Steaua Roşie, august 1971 (Anul 22, nr. 181-207)

1971-08-05 / nr. 184

PAGINA 2 STEAUA ROȘIE De ce firmele şi reclamele unor unităţi comerciale se abat de le­­ normele limbii române? Pentru oricine este o reali­tate faptul că exprimarea co­rectă a ideilor şi sentimentelor noastre este o componentă ma­joră a omului contemporan. Ea este mai presus de orice o problemă socială, un element­ indispensabil in arsenalul de cunoştinţe al membrilor unor societăţi in plin avînt. Şi trebuie să recunoaştem că şcoala, pre­sa, teatrul, radioul sau televi­ziunea constituie pentru noi toţi un model de exprimare, un exemplu de respectare a nor­melor fireşti specifice limbii ro­mâne. Alături de factorii amin- rţi-M reclam­ele şi firmele (oricît de curios ar părea pentru unii) unităţilor comerciale pot şi tre­buie să constituie şi ele mo­dele în acţiunea de consolidare a cunoştinţelor noastre teore­tice despre limbă. Apoi, in afara aspectului lor estetic, ele constituie şi o recomandare, un prim contact realizat cu unitatea în care te pregăteşti să intri. Cu toate acestea, din diferite motive unele unităţi comercia­le din municipiul Tîrgu-Mureş nu acordă nici cea mai mică atenţie aspectului lingvistic al firmelor şi reclamelor, ortogra­fia şi sintaxa acestora contra­venind flagrant cu normele limbii române contemporane!... Or, asemenea mostre apar fie datorită faptului că serviciul de specialitate din cadrul Direcţiei comerciale nu-şi face datoria, fie caracterului de improvizaţie imprimat de unii gestionari sau vînzători în confecţionarea unor „reclame" de moment!... Intr-una din seri atenţionat de distracţia copioasă a doi proieşteni ce se aflau în faţa unei reclame — manuscris — ce-i invită să servească „muşchi la tavă ţigănesc", ne-am pro­pus să realizăm o sumară tre­cere în revistă a unora din uni­tăţile tîrgumureşene... Şi astfel, în drum prin faţa cîtorva ma­gazine descifrăm succesiv ur­mătoarele: „S-a deschis maga­zinul de prezentare a... Com­binatului textil Sighişoara" (unitatea „Adam"). In str. Kos­suth o firmă ne anunţă că se execută „Reparaţii radio intra­rea sub poartă". Pe frontispiciul altei unităţi aflăm că aici se execută „Tăiat şi montat în curte geam". Un anunţ din interiorul magazinului Tehno­­metal îl avertizează pe cumpă­rător că „Piesele de schimb nu se schimbă". La magazinul de desfacere a unor produse chi­mice (produse sodice) descifrăm în prim plan cuvintele: „Pămin­­turi colorate". — De ce le spuneți astfel? — am întrebat. Foarte contra­riată o vînzătoare ne-a „lămu­rit prompt": „Pentru că sînt din pămînt"!... Scurt. La Braseria „Transilvania"... „Servim zilnic ciorbă de peşte ardelenesc". Tovarăşilor de la această unitate le relatăm că nu cunoaştem dacă există cu adevărat vreo specie de peşte „ardelenesc", dar ciorbele sunt recunoscute... in str. Bolyai unitatea „Gos­podina" ne anunţă că „Primim comenzi pentru consum la do­miciliu”. Ambiguitatea anunţu­lui e mai presus de orice. Cum adică, consumul la domiciliu (chiar de la „Gospodina") pre­supune încheierea unor co­menzi?... Dar... ştim noi ce vrea să spună... La frizeria de pe aceeaşi stradă se execută „Tunsori moderne", pentru ca ceva mai sus să întîlnim o „Croitorie din piele şi mase plastice"... La „Guliver" casierii sînt sfătuiţi să „nu dea în rest clienţilor bilete uzate". Ca să nu mai vorbim de faptul că produsele unor unităţi sunt în contradicţie cu anunţul. La bufetul „Nirajul" citim că „Nu­mai preparatele noastre puteţi servi“! Vînzătorilor de aici le răspundem că mezeluri şi alte produse vechi, unele poate chiar alterate, se mai găsesc şi în alte unităţi!? Şi asemenea mostre se mai găsesc încă, dar ambiguitatea şi nonsensul unor asemenea...........inscripţii" sunt în afara oricărui comentariu. De aceea renunţăm la a mai aminti şi altele... Oricum este un fapt cert că aceste unităţi îşi fac un deservi­­ciu trecînd cu atîta uşurinţă peste nişte reguli elementare de limbă cunoscute de orice elev de clasa a V-a! Oare ce impresie îşi vor face străinii în faţa unor asemenea reclame, ştiut fiind faptul că mulţi dintre aceştia îşi însuşesc din gramatică şi dicţionar anu­mite norme de scriere şi pro­nunţare care să le permită o conversaţie elementară. Or, limba română la ea acasă... prof. GHEORGHE GIURGIU ■ V . I PRIN BREŞELE LASATE DE­­ C.L.F.... PĂTRUNDE SPECULA I I I I I Duminică, 1 august. La Com­plexul de agrement „Mureşul" din Tg.-Mureş afluenţă record: peste 10.000 de vizitatori, in a­­ceastă zi toridă. Unităţile de service, restaurantul, cofetăria, tarabele erau „luate cu asalt". De bine de rău, ele au putut face faţă solicitărilor. Chioşcul C.L.F. — anexă a unităţii de la halele „7 Noiem­brie" se prezenta insă jalnic. Aici nu găseai decit roşii, cas­traveţi, ardei iuţi, ceapă şi mere, in timp ce in alte unităţi din oraş şi in piaţa de zi era o a­­bundenţă ide fructe: pere, pe­peni, piersici, prune etc., etc. Bineînţeles că o atare situa­ţie a nemulţumit pe bună drep­tate marele număr de vilegiatu­­rişti. Mai mult, in zilele de luni 2 şi marţi 3 august, chioşcul C.L.F. a fost închis „cu desăvârşire".­­ Profitind de absenţa C.L.F.-ului, au intrat in acţiune speculanţii. Fel de fel de persoane dubioa­se vindeau fructe şi alte pro­duse, la preţuri mult peste cele normale... şi pe deasupra in­­ condiţii igienice iluzorii. Kovács­­ Eugen (născut la Tg.-Mureş, la 12 noiembrie 1928) vindea, de pildă, porumb fiert, la preţul de ■ 3 lei un ştiulete, neavind asu­pra lui nici măcar autorizaţia­­ de comerciant ambulant de pro­duse alimentare.­­ Spre nefericirea speculanţilor, ■ insă, miliţia i-a depistat pe loc, aplicindu-le măsurile de ri­goare. ŞTEFAN IZSAKI mum Mamaia, perlă a­­litoralului românesc (Fotó: Z. HARAGOS) Faptul că cititori ai ziarului, oameni ai muncii de la oraşe şi sate, de profesii şi vîrste diferi­te, se adresează ziarului, îi soli­cită acestuia intervenţia şi opi­nia î­ntr-o problemă sau alta, ni se pare firesc, normal. Dialogul viu, public, prin care cetăţeanul îşi exprimă nestingherit părerea critică despre deficienţele exis­tente într-un sector sau altul, sesizează stările de lucruri care îl nemulţumesc, se încadrează in largul democratism al orînduirii noastre. Tocmai de aceea orice scrisoare, pornită din cuget cu­rat, a fost, este şi va fi bineve­nită la redacţie. Cu ajutorul u­­nor astfel de scrisori primite de la oameni corecţi în intenţii s-au stăvilit cazuri de abuz, s-a mai ciuntit, cite ceva din aripile pro­fitorilor, ale birocraţilor, s-au creat condiţii mai bune de de­servire a populaţiei. în­ aceste privinţe sînt concludente şi răs­punsurile primite de la organele criticate, sau cărora ne-am adre­sat pentru a soluţiona cererile oamenilor. „A doua zi după apariţia arti­colului „închis pentru reparaţii“ — ne scrie corespondentul vo­luntar Alexandru Perghel — chioşcul C.L.F. din Lunca Bra­dului s-a redeschis şi e destul de bine aprovizionat. Vă mulţumim pentru ajutorul dat locuitorilor din comună“. Purtată pe dru­muri aminată nejustificat de că­tre unii funcţionari de la Combi-,­natul avicol din Tg.-Mureş, Ma­tei Maria din Reghin s-a adresat redacţiei. La cîteva zile, petiţio­nara ne-a scris din nou mulţu­­mindu-ne pentru operativitatea cu care, în sfîrşit, i s-a rezolvat cererea. Sărind peste normele e­­tice în relaţiile cu subalternii, Nistor Aurel, administrator la Liceul nr. 1 din Tîrnăveni, la in­tervenţia ziarului a fost readus la ordine. Beţia, brutalitatea ca­­re-l caracterizau în relaţiile cu tovarăşii de muncă, l-au „recom­pensat“ cu o sancţiune pe linie de partid şi administrativă înso­ţită de un ultim avertisment. Urmare articolului „Făină cu... ghinion“, gestionara Văidean Au­relia a fost deferită organelor în drept, iar vînzătoarei Székely Cristina pentru injuriile aduse cumpărătorilor care nu s-au lă­sat înşelaţi (făina se vindea cu lipsă la gramaj) i s-a desfăcut contractul de muncă de către O.C.L. Mixt Tîrnăveni. In arti­colul „E legală taxa care ni se percepe?“, apărut la începutul lunii iulie, redactat în baza unei scrisori colective a locuitorilor din Ibănești, se arăta procedeul practicat de electricianul Feier Ioan care pretindea consumatori­lor de energie electrică din co­mună anumite sume de bani la care nu aveau dreptul. Măsurile luate de I.R.E. Mureş în urma a­­pariţiei articolului a­u fost: 1. înaintarea cazului organului de cercetare. 2. S-a cerut adunării generale a salariaţilor ca Feier Ioan să fie înlocuit din calitatea de reprezentant al salariaţilor în comitetul de direcţie al între­prinderii în accepţia deplină a semnifi­caţiei sale, scrisoarea adresată redacţiei implică, pe lingă plăce­rea de a scrie, şi voinţa semna­tarului ei de a triumfa drepta­tea, legalitatea socialistă atît de scumpă nouă. Iată deci că gîndul scris presupune şi un angaja­ment moral al corespondentului, al omului care se adresează zia-4 rului. Din păcate însă nu toţi gindesc astfel. Unii dintre cei care se adresează redacţiei, e a­­devărat puţini la număr, sunt minaţi de setea răzbunării, scandalului. Consecvent criti­cii principiale, argumentate, zia­rul nostru nu a tolerat şi nu tolerează pe acei care i se adresează cu neadevă­ruri. în cazurile pe c­are le ana­lizăm în cele ce urmează este e­­­vident că reclamanţii au serioase carenţe educative. Cormoş Ioan din Sîntana de Mureş, de exem­plu, vrând să obţină fără a res­pecta anumite reguli pui de o zi de la întreprinderea „Avicola“ din Tg..Mureş, l-a acuzat pe teh­nicianul Matei Cornel că acesta face şi drege, că eliberează pui nu pe uşa din faţă, ci pe cea din dos, după preferinţe. Ca să fie şi mai convingător în acuzaţiile sale, C. I a indicat şi doi mar­tori cu care, zicea el, a stat îm­preună zile de-a rîndul la gea­mul din faţă al incubatorului, fără a fi servit. La o cercetare mai amănunţită a reieşit că a­­cuzaţiile lui Cormoş Ioan nu au suport moral, că acesta a indus conştient în eroare redacţia. Tot cu scop de răzbunare s-a adresat redacţiei şi A. Pescăruş, din Re­ghin. Acesta ne descrie într-o scrisoare felul cum medicul F.R. de la Policlinica din Reghin, fă­ră a-l consulta, i-a scris totuşi pe bilet „sănătos“ şi l-a poftit să mai revină. Pentru că semnata­rul scrisorii ni s-a adresat şi eu: „Vă rog, stimaţi redactori, scrieţi în ziar această nouă metodă de consult medical“ îi satisfacem dorinţa cu o completare: în ziua cînd v-aţi prezentat la policlini­că nu eraţi aproape mort de bol­nav, ci eraţi aproape mort de ... ceat. Ceea ce e cu totul altceva. Este limpede pentru oricine că acuzaţiile mincinoase, ticluite de unii nu sînt de natură să stimu­leze critica, ci, dimpotrivă, să in­timideze, să descurajeze. Cam aşa a gîndit şi cooperatoarea din Filea cînd s-a apucat să ne scrie fel de fel de baliverne despre C.A.P. şi brigadieri, despre paz­nicii de cimp şi­­şeful de post. Prinsă cu mici furtişaguri, ca să scape mai uşor, a început să a­­cuze în stingă şi in dreapta, pe unii şi pe alţii de hoţie şi ne­cinste. Cercetările au infirmat punct cu punct avalanşa de in­jurii formulate de S. P. la adre­sa cooperativei şi a oamenilor. Prins asupra faptei şi sancţionat ca atare, un anonim din Ibăneşti a ticluit o scrisoare cu acuzaţii grave- la adresa unui reprezen­tant al administraţiei comunale. Şi pentru că nu putem lăsa lu­crurile nelămurite, şi mincinosu­lui trebuie să-i dăm totuşi răs­puns la scrisoarea adresată re­dacţiei, să vedem care este ade­vărul în legătură cu pretinsa sustragere de material lemnos la care se referea. Intr-adevăr, U.M. a transportat material lem­nos cu camionul, dar cu acte în regulă, eliberate de organele silvice, ceea ce nu-i tot una cu a fura. Din toate faptele la care ne-am referit — ca și din atîtea altele pe care cititorul le cunoaşte din proprie experienţă — reiese că a corecta, pe ici pe colo, din ceea ce viaţa ne pune în faţă nu se poate face decit atunci cînd cel care apelează la redacţie e ani­mat de dorinţa de a stîrpi răul şi nu de a face rău altuia pentru că aşa ii dictează interesul. GH TOCACIU BIRNELEBCRISORTLOR TURISMUL — mijloc de destindere şi educaţie In faţa sediului Filialei turistice din Sovata, patru autobuze — care sunt din nou gata de drum. Alţi 160 de oameni ai muncii, veniţi la odihnă sau tratament, pleacă în drumeţie. Aflăm că în acest ani Filiala turistică din Sovata a orga­nizat peste 240 de excursii, la care au participat peste 9.600 persoane. Pentru omul zilelor noastre, tu­rismul a devenit o necesitate, un mijloc de destindere, de cunoaş­tere, de educaţie. Pe parcursul de la Sovata la Tg.-Mureş, ghizi com­petenţi vorbesc excursioniştilor des­pre obiectivele industriale şi cele social-culturale înălţate pe aceste meleaguri în anii socialismuluiVi­­zitînd municipiul Tg.-Mureş, fac cunoştinţă cu un oraş în dezvoltare economică şî socii culturală. Dar excursii nu se fc numai la Tg.-Mureş, ci şi în localităţi mai îndepărtate, la Cluj, Sibiu, Tuşnad, Borsec, Lacul Roşu, Piatra Neamţ, Humuleşti etc. Din zi în zi, numărul solicitanţi­lor este tot mai mare. Atît cei ti­neri, cit şi vîrstnicii sînt dornici să cunoască noi locuri şi oameni, să vadă cu propriii ochi frumuseţile dăruite de natură şi cele croite de minţile şi mîinile oamenilor, din cele mai vechi timpuri şi pînă în zilele noastre. Fie ea chiar numai de o zi, o drumeţie cu autocarul reprezintă o importantă lecţie practică de istorie, geografie şi artă, o lecţie de educaţie patrio­tică. Căci, cu cit cunosc mai bine ţara, frumuseţile şi bogăţiile ei, cu atît creşte dragostea oamenilor faţă de ea, hotărirea de a pune umărul spre a o face tot mai fru­moasă şi mai prosperă. Prin afişe, aflate în 6 puncte din staţiune, Filiala turistică din Sovata anunţă noi excursii. Alţi şi alţi oameni ai muncii aflaţi la odihnă sau la tratament, veniţi din Bucureşti, Constanţa, Craiova, Oradea, Giurgiu, Botoşani şi din alte oraşe din ţară, dornici de a cunoaşte, se înscriu pentru pleca­rea în drumeţie. O zi la Poiana Braşov Fabrica de medicamente şi produse chimice Cluj STR. DELTEI NR. 5. TELEFON 3­15-40 recrutează CANDIDAT PENTRU EXAMENUL DE ADMITERE IN ŞCOLILE PRO­FESIONALE, PENTRU MESERIILE: — OPERATOR CHIMIST, cu şcolarizare la Turda; — LĂCĂTUŞ, cu şcolarizare la Ocna Mureş; — ELECTRICIAN, cu şcolarizare la Ocna Mureş. Se primesc candidaţi (băieţi) absolvenţi a 8 clase, iar pe tim­pul şcolarizării se acordă cazare, masă, rechizite şi echipament de protecţie gratuite. Durata şcolarizării drul întreprinderii: 3 ani. Absolvenţii vor fi angajaţi in­ca­ Inscrierile se fac de la 1 august, la sediul fabricii, intre orele 12—15, pe baza dosarului complet de acte, prezentat personal de candidat. Relaţii suplimentare la serviciul organizarea muncii, pregă­tire, perfecţionare, între aceleaşi ore. NDA Cinema VINERI, 6 AUGUST TG.-MUREŞ — Arta: Spri­jiniţi-l pe şerif. Select: Iubire. Progresul: Esop. Tineretului: Ti­tanic vals. Flacăra: Castelanii. SIGHIŞOARA — Lumina: Tran­dafiri roşii pentru Angelica. LUDUŞ — Flacăra: Răpirea fe­cioarelor. IERNUT — Lumina: Şarada. SARMAŞU — Popular: Flacăra olimpică. REGHIN — Patria: Printre colinele verzi. Victoria: Zile reci. TÎRNĂVENI — Melodia: Los Tarantos. SOVATA — Doina: Dimineţile unui băiat cuminte. SlNGEOR­­GIU DE­ PĂDURE — Popular: Ai grijă de Suzi! FÎNTlNELE — Patria: Maiorul şi moartea. MIERCUREA NIRAJULUI — Nirajul: 7 Televiziune JOI, 5 AUGUST 17,30 — Emisiune în limba ma­ghiară; 18,30 — La volan — emi­siune pentru conducătorii auto; 18,50 — Timp şi anotimp in agri­cultură; 19,10 — Pentru sănăta­tea dv.; 19,20 — 1001 de seri; 19,30 — Telejurnalul de seară; 20,00 — Aparenţe şi realităţi în lumea capitalului; 20,15 — Inter­preta săptăminii : Florica Bra­­du; 20,30 — Din cronica eroi­că a insurecţiei. Film de scurt metraj realizat de’Studioul cine­matografic al M.F.A.; 20,50 — Antologia umorului. Stan­­şi Bran ■studenţi la Oxford; 21.5,0 — Ca­dran internaţional; 22,20 — Tele­jurnalul de noapte; 17,00 — Volei feminin: Româ­nia — R.P.D. Coreeană. Transmi­siune directă din Sala sporturi­lor de la Constanţa­. 18,30 — Cîntă pentru dr. Maria Precup şi Ioan Ianoşi; 18,40 — Ex- Terna’71; 19,10 — Tragerea Loto; 19,20 — 1001 de seri; 19,30 — Telej'u­rnalul' de seară. Sport; 20,10 — Cronica politică internă de Eugen Mândrie; 20,25 — Mu­zică corală interpretată de An­samblul „Doina“; 20,40 — Pano­ramic ştiinţific. Valorificarea su­perioară a resurselor naturale; 21,00 — Film artistic: Darul dra­gostei; 22,40 — Telejurnalul de noapte Radio Tg.-Mureş VINERI, 6 AUGUST In limba română: 6,30—7,00: Jurnal de dimineaţă: Sfiri. Sfa­tul medicului. Muzică: 10,30— 18,00: Cronica actualităţii. Pre­lucrări de folclor. Moment liric:­i de dragoste de ţară! — versuri de Adrian Păunescu. Muzică. Pe undele tinereţii. Din carnetul unui secretar U.T.C.; Tineri de la Combina­tul chimic din Tîrnă­veni. Muzică. Pronoexpres Rezultatele tragerii din 4 au­gust 1971: Extragerea I: 12, 31, 10, 17, 16, 34 Fond de premii: 1.698.628 Iei Extragerea a ll-a: 14, 23, 32, 25, 30 Fond de premii: 700.293 lei MICA PUBLICITATE VlND apartament — 3 camere — bloc, cartier Tudor. Plata în rate. Informații: Lupeni 39, Feier. VîND apartament cu 4 camere, confort 1. Bucinului nr. 12, ap. 15, Tg.-Mureş. Vînd casă, loc central, posibilităţi construite. Informaţii: str. Arieşului nr. 7, Lazăr. Schimb locuinţă — două camere confort complet — Braşo­vului nr. 5, ap. 16, Tg.-Mureş, telefon: 3.18.53. La 10 august 1971 Tragere excepţională LOTO SE ATRIBUIE ÎN NUMĂR NELIMITAT — Autoturisme Dacia 1300 şi Skoda S 100 Excursii cu petrecerea revelionului la Budapesta, durata circa 6 zile — Bani, cîştiguri fixe* şi variabile Se efectuează 4 extrageri în 3 faze. Se extrag 26 numere. Se atribuie 7 categorii de cîștiguri. Luni, 9 august 1971 ultima zi pentru procurarea biletelor. întreprinderea „N­EFUL“ Tg.-Mureş anunţă concurs pentru ocuparea unui post de maistru în specialitatea de produse finite lemn (mobilă). Se pot înscrie cadrele care îndeplinesc condiţiile de studii şi sta­giu prevăzute de lege. Examenul de concurs va avea loc la sediul întreprinderii din str. Recoltei nr. 2, la data de 27 august, ora 8. I. P. M. „SPORT“ Reghin STRADA IERBUŞ NR. 10 JUDEŢUL MUREŞ angajează prin concurs - un tehnician principal mecanic - un jurisconsult Concursul se va ţine în ziua de 9 august 1971, la sediul unităţii. Condiţiile de angajare şi salarizare conform H.C.M. 914/1968.

Next