Steaua Roşie, august 1971 (Anul 22, nr. 181-207)
1971-08-05 / nr. 184
PAGINA 2 STEAUA ROȘIE De ce firmele şi reclamele unor unităţi comerciale se abat de le normele limbii române? Pentru oricine este o realitate faptul că exprimarea corectă a ideilor şi sentimentelor noastre este o componentă majoră a omului contemporan. Ea este mai presus de orice o problemă socială, un element indispensabil in arsenalul de cunoştinţe al membrilor unor societăţi in plin avînt. Şi trebuie să recunoaştem că şcoala, presa, teatrul, radioul sau televiziunea constituie pentru noi toţi un model de exprimare, un exemplu de respectare a normelor fireşti specifice limbii române. Alături de factorii amin- rţi-M reclamele şi firmele (oricît de curios ar părea pentru unii) unităţilor comerciale pot şi trebuie să constituie şi ele modele în acţiunea de consolidare a cunoştinţelor noastre teoretice despre limbă. Apoi, in afara aspectului lor estetic, ele constituie şi o recomandare, un prim contact realizat cu unitatea în care te pregăteşti să intri. Cu toate acestea, din diferite motive unele unităţi comerciale din municipiul Tîrgu-Mureş nu acordă nici cea mai mică atenţie aspectului lingvistic al firmelor şi reclamelor, ortografia şi sintaxa acestora contravenind flagrant cu normele limbii române contemporane!... Or, asemenea mostre apar fie datorită faptului că serviciul de specialitate din cadrul Direcţiei comerciale nu-şi face datoria, fie caracterului de improvizaţie imprimat de unii gestionari sau vînzători în confecţionarea unor „reclame" de moment!... Intr-una din seri atenţionat de distracţia copioasă a doi proieşteni ce se aflau în faţa unei reclame — manuscris — ce-i invită să servească „muşchi la tavă ţigănesc", ne-am propus să realizăm o sumară trecere în revistă a unora din unităţile tîrgumureşene... Şi astfel, în drum prin faţa cîtorva magazine descifrăm succesiv următoarele: „S-a deschis magazinul de prezentare a... Combinatului textil Sighişoara" (unitatea „Adam"). In str. Kossuth o firmă ne anunţă că se execută „Reparaţii radio intrarea sub poartă". Pe frontispiciul altei unităţi aflăm că aici se execută „Tăiat şi montat în curte geam". Un anunţ din interiorul magazinului Tehnometal îl avertizează pe cumpărător că „Piesele de schimb nu se schimbă". La magazinul de desfacere a unor produse chimice (produse sodice) descifrăm în prim plan cuvintele: „Păminturi colorate". — De ce le spuneți astfel? — am întrebat. Foarte contrariată o vînzătoare ne-a „lămurit prompt": „Pentru că sînt din pămînt"!... Scurt. La Braseria „Transilvania"... „Servim zilnic ciorbă de peşte ardelenesc". Tovarăşilor de la această unitate le relatăm că nu cunoaştem dacă există cu adevărat vreo specie de peşte „ardelenesc", dar ciorbele sunt recunoscute... in str. Bolyai unitatea „Gospodina" ne anunţă că „Primim comenzi pentru consum la domiciliu”. Ambiguitatea anunţului e mai presus de orice. Cum adică, consumul la domiciliu (chiar de la „Gospodina") presupune încheierea unor comenzi?... Dar... ştim noi ce vrea să spună... La frizeria de pe aceeaşi stradă se execută „Tunsori moderne", pentru ca ceva mai sus să întîlnim o „Croitorie din piele şi mase plastice"... La „Guliver" casierii sînt sfătuiţi să „nu dea în rest clienţilor bilete uzate". Ca să nu mai vorbim de faptul că produsele unor unităţi sunt în contradicţie cu anunţul. La bufetul „Nirajul" citim că „Numai preparatele noastre puteţi servi“! Vînzătorilor de aici le răspundem că mezeluri şi alte produse vechi, unele poate chiar alterate, se mai găsesc şi în alte unităţi!? Şi asemenea mostre se mai găsesc încă, dar ambiguitatea şi nonsensul unor asemenea...........inscripţii" sunt în afara oricărui comentariu. De aceea renunţăm la a mai aminti şi altele... Oricum este un fapt cert că aceste unităţi îşi fac un deserviciu trecînd cu atîta uşurinţă peste nişte reguli elementare de limbă cunoscute de orice elev de clasa a V-a! Oare ce impresie îşi vor face străinii în faţa unor asemenea reclame, ştiut fiind faptul că mulţi dintre aceştia îşi însuşesc din gramatică şi dicţionar anumite norme de scriere şi pronunţare care să le permită o conversaţie elementară. Or, limba română la ea acasă... prof. GHEORGHE GIURGIU ■ V . I PRIN BREŞELE LASATE DE C.L.F.... PĂTRUNDE SPECULA I I I I I Duminică, 1 august. La Complexul de agrement „Mureşul" din Tg.-Mureş afluenţă record: peste 10.000 de vizitatori, in această zi toridă. Unităţile de service, restaurantul, cofetăria, tarabele erau „luate cu asalt". De bine de rău, ele au putut face faţă solicitărilor. Chioşcul C.L.F. — anexă a unităţii de la halele „7 Noiembrie" se prezenta insă jalnic. Aici nu găseai decit roşii, castraveţi, ardei iuţi, ceapă şi mere, in timp ce in alte unităţi din oraş şi in piaţa de zi era o abundenţă ide fructe: pere, pepeni, piersici, prune etc., etc. Bineînţeles că o atare situaţie a nemulţumit pe bună dreptate marele număr de vilegiaturişti. Mai mult, in zilele de luni 2 şi marţi 3 august, chioşcul C.L.F. a fost închis „cu desăvârşire". Profitind de absenţa C.L.F.-ului, au intrat in acţiune speculanţii. Fel de fel de persoane dubioase vindeau fructe şi alte produse, la preţuri mult peste cele normale... şi pe deasupra in condiţii igienice iluzorii. Kovács Eugen (născut la Tg.-Mureş, la 12 noiembrie 1928) vindea, de pildă, porumb fiert, la preţul de ■ 3 lei un ştiulete, neavind asupra lui nici măcar autorizaţia de comerciant ambulant de produse alimentare. Spre nefericirea speculanţilor, ■ insă, miliţia i-a depistat pe loc, aplicindu-le măsurile de rigoare. ŞTEFAN IZSAKI mum Mamaia, perlă alitoralului românesc (Fotó: Z. HARAGOS) Faptul că cititori ai ziarului, oameni ai muncii de la oraşe şi sate, de profesii şi vîrste diferite, se adresează ziarului, îi solicită acestuia intervenţia şi opinia într-o problemă sau alta, ni se pare firesc, normal. Dialogul viu, public, prin care cetăţeanul îşi exprimă nestingherit părerea critică despre deficienţele existente într-un sector sau altul, sesizează stările de lucruri care îl nemulţumesc, se încadrează in largul democratism al orînduirii noastre. Tocmai de aceea orice scrisoare, pornită din cuget curat, a fost, este şi va fi binevenită la redacţie. Cu ajutorul unor astfel de scrisori primite de la oameni corecţi în intenţii s-au stăvilit cazuri de abuz, s-a mai ciuntit, cite ceva din aripile profitorilor, ale birocraţilor, s-au creat condiţii mai bune de deservire a populaţiei. în aceste privinţe sînt concludente şi răspunsurile primite de la organele criticate, sau cărora ne-am adresat pentru a soluţiona cererile oamenilor. „A doua zi după apariţia articolului „închis pentru reparaţii“ — ne scrie corespondentul voluntar Alexandru Perghel — chioşcul C.L.F. din Lunca Bradului s-a redeschis şi e destul de bine aprovizionat. Vă mulţumim pentru ajutorul dat locuitorilor din comună“. Purtată pe drumuri aminată nejustificat de către unii funcţionari de la Combi-,natul avicol din Tg.-Mureş, Matei Maria din Reghin s-a adresat redacţiei. La cîteva zile, petiţionara ne-a scris din nou mulţumindu-ne pentru operativitatea cu care, în sfîrşit, i s-a rezolvat cererea. Sărind peste normele etice în relaţiile cu subalternii, Nistor Aurel, administrator la Liceul nr. 1 din Tîrnăveni, la intervenţia ziarului a fost readus la ordine. Beţia, brutalitatea care-l caracterizau în relaţiile cu tovarăşii de muncă, l-au „recompensat“ cu o sancţiune pe linie de partid şi administrativă însoţită de un ultim avertisment. Urmare articolului „Făină cu... ghinion“, gestionara Văidean Aurelia a fost deferită organelor în drept, iar vînzătoarei Székely Cristina pentru injuriile aduse cumpărătorilor care nu s-au lăsat înşelaţi (făina se vindea cu lipsă la gramaj) i s-a desfăcut contractul de muncă de către O.C.L. Mixt Tîrnăveni. In articolul „E legală taxa care ni se percepe?“, apărut la începutul lunii iulie, redactat în baza unei scrisori colective a locuitorilor din Ibănești, se arăta procedeul practicat de electricianul Feier Ioan care pretindea consumatorilor de energie electrică din comună anumite sume de bani la care nu aveau dreptul. Măsurile luate de I.R.E. Mureş în urma apariţiei articolului au fost: 1. înaintarea cazului organului de cercetare. 2. S-a cerut adunării generale a salariaţilor ca Feier Ioan să fie înlocuit din calitatea de reprezentant al salariaţilor în comitetul de direcţie al întreprinderii în accepţia deplină a semnificaţiei sale, scrisoarea adresată redacţiei implică, pe lingă plăcerea de a scrie, şi voinţa semnatarului ei de a triumfa dreptatea, legalitatea socialistă atît de scumpă nouă. Iată deci că gîndul scris presupune şi un angajament moral al corespondentului, al omului care se adresează zia-4 rului. Din păcate însă nu toţi gindesc astfel. Unii dintre cei care se adresează redacţiei, e adevărat puţini la număr, sunt minaţi de setea răzbunării, scandalului. Consecvent criticii principiale, argumentate, ziarul nostru nu a tolerat şi nu tolerează pe acei care i se adresează cu neadevăruri. în cazurile pe care le analizăm în cele ce urmează este evident că reclamanţii au serioase carenţe educative. Cormoş Ioan din Sîntana de Mureş, de exemplu, vrând să obţină fără a respecta anumite reguli pui de o zi de la întreprinderea „Avicola“ din Tg..Mureş, l-a acuzat pe tehnicianul Matei Cornel că acesta face şi drege, că eliberează pui nu pe uşa din faţă, ci pe cea din dos, după preferinţe. Ca să fie şi mai convingător în acuzaţiile sale, C. I a indicat şi doi martori cu care, zicea el, a stat împreună zile de-a rîndul la geamul din faţă al incubatorului, fără a fi servit. La o cercetare mai amănunţită a reieşit că acuzaţiile lui Cormoş Ioan nu au suport moral, că acesta a indus conştient în eroare redacţia. Tot cu scop de răzbunare s-a adresat redacţiei şi A. Pescăruş, din Reghin. Acesta ne descrie într-o scrisoare felul cum medicul F.R. de la Policlinica din Reghin, fără a-l consulta, i-a scris totuşi pe bilet „sănătos“ şi l-a poftit să mai revină. Pentru că semnatarul scrisorii ni s-a adresat şi eu: „Vă rog, stimaţi redactori, scrieţi în ziar această nouă metodă de consult medical“ îi satisfacem dorinţa cu o completare: în ziua cînd v-aţi prezentat la policlinică nu eraţi aproape mort de bolnav, ci eraţi aproape mort de ... ceat. Ceea ce e cu totul altceva. Este limpede pentru oricine că acuzaţiile mincinoase, ticluite de unii nu sînt de natură să stimuleze critica, ci, dimpotrivă, să intimideze, să descurajeze. Cam aşa a gîndit şi cooperatoarea din Filea cînd s-a apucat să ne scrie fel de fel de baliverne despre C.A.P. şi brigadieri, despre paznicii de cimp şişeful de post. Prinsă cu mici furtişaguri, ca să scape mai uşor, a început să acuze în stingă şi in dreapta, pe unii şi pe alţii de hoţie şi necinste. Cercetările au infirmat punct cu punct avalanşa de injurii formulate de S. P. la adresa cooperativei şi a oamenilor. Prins asupra faptei şi sancţionat ca atare, un anonim din Ibăneşti a ticluit o scrisoare cu acuzaţii grave- la adresa unui reprezentant al administraţiei comunale. Şi pentru că nu putem lăsa lucrurile nelămurite, şi mincinosului trebuie să-i dăm totuşi răspuns la scrisoarea adresată redacţiei, să vedem care este adevărul în legătură cu pretinsa sustragere de material lemnos la care se referea. Intr-adevăr, U.M. a transportat material lemnos cu camionul, dar cu acte în regulă, eliberate de organele silvice, ceea ce nu-i tot una cu a fura. Din toate faptele la care ne-am referit — ca și din atîtea altele pe care cititorul le cunoaşte din proprie experienţă — reiese că a corecta, pe ici pe colo, din ceea ce viaţa ne pune în faţă nu se poate face decit atunci cînd cel care apelează la redacţie e animat de dorinţa de a stîrpi răul şi nu de a face rău altuia pentru că aşa ii dictează interesul. GH TOCACIU BIRNELEBCRISORTLOR TURISMUL — mijloc de destindere şi educaţie In faţa sediului Filialei turistice din Sovata, patru autobuze — care sunt din nou gata de drum. Alţi 160 de oameni ai muncii, veniţi la odihnă sau tratament, pleacă în drumeţie. Aflăm că în acest ani Filiala turistică din Sovata a organizat peste 240 de excursii, la care au participat peste 9.600 persoane. Pentru omul zilelor noastre, turismul a devenit o necesitate, un mijloc de destindere, de cunoaştere, de educaţie. Pe parcursul de la Sovata la Tg.-Mureş, ghizi competenţi vorbesc excursioniştilor despre obiectivele industriale şi cele social-culturale înălţate pe aceste meleaguri în anii socialismuluiVizitînd municipiul Tg.-Mureş, fac cunoştinţă cu un oraş în dezvoltare economică şî socii culturală. Dar excursii nu se fc numai la Tg.-Mureş, ci şi în localităţi mai îndepărtate, la Cluj, Sibiu, Tuşnad, Borsec, Lacul Roşu, Piatra Neamţ, Humuleşti etc. Din zi în zi, numărul solicitanţilor este tot mai mare. Atît cei tineri, cit şi vîrstnicii sînt dornici să cunoască noi locuri şi oameni, să vadă cu propriii ochi frumuseţile dăruite de natură şi cele croite de minţile şi mîinile oamenilor, din cele mai vechi timpuri şi pînă în zilele noastre. Fie ea chiar numai de o zi, o drumeţie cu autocarul reprezintă o importantă lecţie practică de istorie, geografie şi artă, o lecţie de educaţie patriotică. Căci, cu cit cunosc mai bine ţara, frumuseţile şi bogăţiile ei, cu atît creşte dragostea oamenilor faţă de ea, hotărirea de a pune umărul spre a o face tot mai frumoasă şi mai prosperă. Prin afişe, aflate în 6 puncte din staţiune, Filiala turistică din Sovata anunţă noi excursii. Alţi şi alţi oameni ai muncii aflaţi la odihnă sau la tratament, veniţi din Bucureşti, Constanţa, Craiova, Oradea, Giurgiu, Botoşani şi din alte oraşe din ţară, dornici de a cunoaşte, se înscriu pentru plecarea în drumeţie. O zi la Poiana Braşov Fabrica de medicamente şi produse chimice Cluj STR. DELTEI NR. 5. TELEFON 315-40 recrutează CANDIDAT PENTRU EXAMENUL DE ADMITERE IN ŞCOLILE PROFESIONALE, PENTRU MESERIILE: — OPERATOR CHIMIST, cu şcolarizare la Turda; — LĂCĂTUŞ, cu şcolarizare la Ocna Mureş; — ELECTRICIAN, cu şcolarizare la Ocna Mureş. Se primesc candidaţi (băieţi) absolvenţi a 8 clase, iar pe timpul şcolarizării se acordă cazare, masă, rechizite şi echipament de protecţie gratuite. Durata şcolarizării drul întreprinderii: 3 ani. Absolvenţii vor fi angajaţi inca Inscrierile se fac de la 1 august, la sediul fabricii, intre orele 12—15, pe baza dosarului complet de acte, prezentat personal de candidat. Relaţii suplimentare la serviciul organizarea muncii, pregătire, perfecţionare, între aceleaşi ore. NDA Cinema VINERI, 6 AUGUST TG.-MUREŞ — Arta: Sprijiniţi-l pe şerif. Select: Iubire. Progresul: Esop. Tineretului: Titanic vals. Flacăra: Castelanii. SIGHIŞOARA — Lumina: Trandafiri roşii pentru Angelica. LUDUŞ — Flacăra: Răpirea fecioarelor. IERNUT — Lumina: Şarada. SARMAŞU — Popular: Flacăra olimpică. REGHIN — Patria: Printre colinele verzi. Victoria: Zile reci. TÎRNĂVENI — Melodia: Los Tarantos. SOVATA — Doina: Dimineţile unui băiat cuminte. SlNGEORGIU DE PĂDURE — Popular: Ai grijă de Suzi! FÎNTlNELE — Patria: Maiorul şi moartea. MIERCUREA NIRAJULUI — Nirajul: 7 Televiziune JOI, 5 AUGUST 17,30 — Emisiune în limba maghiară; 18,30 — La volan — emisiune pentru conducătorii auto; 18,50 — Timp şi anotimp in agricultură; 19,10 — Pentru sănătatea dv.; 19,20 — 1001 de seri; 19,30 — Telejurnalul de seară; 20,00 — Aparenţe şi realităţi în lumea capitalului; 20,15 — Interpreta săptăminii : Florica Bradu; 20,30 — Din cronica eroică a insurecţiei. Film de scurt metraj realizat de’Studioul cinematografic al M.F.A.; 20,50 — Antologia umorului. Stanşi Bran ■studenţi la Oxford; 21.5,0 — Cadran internaţional; 22,20 — Telejurnalul de noapte; 17,00 — Volei feminin: România — R.P.D. Coreeană. Transmisiune directă din Sala sporturilor de la Constanţa. 18,30 — Cîntă pentru dr. Maria Precup şi Ioan Ianoşi; 18,40 — Ex- Terna’71; 19,10 — Tragerea Loto; 19,20 — 1001 de seri; 19,30 — Telej'urnalul' de seară. Sport; 20,10 — Cronica politică internă de Eugen Mândrie; 20,25 — Muzică corală interpretată de Ansamblul „Doina“; 20,40 — Panoramic ştiinţific. Valorificarea superioară a resurselor naturale; 21,00 — Film artistic: Darul dragostei; 22,40 — Telejurnalul de noapte Radio Tg.-Mureş VINERI, 6 AUGUST In limba română: 6,30—7,00: Jurnal de dimineaţă: Sfiri. Sfatul medicului. Muzică: 10,30— 18,00: Cronica actualităţii. Prelucrări de folclor. Moment liric:i de dragoste de ţară! — versuri de Adrian Păunescu. Muzică. Pe undele tinereţii. Din carnetul unui secretar U.T.C.; Tineri de la Combinatul chimic din Tîrnăveni. Muzică. Pronoexpres Rezultatele tragerii din 4 august 1971: Extragerea I: 12, 31, 10, 17, 16, 34 Fond de premii: 1.698.628 Iei Extragerea a ll-a: 14, 23, 32, 25, 30 Fond de premii: 700.293 lei MICA PUBLICITATE VlND apartament — 3 camere — bloc, cartier Tudor. Plata în rate. Informații: Lupeni 39, Feier. VîND apartament cu 4 camere, confort 1. Bucinului nr. 12, ap. 15, Tg.-Mureş. Vînd casă, loc central, posibilităţi construite. Informaţii: str. Arieşului nr. 7, Lazăr. Schimb locuinţă — două camere confort complet — Braşovului nr. 5, ap. 16, Tg.-Mureş, telefon: 3.18.53. La 10 august 1971 Tragere excepţională LOTO SE ATRIBUIE ÎN NUMĂR NELIMITAT — Autoturisme Dacia 1300 şi Skoda S 100 Excursii cu petrecerea revelionului la Budapesta, durata circa 6 zile — Bani, cîştiguri fixe* şi variabile Se efectuează 4 extrageri în 3 faze. Se extrag 26 numere. Se atribuie 7 categorii de cîștiguri. Luni, 9 august 1971 ultima zi pentru procurarea biletelor. întreprinderea „NEFUL“ Tg.-Mureş anunţă concurs pentru ocuparea unui post de maistru în specialitatea de produse finite lemn (mobilă). Se pot înscrie cadrele care îndeplinesc condiţiile de studii şi stagiu prevăzute de lege. Examenul de concurs va avea loc la sediul întreprinderii din str. Recoltei nr. 2, la data de 27 august, ora 8. I. P. M. „SPORT“ Reghin STRADA IERBUŞ NR. 10 JUDEŢUL MUREŞ angajează prin concurs - un tehnician principal mecanic - un jurisconsult Concursul se va ţine în ziua de 9 august 1971, la sediul unităţii. Condiţiile de angajare şi salarizare conform H.C.M. 914/1968.