Steaua Roşie, mai 1971 (Anul 22, nr. 102-127)

1971-05-08 / nr. 108

EXPUNEREA TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU (Urmare din pag. 1) tensă desfăşurată de partid a dus la unirea forţelor antifasciste patriotice, la formarea in mai 1944 a Frontului Unic Muncitoresc între Partidul Comunist şi Partidul Social Democrat şi apoi a Blocului Naţional Democratic, in acelaşi timp, partidul a organizat gărzile patriotice, a condus numeroase acţiuni de sabotare a războiului. Anul 1944 se caracterizează prin schimbarea radicală a situaţiei militare în favoarea coaliţiei antihitleriste. Sub loviturile zdrobitoare ale Armatei Roşii, care a dus greul celui de-al doilea război mondial, trupele fasciste se retrăgeau cu pierderi mari; pe alte fronturi forţele aliate dădeau, de asemenea, lovituri puternice armatei hitleriste. Lupta armată a forţelor patriotice din diferite ţări creştea in amploare, izbind nimicitor maşina de război fascistă. Folosind condiţiile interne şi externe favorabile, forţele naţionale patriotice din România, în rîndul cărora Partidul Comunist constituia principalul nucleu, iniţiatorul şi organizatorul acţiunilor antifasciste şi antirăzboinice, au trecut la declanşarea şi înfăptuirea cu succes a insurecţiei naţionale antifasciste armate. (Vii aplauze). Aceasta a dus la arestarea guvernului Antonescu, la ieşirea imediată a României din războiul antisovietic şi la intrarea ei în luptă împotriva Germaniei naziste, alături de Uniunea Sovietică şi celelalte ţări ale coaliţiei antihitleriste. (Aplauze puternice). Din primul moment al înfăptuirii actului istoric de la 23 August, partidul nostru a fost organizatorul, sufletul tuturor acţiunilor poporului şi ale armatei. Forţele patriotice şi armata au eliberat rapid Capitala şi alte centre ale ţării, capt'"-nd importante grupări militare hitleriste. Pentru a înţelege starea de spirit din acel timp, merită să menţionăm că întreaga armată a răspuns cu promptitudine chemării de a se alătura armatei sovietice, coaliţiei antihitleriste. (Aplauze). Angajîndu-se cu toate resursele de care dispunea în războiul antifascist, armata română a purtat, alături de Armata Roşie, grele lupte pentru eliberarea definitivă a patriei, a participat la eliberarea Ungariei şi Cehoslovaciei pină la înfrîngerea completă a Germaniei hitleriste, înscriind astfel o luminoasă pagină de eroism şi glorie în istoria României. (Aplauze puternice). Acum, la a 50-a aniversare a partidului nostru, în preajma aniversării Zilei Victoriei, aducem un fierbinte omagiu şi prinosul recunoştinţei întregului nostru popor fiilor patriei care au săvîrşit fapte de vitejie, au dat dovadă de înalt devotament şi nu şi-au precupeţit nici viaţa pentru eliberarea ţării şi înfringerea fascismului. (Aplauze puternice, prelungite). Totodată, exprimăm sentimentele noastre de recunoştinţă faţă de glorioasele armate ale Uniunii Sovietice, care, cu preţul unor jertfe uriaşe, au sfărimat maşina de război nazistă, au adus o contribuţie hotărîtoare la eliberarea României şi a altor ţări de sub jugul fascist, la înfringerea Germaniei hitleriste. (Aplauze puternice). In acelaşi timp, poporul nostru cinsteşte memoria ostaşilor tuturor celorlalte ţări din coaliţia antihitleristă care au participat la marea bătălie militară pentru înfringerea Germaniei fasciste. (Aplauze puternice). Ne îndreptăm gindul cu veneraţie spre milioanele de luptători din rezistenţă, spre patrioţii din ţările cotropite, care şi-au vărsat sîngele, şi-au dat viaţa în dramatica încleştare cu fascismul, contribuind prin lupta lor eroică la salvarea civilizaţiei umane de robia hitlerista. (Vii aplauze). Răsturnarea dictaturii militarofasciste a marcat o cotitură istorică în dezvoltarea României, lupta antifascistă, democratică transformindu-se rapid intr-o mişcare socială de o amploare cum nu a mai cunoscut istoria ţării şi care a deschis calea celor mai profunde schimbări revoluţionare, înfăptuirii idealurilor de libertate şi dreptate socială şi naţională ale poporului român. Desfăşurind o multilaterală activitate politică şi organizatorică, Partidul Comunist Român a reunit în această mişcare principalele forţe ale naţiunii — clasa muncitoare, ţărănimea, intelectualitatea, păturile mijlocii de la oraşe şi chiar anumite cercuri ale burgheziei. Rod al luptei celor mai largi mase populare, instaurarea la 6 martie 1945 a primului guvern cu adevărat democratic din istoria ţării — în frunte cu înflăcăratul patriot, eminent om de stat şi militant progresist dr. Petru Groza — a însemnat o mare victorie a forţelor revoluţionare, democratice, a marcat instaurarea puterii revoluţionar-democratice a muncitorilor şi ţăranilor, a deschis calea unor transformări social-politice profunde în societatea românească. (Aplauze îndelungate). Doresc să exprim cu acest prilej mulţumirile şi recunoştinţa partidului nostru tuturor partidelor şi organizaţiilor democratice, patriotice, care au colaborat în acei ani cu comuniştii în lupta pentru transformarea revoluţionară a ţării (cii aplauze). Este ştiut că România ieşise din război ruinată şi secătuită, că în ţară domnea haosul economic şi sărăcia, că masele muncitoare se zbăteau într-o neagră mizerie. Sarcina imperioasă care se punea în faţa ţării era ieşirea din această situaţie catastrofală, trasarea unui program al evoluţiei economice şi sociale imediate şi de perspectivă. Elaborarea acestui program a făcut obiectul Conferinţei Naţionale din 1945 a Partidului Comunist Român, al raportului prezentat de Gheorghe Gheorghiu-Dej , fiu devotat al clasei muncitoare, al poporului român, militant de seamă al mişcării comuniste, care timp de 20 de ani s-a aflat în fruntea partidului nostru, aducînd împreună cu întregul activ de partid şi de stat o contribuţie de seamă la realizarea marilor transformări revoluţionare din acea perioadă. (Aplauze puternice). Subliniind însemnătatea esenţială a industrializării pentru asigurarea progresului general al ţării şi consolidarea independenţei noastre naţionale, Conferinţa Naţională a indicat ca primă etapă trecerea la reconstrucţia ţării, la refacerea rapidă a economiei distruse şi dezorganizate de război. Partidul nostru a desfăşurat o intensă activitate pentru mobilizarea maselor largi populare la înfăptuirea acestui obiectiv principal. Munca constructivă, amplă şi grea, s-a împletit cu lupta fermă împotriva forţelor reacţionare, a claselor exploatatoare şi a partidelor lor politice, care, contînd pe sprijinul cercurilor imperialiste din exterior, se opuneau cu înverşunare transformărilor sociale, democratizării ţării, înfăptuirii măsurilor de redresare şi dezvoltare economică. Amplificarea continuă a procesului revoluţionar a dus la modificarea radicală a raportului forţelor sociale în favoarea maselor celor ce muncesc, la înfringerea claselor exploatatoare, la eliminarea din guvern a ultimilor reprezentanţi ai partidelor burgheze, la înlăturarea monarhiei și proclamarea Republicii Populare Române. (Aplauze puternice). Primesc adesea întrebări in legătură cu felul în care a cîștigat partidul nostru majoritatea poporului de partea sa. încă alegerile din noiembrie 1946 au demonstrat elocvent înfringerea politicii reacţionare, marea majoritate a poporului — peste 70 la sută dintre votanţi — exprimîndu-şi în mod democratic încrederea în partidul comunist şi în forţele care colaborau cu noi. (Aplauze puternice). Trecerea pe calea socialismului a fost deci expresia voinţei, democratic exprimată, prin vot, a poporului român care s-a convins pe deplin — în anii cîrid partidul nostru a militat neînfricat pentru interesele naţiunii şi a mobilizat toate forţele pentru salvarea poporului — că numai urmîndu-i pe comunişti îşi asigură un viitor fericit, perspectiva unei dezvoltări independente. (Aplauze puternice). Desigur, nu negăm — şi am mai arătat aceasta — că a existat întotdeauna o strînsă interdependenţă între condiţiile interne şi internaţionale, că împrejurările internaţionale ne-au favorizat, dar pînă la urmă, rolul hotărîtor, fără de care nu se putea face nimic, l-a avut poporul. Lui îi mulţumim pentru drumul nou pe care merge patria noastră socialistă! (Aplauze puternice, prelungite). In cursul acestui proces s-a întărit unitatea clasei muncitoare, s-a făurit şi dezvoltat alianţa muncitorească-ţărănească, partidul a înmănunchiat într-un singur şuvoi eforturile muncitorimii, ţărănimii, intelectualităţii, ale tuturor forţelor patriotice şi progresiste ale naţiunii. O importanţă deosebită pentru desfăşurarea cu succes a procesului revoluţionar a avut realizarea unităţii de acţiune între Partidul Comunist şi Partidul Social-Democrat, pe baza frontului unic creat încă in anii luptei împotriva fascismului, în condiţiile ilegalităţii. Făurirea în februarie 1948, a partidului revoluţionar unic al clasei muncitoare, pe temelia marxismleninismului, a asigurat realizarea unităţii depline politico-organizatorice a proletariatului — condiţie a exercitării de către clasa muncitoare şi partidul ei a rolului de forţă conducătoare în societate. Cucerirea întregii puteri politice de către clasa muncitoare în alianţă cu ţărănimea, cu celelalte categorii de oameni ai muncii, a marcat trecerea ţării intr-o nouă etapă de dezvoltare — înfăptuirea revoluţiei socialiste. (Aplauze puternice, prelungite). Realizarea acestui salt calitativ în viaţa societăţii noastre impunea ca o condiţie sine qua non trecerea avuţiei naţionale în mîinile celor ce muncesc. Un rol hotărîtor l-a avut în acest sens actul revoluţionar al naţionalizării principalelor mijloace de producţie, şi apoi cooperativizarea agriculturii, care au dus la crearea şi dezvoltarea unui puternic sector socialist în economie. Pornind de la cerinţele legilor obiective, de la studierea realităţilor concrete ale României, partidul a elaborat politica de edificare a noii orînduiri, a organizat şi condus întreaga activitate de dezvoltare a bazei tehnico-materiale a socialismului, de consolidare şi generalizare a relaţiilor de producţie socialiste, de ridicare a nivelului de trai material şi cultural al celor ce muncesc. De-a lungul celor 27 de ani care au trecut de la eliberarea ţării, poporul român, condus de partidul comunist, a desfăşurat o uriaşă activitate creatoare, la capătul căreia patria noastră, România, se înfăţişează cu un stat socialist înfloritor, cu o industrie dezvoltată şi o agricultură în plin proces de modernizare, cu o orînduire socială avansată care asigură condiţii de viaţă tot mai bune tuturor oamenilor muncii de la oraşe şi sate. (Vii aplauze). Exploatarea omului de către om a fost lichidată pentru totdeauna, poporul a devenit stăpîn pe avuţia naţională, pe destinul său, liber şi suveran în propria ţară. Aceasta este o cucerire epocală care întruchipează traducerea în viaţă a aspiraţiilor celor mai înaintate, a idealurilor celor mai îndrăzneţe, nutrite de-a lungul timpurilor de minţile luminate ale poporului. Cu trei decenii în urmă cercurile conducătoare considerau că România este predestinată să rămână „eminamente agricolă". Astăzi, geografia economică a patriei cuprinde mii și mii de întreprinderi industriale moderne de înalt nivel tehnic. In 20 de ani de economie planificată socialistă, industria s-a dezvoltat cu un ritm mediu anual de 13 la sută. S-a creat o puternică bază tehnică pentru înzestrarea superioară a tuturor ramurilor, pentru progresul rapid al întregii economii. Pentru a măsura distanţa ce ne separă de anul economic cel mai prosper al regimului burghezo-moşieresc, este suficient să amintim că producţia industrială a fost în 1970 de circa 17 ori mai mare decît în anul 1938. Crearea marii proprietăţi agricole socialiste, înzestrarea tehnică a agriculturii, sprijinul multilateral acordat de stat ţărănimii au deschis drumul transformării radicale a satului, creşterii producţiei agricole, schimbării condiţiilor de lucru şi ridicării bunăstării tuturor oamenilor muncii de la sate. Agricultura — ramură de bază a economiei noastre — a adus şi aduce o însemnată contribuţie la sporirea venitului naţional. Rezultatul principal al vertiginosului progres înregistrat în dezvoltarea forţelor de producţie, în creşterea potenţialului economic al ţării este ridicarea nivelului de trai al tuturor cetăţenilor de la oraşe şi sate. O uriaşă dezvoltare a cunoscut învăţămîntul public de toate gradele. Cu numai un sfert de secol în urmă, ţară a 4 milioane de analfabeţi, România asigură astăzi cetăţenilor ei învăţămîntul general gratuit de 10 clase. Un progres remarcabil a cunoscut activitatea ştiinţifică în care se materializează, inteligenţa,geniul creator al poporului nostru, ştiinţa devenind unul din factorii esenţiali ai progresului, o uriaşă forţă materială în slujba societăţii socialiste. Perioadă în care dezvoltarea societăţii noastre a înregistrat ritmul cel mai impetuos, pe toate planurile, a fost aceea a planului cincinal 1966—1970, al cărei bilanţ l-am făcut nu de mult, şi care a pus în evidenţă marile resurse ale orînduirii socialiste, dinamismul ei, avîntul cu care poporul munceşte pentru înfăptuirea programului partidului în care vede garanţia viitorului său de bunăstare şi fericire. (Aplauze prelungite). Desigur, de-a lungul întregii epoci la care m-am referit a trebuit să facem faţă multor dificultăţi, inerente unei opere de proporţiile celei pe care am realizat-o. Adesea a trebuit să plătim tribut lipsei de experienţă, lipsei de pregătire, precum şi unei viziuni simpliste despre socialism care au dăunat bunului mers a! construcţiei economice şi sociale, în activitatea noastră au apărut destule lipsuri şi neajunsuri, s-au comis multe greşeli. Se ştie că într-o anumită perioadă au fost încălcate normele şi principiile concepţiei noastre socialiste, aceasta avînd consecinţe negative în întreaga viaţă socială, în desfăşurarea construcţiei noii orînduiri. Aşa cum este cunoscut, partidul nostru a acţionat cu hotărîre împotriva acestor încălcări şi abuzuri, a făcut o analiză aprofundată a cauzelor care le-au provocat şi a luat măsurile cele mai energice pentru evitarea repetării lor în activitatea de partid şi de stat, în întreaga noastră societate. Esenţial de subliniat este faptul că poporul nostru, Partidul Comunist au găsit întotdeauna resursele necesare pentru a înlătura greutăţile, pentru a îndrepta greşelile, pentru a depăşi dificultăţile. Linia caracteristică dominantă a epocii construcţiei socialiste în România este dezvoltarea ascendentă, neîntreruptă, clocotitoare, mersul înainte pe toate fronturile, perfecţionarea continuă a activităţii în toate domeniile. (Aplauze prelungite). Acum, la a 50-a aniversare a partidului, putem face cu mîndrie, cu conştiinţa datoriei împlinite, nu numai bilanţul glorioaselor lupte revoluţionare duse împotriva vechiului regim, ci şi bilanţul muncii încununate de succes în guvernarea ţării, în conducerea poporului pe calea luminoasă a socialismului şi comunismului. (Aplauze puternice, îndelungi). În marea bătălie pentru cucerirea puterii, pentru înfăptuirea revoluţiei socialiste şi edificarea noii orînduiri, rolul principal l-a avut eroica noastră clasă muncitoare, care şi-a dovedit pe deplin capacitatea revoluţionară, spiritul combativ, dîrzenia şi hărnicia, îndeplinindu-şi cu cinste misiunea istorică de clasă conducătoare a societăţii (Aplauze prelungite). Un aport de seamă la munca pentru transformarea ţării, pentru dezvoltarea economiei naţionale, pentru construirea socialismului, a adus, de asemenea, ţărănimea din România, aliata de nădejde a clasei muncitoare , care după cum am mai spus, în decursul veacurilor a dus pe umerii ei cele mai grele lupte pentru eliberarea socială şi independenţă naţională. Ţărănimea şi-a însuşit cu devotament politica partidului comunist şi a participat activ la realizarea ei. (Aplauze puternice). Alături de toţi oamenii muncii, intelectualitatea ţării, inţelegîndu-şi înalta menire ce-i revine în noua societate, şi-a adus contribuţia preţioasă la toate marile noastre succese, la sporirea patrimoniului de valori materiale şi spirituale ale ţării, la edificarea socialismului. (Aplauze puternice). Se cuvine evidenţiată munca plină de abnegaţie a milioanelor de femei — uriaşă forţă a naţiunii , care au participat activ alături de bărbaţii şi fiii lor, de fraţii lor, la întreaga operă de dezvoltare socialistă a României. (Vii aplauze). Tineretul, animat de un profund Dragi tovarăşi, Intrăm în a doua jumătate de secol de existenţă a partidului nostru, în condiţiile muncii intense, pătrunse de un puternic avînt patriotic, a întregului popor pentru înălţarea tot mai sus a luminosului edificiu al socialismului pe pămîntul României. Oamenii muncii acţionează însufleţiţi de perspectivele deschise de Congresul al X-lea al Partidului Comunist Român care a elaborat programul dezvoltării ţării în perioada 1971—1975, precum şi liniile directoare pînă în anul 1980. O vie expresie a hotărîrii cu care cei ce muncesc au trecut la realizarea acestui program o constituie rezultatele obţinute în primele patru luni ale anului. Planul producţiei industriale a fost nu numai îndeplinit, ci şi depăşit, realizîndu-se un ritm de dezvoltare de 11,7 la sută faţă de perioada corespunzătoare a anului trecut. Aceste rezultate reprezintă o nouă confirmare a realismului sarcinilor şi obiectivelor pe care ni le-am propus, a capacităţii poporului nostru de a asigura înfăptuirea în bune condiţii a noului plan cincinal, a programului stabilit de Congresul al X-lea. (Aplauze puternice). Noua etapă istorică de dezvoltare a societăţii noastre, care va cuprinde, probabil cîteva cincinale, este etapa făuririi societăţii socialiste multilateral dezvoltate. Esenţa acestei etape rezidă în construirea unei economii avansate, înzestrate cu o industrie modernă şi o agricultură intensivă de înalt randament; desfăşurarea pe un front larg a activităţii ştiinţifice, a instrucţiei publice şi a eforturilor pentru ridicarea nivelului cultural corespunzător prevederilor cincinalului, pe baza ritmului prevăzut — de circa 12 la sută anual —■ industria îşi va întări poziţia conducătoare în economie, participînd cu aproape 65 la sută la formarea venitului naţional. Ceea ce caracterizează în mod deosebit noul cincinal este orientarea hotărîtă a eforturilor spre dezvoltarea rapidă a ramurilor industriale moderne, spre realizarea de produse cu parametri calitativi ridicaţi, de valoare economică superioară. Sarcini deosebite revin, în această direcţie, construcţiilor de maşini. Puternica dezvoltare a acestei ramuri — prevăzute să-şi sporească producţia în cincinal de peste 2 ori — se va realiza în special pe baza creşterii susţinute a industriei electrotehnice şi electronice, a mecanicii fine, a producţiei de nave, maşini-unelte, utilaje tehnologice. Electronica şi mecanica fină îşi vor spori producţia de 3,4 ori Această dezvoltare va permite industriei constructoare de maşini să-şi îndespirit patriotic, a răspuns 10*1odeauna cu entuziasm chemării partidului. Vă amintiţi de şantierele construcţiei socialiste! Ce minunate dovezi de eroism a dat tineretul patriei noastre în această muncă, aşa ca şi pe frontul antifascist, ca in toate domeniile de activitate socială! El şi-a consacrat energiile, întreaga putere de muncă cauzei nobile a progresului şi propăşirii patriei socialiste, făuririi propriului lui viitor luminos. (Aplauze puternice, prelungite) Tot ce am realizat în această scurtă dar bogată perioadă a istoriei României este rodul muncii eroice, al uriaşei forţe creatoare a întregului popor, a tuturor celor ce muncesc de la oraşe şi sate — români, maghiari, germani, sîrbi şi de alte naţionalităţi — cărora orînduirea socialistă le-a deschis pentru prima oară un cîmp nelimitat de afirmare socială, o perspectivă clară de progres şi prosperitate, un viitor luminos, al maselor; creşterea continuă a bunăstării materiale şi spirituale a oamenilor muncii de la oraşe şi sate; înfăptuirea repartiţiei bunurilor produse de societate in spiritul dreptăţii şi echităţii socialiste; perfecţionarea relaţiilor de producţie, a organizării societăţii; realizarea cadrului organizatoric care să permită participarea largă a maselor populare, a fiecărui cetăţean la viaţă publică, la rezolvarea treburilor obşteşti; lărgirea libertăţilor publice, dezvoltarea democraţiei socialiste, înfăptuirea acestui program va ridica România pe noi culmi de civilizaţie şi prosperitate, va crea condiţii pentru trecerea treptată a patriei noastre spre comunism. Plenara Comitetului Central care şi-a încheiat ieri lucrările a aprobat proiectul planului pe anii 1971—1975, apreciind că prevederile sale corespund obiectivelor stabilite de Congresul al X-lea şi că realizarea lor va avea un rol hotărîtor pe drumul făuririi societăţii socialiste multilateral dezvoltate. Plenara a dat o apreciere pozitivă muncii desfăşurate de organele de partid şi de stat, de centrale şi întreprinderi pentru fundamentarea prevederilor planului, dezbaterii temeinice, eficiente a acestor prevederi în unităţile economice şi ştiinţifice, la judeţe şi ministere. Participarea nemijlocită a maselor de oameni ai muncii la elaborarea şi definitivarea planului a contribuit în măsură însemnată la găsirea unor noi căi pentru utilizarea intensivă a potenţialului economic, pentru punerea mai bună în valoare a rezervelor economiei naţionale. Faţă de Directivele Congresului al X-lea, planul cincinal prezintă îmbunătăţiri importante la toţi indicatorii principali, plinească, în condiţii tot mai bune, rolul pe care-l are în înzestrarea superioară a tuturor ramurilor producţiei materiale, în accelerarea progresului tehnic al întregii economii naţionale. Se va asigura, de asemenea, creşterea şi modernizarea în continuare a metalurgiei. In 1975, vom realiza 9,7 milioane tone de oţel; va spori producţia la laminate, se va extinde fabricaţia de metale neferoase. Un accent deosebit se va pune pe dezvoltarea producţiei de oţeluri aliate, care va depăşi 1 milion tone la sfîrşitul cincinalului. Industria chimică se situează, în continuare, printre sectoarele cu cele mai înalte ritmuri de creştere, producţia ei mărindu-se în cincinal de 2,3 ori. In mod special se va extinde industria petrochimică, a firelor şi fibrelor sintetice, maselor plastice, caracterizate printr-o înaltă eficienţă economică. Se va dezvolta puternic industria materialelor de construcţii. La toate succesele obţinute de poporul român în lupta pentru eliberare naţională şi socială, pentru făurirea noii orînduiri, o contribuţie deosebită au adus comuniştii, zecile de mii de activişti de partid şi de stat, care în condiţii grele au muncit neobosit, cu dăruire şi devotament neţărmurit, neprecupeţind nimic pentru transpunerea în viaţă a politicii partidului, pentru slujirea poporului. (Aplauze puternice, prelungite). Cu prilejul acestui glorios jubileu al partidului, în numele Comitetului Central, al Consiliului de Stat şi al guvernului, adresez clasei muncitoare, ţărănimii, intelectualităţii, tineretului, femeilor, tuturor oamenilor muncii, fără deosebire de naţionalitate, comuniştilor, activiştilor de partid şi de stat cele mai calde mulţumiri şi felicitări pentru munca lor eroică, închinată înfloririi României socialiste, bunăstării şi fericirii naţiunii noastre socialiste. (Aplauze puternice, îndelungate). Producţia de ciment se va dubla, ajungînd în 1975 la 16,5 milioane tone. Se prevăd măsuri pentru introducerea în fabricaţie a unor materiale noi de construcţii. Vor fi mai larg puse în valoare posibilităţile existente în acest domeniu pe plan local. In definitivarea proiectului planului cincinal s-a urmărit dezvoltarea mai susţinută a producţiei bunurilor de consum, a industriei alimentare şi a industriei uşoare. Se prevede îmbogăţirea sortimentelor de mărfuri pentru a satisface mai bine gustul şi preferinţele consumatorilor. Vor fi mai bine puse in valoare posibilităţile largi de creştere a producţiei bunurilor de consum în cadrul industriei locale şi cooperaţiei meşteşugăreşti, precum şi prin extinderea muncii la domiciliu. Un rol hotărîtor în dezvoltarea industriei îl are lărgirea bazei energetice si de materii prime. Sporirea rapidă a cerinţelor economiei impune să examinăm posibilitatea folosirii mai intense a resurselor proprii de materii prime şi combustibil, să găsim soluţii pentru sporirea potenţialului nostru în acest domeniu. Deosebit de important pentru progresul rapid al industriei noastre este dezvoltarea specializării şi cooperării. Vor trebui întocmite programe concrete de profilare raţională a unităţilor, de extindere a legăturilor de cooperare, în vederea utilizării intensive a capacităţilor de producţie. Se impune, de asemenea, o preocupare sporită pentru îmbunătăţirea aprovizionării tehnico-materiale, trebuie să se asigure ritmicitatea livrărilor de materii prime şi materiale, îndeplinirea riguroasă de către toate întreprinderile a obligaţiilor asumate prin contract. Ridicarea calităţii produselor trebuie să se afle în centrul atenţiei organelor şi unităţilor economice, a tuturor oamenilor muncii. în acest sens o mare însemnătate are accelerarea ritmului de asimilare a produselor noi, modernizarea celor existente. Problemele automatizării trebuie să constituie preocupări de prim ordin ale tuturor unităţilor. Este necesar să se înfiinţeze în scurt timp un institut central de conducere şi automatizare, care să întocmească studii şi proiecte de perfecţionare, pe baze ştiinţifice, a activităţii întreprinderilor, să elaboreze soluţii pentru automatizarea producţiei in diferite ramuri. In actualul cincinal se prevede creşterea producţiei agricole globale cu 49 la sută faţă de media anuală a perioadei 1966—1970. Aşa cum s-a subliniat şi în plenară, agricultura noastră dispune încă de rezerve foarte mari şi va trebui să luăm măsurile necesare pentru a le pune în valoare. Investiţiile prevăzute pentru agricultură însumează circa 80 miliarde lei. Un obiectiv important îl constituie sporirea şi modernizarea parcului de tractoare şi maşini, rezolvarea problemei mecanizării complexe a lucrărilor agricole. De asemenea, agricultura va primi în cincinal de 2,8 ori mai multe îngrăşăminte chimice in substanţă activă decît in perioada 1966—1970, precum şi cantităţi sporite de insectofungicide. O sarcină importantă este realizarea programului naţional de dezvoltare a zootehniei şi creştere a producţiei animaliere. In acest scop este necesar să se ia măsuri pentru gospodărirea raţională a bazei furajere pentru îmbunătăţirea şi folosirea mai intensă a păşunilor. S-au stabilit, de asemenea, programe de măsuri pentru dezvoltarea producţiei de legume şi fructe în vederea aprovizionării mai bune a populaţiei. Actualul cincinal va fi o etapă esenţială în înfăptuirea programului naţional de îmbunătăţiri funciare. Se va asigura în 1975 o suprafaţă irigată de peste 2 milioane hectare. Îndeplinirea integrală a acestei sarcini şi asigurarea exploatării eficiente a sistemelor de irigaţii este un factor hotărîtor al creşterii producţiei agricole. Se impune de asemenea, să fie mai larg sprijinite gospodăriile individuale din zonele de deal şi munte care dispun de importante posibilităţi de creştere a producţiei, îndeosebi în zootehnie, în pas cu evoluţia generală a economiei naţionale, traficul de mărfuri va spori în cincinal de circa 2 ori. Odată cu extinderea şi modernizarea în continuare a transporturilor feroviare, se va pune un accent mai mare pe dezvoltarea transporturilor auto, precum şi a transportului pe Dunăre. In această perioadă va trebui să se asigure utilizarea la un nivel superior, într-un mod tot mai raţional, a muncii sociale. Numărul de salariaţi va creşte în acest cincinal cu peste 1 milion persoane faţă de 400-—500 mîi cît se stabilise în Directivele Congresului al X-lea. Ponderea forţei de muncă din industrie şi din celelalte ramuri neagricole va ajunge la aproape 60 la sută din totalul populaţiei ocupate. Se prevede ca productivitatea muncii să crească cu 42 la sută în Industrie, cu 35 la sută în construcţii-montaj, cu 33 la sută in transporturile feroviare. Considerăm însă că aceste prevederi nu corespund pe deplin posibilităţilor existente, necesităţilor dezvoltării rapide a economiei naţionale, cerinţelor ridicării nivelului de trai al poporului, şi de aceea trebuie depuse eforturi pentru depăşirea lor. In ce priveşte cheltuielile materiale, ponderea acestora în produsul social urmează să scadă de la 59,2 la sută în 1970, la 54,4 la sută în anul 1975. Deşi s-au adus în această direcţie unele îmbunătăţiri esenţiale prevederilor iniţiale, vor trebui luate noi măsuri pentru micşorarea continuă a cheltuielilor materiale de producţie care în economia noastră continuă încă să fie mari. Aceasta este o cale principală de creştere a venitului naţional şi, implicit, de îmbunătăţire a condiţiilor de viaţă ale maselor. Volumul comerţului exterior urmează să crească în perioada 1971—1975 cu peste 70 la sută faţă de cincinalul trecut. Una din cele mai importante sarcini este creşterea eficienţei economice a exporturilor, îmbunătăţirea structurii acestora, reducerea cheltuielilor de producţie ale mărfurilor exportate, valorificarea acestora la preţuri avantajoase pe piaţa externă. Se impune, de asemenea, reducerea importurilor prin folosirea în măsură sporită a posibilităţilor interne de aprovizionare cu materii prime, maşini-unelte şi instalaţii. In acelaşi timp vor trebui extinse acţiunile de cooperare industrialăcu alte ţări — formă superioară a relaţiilor economice care stimulează schimburile şi sporeşte eficienţa lor. România va dezvolta In continuare largi raporturi economice cu statele membre ale Consiliului de Ajutor Economic Reciproc, participînd activ la perfecţionarea formelor de cooperare dintre ele. Avînd în vedere că această organizaţie cuprinde numai o parte a ţărilor socialiste, considerăm necesar ca formele de cooperare să fie astfel organizate încît să facă posibilă lărgirea C.A.E.R.-ului, participarea în cadrul său şi a altor ţări, atît socialiste cît şi nesocialiste. Vom extinde în continuare colaborarea noastră cu ţările membre ale C.A.E.R., precum şi cu toate celelalte ţări socialiste, în spiritul deplinei egalităţi, întrajutorării tovărăşeşti şi avantajului reciproc, conştienţi că această colaborare înlesneşte valorificarea tot mai eficientă a resurselor materiale şi umane ale fiecărei ţări, progresul fiecărei economii naţionale, înflorirea multilaterală a tuturor naţiunilor socialiste. (Aplauze puternice). Vom acţiona pentru intensificarea raporturilor de colaborare economică şi tehnico-ştiinţifică cu ţările în curs de dezvoltare, cu tinerele state independente — raporturi a căror semnificaţie depăşeşte sfera strictă a intereselor economice reciproce, avînd şi o pregnantă însemnătate politică. Totodată, ţinînd seama de adîncirea diviziunii internaţionale a muncii, extindem relaţiile pe baza respectului şi avantajului reciproc cu ţările capitaliste dezvoltate. România consideră că dezvoltarea sa economică — ca de altfel a oricărui stat — este astăzi strîns legată de participarea largă la colaborarea economică şi tehnicoştiinţifică internaţională, la circuitul mondial de valori. (Aplauze puternice). Actualul plan cincinal prevede realizarea în continuare a unei rate înalte a acumulării — sursa principală a progresului economic şi social; ponderea fondului de acumulare în venitul naţional va reprezenta 31—32 la sută. Investiţiile Tr. economia naţională din fondurile centralizate ale statului se vor ridica, pe întreaga perioadă, la circa 470 miliarde lei; din această sumă, peste 52 de miliarde lei se vor folosi pentru construcţii de locuinţe, spitale, şcoli, spaţii comerciale, cantine, şosele, drumuri şi alte obiective social-culturale care se răsfrîng în mod nemijlocit asupra creşterii nivelului de trai al poporului. (Aplauze prelungite), in vederea utilizării cu eficienţă maximă a acestui uriaş efort de investiţii va trebui asigurată intensificarea ritmului de executare a obiectivelor stabilite, intrarea lor in funcţiune la timp, realizarea de la început a tuturor parametrilor tehnico-economici calitativi şi cantitativi proiectaţi. Şi în acest cincinal vom urmări repartizarea raţională a forţelor Programul construirii societăţii socialiste multilateral dezvoltate INDICATORII principali ai planului cincinal 1971—1975 dinamica în %' 123—131 136—149 137—140 142 6,0—7,0 10—12 140—145 160—170 420—435 145—150 470 168—182 400—500 130—135 1010 153 130—135 140—146 140—145 116—120 155—161 12I n d ic a to r i Prevederi directive Prevederi plan cincinal 150—157 168—178 Producția globală industrială Producţia globală agricolă (calculată pe baza mediei anuale pe perioada de 5 ani) Productivitatea muncii pe un salariat în industrie Reducerea cheltuielilor la 1.000 lei producţie-marfă în industria de stat în 1975, faţă de 1970, în % Volumul comerţului exterior (pe perioada de 5 ani) Investiţii centralizate din fondurile statului (pe perioada de 5 ani) — mild. lei Venitul naţional Creşterea numărului de salariaţi în economia naţională — mii persoane Fondul de salarii Volumul desfacerilor de mărfuri cu amănuntul Volumul serviciilor prestate populaţiei Salariul real Veniturile reale ale ţărănimii provenite din producţia agricolă pe o persoană activă 115—120 122—130