că am făcut destul de bine“ ... Intr-o altă scrisoare: „Cred că aţi aflat vestea cea mare, din ziare. Sunt aşa de fericit. Din 99 de participanţi, din 13 ţări, noi, românii, am ieşit fruntea. Oricum, la o întrecere ca aceasta, e ceva“ . .. Cei de acasă sunt mîndri de copilul lor. Poate că meritul cel mai mare — ne spunea mama lui Horică — nu este al fiului meu, ci al şcolii, al profesorului Petru Simon, care ştie să le insufle elevilor dragostea de învăţătură, de matematică... Horică Pop se găseşte in acestezile in freamătul voioşiei şi tinereţii, petrecîndu-şi zilele vacanţei în tabăra de instruire şi odihnă a C.C. al U.T.C. de la Breaza. Aici îl aşteaptă două săptămîni de odihnă şi recreare, in care activităţi educative interesante vor alterna cu pasionante întreceri sportive. Stăpîni nestingheriţi vor fi cintecul şi voia bună. Totuşi, nici aici şi nici la Bucşoaia — Suceava — unde-şi va petrece o altă parte a vacanţei, alături de cei mai buni elevi la matematică din ţară, Horea Călin Pop nu va părăsi nici un moment pasiunea sa pre-ferată ... matematica. Felicitări Horică, ţie şi colegilor tăi, pentru frumoasa comportare, pentru sîrguinţa cu care aţi ştiut să produceţi bucurii familiei, şcolii şi ţării întregi. RIT I.RÂDEANU: