Steaua Roşie, iulie 1967 (Anul 18, nr. 154-179)

1967-07-22 / nr. 172

Organ al Comitetului regional de partid Mureș-Autonomă Maghiară și al Sfatului popular regional Anul XIX. Nr. 172 (2.906) Simbătă, 22 iulie 1967 4 pagini 25 bani ­ Constructorii din Odorhei fac toaleta unor noi blocuri care vor fi date în curînd în folosință. ANCHETA NOASTRĂ Discontinuităţi pe graficele de şantier După şase luni de la începutul anului, stadiul lucrărilor pe şantierele de construcţii din ra­za regiunii au atins un nivel ca­re nu poate constitui un prilej de satisfacţie. Pe majoritatea şantierelor con­tinuă să se semnaleze deficienţe legate de lipsa şi fluctuaţia for­ţei de muncă,­­de inexistenţa ma­terialelor şi utilajelor necesare — cauze în mare parte subiecti­ve.­ Toate acestea­ au drept re­zultat nerealizarea în timp a sarcinilor planificate, ceea ce dă graficelor de execuţie o mare instabilitate. Faptele consemnate pe cîteva şantiere, reflectă o asemenea si­tuaţie. DEVIZUL DE CHELTUIELI, O MĂRIME VARIABILA ? încă de anul trecut, au înce­put lucrările de construcţie la noul depozit de prelucrare şi im­­buteliere a vinului şi alcoolului din Tîrgu-Mureş. Conform docu­mentaţiei, noul obiectiv care tre­­buia dat în producţie în termen de un an, necesita un volum de cheltuieli de circa 24 milioane lei. Din lipsa unui front de lucru obiectivele nu au putut fi termi­nate în timp. S-a cerut astfel derogare pentru prelungirea lu­crării şi în anul în curs. Conform noului program, obiectivul tre­buie dat în folosinţă la sfîrşitul anului 1967. Trustul 5 Construcţii Braşov, ca antreprenor general şi-a luat însă angajamentul să termine lu­crarea la sfîrşitul trimestrului III. De altfel investiţia în cauză poate fi valorificată tocmai în­­cepînd cu această perioadă, cînd începe campania de recoltare a strugurilor. Drept rezultat, situ­­ţia de şantier încheiată la finele semestrului unu, consemna reali­zarea planului fizic de lucrări în proporţie de 80 la sută. Care este însă preţul acestor realizări ? La stadiul actual de finisare a lu­crărilor, cheltuielile prevăzute în deviz au fost epuizate, astfel că pentru continuarea obiectivu­lui sunt necesare noi fonduri de investiţii. Nu este de mirare faptul că prelungirea termenelor de exe­cuţie a condus la cheltuieli su­plimentare. Aceste neajunsuri au fost chiar argumentate. Dar iată situaţia cum se prezintă. Proiec­tul elaborat încă în 1959 — a su­ferit modificări, adaptări etc. Astfel, numai pentru procura­rea din import a unor conducte speciale din sticlă — sunt nece­sare fonduri suplimentare de cir­ca 600 mii de lei. Pentru varian­ta nouă de alimentare cu apă se vor cheltui peste prevederi încă 300 mii de lei. In această situaţie devizul ge­neral al lucrărilor trebuie refă­cut. Pe lîngă cheltuielile supli­mentare nu e lipsită de interes problema imobilizării unor im­portante fonduri — în utilaje, instalaţii, — care au fost între timp procurate şi multe stau în­că nefolosite. Lucrurile nu se o­­presc insă la aspectele arătate. Pentru a face faţă angajamentu­lui luat i au fost retrase impor­tante forţe de­ pe alte şantiere, ca ..cel de la Fabrica de cărămizi, unde volumul de lucrări prevă­zut pentru prima parte a anului în curs a fost realizat numai în proporţie de 40 la sută, ceea ce pune sub semnul întrebării înca­drarea în timp a acestui obiec­tiv. In condiţiile în care se atacă simultan mai multe lucrări, la mai mulţi beneficiari, există su­ficiente posibilităţi de manevra­re. Merită în acest sens reţinut faptul că dacă în anul trecut Trustul 5 Braşov era angajat nu­mai la depozitul de prelucrare şi îmbuteliere a vinului şi alcoolu­lui, la sfîrşitul anului,­­ respectiv GH. NAN C. CROITORI A. DAN (Continuare în pag. a 2-a) La G.A.S. -I • recoltarea griului nu este pe măsura înzestrării tehnice Joi, 20 iulie, a fost pri­ma zi din actuala campa­nie agricolă de vară, cînd 253 de combine ale gos­podăriilor agricole de stat și parte din ele de la S.M.T., au lucrat din plin la recoltarea griului. In aceeași zi au fost con­centrate să deservească combinele un mare nu­măr de autocamioane, re­morci, precum şi 83 de piese de adunat şi balo­tat paie. Ca şi în alţi ani, şi în anul acesta, experienţa a demonstrat că, factorul principal în strângerea la timp şi fără pierderi a recoltei, îl constituie bu­na organizare a muncii, precum şi reparaţiile de bună calitate la combine. In raidul întreprins joi prin gospodăriile agricole de stat situate în raioa­nele Tg.-Mureş, Tîrnă­­veni şi Luduş, a reieşit că de factorii arătaţi mai sus a ţinut seamă sub toate aspectele conduce­rea gospodăriei agricole de stat Miheş, director ing. Mihai Cuza. Aici s-a încetăţenit metoda, de altfel recomandată de Trustul regional Gostat, ca între orele 6 diminea­ţa şi pînă la intrarea combinelor în lan, meca­nizatorii să facă revizia şi gresarea maşinilor. Re­zultatul acestei metode ca şi a reparaţiilor de cali­tate a făcut ca în­ ziua efectuării raidului cele 9 combine să funcţioneze ireproşabil (după cum se vede şi în fotografie), re­­coltînd griul de pe o su­prafaţă de 25 ha. Faptul este şi mai semnificativ dacă adăugăm că pro­ducţia medie realizată de pe această suprafaţă a fost de peste 4.000 kg la ha. Printre tractoriştii care s-au evidenţiat la recoltat se numără: Ti­­rec Ludovic, Grigore Ju­­can, Nicolaie Plesca şi alţii. O altă latură a bunei organizări a muncii, ca­re trebuie generalizată în fiecare G.A.S., este aceea că în timpul mesei de la prînz, la G.A.S. Miheş, combinele nu staţionează, ele lucrează din plin. In acest miez al zilei, spu­nea Vasile Gorgan, meca­nicul şef al G.A.S., se lucrează cel mai bine. Tocmai de aceea s-au luat măsuri ca în timpul cînd mecanizatorii iau masa ei să fie înlocuiţi de către mecanicii din ate­liere, iar oamenii de la saci să mănînce pe rînd. Valoroasă este şi iniţia­tiva de a se organiza ast­fel munca încît deplasa­rea combinelor de la o parcelă la alta să nu coin­cidă cu ora prînzului. De ce? Pentru că această pe­rioadă, după cum s-a vă­zut în multe părţi a dus la dezorganizarea muncii, la pierdere de timp pre­ţios. O concentrare mare de combine a fost făcută şi la gospodăria agricolă de stat Seuca. In lanul de la Găneşti, de la ora 8,20, 17 combine şi-au în­ceput activitatea. Griul fiind bun, producţia ce s-a realizat a fost de pes­te 4.000 kg la ha. In con­trast cu această bună or­ganizare a muncii, la sec­ţia Botorca cele 11 com­bine au început să lucre­ze abia pe la ora 12. De asemenea, în prezenţa brigadierului Albert Mi­hai, cu destulă încetinea­lă se luau măsuri de a se secera griul căzut, ce nu putea fi recoltat cu com­binele. Pentru evitarea pe viitor a unor aseme­nea situaţii, se cere un control mai atent şi o îndrumare mai bună din partea conducerii G.A.S. Seuca, mai ales că este vorba de recoltarea griu­lui de pe o suprafaţă de 916 ha. Dacă la gospodăria a­­gricolă de stat din Miheş se are în vedere ca de­plasarea combinelor de la o tarla la alta să nu se facă la ora prînzului, la gospodăria agricolă de stat Iernut, secţia Cipău, brigada de la Lechinţa, tocmai în această perioa­dă a încurcat lucrurile. Terminîndu-se recoltarea de pe o tarla pe la ora 11,40, tractoriştii ca şi per­sonalul care deservea, îndruma şi controla munca combinerilor, în prezenţa ing. Számosi, s-au oprit la cantina ce se afla in apropiere şi au luat masa... Aceasta a fă­cut ca timpul afectat me­sei de prînz să se pre­lungească. Socotind nu­mai o oră de repaus pen­tru fiecare din cele 11 combine, aceasta este e­­gal cu pierderea a 11 ore foarte preţioase de lucru. Valoarea timpului irosit este mare dacă socotim că şi aici intrarea com­binelor în lan nu s-a fă­cut mai devreme de ora 9,30 şi că din 240 ha cul­tivate cu grîu, recoltarea acestuia nu s-a făcut pî­nă alaltăieri decit pe nu­mai 60 ha. O situaţie destul de confuză am găsit la G.A.S. Cuci. Aici, într-o tarla imensă se aflau 26 de combine. De fapt şi sunt necesare deoarece G.A.S. are de recoltat griul de pe o suprafaţă de 670 ha, din care re­coltarea s-a făcut pe nu­mai 100 ha. Neajunsul a fost însă că inginerul şef al acestei gospodării nu s-a orientat bine la faţa locului şi a permis risipi­rea combinelor pe întrea­ga tarla, ceea ce nu i-a mai dat posibilitatea să le mai poată controla. De asemenea, mecanicul-şef Vasile Toth, a venit la combine pe la ora 8:20, aflîndu-se astfel în impo­sibilitatea de a se intere­sa de starea tehnică a maşinilor. Aceasta, ca şi slaba organizare a mun­cii, a făcut ca pe la ora 14, în loc de o activitate susţinută, mecanizatorii să fie într-o stare de de­lăsare. Unii dintre ei e­­rau în repaus, alţii lucrau sau şi-au lăsat pur şi sim­plu combina la marginea lanului fără tractor. La un moment dat în diferi­te puncte, 4 combine stă­teau iar 2 autocamioane erau și ele în așteptarea încărcătorilor. REMUS CAMPEAN (Continuare in pag. a 2-a) S a descoperit un apeduct din piatră Cu prilejul unor lucrări de dru­muri la marginea comunei Adam­clisi, a fost descoperit un mare apeduct din piatră din epoca ro­mană. Cercetările întreprinse de arheologii constănţeni arată că apeductul pornea de la un izvor din apropierea actualului sat Şi­­pote şi se întinde de-a lungul unei văi existente aici pe o lungime de circa 10 km, servind la ali­mentarea cu apă a cetăţii Adam­clisi. Apeductul a fost construit din plăci de piatră legate intre ele cu mortar, formînd un canal de ma­re debit, cu secţiunea pătrată, cu latura între 60—70 cm. (Agerpres) Pagina a 3-a rViața eultusnica înapoierea în Capitală a tovarăşului Ion Gheorghe Maurer Vineri după-amiază s-a înapo­iat în Capitală, venind de la Ha­­ga, preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România, Ion Gheorghe Maurer, care a făcut o vizită oficială în Olanda, la invitaţia guvernului acestei ţări. In timpul vizitei, premierul ro­mân a fost însoţit de Corneliu Mănescu, ministrul afacerilor ex­terne, Angelo Miculescu, prim vi­cepreşedinte al Consiliului Supe­rior al Agriculturii, George Elian, ambasadorul României la Haga, de consilieri şi experţi. La sosire, pe aeroportul Bănea­­sa erau prezenţi tovarăşii Gheor­ghe Apostol, Alexandru Bîrlădea­­nu, Emil Bodnaraş, Ilie Verdeţ, Petre Blajovici, Roman Moldovan, Grigore Geamănu, secretarul Con­siliului de Stat şi membri ai gu­vernului. Au fost de faţă D. H. Visscher, însărcinatul cu afaceri ad-interim al Olandei la Bucureşti şi mem­brii ambasadei. (Agerpres) COMUNICAT cu privire la vizita în Olanda a preşedintelui Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România, Ion Gheorghe Maurer La invitaţia guvernului olan­dez, preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România, Ion Gheorghe Maurer şi ministrul afacerilor externe al Republicii Socialiste România, Corneliu Mănescu, au făcut o vi­zită oficială în Olanda între 17 şi 21 iulie 1967. Invitaţia a fost făcută cu pri­lejul vizitei în România în cursul lunii ianuarie a acestui an, a mi­nistrului olandez al afacerilor ex­terne, J. M. A. H. Luns. Preşedintele Consiliului de Mi­niştri şi ministrul afacerilor ex­terne au fost primiţi la Palatul Soesdijk de către Maiestatea Sa Regina, care i-a reţinut la dejun. Preşedintele Consiliului de Mi­niştri şi ministrul afacerilor ex­terne au făcut vizite primului ministru al Olandei şi preşedin­ţilor Primei şi celei de a doua Camere ale Statelor Generale. Cu ocazia vizitei în oraşul Am­sterdam, preşedintele Consiliului de Miniştri al României a depus o coroană la Monumentul Naţio­­nal în memoria morţilor din cel de-al doilea război mondial. In cursul şederii lor în Olan­da, preşedintele Consiliului de Miniştri, Ion Gheorghe Maurer şi ministrul afacerilor externe, Corneliu Mănescu, au vizitat lu­crări de amenajări hidraulice şi poldere, precum şi unele între­prinderi industriale olandeze. Preşedintele Consiliului de Mi­niştri, Ion Gheorghe Maurer şi ministrul afacerilor externe, Cor­neliu Mănescu, au avut convor­biri cu primul ministru al Olan­dei, Piet de Jong şi cu ministrul afacerilor externe, Joseph Luns, cu privire la dezvoltarea relaţii­lor româno-olandeze şi la princi­palele probleme internaţionale. La convorbiri au mal partici­pat : Din partea română : Angelo Miculescu, prim-vicepreşedinte al Consiliului Superior al Agricol. (Continuare in pag. a 4-a) Tovarăşului Wladyslaw Gomulka Prim-secretar al Comitetului Central al PJM.U.P. T­ovarăşului Edward Oehab Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Populare Polone Tovarăşului Jozef Cyrankiewicz Preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Populare Polone VARŞOVIA In numele Comitetului Central al Partidului Comunist Român, Consiliului de Stat, Consiliului de Miniştri ale Republicii Socialis­te România, al întregului popor român şi al nostru personal, vă transmitem dumneavoastră şi poporului frate polonez un salut prietenesc şi calde felicitări cu prilejul celei de­ a XXIII-a ani­versări a eliberării Poloniei. Poporul român se bucură din toată inima pentru succesele însemnate obţinute de oamenii muncii sub conducerea P.M.U.P., în opera de edificare socialistă, de dezvoltare multilaterală şi în­florire a Republicii Populare Polone. Ne exprimăm şi cu acest prilej convingerea că relaţiile de prietenie şi colaborare dintre ţările şi partidele noastre vor con­tinua să se dezvolte, pe baza principiilor marxism-leninismului şi internaţionalismului socialist, în interesul celor două popoare, al unităţii ţărilor socialiste, al cauzei socialismului şi păcii. De ziua marii sărbători, vă urăm dumneavoastră şi întregu­lui popor polonez, noi succese în construirea socialismului. NICOLAE CEAUŞESCU Secretar general al Comitetului Central al Partidului Comunist Român CHIVU STOICA Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România ION GHEORGHE MAURER Preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România PENTRU DEPOZITAREA CEREALELOR In scopul depozitării cereale­­­­lor din noua recoltă, în coope­rativele agricole de producţie din regiune au fost construite 30 de noi magazii a căror capacitate depăşesc 600 de vagoane. Printre satele care au executat aceste magazii se numără : Bordoşiu, A­­căţari, Sîngeorgiu de Pădure şi altele. De remarcat e că aceste magazii sporesc spaţiile de depo­­­­zitare cu aproximativ 25 la sută. Excursie cu cazare în corturi Oficiul Naţional de Turism, fi­­liala Tîrgu-Mureş, organizează între 22—31 iulie o excursie la Mamaia cu cazare în tabără de corturi. Se asigură servicii com­­­plete. Costul unei excursii de persoană este de 460 lei. Premiut la Olimpiada internaţională de matematică Ziarele ne-au adus îmbu-, curătoarea ştire că cei 8 f­ A­nalişti ai Concursului repu­blican de matematică, care au participat recent şi O­­limpiada internaţională de la Cetinije (R.S.F.­­Aigosla­­via), au avut o co­­nportare dintre cele mai frumnoase. La această întrecere a tinerilor matematicieni, se reuneşte, an de an, speranţele mate­maticii din ţările socialiste ale Europei şi Asiei, repre­zentanţii ţin­ri noastre au cu­cerit 6 premii. Făcînd dova­da unei bune pregătiri, pre­mianţii — printre care şi Horia Călin Pop din Tg.­­Mureş, elev în clasa a X-a a Liceului „Al. Papiu Ila­­rian“ — au reprezentat cu cinste, in pasionanta în­tre­­cere ştiinţifică internaţiona­lă, culorile patriei. Dan Voicu­lescu din Bucu­reşti a obţinut premiul I. Eugen Popa din Iaşi — pre­miul II. Horică al nostrul matematicianul — cum îl numesc colegii de clasă — alături de alţi trei colegi din Bucureşti şi Piteşti, a reuşit frumoasa performanţă de a obţine premiul III. „Dragă tăticule, mămică, Ari şi moşule — scrie din Iugoslavia, Horia Călin Pop. Vă dau veşti numai astăzi şi cred că n-o să mai am cînd să vă scriu. Am dat lucră­rile şi sper că am făcut des­tul de bine“ ... Intr-o altă scrisoare: „Cred că aţi aflat vestea cea mare, din ziare. Sunt aşa de fericit. Din 99 de participanţi, din 13 ţări, noi, românii, am ieşit frun­tea. Oricum, la o întrecere ca aceasta, e ceva“ . .. Cei de acasă sunt mîndri de copilul lor. Poate că me­ritul cel mai mare — ne spunea mama lui Horică — nu este al fiului meu, ci al şcolii, al profesorului Petru Simon, care ştie să le insu­fle elevilor dragostea de învăţătură, de matematică... Horică Pop se găseşte in aceste­­zile in freamătul vo­ioşiei şi tinereţii, petrecîn­­du-şi zilele vacanţei în ta­băra de instruire şi odihnă a C.C. al U.T.C. de la Brea­za. Aici îl aşteaptă două săptămîni de odihnă şi re­creare, in care activităţi e­­ducative interesante vor al­terna cu pasionante între­ceri sportive. Stăpîni nestin­gheriţi vor fi cintecul şi voia bună. Totuşi, nici aici şi nici la Bucşoaia — Suceava — unde-şi va petrece o altă parte a vacanţei, alături de cei mai buni elevi la mate­matică din ţară, Horea Că­lin Pop nu va părăsi nici un moment pasiunea sa pre-­­ferată ... matematica. Felicitări Horică, ţie şi colegilor tăi, pentru frumoa­sa comportare, pentru sîr­­guinţa cu care aţi ştiut să produceţi bucurii familiei, şcolii şi ţării întregi.­ ­ RIT I.RÂDEANU:

Next