Steaua Roşie, aprilie 1971 (Anul 22, nr. 76-101)

1971-04-22 / nr. 94

PAGINA­ 2 STEAUA ROȘIE ŞCOALA Pregătirea tehnico-productivă in imperativ al şcolii de cultură generală Iribegrarea imediată a tineretu­lui in activitatea practică de pro­ducţie este un deziderat al şcolii de cultură generală. Ea se înscrie in complexul de măsuri preconi­zate de conducerea de partid şi de stat vizînd dezvoltarea în perspec­tivă a patriei noastre. Introduce­rea, începînd cu acest an, a pregă­tirii tehnico-productive, ca discipli­nă aparte în planul de învăţămînt, se înscrie tocmai într-un asemenea context. Cultură generală — pre­gătire profesională sunt noţiuni ce se subordonează unui singur tot, finalizarea constituind-o absolven­tul, beneficiar al unei pregătiri multilaterale de ansamblu. Realizarea acestui deziderat de­pinde de un complex de factori intre care conducerilor de şcoli şi întreprinderilor revenindu-le un rol deosebit de important. Se poa­te aprecia că într-un mare număr de şcoli se manifestă interes faţă de pregătirea practică a elevilor. La şcolile generale din munici­piul Sighişoara, de pildă, se pune un mare accent pe caracterul prac­­tic-aplicativ al predării la majori­tatea obiectelor de învăţămînt (şco­lile generale nr. 2, 3 şi 4). La a­­ceste şcoli, ca de altfel şi la cea din Albeşti, se manifestă interes faţă de încropirea unor ateliere de tîmplărie, lăcătuşerie, menaj, croi­torie etc., în fiecare şcoală fiind încadraţi profesori maiştri de spe­cialitate. Şi ceea ce merită relevat este şi accentul pe care şcolile men­ţionate îl acordă autodotării în ca­re sens întreţin relaţii cu majori­tatea întreprinderilor din munici­piu. In afara şcolii, practica în pro­ducţie se efectuează la întreprin­derile mari din oraş. La Combina­tul de sticlă şi faianţă, de pildă, la secţia decor, elevele au intrat în normă (decor modelat), activitatea lor fiind apreciată la nivelul între­prinderii. Acelaşi lucru se poate afirma şi despre cei care efectuea­ză practica la întreprinderile „Tîr­­nava* şi „întreprinderea economi­că*. La Tîmnăveni, după cite ne infor­mează profesorul Gheorghe Boez. Liceul nr. 2 beneficiază de un real sprijin din partea Combinatului chimic sau a cooperativelor „Teh­­nolemn* și „Prestarea". In timpul orelor afectate practicii, elevii be­neficiază realmente de un sprijin calificat şi atent din partea maiş­trilor şi muncitorilor calificaţi pe lingă care au fost repartizaţi. Spu­nem acest lucru gîndindu-ne la cei care mai consideră elevii nişte au­xiliare ale unor ateliere de repara­ţii sau destinaţi să îndeplinească activităţi strict gospodăreşti. Este lăudabilă intenţia conducerii Li­ceului nr. 2 de a organiza o expo­ziţie cu vînzare, sumele realizate fiind folosite în scopul autodotării atelierelor şcolii. Din sondajele e­­fectuate se constată că majoritatea maiştrilor îi iniţiază pe tinerii practicanţi în deprinderea princi­palelor etape ale procesului de pro­ducţie. Ba mai mult, se manifestă preocupări şi în direcţia corectitu­dinii efectuării desenelor tehnice sau a unor schiţe ce reprezintă procesele tehnologice. Diferitele e­­tape ale proceselor tehnologice sunt explicate aprofundat, elevii fiind controlaţi şi în privinţa folosirii terminologiei noţiunilor însuşite, contribuind prin aceasta şi la îm­bogăţirea vocabularului activ al e­­levilor. La Şcoala generală din comuna Beica de Jos, aplicarea cunoştinţe­lor teoretice de agricultură se rea­lizează pe lotul şcolar, iar în pe­rioada neprielnică în atelierul de tîmplărie anexă de pe lingă C.A.P. din localitate. Aici elevii au de­prins o serie de aspecte determi­nante pentru procesul de produc­ţie. Cele două şcoli generale de pe raza comunei s-au orientat spre organizarea unor activităţi practi­ce specifice locului, cum sunt exe­cutarea articolelor vestimentare, broderii sau cojocărie. La Şcoala generală din Suplac prin intermediul învăţămîntului biologic se urmăreşte dezvoltarea capacităţii de a raţiona, în care sens cunoştinţele teoretice sunt a­­plicate în orele tehnico-productive, precum şi în cercul de ştiinţe bio­logice. Elevii de aici au largi posi­bilităţi aplicative pe terenul agri­col şi grădina de flori a şcolii. In scopul consolidării cunoştinţelor teoretice şi cultivării dragostei pentru horticultură-legumicultură se procedează la practicarea cultu­rii de ciuperci comestibile. La Liceul din Sîngeorgiu de Pă­dure manifestăm unele rezerve fa­ţă de modalitatea efectuării practi­cii de către elevi. Şi acest lucru nu datorită unor cauze care ţin de competenţa conducerii şcolii, cit mai ales din motive de ordin orga­nizatoric la locul de muncă. Elevii de la această şcoală efectuează practica pe lingă o brigadă a coo­perativei din localitate în care însă unii maiştri nu au un nivel cores­punzător de pregătire, fapt reper­cutat şi asupra nivelului de an­samblu al pregătirii elevilor. Elevii nu sunt îndrumaţi suficient şi e­­fectuează numai anumite etape din şirul procesului de producţie, neavînd astfel o viziune de an­samblu asupra complexităţii lui. Apoi, şi aici s-ar impune cu nece­sitate încadrarea unui maistru cu normă întreagă, care să se ocupe în mod direct cu acest important aspect al pregătirii elevilor. Iată deci, că din cele cîteva as­pecte enunţate rezultă că şcolile de cultură generală manifestă pre­­ocupări faţă de pregătirea practi­că a elevilor, faţă de crearea unor ateliere proprii, urmărind cu simţ de răspundere şi modalităţile pre­gătirii realizate în întreprinderile şi cooperativele din localităţile respective. Sînt garanţii că viitorii absolvenţi ai şcolilor de cultură generală se vor pregăti atît teore­tic cit şi practic, devenind astfel tot mai folositori patriei. GHEORGHE GIURGIU Ce a demonstrat concursul de fizică și chimie al elevilor din școlile generale... Desfășurata în trimestrul al 11-lea al anului școlar , etapa locală a avut ca principal obiectiv verifi­carea stadiului de pregătire al u­­nui număr de aproximativ 4.395 de elevi din clasele VI—X. Dintre aceștia la faza judeţeană s-au calificat un număr de 58 de elevi la fizică şi 51 la chimie. Subiectele lucrărilor scrise au o­­ferit posibilitatea unor aprecieri reale a nivelului de pregătire şi temeinicia cunoştinţelor însuşite de elevi la aceste obiecte de în­văţămînt. La fizică cele mai bune rezulta­te le-au obţinut elevii: Cengher Li­­viu (Şcoala generală Aluniş), Şte­fan Nicolae (Liceul nr. 1 Luduş), Stroia Angela (Şcoala generală nr. 3 Tîrnăveni) etc., iar la chimie Vizi Zsuzsa (Liceul „Unirea" Tîrgu- Mureş), Tămaş Viorica (Şcoala ge­nerală nr. 5 Reghin), Biro Eva (Li­ceul nr. 2 Luduş), Bogdan Viorel (Şcoala generală nr. 3 Tîrnăveni). Organizat pentru prima dată la clasele VI—VIII ale şcolii genera­le, concursul a relevat buna pre­gătire a participanţilor, consecin­ţă a pasiunii şi devotamentului profesorilor pentru activitatea di­dactică. Unele reflecţii se impun totuşi pentru activitatea de viitor în ca­drul activităţii didactice din unele şcoli. Astfel, deşi subiectele lucrărilor scrise nu au depăşit cerinţele unei pregătiri implicate de nivelul aces­tor clase (a VII-a şi a VIII-a), cu toate acestea unii elevi (apreciaţi în şcolile respective ca bine pre­gătiţi) n-au reuşit să obţină decit 1­5 puncte din 20 posibile. Este o dovadă că în aceste şcoli pre­ocuparea pentru stimularea şi pre­gătirea deosebită a elevilor cu ap­titudini şi înclinaţii lasă încă de dorit. Apoi, unii profesori, îndeo­sebi din Tîrgu-Mureş , nu au fă­cut nici măcar efortul minim de a-şi însoţi propriii elevi la acest eveniment ce consemna, de altfel, rezultatele muncii lor. prof. ALEXANDRU LENARD inspector şcolar Cooperativa LEMN-METAL Reghin Str. Călăraşilor nr. 34 telefon: 273-274 EXECUTĂ PE BAZĂ DE COMANDĂ prin unităţile proprii: — SECŢIA DE TÎMPLĂRIE, str. Cernuţeni nr. 254: — mobilă la comandă de orice tip, — binale, — tapiţerie, — reparaţii. — SECŢIA MECANICĂ, str. Călăraşilor nr. 34, — vopsiri de autoturisme şi motociclete, — reparaţii de autoturisme şi motociclete, — confecţionări de garduri şi porţi metalice, — cazane pentru încălzire centrală, — lucrări de artizanat din fier forjat. — SECŢIA BIJUTERII, Piaţa Lenin nr. 6: Personal de înaltă calificare execută din materialul clientului obiecte de artă şi podoabe, bijuterii şi re­­paraţii. Adresaţi-vă cu încredere la unităţile prestatoare ale cooperativei din oraşul Reghin e însemnări Nu-şi reamintesc exact cum s-au despărţit. Ştiu doar că Ma­ria avea 5 ani iar Ion abia îm­plinise trei. Atunci au rămas orfani de ambii părinţi. Apoi s-au despărţit... Două familii din aceeaşi lo­calitate i-au luat pentru a-i creşte. Aşa au trecut mai mult de zece ani. Se căutau, se ve­deau. —Cînd aveam 16 ani — îşi aminteşte Ion — sora mea, a plecat. Şi de atunci n-am mai­­ văzut-o pînă azi. In 1937 Ion a plecat în arma­tă. S-a întors acasă în 1945, după încheierea războiului. S-a întors în sat. Ca să nu, soră nu. A întrebat pe mai mulţi săteni de Maria. A făcut apel peste tot, la diferite autorităţi. Nici o ves­te. Pe de altă parte, Maria îşi căuta fratele: „trebuie să-l gă­sesc, trebuie să-l găsesc într-o bună zi". S-a căsătorit în apropiere de Iernut, la Chirileu. Şi-a înteme­iat un cămin. Are cinci copii. Fratele, şi el cinci copii. Dar nu ştiau unul de altul. Nu se vă­zuseră de o viaţă. Se căutau mereu. Timpul a dăltuit pe fe­ţele lor cute adinei. Acum Ion are 57 de ani. Sora lui — 59. S-au despărţit acum 40 de ani. Erau copii. Păstrau in minte fie­care imaginea de atunci. Chi­puri tinere, visătoare. ... S-au reîntîlnit de curînd, de mărţişor, într-o splendidă zi de primăvară timpurie, cu ex­plozii de muguri şi miresme de cireşi. Aceleaşi priviri, aceeaşi căldură, aceleaşi chipuri scăl­date în atîtea căutări de patru decenii. Sînt fraţii Ion Gîmbu­­ţan şi Maria Gîmbuţan (Hajdú). El stabilit în Iernut. Ea, într-o localitate apropiată — Chiri­leu. MIORIŢA URZICA Proces Sunt invitat cu insistenţă să fac act de prezenţă la o scenă mai puţin plăcută, să văd un om ca­re s-a înecat în paharul prea plin şi a comis fapte necontro­late. — Ce face acum? — întreb. — Doarme, doarme dus ... — Nu-1 treziţi. Lăsaţi-1 să mai doarmă. Mă întorc peste o jumă­tate de oră şi, poate, atunci va fi treaz. ... A trecut mai bine de un ceas. Sînt faţă în faţă cu un om de statură mijlocie, îmbrăcat în salopetă. Are fruntea plecată, chipul trist — pare un adoles­cent după o faptă gravă. E o tă­cere grea, apăsătoare, de plumb, în încăpere sîntem cîteva per­soane. Nici una nu deschide dis­cuţia şi totul pare întunecat. Mi se întinde încet, pe colţul mesei, buletinul său de identitate, îmi arunc ochii­­ născut în 1938, au­gust 20. Deci, un om matur, în plenitudinea puterilor fizice. Pro­fit de tăcerea grea şi prelungesc, intenţionat, momentul. Ştiu, cu­nosc faptele sale, mi-au fost re­latate pe larg. Mecanic, răsfo­iesc din cînd în cînd buletinul. In sfîrșit, mai mult în șoaptă, în­trebi — Căsătorit? Răspunsul întîrzie. în locul cu­­vîntului, mișcă din cap în semn că da. — Copii? La fel, îmi face semn ... — Cîţi? — Patru ... Patru copii! Vlăstare, desigur încă foarte firave îşi aşteaptă tă­­ticul acasă, întrebarea îl mişcă pe vinovat, îl saltă spre tresă­rire. Am atins, după cum se ve­de, punctul cel mai delicat. — Uite, omule, despre ce e vorba: am venit în acest oraş cu alte treburi şi întâmplarea a fă­cut să fiu invitat aici, să vă în­tâlnesc. Vă rog foarte mult să-mi dictaţi: ce anume să scriu despre dumneavoastră? ... Aştept în zadar. Omul îşi pleacă privirea şi mai mult. Tă­cerea devine dureroasă şi vino­vatul se pierde în momentul pe­nibil. Se află într-o situaţie pe care nu a bănuit-o, judecă limpe­de starea de fapt şi de abia acuma îşi dă seama de consecinţe. Dar, e prea tîrziu. Fapta rămîne fap­tă. Tace. Tace şi pe faţa-i tristă i se preling lacrimi. Acestea sînt consecinţele paha­relor fără fund, a faptelor necon­trolate. De dimineaţă s-a învoit cîteva ore pentru a-şi rezolva treburi familiale. Dar, înainte a trecut pe la bufet şi acolo a ră­mas. La un moment dat, a înce­put să facă scandal în localul public, că, chipurile, domnia sa, ar fi fost jignită. Au intervenit organele de miliţie, în oraş se află­­părinţii săi, veniţi dintr-o comună apropiată. Tata, de 83 de ani, un om care se bucură de preţuire printre oameni. Mama — 81 ani. Au intervenit şi au reuşit, destul de greu, să-l tem­pereze. Au plecat de la miliţie împreună. După cîteva sute de metri, însă, fiul s-a simţit din nou lezat în înfierbîntata-i per­sonalitate şi, pur şi simplu, i-a îmbrîncit pe stradă. A fost ne­voie de a doua intervenţie a mi­liţiei. Tata şi mama au plecat plîngînd acasă, au băut toată cupa amară a dezamăgirii. ... Sînt faţă-n faţă cu acest om. Acum e treaz, judecă lucid. Aştept să-mi dicteze. Zadarnic. Organul de miliţie i-a amendat, pe loc, conform decretului în vi­goare. E frămîntat. Probabil că îşi face proces de conştiinţă, că regretă. Cum va mai da ochi cu părinţii, cu acei oameni respec­taţi de un sat întreg, pe care i-a îmbrîncit în văzul lumii? Cum se va întîlni cu soţia? Ce le va spune copiilor? Cum va merge mîine la lucru, între colegi? ... Răsfoiesc, în continuare, buletinul său de identitate. Ii revăd pentru a nu știu cîta oară numele scris cu tuș. Nu, nu voi dezvălui acest nu­me! Il păstrez ascuns în filele bloc-notesului. Pentru a nu afla, cîndva, acele patru vlăstare ale lui, care trebuie, neapărat, să se înalţe spre soare, spre fericire... PETRE GIURGIU _ .........* ■ de conştiinţa Oficiul judeţean de turism Mureş (O. N. T.) ORGANIZEAZĂ EXCURSIE LA TRADIŢIONALA MANIFESTARE FOL­CLORICA /­ de la GURGHIU Plecarea: 9 mai 1971, ora 7,00. Sosirea: 9 mai 1971, ora 19,00. Preţul 18 lei; se asigură transportul cu autobuze, înscrierile se fac la Agenţia judeţeană din Tg.-Mureş. Excursii si­milare organizează şi filialele din Sighişoara, Tîrnăveni şi Reghin. Testul cinstei Acum cîteva zile — ne scrie Hu­sar Vasile — gestionarul magazinu­lui sătesc din Comori, după ce şi-a încărcat ochi căruţa la depozitul din Gurghiu cu toate cele necesa­re magazinului sătesc, a făcut cale-ntoarsă bucuros nevoie­ mare. De prea multă bună dispoziţie în­să, a uitat să mai privească din cînd în cînd şi la marfa din că­ruţă şi, la nişte hopuri, a pierdut din ea. Om cinstit, factorul poştal Husar Alexandru, găsind o pere­che de bocanci pe drum (154 lei) i-a înmînat gestionarului. Acesta, în loc de mulţumesc, i-a spus fac­torului că a pierdut două perechi de bocanci. Ne întrebăm: de ce gestionarul neglijent, dacă a știut atît de bine că a pierdut marfă pe drum și ce a pierdut, n-a făcut el cale-ntoarsă pentru a o căuta? ... Un „coleg" al semnatarului acestei scrisori, pe nume Rus I. Ioan, elev la Liceul agricol din Tg.­­Mureș, a pierdut o pereche de mă­nuşi din piele, noi-nouţe. Şi, fiind­că umblase prin multe locuri în ziua aceea, nu ştia precis unde le-a lăsat. Totuşi, s-a gîndit să fa­că drumul invers, doar-doar le va găsi. Spre bucuria lui, la „Libră­ria nr. 9" vînzătoarea Tonceanu Eugenia i le-a dat de pe raftul un­de fuseseră aşezate în aşteptarea păgubaşului. De unde şi zicala: nimic nu se pierde, totul se . . . gă­seşte cînd ai de-a face cu oa­meni cinstiţi. Ce-i lipseşte unui ştirb? Avînd o teribilă durere de dinţi care îl chinuie de zile întregi, M. C., pensionar din Tg. Mureş, ne întreabă disperat ce să facă ca să-i treacă. — Păi, e simplu! Luaţi algocal­­min, antinevralgice... — Lasă dom’le, crezi că eu nu ştiu? Am luat de toate, începînd de la ulei de ricin şi pînă la peni­cilină. Am mîncat şi pastă de dinţi, doar, doar... dar, degeaba! — Atunci mergeţi la policlinică! Acolo precis vi se va da un ajutor concret. — Dumneata crezi că eu nu ştiu acest lucru? Am fost şi acolo, res­pectiv la Policlinica stomatologică nr. 2 de care aparţin, dar medicii m-au privit cu compasiune, spu­rvindu-mi sâ mai aştept, să mai rabd niţel. — Să aşteptaţi? Ce? Prima eclip­­sa de lună? — Aş ! Să le vină materialele de care au nevoie pentru a repara danţurile stricate, pentru a face proteze. Că n-au ce le trebuie, şi asta nu de ieri, de alaltăieri... Dar vezi că dinţii mei nu vor să ţină cont de asta. Şi mă dor... Ce să fac? Chiar aşa o fi cu materialul den­tar sau, din cauza durerii, „pacien­tul" nostru o fi exagerat? „Mobilă G-65, calitatea întîi“ La 27 februarie a. c., Bocu Ma­ria din satul Nazna, strada Cămi­nului nr. 212, şi-a cumpărat mobilă nouă. Conform contractului şi fac­turii nr. 7.848, depozitul din Tg.­­Mureş i-a eliberat o garnitură de mobilă combinată G-65, calitatea întîi. Acasă, la dezambalare, ea a observat că mobila prezenta o gravă defecţiune: corpul studiou­lui era invers. A doua zi a cerut magazinului, respectiv O.C.L. Pro­duse industriale, să-i schimbe cor­pul studioului. Din februarie e tot mereu pur­tată pe drumuri. I s-a spus să fa­că o cerere. A făcut-o și pe asta. Spre surprinderea ei, în loc să-i schimbe corpul studioului, au ve­nit. .. să-i lustruiască mobila. Să­tulă de cereri, de priviri ironice, de remedieri , la O.C.L. Produse industriale, s-a adresat „fabrican­tului de mobilă", la ILEFOR Tg.­­Mureș. Tov. László de la C.T.C. i-a eliberat un petic de hîrtie de am­balaj pe care a scris citeva rîn­­duri către tov. Ratli Ludovic din Reghin .. . —• Cu hîrtia asta se face invers corpul studioului? — a întrebat femeia nedumerită. — Dumneata crezi că eu sînt magician? — i-a zis cetecistul. Cu ea te duci la unitatea noastră din Reghin să-ți schimbe corpul stu­dioului. — Și transportul dus-intors pînă la Reghin cine-l suportă? — a în­­gînat femeia. —D in nici un caz noi ... Aducătoarea scrisorii la redac­ție ne-a rugat să criticăm la a­ceasta rubrică atit neseriozitatea „comerciantului" cit şi a „fabrican­­tului" de mobilă. Noi am făcut-o. Sperăm că se vor lua şi măsurile de rigoare. Dar să fie de „calitatea întîi"... nu inverse. „Amnezie cusută cu Zilele trecute, pensionarul Ni­­ţescu Dumitru din Tîrnăveni, str. Lăcrimioarei nr. 30, ne-a scris so­­licitînd primirea la timp a pen­siei. „La sfîrşitul lunii, dacă nu plătesc locuinţa şi mîncarea — scrie dînsul — proprietăreasa re­fuză să mă mai hrănească şi adă­postească, fără bani, nimeni nu-mi dă nimic"... La insistenţele re­dacţiei Oficiul de asigurări sociale şi pensii a cercetat de urgenţă scrisoarea lacrimogenă a tov. Ni­­ţescu. Rezultatul? Intr-adevăr, pen­sia pe luna martie nu a primit-o la timp, dar nu din cauza „birocraţi­lor de la pensii care l-au lăsat să moară de foame" ci pentru un „fleac", o ordonanţă de poprire trimisă Oficiului de către Judecă­torie, prin care N. D. este obligat să plătească cite 300 de lei lunar pensie alimentară minorei Niţescu Cecilia precum şi o restanţă de 3.300 de lei. Făcîndu-se această operaţiune era normală o relativă întirziere a primirii pensiei. Oare „amnezia" v-a făcut să vă uitaţi obligaţiile, tovarăşe Niţescu, sau aţi crezut că minora N. C. poate trăi fără a mînca? Rubrică realizată de GH. TOCACIU întreprinderea Electro-Centrale Mureş, CU SEDIUL IN COMUNA IERNUT, JUDEŢUL MUREŞ, angajează URMĂTOARELE CATEGORII DE MUNCITORI CALIFICAŢI: — ELECTRICIENI de exploatare, întreţinere şi reparaţii echipa­ment electric; — MECANICI (operatori) cazane şi turbine; — LĂCĂTUŞI de întreţinere şi reparaţii. Condiţiile de studii şi stagiu sunt: să fie absolvenţi de şcoală profesională şi cel puţin 3 ani vechime în specialitate. Menţionăm că salarizarea se stabileşte în conformitate cu prevederile H.C.M. nr. 914/1968. Relaţii suplimentare se pot obţine zilnic de la serviciul per­sonal al întreprinderii, telefon 1-35-28 Tîrgu-Mureș. Cinema JOI, 22 APRILIE TG.-MUREŞ — Arta: Cinci pentru infern. Select: Ceaikovski (ambele serii — la orele 10 — 15 — 18,30). Progresul: Vara de altădată. Tineretului: King Kong evadează şi Frumoasa Varvara. Muncitoresc: Degetul de fier şi Ani înflăcăraţi. Flacăra ! Drama Ciocîrliei. SIGHIŞOARA — Lu­mina: Mihai Viteazul (ambele serii). LUDUȘ — Flacăra: Ulti­mul mohican. IERNUT — Lumi­na: Mayerling. SARMAȘU — Popular: Mumu. REGHIN — Pat­­ria: Mihai Viteazul (ambele se­rii). Victorii: Fablio magicianul. TÎRNĂVENI — Melodia: Ai gri­jă de Suzi ! SOVATA — Doina: Armando. Calul alb. SINGEOR­­GIU DE PĂDURE — Popular: întoarcerea doctorului Mabuse. FÎNTINELE­ — Patria: Veniţi mîine! MIERCUREA NIRAJU­­LUI — Nirajul: Canarul şi vis­colul. Teatru TEATRUL DE STAT, secţia română, ora 20: Pisica în noap­tea Anului nou. INSTITUTUL DE TEATRU, sala Studio, ora 20: Romulus cel Mare. Televiziune 18,00 — Emisiune în limba maghiară; 18.30 — La volan. Emi­siune pentru conducătorii auto: 18.50 — Mult e dulce şi frumoa­să; 19,20 — 1 001 de seri; 19,30 — Telejurnalul de seară; 20,00 — 50 de ani în 50 de evocări; 20,20 — România în lume. In circuitul economic şi tehnico­­ştiinţific mondial; 20,50 — Jocul salbelor. Cîntece şi jocuri popu­lare din zona de şes a Banatu­lui; 21,05 — Planeta se grăbeşte. Film documentar de montaj; 21,45 — Emisiune literară; 22,05 — Tele-divertisment. Selecţiuni din musical-urile „Romeo şi Ju­­lieta“ de Aurel Giroveanu, „Al­­cor şi Mona“ de Camelia Dăscă­­lescu şi „Poveste din Cartierul de Vest" de Leonard Bernstein; 22,50 — Telejurnalul de noapte. Radio Tg.-Mureş VINERI, 23 APRILIE în limba română: 6,30—7: Jur­nal de dimineaţă. Ştiri. Muzică. Stop ! Atenţie la circulaţie. 16,30—18: Cronica actualităţii. Muzică din opere. Imagini con­temporane. Pe undele tinereţii: 50 de ani glorioşi ai partidului. Acţiuni tinereşti la Reghin. Mu­zică. In limba maghiară: 6—6,30: E­­misiune pentru crescătorii de a­­nimale. Muzică populară: 18— 19,30: Cronica actualităţii. Agen­da industrială. Studioul III. De­cameron radio. Muzică. Pronoexpres Rezultatele tragerii din 21 a­­prilie 1971. Extragerea I: 16, 33, 30, 44 27, 23. Extragerea a ll-a: 1, 24, 43 21, 28.

Next