Steaua Roşie, aprilie 1971 (Anul 22, nr. 76-101)

1971-04-22 / nr. 94

Anul XXIII. Nr. 94 (4.067) JOI, 22 aprilie 1071 4 pagini, 30 de bani tociiinE sesmii siimriFIGE CORICHIE SEDICEDIEIIIIIII In atmosfera de puternică însu­fleţire creatoare cu care oamenii muncii din patria noastră întîmpină glorioasa aniversare a Partidului Comunist Român este pe deplin firesc ca drumul parcurs de comu­nişti, de întregul nostru popor in răstimp de o jumătate de secol să fie un moment de evocare a eve­nimentelor şi transformărilor ce au avut loc în viaţa politică, economi­că şi social-culturală a ţârii. Eveniment cu adinei semnificaţii în viaţa întregului popor, apropia­ta aniversare a semicentenarului partidului a prilejuit şi prilejuieşte şi pentru organele şi organizaţiile de partid din judeţul nostru, pen­tru organizaţiile de masă şi ob­şteşti, pentru oamenii de ştiinţă şi cultură un prilej de rodnică evoca­re a unor evenimente din trecutul de luptă al clasei muncitoare de pe meleagurile judeţului nostru, a realizărilor obţinute în anii con­strucţiei socialiste de către part­e­nii muncii — români, maghiari, germani, — în domeniile economic, ştiinţifc şi social-cultural. Sesiunea ştiinţifică, organizată de către Comitetul judeţean de partid şi Comitetul municipal de partid Tirgu-Mureş, care şi-a înce­put lucrările ieri (şi le continuă şi astăzi), este una dintre manifestă­rile cu o largă semnificaţie politică şi cultural-educativă, organizată în cinstea semicentenarului partidu­lui. La sesiunea ştiinţifică au parti­cipat activul de partid, conducă­tori de întreprinderi şi instituţii, oameni­­de­ ştiinţă şi cultură, cerce­tători ştiinţifici, cadre didactice. In şedinţa plenară de ieri, tova­răşul Nicolae Vereş, prim-secretar al Comitetului judeţean de partid a prezentat comunicarea: „Impor­tanţa istorică a creării Partidului Comunist Român, constituirea pri­melor organizaţii ale partidului in judeţul Mureş", în care a evocat principalele momente din istoria mişcării muncitoreşti din ţara noastră, valul luptelor din perioa­da şi după primul război mondial, care au culminat cu greva gene­rală din anul 1920. Sub conduce­rea organizaţiilor locale de partid, muncitorimea din Tirgu-Mureş şi Valea Mureşului s-a integrat în to­talitatea ei în marea bătălie din octombrie 1920. După greva gene­rală, mişcarea muncitorească a in­trat într-un nou proces de clarifi­care ideologică, politică şi organi­zatorică, proces care a condus la transformarea partidului socialist în partid comunist, împreună cu întreg proletariatul din România, muncitorimea din judeţul Mureş, prin organizaţiile sale şi-a adus contribuţia la crearea şi întărirea Partidului Comunist. La Reghin şi Lunca Bradului, la Sighişoara şi Tîrnoveni, în alte centre muncito­reşti, din judeţ, muncitorii revolu­ţionari purtînd cu cinste titlul de comunist au participat activ la marile bătălii de clasă care au a­­vut loc după înfiinţarea partidului, însufleţit de dragostea fierbinte faţă de popor şi de devotamentul faţă de clasa muncitoare — a spus între altele tovarăşul Nicolae Ve­reş. Partidul Comunist Român, prin întreaga sa istorie de o jumă­tate de secol, şi-a închinat toate forţele luptei pentru triumful so­cialismului. Sub conducerea Par­tidului Comunist Român, poporul român a înlăturat vechile rînduieli burghezo-moşiereşti, a instaurat regimul democrat-popular şi după cucerirea întregii puteri politice a trecut la înfăptuirea măreţelor sar­cini ale construcţiei socialiste. Marile izbînzi dobîndite în fău­rirea noii orînduiri sociale sînt ro­dul muncii poporului nostru, rezul­tatul înfăptuirii consecvente a po­liticii partidului, a cărei justeţe îşi are izvorul în cunoaşterea profun­dă a realităţilor concrete din ţara noastră, în aplicarea creatoare a principiilor marxism-leninismului la particularităţile istorice şi naţio­nale ale României, în întîmpin­a­rea aniversării semi­centenarului P.C.R., poporul nos­tru participă cu elan la îndeplini­rea măreţelor obiective stabilite de Congresul al X-lea al partidului, care a trasat programul mobiliza­tor al unei intense dezvoltări a ţă­rii în perioada următoare, al ridi­cării pe trepte superioare a între­gii activităţi de construcţie socia­listă în patria noastră. „Conducerea ştiinţifică a între­prinderilor industriale" — a fost cea de-a doua comunicare, pre­zentată în cadrul şedinţei plenare de ieri de către tovarăşul Ernest Szotyori, secretar al Comitetului judeţean de partid. Printre altele, vorbitorul a arătat ca, o trăsătură definitorie a politicii economice a partidului nostru este concentrarea principalelor eforturi pentru ridica­rea nivelului calitativ al întregii activităţi economice. In această direcţie, ţinînd cont de noua etapă de dezvoltare a societăţii, partidul nostru a luat o serie de măsuri menite să ducă la perfecţionarea formelor şi metodelor de organiza­re şi conducere pe toate treptele economiei. Progresul şi realizările oricărei unităţi economice depind de cunoaşterea şi aplicarea de că­tre cadrele de conducere a princi­piilor şi metodelor ştiinţifice. Coor­donarea, ca atribut al conducăto­rilor, înseamnă asigurarea unei u­­nitaţi în iniţiativa, activitatea şi devotamentul oamenilor. Exercita­rea acestui atribut se realizează in principal prin munca în colectiv, controlul fiind, de asemenea, un alt atribut al conducerii ştiinţifice a întreprinderilor. Un control bun, eficient se face prin stabilirea unui sistem informaţional adecvat. Trecind in revistă alţi factori ca­re condiţionează eficienţa condu­cerii ştiinţifice a întreprinderii, vorbitorul s-a referit in continuare la importanţa pe care au avut-o şi o au şi de acum încolo, în acest domeniu, Conferinţa Naţională a partidului din 1967, hotârîrile Con­gresului al X-lea, alte documente de partid şi de stat care au fost elaborate ulterior. Crearea comite­telor de direcţie şi a consiliilor de administraţie reprezintă o treaptă nouă in perfecţionarea formelor de conducere, asigură condiţii pentru participarea directă şi organizată a clasei muncitoare la dezvoltarea şi soluţionarea problemelor econo­mice din întreprinderi, în comunicarea sa — „Perfec­­ţionarea conducerii de către par­tid a societăţii in etapa actuală" — tovarăşul Vasile Rus, prim-se­­cretar al Comitetului municipal de partid Tirgu-Mureş, s-a referit la preocuparea permanentă a parti­dului nostru pentru perfecţionarea activităţii organelor de stat şi în conducerea economiei, dezvol­tarea democraţiei socialiste prin atragerea tot mai largă a oame­nilor muncii în conducerea şi con­trolul activităţii în toate domeniile, îmbunătăţirea organizării adminis­­trativ-teritoriale a ţării, perfecţio­narea sistemului de învâţâmînt, a sistemului de planificare şi a ce­lui informaţional etc. facilitează o tot mai puternică infuzie a ştiinţei conducerii şi organizării în toate domeniile de activitate, la toate nivelele. Amploarea, profunzimea, ritmul perfecţionării, a relevat in conti­nuare vorbitorul — au fost şi sunt condiţionate de creşterea rolului partidului ca forţă conducătoare a societăţii noastre. In etapa ac­tuală, principalul conţinut al mun­cii politice şi organizatorice a par­tidului constă în grija continuă pentru bunul mers al activităţii e­­conomice, fundamentul întregii noastre dezvoltări sociale, a propă­şirii materiale şi spirituale a na­ţiunii, în aşezarea muncii de par­tid pe baze ştiinţifice, la creşterea eficienţei ei practice au contribuit îmbunătăţirea structurii organiza­(Continuare în pag. a 3-a) TOVARĂŞUL NICOLAE VEREŞ ÎŞI PREZINTĂ COMUNICAREA PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNITI-VA­­­TESUS RUSIE I ■■ I III I I III ,1 STM.......... ,—---------------------------—— ---------------------------------­ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN MUREŞ AL P.C.R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN TELEGRAMA Comitetului Central al Partidului Comunist Român Tovarasului Nicolae Ceauşescu 9­9 BUCUREŞTI Intîmpinînd gloriosul semicentenar al Partidului Comunist Ro­mân, activul de partid, cadre didactice şi de conducere ale institu­ţiilor ştiinţifice, culturale şi economice din judeţul Mureş, întrunite în sesiunea ştiinţifică consacrată măreţului eveniment, vă adresăm un fierbinte salut, asigurîndu-vă de devotament neţărmurit, de înal­ta consideraţiune pornită din inimile noastre ale tuturora. Istoria partidului nostru, partid al răspunderii istorice, al ata­­şamentului nemărginit faţă de clasa muncitoare, faţă de întreaga naţiune, dovedeşte cu puterea convingătoare a faptelor, că detaşa­mentul de avangardă comunist a călăuzit destinele ţării, asigurînd victoria definitivă a socialismului în România. Sub înţeleaptă conducere a partidului, a Comitetului Central, a dumneavoastră personal, mult stimate şi iubite tovarăşe Nicolae Ceauşescu, poporul nostru este angajat cu toate forţele în opera de edificare a societăţii socialiste multilateral dezvoltate. Animaţi de un înflăcărat patriotism, alături de întreaga populaţie a ţării, oame­nii muncii din judeţul Mureş — români, maghiari, germani — par­ticipă cu entuziasm, la măreaţa epopee de făurire a edificiului so­cialist, obţinind remarcabile succese în realizarea cincinalului 1966— 1970, precum şi în primele luni ale anului în curs. Sesiunea noastră, organizată sub egida Comitetului judeţean de partid Mureş şi a Comitetului municipal de partid Tirgu-Mureş, omagiază aniversarea semicentenarului partidului pr­in evocarea dru­mului, plin de măreţe înfăptuiri, parcurs de poporul nostru, de ma­sele muncitoare din judeţ, sub conducerea clarvăzătoare a partidu­lui, încercind să aducem o contribuţie, fie şi modestă, la analiza proceselor istorice care au avut loc pe aceste meleaguri legate de lupta pentru progresul ţării, sesiunea noastră abordează atît mo­mente din istoria partidului cît şi din creaţia economică şi social­­culturală. în deplin acord cu spiritul şi litera comunicărilor prezentate, expresii ale gîndurilor noastre, asigurăm Comitetul Central al Par­tidului Comunist Român, pe dumneavoastră personal, că vom munci şi de acum înainte fără preget pentru transpunerea în viaţă a poli­ticii înţelepte­ a partidului, cu profundă finalitate umanistă, pentru ridicarea patriei pe noi trepte ale civilizaţiei socialiste, spre binele întregului popor. Expoziţie de fotomontaje, afişe şi broşuri Cu ocazia sesiunii ştiinţifice consacrată sărbătoririi semicen­tenarului partidului, care îşi desfăşoară lucrările la Cabine­tul judeţean de partid, într-una din sălile acestei instituţii s-a deschis o expoziţie de fotomon­taje, afişe şi broşuri editate în limbile română, maghiară şi germană. Fotomontajele, afişele şi bro­şurile, bogat ilustrate cu grafi­ce şi fotografii, în culori diver­se şi atrăgătoare, înfăţişează aspecte esenţiale ale profunde­lor transformări economice şi social-culturale petrecute în a­­nii construcţiei socialiste pe me­leagurile judeţului nostru. Expoziţia este oglindă fidelă a politicii ştiinţifice şi consec­vente a partidului de industria­lizare socialistă, de dezvoltare armonioasă a tuturor ramurilor: industrie, agricultură, transpor­turi şi telecomunicaţii, ştiinţă, învăţămînt şi cultură etc. O se­rie de materiale expuse oglin­desc activitatea politico-ideolo­­gicâ şi cultural-ştiinţificâ pe ca­re organele şi organizaţiile de partid, organizaţiile de masă şi obşteşti, instituţii de ştiinţă şi cultură au desfăşurat-o şi o des­făşoară în continuare în cinstea măreţei sărbători — semicente­narul partidului. La C.P.L. Reghin Consfătuirea pe ţară a producătorilor şi beneficiarilor de PAI. Ieri, in sala festivă a Com­plexului din Reghin au inceput lucrările consfătuirii pe ţară a producătorilor şi beneficiarilor de plăci aglomerate din lemn (P.A.L.). Participă reprezentanţi din toate fabricile similare de pe cuprinsul ţării, ai celor ca­re se află în faza de construc­ţie, ai combinatelor de prelu­crare a lemnului care au în pla­nul de perspectivă punerea în funcţiune a unor asemenea o­­biective precum şi beneficiari. Totodată iau parte delegaţi din întreprinderea de comerţ ex­terior ..Export lemn”. Inspecto­ratul general de stat pentru controlul calităţii produselor, reprezentanţi ai Direcţiei gene­rale de producţie din Ministerul Industriei Lemnului, ai Institu­tului de cercetare şi proiectare. Consfătuirea dezbate pe larg realizarea planului de producţie pe anul 1970 şi rezultatele ob­ţinute in primul trimestru al a­­cestui an, onorarea tuturor con­tractelor la intern şi export, ni­velul calitativ al producţiei, e­­ficienţa activităţii economice a fabricilor de P.A.L. Se prezintă referate analitice care oglin­desc pe larg nivelul producţiei de plăci din particule aglomera­te în ţara noastră şi cel atins pe plan mondial. Sunt instructi­ve comparaţiile concrete care se fac între calităţile şi sortimen­­taţia solicitatului produs, obţi­nut în diferite fabrici cu ace­laşi profil din ţara noastră. In acelaşi timp este reliefată com­petitivitatea plăcilor în confrun­tarea pe piaţa externă, prestigi­ul de care se bucură produsul românesc pe plan mondial. Atît referatele prezentate cît şi cuvîntul participanţilor scot în evidenţă creşterea rapidă a producţiei de P.A.L., perspecti­vele mari ale folosirii sale, ne­cesitatea îmbunătăţirii neîntre­rupte a calităţii. Participanţii evidenţiază tot­odată neajunsurile care afectea­ză atît calitatea cît şi nivelul productivităţii muncii, făcînd propuneri de eliminare a lor. Lucrările consfătuirii se în­cheie astăzi.­­ C.A.P. Şăulia, Gorneşti, Sînpaul, Dedrad au terminat însămînţa­­rea porumbului Zilele, care continuă să se menţină frumoase, permit me­canizatorilor şi ţăranilor coope­ratori din judeţul nostru să in­tensifice insâmînţarea porum­bului pentru boabe. Astfel, po­rumbul in C.A.P. a fost însămîn­­ţat în proporţie de peste 50 la sută. Muncindu-se în ritm sporit, în multe cooperative agricole, prin­tre care: ŞĂULIA, GORNEŞTI, SINPAUL, DEDRAD, semănatul porumbului a fost încheiat, iar în multe altele este pe termi­nate. La cooperativa agricolă din ŞAULIA, preşedinte GHEOR­­GHE DUMA, însămînţarea po­rumbului pe cele 360 ha s-a e­­fectuat în 6 zile lucrătoare. Zil­nic s-a lucrat în medie cu cite 5­6 semănători. Dintre meca­nizatori s-au evidenţiat Vasile Duma, Ioan Moldovan şi alţii. La fel, şi la SÎNPAUL, însă­­minţarea porumbului s-a făcut pe o suprafaţă de 300 ha, din care pe 240 ha au fost aplicate şi îngrăşăminte chimice. Intens s-a lucrat la C A.P. DEDRAD — preşedinte ILIE HĂRŞAN. Cînd citiţi aceste rînduri, aici s-a în­cheiat semănatul porumbului pe 380 ha. în toată perioada semănatului, la Dedrad s-a lu­crat cu 5 semănători mînuite cu pricepere de mecanizatorii loan Gheorghiţă, Kraus Ioan, Aurel Grama şi alţii. VAJDA GÉZA, inginerul-şef al C.A.P. Band ne-a declarat: însămintind porumbul concomi­tent cu aplicarea îngrăşămin­telor chimice vom obţine importante sporuri de producţie Situată în zona de cîmpie a ju­deţului nostru, cooperativa agrico­lă de producţie din Band cultivă griul, sfecla de zahăr şi porumbul pe sute de ha. Fiecărei culturi, în­că de la însâmînţare îi acordăm o deosebită atenţie. Să luăm spre exemplu porumbul, cereală ce se insămînţează în aceste zile. întrea­ga suprafaţă de 338 ha a fost bi­ne pregătită. Nimic nu se însămîn­­ţeazâ fără ca în prealabil terenul să nu fi fost fertilizat, fie cu îngră­şăminte naturale, fie cu chimice. Fiindcă îngrăşămintele naturale nu le avem în cantităţi suficiente, op­tăm pentru folosirea cu eficienţă sporită a îngrăşămintelor chimice. Acestea, concomitent cu însâ­­minţarea porumbului, se încorpo­rează în sol, pe rînd, în medie cite 200 kg superfosfat la ha. Unitatea noastră optează pentru încorpora­rea superfosfatului pe rînd pentru că are o eficienţă mai mare. Din literatura de specialitate reiese că, prin faptul că îngrâşâmîntul este administrat pe rînd, substanţa acti­vă este folosită de plantă în ace­laşi an în proporţie de 80 la sută; în situaţia cînd este administrată pe întreaga suprafaţă, substanţa ac­tivă este folosită numai în propor­ţie de 40 la sută de plantă. Dife­renţa de ingraşamînt neasimilat fie că rămîne disponibil pentru a­­nul următor, fie în cazul neîntreţi­­nerii corecte a culturii, este con­sumat de buruieni, ceea ce con­stituie o mare pierdere. La cele arătate mai adaug ca prin aplicarea îngrăşămintelor chi­mice cooperativa agricolă din Band scontează pe un spor de produc­ţie de peste 500 kg porumb boabe la ha. Ba și mai mult. Acest spor raportat la cele 338 ha înseamnă o cantitate apreciabilă în plus de porumb. în prezent, la Band din cele 338 ha destinate culturii po­rumbului, lucrarea s-a executat pe aproape 200 ha, ritmul zilnic fiind de 35—40 ha. Mecanizatorii Far­­caş Miron, Kelemen Bela, şi Pavel Teodor execută peste tot o lucrare de calitate. Ţinînd seama de eficienţa mare ce o are în sporirea producţiei a­­plicarea îngrăşămintelor, la coope-­­­rativa noastră, nu s-a admis, sub nici o formă, introducerea în sol a boabelor­­de porumb în­­teren ne­fertilizat. Chiar şi pe cele 30 ha, unde semănatul, din cauza pan­tei, se face cu semănători cu trac­ţiune animală, brigadierii de cîmp sînt obligaţi să supravegheze apli­carea manuală a îngrăşămintelor pe rînd. De fapt, în însămînţarea po­rumbului intr-un teren cît mai bine pregătit şi în executa­rea unei lucrări de calitate sunt deopotrivă interesaţi mecaniza­torii cit şi ţăranii cooperatori care vor fi retribuiţi după principiul a­­cordului global. Aceasta stimulea­ză hărnicia şi realizarea unor pro-­­­ducţii cît mai mari la ha. R. NAZNEANU Pe şantierul de dezvoltare a Fabricii de cărămizi din Sighişoara Lucrarea trebuia să înceapă la 1 aprilie. Unde sunt constructorii ? La Fabrica de cărămizi şi ţi­gle „7 Noiembrie” din Sighişoa­ra este prevăzut să se efectue­ze anul acesta o serie de lu­crări de dezvoltare şi moderni­zare a capacităţilor de produc­ţie, în locul cuptorului Hoffman se va construi un cuptor tunel, care va permite obţinerea unei producţii sporite, după o tehno­logie mai modernă, iar condi­ţiile de muncă ale lucrătorilor vor fi mult îmbunătăţite. Se vor dezvolta, de asemenea, capaci­tăţile uscătoarelor şi a preselor, a reţelei de transport cu vago­­neţi, a drumurilor interioare şi a platformei tehnologice in ve­derea îmbunătăţirii fluxului de fabricaţie şi a ridicării nivelului de organizare a activităţii de producţie. Executantul acestor lucrări este Trustul 5 Braşov, Şantierul Copşa Mică. Ne-am interesat, în cadrul a­­nalizei efectuate, asupra felului în care sunt asigurate condiţiile atacării lucrărilor de construc­ţii, documentaţia tehnică, orga­nizarea şantierului şi forţele materiale şi umane afectate pentru începerea execuţiei, iată cîteva din constatările noastre. Prima: deşi lucrările trebuiau începute la 1 aprilie, la jumăta­tea acestei luni n-am întîlnit pi­cior de constructor în perimetrul viitorului şantier. Doar o singu­ră baracă a fost construită cu citeva zile înainte, în cadrul ac­tivităţii de organizare a şantie­rului, care se desfăşoară foarte anemic. Pentru că n-am avut posibi­litatea de a aprecia pe „viu” pulsul şantierului, am analizat, împreună cu ing. Kerestely Ár­pád, şeful serviciului mecanic şef investiţii din cadrul fa­bricii, programul activităţii vii­toare, a constructorului şi bene­ficiarului, modul de eşalonare a lucrărilor cuprins în graficele de execuţie care trebuie să stea la baza activităţii lor. Evident, graficul de execuţie întocmit are o­ anumită logică, dar este lipsit de simţul propor­ţiilor. Pentru că modificările e­­fectuate recent de către condu­cerea Trustului 5 Braşov,­ numi­te de unii „îmbunătăţiri" ale graficului, constituie nişte ade­vărate ciudăţenii, bazate pe a­­precieri nefondate economic, iată cîteva exemple. Organiza­rea de şantier a acestui obiec­tiv a fost prelungită de la 2 luni la 6 luni. Lucrările de construcţii pentru cuptoarele de cimp me­nite să înlocuiască temporar ca­pacitatea de producţie a cupto­rului Hoffman au fost eşalonate pe o durată de 6 luni faţă de două luni prevăzute iniţial. Dez­voltarea uscătoarelor — lucrări în valoare de 665 mii lei, este prevăzută a se realiza în cinci trimestre, adică într-un an şi trei luni. Durata de execuţie a atelierului de tîmplarie şi labo­ratorului, în valoare de 64 mii lei, s-a prelungit de la 3 la 8 luni de zile. Cu exemplele ne oprim aici, deşi ele ar putea continua. Se vede că constructorii şi-au propus să nu se despartă aşa de uşor de aceste fronturi de lucru deşi chiar ei remarcă, de obicei, că este destul de dificil că construieşti în preajma ca­pacităţilor de producţie. Tocmai de aceea condiţiile existente ar impune activităţii de şantier o organizare mai bună, concreti- I. CISMAS (Continuare in pag. a 3-a)

Next