Steaua Roşie, aprilie 1971 (Anul 22, nr. 76-101)
1971-04-22 / nr. 94
PAGINA 2 STEAUA ROȘIE ŞCOALA Pregătirea tehnico-productivă in imperativ al şcolii de cultură generală Iribegrarea imediată a tineretului in activitatea practică de producţie este un deziderat al şcolii de cultură generală. Ea se înscrie in complexul de măsuri preconizate de conducerea de partid şi de stat vizînd dezvoltarea în perspectivă a patriei noastre. Introducerea, începînd cu acest an, a pregătirii tehnico-productive, ca disciplină aparte în planul de învăţămînt, se înscrie tocmai într-un asemenea context. Cultură generală — pregătire profesională sunt noţiuni ce se subordonează unui singur tot, finalizarea constituind-o absolventul, beneficiar al unei pregătiri multilaterale de ansamblu. Realizarea acestui deziderat depinde de un complex de factori intre care conducerilor de şcoli şi întreprinderilor revenindu-le un rol deosebit de important. Se poate aprecia că într-un mare număr de şcoli se manifestă interes faţă de pregătirea practică a elevilor. La şcolile generale din municipiul Sighişoara, de pildă, se pune un mare accent pe caracterul practic-aplicativ al predării la majoritatea obiectelor de învăţămînt (şcolile generale nr. 2, 3 şi 4). La aceste şcoli, ca de altfel şi la cea din Albeşti, se manifestă interes faţă de încropirea unor ateliere de tîmplărie, lăcătuşerie, menaj, croitorie etc., în fiecare şcoală fiind încadraţi profesori maiştri de specialitate. Şi ceea ce merită relevat este şi accentul pe care şcolile menţionate îl acordă autodotării în care sens întreţin relaţii cu majoritatea întreprinderilor din municipiu. In afara şcolii, practica în producţie se efectuează la întreprinderile mari din oraş. La Combinatul de sticlă şi faianţă, de pildă, la secţia decor, elevele au intrat în normă (decor modelat), activitatea lor fiind apreciată la nivelul întreprinderii. Acelaşi lucru se poate afirma şi despre cei care efectuează practica la întreprinderile „Tîrnava* şi „întreprinderea economică*. La Tîmnăveni, după cite ne informează profesorul Gheorghe Boez. Liceul nr. 2 beneficiază de un real sprijin din partea Combinatului chimic sau a cooperativelor „Tehnolemn* și „Prestarea". In timpul orelor afectate practicii, elevii beneficiază realmente de un sprijin calificat şi atent din partea maiştrilor şi muncitorilor calificaţi pe lingă care au fost repartizaţi. Spunem acest lucru gîndindu-ne la cei care mai consideră elevii nişte auxiliare ale unor ateliere de reparaţii sau destinaţi să îndeplinească activităţi strict gospodăreşti. Este lăudabilă intenţia conducerii Liceului nr. 2 de a organiza o expoziţie cu vînzare, sumele realizate fiind folosite în scopul autodotării atelierelor şcolii. Din sondajele efectuate se constată că majoritatea maiştrilor îi iniţiază pe tinerii practicanţi în deprinderea principalelor etape ale procesului de producţie. Ba mai mult, se manifestă preocupări şi în direcţia corectitudinii efectuării desenelor tehnice sau a unor schiţe ce reprezintă procesele tehnologice. Diferitele etape ale proceselor tehnologice sunt explicate aprofundat, elevii fiind controlaţi şi în privinţa folosirii terminologiei noţiunilor însuşite, contribuind prin aceasta şi la îmbogăţirea vocabularului activ al elevilor. La Şcoala generală din comuna Beica de Jos, aplicarea cunoştinţelor teoretice de agricultură se realizează pe lotul şcolar, iar în perioada neprielnică în atelierul de tîmplărie anexă de pe lingă C.A.P. din localitate. Aici elevii au deprins o serie de aspecte determinante pentru procesul de producţie. Cele două şcoli generale de pe raza comunei s-au orientat spre organizarea unor activităţi practice specifice locului, cum sunt executarea articolelor vestimentare, broderii sau cojocărie. La Şcoala generală din Suplac prin intermediul învăţămîntului biologic se urmăreşte dezvoltarea capacităţii de a raţiona, în care sens cunoştinţele teoretice sunt aplicate în orele tehnico-productive, precum şi în cercul de ştiinţe biologice. Elevii de aici au largi posibilităţi aplicative pe terenul agricol şi grădina de flori a şcolii. In scopul consolidării cunoştinţelor teoretice şi cultivării dragostei pentru horticultură-legumicultură se procedează la practicarea culturii de ciuperci comestibile. La Liceul din Sîngeorgiu de Pădure manifestăm unele rezerve faţă de modalitatea efectuării practicii de către elevi. Şi acest lucru nu datorită unor cauze care ţin de competenţa conducerii şcolii, cit mai ales din motive de ordin organizatoric la locul de muncă. Elevii de la această şcoală efectuează practica pe lingă o brigadă a cooperativei din localitate în care însă unii maiştri nu au un nivel corespunzător de pregătire, fapt repercutat şi asupra nivelului de ansamblu al pregătirii elevilor. Elevii nu sunt îndrumaţi suficient şi efectuează numai anumite etape din şirul procesului de producţie, neavînd astfel o viziune de ansamblu asupra complexităţii lui. Apoi, şi aici s-ar impune cu necesitate încadrarea unui maistru cu normă întreagă, care să se ocupe în mod direct cu acest important aspect al pregătirii elevilor. Iată deci, că din cele cîteva aspecte enunţate rezultă că şcolile de cultură generală manifestă preocupări faţă de pregătirea practică a elevilor, faţă de crearea unor ateliere proprii, urmărind cu simţ de răspundere şi modalităţile pregătirii realizate în întreprinderile şi cooperativele din localităţile respective. Sînt garanţii că viitorii absolvenţi ai şcolilor de cultură generală se vor pregăti atît teoretic cit şi practic, devenind astfel tot mai folositori patriei. GHEORGHE GIURGIU Ce a demonstrat concursul de fizică și chimie al elevilor din școlile generale... Desfășurata în trimestrul al 11-lea al anului școlar , etapa locală a avut ca principal obiectiv verificarea stadiului de pregătire al unui număr de aproximativ 4.395 de elevi din clasele VI—X. Dintre aceștia la faza judeţeană s-au calificat un număr de 58 de elevi la fizică şi 51 la chimie. Subiectele lucrărilor scrise au oferit posibilitatea unor aprecieri reale a nivelului de pregătire şi temeinicia cunoştinţelor însuşite de elevi la aceste obiecte de învăţămînt. La fizică cele mai bune rezultate le-au obţinut elevii: Cengher Liviu (Şcoala generală Aluniş), Ştefan Nicolae (Liceul nr. 1 Luduş), Stroia Angela (Şcoala generală nr. 3 Tîrnăveni) etc., iar la chimie Vizi Zsuzsa (Liceul „Unirea" Tîrgu- Mureş), Tămaş Viorica (Şcoala generală nr. 5 Reghin), Biro Eva (Liceul nr. 2 Luduş), Bogdan Viorel (Şcoala generală nr. 3 Tîrnăveni). Organizat pentru prima dată la clasele VI—VIII ale şcolii generale, concursul a relevat buna pregătire a participanţilor, consecinţă a pasiunii şi devotamentului profesorilor pentru activitatea didactică. Unele reflecţii se impun totuşi pentru activitatea de viitor în cadrul activităţii didactice din unele şcoli. Astfel, deşi subiectele lucrărilor scrise nu au depăşit cerinţele unei pregătiri implicate de nivelul acestor clase (a VII-a şi a VIII-a), cu toate acestea unii elevi (apreciaţi în şcolile respective ca bine pregătiţi) n-au reuşit să obţină decit 15 puncte din 20 posibile. Este o dovadă că în aceste şcoli preocuparea pentru stimularea şi pregătirea deosebită a elevilor cu aptitudini şi înclinaţii lasă încă de dorit. Apoi, unii profesori, îndeosebi din Tîrgu-Mureş , nu au făcut nici măcar efortul minim de a-şi însoţi propriii elevi la acest eveniment ce consemna, de altfel, rezultatele muncii lor. prof. ALEXANDRU LENARD inspector şcolar Cooperativa LEMN-METAL Reghin Str. Călăraşilor nr. 34 telefon: 273-274 EXECUTĂ PE BAZĂ DE COMANDĂ prin unităţile proprii: — SECŢIA DE TÎMPLĂRIE, str. Cernuţeni nr. 254: — mobilă la comandă de orice tip, — binale, — tapiţerie, — reparaţii. — SECŢIA MECANICĂ, str. Călăraşilor nr. 34, — vopsiri de autoturisme şi motociclete, — reparaţii de autoturisme şi motociclete, — confecţionări de garduri şi porţi metalice, — cazane pentru încălzire centrală, — lucrări de artizanat din fier forjat. — SECŢIA BIJUTERII, Piaţa Lenin nr. 6: Personal de înaltă calificare execută din materialul clientului obiecte de artă şi podoabe, bijuterii şi reparaţii. Adresaţi-vă cu încredere la unităţile prestatoare ale cooperativei din oraşul Reghin e însemnări Nu-şi reamintesc exact cum s-au despărţit. Ştiu doar că Maria avea 5 ani iar Ion abia împlinise trei. Atunci au rămas orfani de ambii părinţi. Apoi s-au despărţit... Două familii din aceeaşi localitate i-au luat pentru a-i creşte. Aşa au trecut mai mult de zece ani. Se căutau, se vedeau. —Cînd aveam 16 ani — îşi aminteşte Ion — sora mea, a plecat. Şi de atunci n-am mai văzut-o pînă azi. In 1937 Ion a plecat în armată. S-a întors acasă în 1945, după încheierea războiului. S-a întors în sat. Ca să nu, soră nu. A întrebat pe mai mulţi săteni de Maria. A făcut apel peste tot, la diferite autorităţi. Nici o veste. Pe de altă parte, Maria îşi căuta fratele: „trebuie să-l găsesc, trebuie să-l găsesc într-o bună zi". S-a căsătorit în apropiere de Iernut, la Chirileu. Şi-a întemeiat un cămin. Are cinci copii. Fratele, şi el cinci copii. Dar nu ştiau unul de altul. Nu se văzuseră de o viaţă. Se căutau mereu. Timpul a dăltuit pe feţele lor cute adinei. Acum Ion are 57 de ani. Sora lui — 59. S-au despărţit acum 40 de ani. Erau copii. Păstrau in minte fiecare imaginea de atunci. Chipuri tinere, visătoare. ... S-au reîntîlnit de curînd, de mărţişor, într-o splendidă zi de primăvară timpurie, cu explozii de muguri şi miresme de cireşi. Aceleaşi priviri, aceeaşi căldură, aceleaşi chipuri scăldate în atîtea căutări de patru decenii. Sînt fraţii Ion Gîmbuţan şi Maria Gîmbuţan (Hajdú). El stabilit în Iernut. Ea, într-o localitate apropiată — Chirileu. MIORIŢA URZICA Proces Sunt invitat cu insistenţă să fac act de prezenţă la o scenă mai puţin plăcută, să văd un om care s-a înecat în paharul prea plin şi a comis fapte necontrolate. — Ce face acum? — întreb. — Doarme, doarme dus ... — Nu-1 treziţi. Lăsaţi-1 să mai doarmă. Mă întorc peste o jumătate de oră şi, poate, atunci va fi treaz. ... A trecut mai bine de un ceas. Sînt faţă în faţă cu un om de statură mijlocie, îmbrăcat în salopetă. Are fruntea plecată, chipul trist — pare un adolescent după o faptă gravă. E o tăcere grea, apăsătoare, de plumb, în încăpere sîntem cîteva persoane. Nici una nu deschide discuţia şi totul pare întunecat. Mi se întinde încet, pe colţul mesei, buletinul său de identitate, îmi arunc ochii născut în 1938, august 20. Deci, un om matur, în plenitudinea puterilor fizice. Profit de tăcerea grea şi prelungesc, intenţionat, momentul. Ştiu, cunosc faptele sale, mi-au fost relatate pe larg. Mecanic, răsfoiesc din cînd în cînd buletinul. In sfîrșit, mai mult în șoaptă, întrebi — Căsătorit? Răspunsul întîrzie. în locul cuvîntului, mișcă din cap în semn că da. — Copii? La fel, îmi face semn ... — Cîţi? — Patru ... Patru copii! Vlăstare, desigur încă foarte firave îşi aşteaptă tăticul acasă, întrebarea îl mişcă pe vinovat, îl saltă spre tresărire. Am atins, după cum se vede, punctul cel mai delicat. — Uite, omule, despre ce e vorba: am venit în acest oraş cu alte treburi şi întâmplarea a făcut să fiu invitat aici, să vă întâlnesc. Vă rog foarte mult să-mi dictaţi: ce anume să scriu despre dumneavoastră? ... Aştept în zadar. Omul îşi pleacă privirea şi mai mult. Tăcerea devine dureroasă şi vinovatul se pierde în momentul penibil. Se află într-o situaţie pe care nu a bănuit-o, judecă limpede starea de fapt şi de abia acuma îşi dă seama de consecinţe. Dar, e prea tîrziu. Fapta rămîne faptă. Tace. Tace şi pe faţa-i tristă i se preling lacrimi. Acestea sînt consecinţele paharelor fără fund, a faptelor necontrolate. De dimineaţă s-a învoit cîteva ore pentru a-şi rezolva treburi familiale. Dar, înainte a trecut pe la bufet şi acolo a rămas. La un moment dat, a început să facă scandal în localul public, că, chipurile, domnia sa, ar fi fost jignită. Au intervenit organele de miliţie, în oraş se aflăpărinţii săi, veniţi dintr-o comună apropiată. Tata, de 83 de ani, un om care se bucură de preţuire printre oameni. Mama — 81 ani. Au intervenit şi au reuşit, destul de greu, să-l tempereze. Au plecat de la miliţie împreună. După cîteva sute de metri, însă, fiul s-a simţit din nou lezat în înfierbîntata-i personalitate şi, pur şi simplu, i-a îmbrîncit pe stradă. A fost nevoie de a doua intervenţie a miliţiei. Tata şi mama au plecat plîngînd acasă, au băut toată cupa amară a dezamăgirii. ... Sînt faţă-n faţă cu acest om. Acum e treaz, judecă lucid. Aştept să-mi dicteze. Zadarnic. Organul de miliţie i-a amendat, pe loc, conform decretului în vigoare. E frămîntat. Probabil că îşi face proces de conştiinţă, că regretă. Cum va mai da ochi cu părinţii, cu acei oameni respectaţi de un sat întreg, pe care i-a îmbrîncit în văzul lumii? Cum se va întîlni cu soţia? Ce le va spune copiilor? Cum va merge mîine la lucru, între colegi? ... Răsfoiesc, în continuare, buletinul său de identitate. Ii revăd pentru a nu știu cîta oară numele scris cu tuș. Nu, nu voi dezvălui acest nume! Il păstrez ascuns în filele bloc-notesului. Pentru a nu afla, cîndva, acele patru vlăstare ale lui, care trebuie, neapărat, să se înalţe spre soare, spre fericire... PETRE GIURGIU _ .........* ■ de conştiinţa Oficiul judeţean de turism Mureş (O. N. T.) ORGANIZEAZĂ EXCURSIE LA TRADIŢIONALA MANIFESTARE FOLCLORICA / de la GURGHIU Plecarea: 9 mai 1971, ora 7,00. Sosirea: 9 mai 1971, ora 19,00. Preţul 18 lei; se asigură transportul cu autobuze, înscrierile se fac la Agenţia judeţeană din Tg.-Mureş. Excursii similare organizează şi filialele din Sighişoara, Tîrnăveni şi Reghin. Testul cinstei Acum cîteva zile — ne scrie Husar Vasile — gestionarul magazinului sătesc din Comori, după ce şi-a încărcat ochi căruţa la depozitul din Gurghiu cu toate cele necesare magazinului sătesc, a făcut cale-ntoarsă bucuros nevoie mare. De prea multă bună dispoziţie însă, a uitat să mai privească din cînd în cînd şi la marfa din căruţă şi, la nişte hopuri, a pierdut din ea. Om cinstit, factorul poştal Husar Alexandru, găsind o pereche de bocanci pe drum (154 lei) i-a înmînat gestionarului. Acesta, în loc de mulţumesc, i-a spus factorului că a pierdut două perechi de bocanci. Ne întrebăm: de ce gestionarul neglijent, dacă a știut atît de bine că a pierdut marfă pe drum și ce a pierdut, n-a făcut el cale-ntoarsă pentru a o căuta? ... Un „coleg" al semnatarului acestei scrisori, pe nume Rus I. Ioan, elev la Liceul agricol din Tg.Mureș, a pierdut o pereche de mănuşi din piele, noi-nouţe. Şi, fiindcă umblase prin multe locuri în ziua aceea, nu ştia precis unde le-a lăsat. Totuşi, s-a gîndit să facă drumul invers, doar-doar le va găsi. Spre bucuria lui, la „Librăria nr. 9" vînzătoarea Tonceanu Eugenia i le-a dat de pe raftul unde fuseseră aşezate în aşteptarea păgubaşului. De unde şi zicala: nimic nu se pierde, totul se . . . găseşte cînd ai de-a face cu oameni cinstiţi. Ce-i lipseşte unui ştirb? Avînd o teribilă durere de dinţi care îl chinuie de zile întregi, M. C., pensionar din Tg. Mureş, ne întreabă disperat ce să facă ca să-i treacă. — Păi, e simplu! Luaţi algocalmin, antinevralgice... — Lasă dom’le, crezi că eu nu ştiu? Am luat de toate, începînd de la ulei de ricin şi pînă la penicilină. Am mîncat şi pastă de dinţi, doar, doar... dar, degeaba! — Atunci mergeţi la policlinică! Acolo precis vi se va da un ajutor concret. — Dumneata crezi că eu nu ştiu acest lucru? Am fost şi acolo, respectiv la Policlinica stomatologică nr. 2 de care aparţin, dar medicii m-au privit cu compasiune, spurvindu-mi sâ mai aştept, să mai rabd niţel. — Să aşteptaţi? Ce? Prima eclipsa de lună? — Aş ! Să le vină materialele de care au nevoie pentru a repara danţurile stricate, pentru a face proteze. Că n-au ce le trebuie, şi asta nu de ieri, de alaltăieri... Dar vezi că dinţii mei nu vor să ţină cont de asta. Şi mă dor... Ce să fac? Chiar aşa o fi cu materialul dentar sau, din cauza durerii, „pacientul" nostru o fi exagerat? „Mobilă G-65, calitatea întîi“ La 27 februarie a. c., Bocu Maria din satul Nazna, strada Căminului nr. 212, şi-a cumpărat mobilă nouă. Conform contractului şi facturii nr. 7.848, depozitul din Tg.Mureş i-a eliberat o garnitură de mobilă combinată G-65, calitatea întîi. Acasă, la dezambalare, ea a observat că mobila prezenta o gravă defecţiune: corpul studioului era invers. A doua zi a cerut magazinului, respectiv O.C.L. Produse industriale, să-i schimbe corpul studioului. Din februarie e tot mereu purtată pe drumuri. I s-a spus să facă o cerere. A făcut-o și pe asta. Spre surprinderea ei, în loc să-i schimbe corpul studioului, au venit. .. să-i lustruiască mobila. Sătulă de cereri, de priviri ironice, de remedieri , la O.C.L. Produse industriale, s-a adresat „fabricantului de mobilă", la ILEFOR Tg.Mureș. Tov. László de la C.T.C. i-a eliberat un petic de hîrtie de ambalaj pe care a scris citeva rînduri către tov. Ratli Ludovic din Reghin .. . —• Cu hîrtia asta se face invers corpul studioului? — a întrebat femeia nedumerită. — Dumneata crezi că eu sînt magician? — i-a zis cetecistul. Cu ea te duci la unitatea noastră din Reghin să-ți schimbe corpul studioului. — Și transportul dus-intors pînă la Reghin cine-l suportă? — a îngînat femeia. —D in nici un caz noi ... Aducătoarea scrisorii la redacție ne-a rugat să criticăm la aceasta rubrică atit neseriozitatea „comerciantului" cit şi a „fabricantului" de mobilă. Noi am făcut-o. Sperăm că se vor lua şi măsurile de rigoare. Dar să fie de „calitatea întîi"... nu inverse. „Amnezie cusută cu Zilele trecute, pensionarul Niţescu Dumitru din Tîrnăveni, str. Lăcrimioarei nr. 30, ne-a scris solicitînd primirea la timp a pensiei. „La sfîrşitul lunii, dacă nu plătesc locuinţa şi mîncarea — scrie dînsul — proprietăreasa refuză să mă mai hrănească şi adăpostească, fără bani, nimeni nu-mi dă nimic"... La insistenţele redacţiei Oficiul de asigurări sociale şi pensii a cercetat de urgenţă scrisoarea lacrimogenă a tov. Niţescu. Rezultatul? Intr-adevăr, pensia pe luna martie nu a primit-o la timp, dar nu din cauza „birocraţilor de la pensii care l-au lăsat să moară de foame" ci pentru un „fleac", o ordonanţă de poprire trimisă Oficiului de către Judecătorie, prin care N. D. este obligat să plătească cite 300 de lei lunar pensie alimentară minorei Niţescu Cecilia precum şi o restanţă de 3.300 de lei. Făcîndu-se această operaţiune era normală o relativă întirziere a primirii pensiei. Oare „amnezia" v-a făcut să vă uitaţi obligaţiile, tovarăşe Niţescu, sau aţi crezut că minora N. C. poate trăi fără a mînca? Rubrică realizată de GH. TOCACIU întreprinderea Electro-Centrale Mureş, CU SEDIUL IN COMUNA IERNUT, JUDEŢUL MUREŞ, angajează URMĂTOARELE CATEGORII DE MUNCITORI CALIFICAŢI: — ELECTRICIENI de exploatare, întreţinere şi reparaţii echipament electric; — MECANICI (operatori) cazane şi turbine; — LĂCĂTUŞI de întreţinere şi reparaţii. Condiţiile de studii şi stagiu sunt: să fie absolvenţi de şcoală profesională şi cel puţin 3 ani vechime în specialitate. Menţionăm că salarizarea se stabileşte în conformitate cu prevederile H.C.M. nr. 914/1968. Relaţii suplimentare se pot obţine zilnic de la serviciul personal al întreprinderii, telefon 1-35-28 Tîrgu-Mureș. Cinema JOI, 22 APRILIE TG.-MUREŞ — Arta: Cinci pentru infern. Select: Ceaikovski (ambele serii — la orele 10 — 15 — 18,30). Progresul: Vara de altădată. Tineretului: King Kong evadează şi Frumoasa Varvara. Muncitoresc: Degetul de fier şi Ani înflăcăraţi. Flacăra ! Drama Ciocîrliei. SIGHIŞOARA — Lumina: Mihai Viteazul (ambele serii). LUDUȘ — Flacăra: Ultimul mohican. IERNUT — Lumina: Mayerling. SARMAȘU — Popular: Mumu. REGHIN — Patria: Mihai Viteazul (ambele serii). Victorii: Fablio magicianul. TÎRNĂVENI — Melodia: Ai grijă de Suzi ! SOVATA — Doina: Armando. Calul alb. SINGEORGIU DE PĂDURE — Popular: întoarcerea doctorului Mabuse. FÎNTINELE — Patria: Veniţi mîine! MIERCUREA NIRAJULUI — Nirajul: Canarul şi viscolul. Teatru TEATRUL DE STAT, secţia română, ora 20: Pisica în noaptea Anului nou. INSTITUTUL DE TEATRU, sala Studio, ora 20: Romulus cel Mare. Televiziune 18,00 — Emisiune în limba maghiară; 18.30 — La volan. Emisiune pentru conducătorii auto: 18.50 — Mult e dulce şi frumoasă; 19,20 — 1 001 de seri; 19,30 — Telejurnalul de seară; 20,00 — 50 de ani în 50 de evocări; 20,20 — România în lume. In circuitul economic şi tehnicoştiinţific mondial; 20,50 — Jocul salbelor. Cîntece şi jocuri populare din zona de şes a Banatului; 21,05 — Planeta se grăbeşte. Film documentar de montaj; 21,45 — Emisiune literară; 22,05 — Tele-divertisment. Selecţiuni din musical-urile „Romeo şi Julieta“ de Aurel Giroveanu, „Alcor şi Mona“ de Camelia Dăscălescu şi „Poveste din Cartierul de Vest" de Leonard Bernstein; 22,50 — Telejurnalul de noapte. Radio Tg.-Mureş VINERI, 23 APRILIE în limba română: 6,30—7: Jurnal de dimineaţă. Ştiri. Muzică. Stop ! Atenţie la circulaţie. 16,30—18: Cronica actualităţii. Muzică din opere. Imagini contemporane. Pe undele tinereţii: 50 de ani glorioşi ai partidului. Acţiuni tinereşti la Reghin. Muzică. In limba maghiară: 6—6,30: Emisiune pentru crescătorii de animale. Muzică populară: 18— 19,30: Cronica actualităţii. Agenda industrială. Studioul III. Decameron radio. Muzică. Pronoexpres Rezultatele tragerii din 21 aprilie 1971. Extragerea I: 16, 33, 30, 44 27, 23. Extragerea a ll-a: 1, 24, 43 21, 28.