Steaua Roşie, august 1971 (Anul 22, nr. 181-207)

1971-08-05 / nr. 184

7 PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VA , TEMA ROŞIE ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN MUREŞ AL P.C.R. SI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN ———— * » » ’ Anul XXIII. Nr. 184 (4.157) Joi, 5 august 1971 4 pagini, 30 de bani ÎNSEMNĂRI­I Frumoase sunt alcătuirile de sentimente, ginduri şi fapte, ca­re-1 fac pe omul zilelor noas­tre să fie, in adevăr, un om al zilelor noastre; la rădăcina glo­durilor sale stă simburele de dăruire, de pasiune, de împlini­re pe volnta aceasta a drumu­lui care suntem­ mereu — un drum spre mai bun, mai frumos, mai peren. Gindind la acestea, in mersul ritmant al trenului, privind goa­na din fereastră, gindul mă poartă la comuniştii din staţia C.F.R. Sighişoara, oameni care sint un adevăr ai zilelor noas­tre, oameni care la fel cu mulţi­­mulţi alţii — cu gindul şi cu fapta, din toată inima, cum se zice in graiul nostru — se străduiesc pentru ideea de mai bun, mai frumos. A­­ceste noţiuni, un limbaj cefe­rist — să zic aşa — se traduc prin respectarea condiţiilor de siguranţă şi regularitate a cir­culaţiei, prin rulajul vagoane­lor, prin tonele expediate. Or, in această direcţie sunt ‘îndrep­tate eforturile lucrătorilor de la gara Sighişoara. Valentin Do­­bre, şeful stafiei, are o vorbă, atunci cind se referă la profe­sia sa: „Noi nu putem recupe­ra timpul pierdut!'', şi din a­­ceastă expresie a izbutit, spri­jinit ‘îndeaproape de toţi comu­niştii, sub permanenta îndru­mare a Comitetului de partid al Complexului C.F.R. Sighişoara, ca staţia ce o conduce să fie evidenţiată la sfirşitul primului semestru al anului '71, pentru realizarea planului la toţi indi­catorii. Şi in acest sens, cifre­le — şi dincolo de ele trebuie sâ-i vedem pe oameni — cifre­le, zic, sint elocvente: dacă in anul 1965, in primul semestru, s-au expediat circa 70.000.000 tone, iar in 1970 aproximativ 85.000.000 tone, de la 1 ianua­rie si pînâ la 30 iunie anul aces­ta, au fost expediate mărfuri și ‘încărcătură insumind 90.796.000 tone. Sau, pentru că mai avem un exemplu, foarte la indem­­­nă, s-a ajuns, la rulajul vagoa­nelor, ca acestea — prin opera­tivitatea lucrătorilor — să nu mai staţioneze 20—22 ore, ci numai, in medie, evident, 11 ore. Cum s-a ajuns la aceste re­zultate? — Colaborarea dintre mişca­re, tracţiune, centralizare şi te­lecomandă, revizie de vagoa­ne — reprezintă condiţia de bază pentru realizarea integra­lă a sarcinilor de plan, cu res­pectarea condiţiilor de siguran­ţă şi regularitate a circulaţiei, îmi spune secretarul Comitetu­lui de partid al Complexului C.F.R. Sighișoara, Ioan Filip. Pentru a crea acest climat de muncă, propice unei colaborări fructuoase, comitetul de partid a organizat o serie de analize comune, privind munca din toa­te sectoarele, iar aceste anali­ze au înlăturat sau diminuat a­­ceste deficiențe ... _ Ca o consecinţă a aces­tor măsuri, intervine şeful sta­ţiei, am reuşit să reglementăm mecanismele de lucru pe com­partimente, am făcut o repre­­cizare a sarcinilor, folosind tot­odată şi un eficient sistem de VASILE ARTENIE (Continuare în pag. a 3-a) Sfl flCTIOHifin HBIflHiT Pinii m HECBLTflHEfl 6BIHLIN­ DE PE ULTIMELE HECTARE In cooperativa a­­gricolă din Gor­­neşti se acordă multă atenţie exe­cutării arăturilor de vară imediat după ridicarea re­coltei. Datorită bunei organizări a muncii, tracto­riştii au reuşit să execute această lucrare pe aproa­­pe toate suprafe­țele eliberate. • MAI SÍNT DE RECOLTAT 7.600 HA CU GRÍU • CONCOMITENT CU SECERIȘUL SĂ SE FACĂ ȘI TREIERIȘUL • GRÍUL CONTRACTAT SĂ AJUNGĂ CIT MAI OPERATIV ÎN BAZELE DE RECEPȚIE • ARĂTURILE DE VARĂ AVANSEAZĂ UN RITM NESATISFĂCĂTOR. IN ZIUA DE 4 AUGUST ARĂTURILE ERAU EXECUTATE PE NU­MAI 32 LA SUTA DIN SUPRAFEȚE. Slaba organizare frm­ează secerişul, transportul snopilor şi treierişu! Pînâ in seara zilei de ieri 52 de cooperative agricole au raportat încheierea secerişului la griu. Printre cele care au încheiat re­cent secerişul amintim: Oroi, Ghindari, Fîntinele, Mica, Dîmbu, Band, Solovastru şi Gurghiu. (C.A.P. Gurghiu a terminat şi tre­­ierişul). In total pînâ miercuri, 4 august, griul a fost recoltat în I.A.S. in proporţie de 93 la sută, iar in cooperativele agricole de 87 la sută. Au mai rămas de recol­tat 7.600 ha de griu. Cele mai mari suprafeţe de griu nerecoltat încă se află în cooperati­vele agricole din zona Reghinului şi a bazinului sighişorean. Aceste unităţi în prezent sînt ajutate cu un număr sporit de combine. Cu tot efortul depus sînt cooperative agricole unde în munca organiza­torică mai persistă multe lipsuri. La C.A.P. Beica pe terenul nu­mit „Pe dos in sus" la recoltarea griului lucrau mecanizatorii Nico­­lae Micu şi Menyhárt Iosif, dar pentru că nimeni nu le-a deschis drumuri in lan, roţile combinelor au făcut multă pagubă. Nu era de faţă nici delegatul de combină, aşa că transportul sacilor la ma­gazie se făcea fără nici un control. Situaţie nesatisfăcătoare am întîl­­nit şi la cooperativa agricolă din Chiheru. Din 3 combine, de la ora 12:45 numai una era în stare de funcţionare. Pînâ la acea oră realizările erau slabe. Mecanizato­rul I. Câmpean recoltase în ju­rul la 1.800 kg, Ioan Badiu 500 kg, iar luliu Manciu vreo 300 kal... Ultimii doi mecanizatori aveau combinele defecte. Pentru a salva situaţia, în lipsa unui atelier mo­bil, şeful secţiei Ioachim Costea a fost nevoit să se deplaseze cu un tractor I. S.M.A. Reghin pentru a suda suportul de la volanta unei combine. De fapt secţia de meca­nizare aparţine de S.M.A. Eremitu, dar cum aceasta nu dispune de suficiente ateliere mobile, mecani­zatorii sînt lăsaţi să se descurce cum pot. în lanul unde „lucrau" combinele n-am întîlnit pe delega­tul de combină Maria Pop şi nici pe inginerul agronom Ioan Sin. De asemenea nu s-a întreprins nimic in vederea transportării clăi­lor la arii, şi nici începerii treieri­­şului. Slab se acţionează şi cu selectarea griului, cu livrările la baza de recepţie. Puzderii de clăi netransportate sunt şi în satele Urisiu de Jos şi Urisiu de Sus, unde încă nu s-a întreprins nimic în vederea transportului griului de pe cîmp şi nici în organizarea arii­lor şi a treierişului. Situaţia de pe teren arată că recoltarea griului ridică probleme serioase mai ales la cooperativele agricole din Logig, Lueriu, Batoş, Dedrad, Breaza, Archita etc. In aceste situaţii lucrătorii ogoarelor, organizaţiile de partid sînt che­maţi să depună toate eforturile pentru ca recoltarea griului să fie incheiata în timpul cel mai scurt şi să imprime un ritm mai sus­ţinut transportului clăilor de pe cîmp şi treierişului. REMUS CAMPEAN Din lipsă de piese... Situaţia de pe teren ne-a oferit suficiente exemple dinn care rezul­tă că o seamă de piese de mare importanţă pentru bunul mers al combinelor, lipsesc ?.fro*Lp® desavîrşire din magaziile S.M A. O asemenea situaţie ne-a fost confirmată de tovarăşul Ioan Bel­­dean, directorul S.M.A. Zau de Cîmpie, intr-un moment cind me­canizatorii se străduiau sa înlătu­re o defecţiune ivită la una din cele opt combine ce lucrau la re­coltarea griului í° cooperativa agricolă din Singer. Este vorba, spunea directorul S.M.A. Zau de, cleme de legătură, diferite şuru­buri, curele trapezoidale, diverse piese de schimb pentru piesele de balotat. De necazuri asemănă­toare ni s-au plîns şi mecanizatorii din Bărboşi, Cozma, Logig şi multe altele. Neplăcut este şi faptul că aceste piese de schimb se găsesc foarte rar în magaziile întreprin­derii judeţene de aprovizionare tehnico-materială nr. 29 — Mureş. Din această cauză trebuie făcute tot felul de improvizaţii care în­cetinesc ritmul de lucru al combi­nelor. Păcat că mult discutata problemă a pieselor de schimb încă nu s-a rezolvat favorabil... R. NAZNEANU Ritmul arăturilor de vară este nesatisfăcător După cum se ştie, arăturile de vară au un rol bine determinat în completarea rezervelor de azot şi fosfor ale solului precum şi în păstrarea şi acumularea apei în sol. Eficienţa acesteia este cu atît mai mare cu cit arătura este efec­tuată imediat în zilele după recol­tarea păioaselor. în multe coope­rative agricole, specialiştii au fă­cut totul şi au organizat munca mecanizatorilor în aşa fel incit executarea arăturilor de vară să fie efectuată la un interval cit mai scurt după seceriş. La C.A.P. Dimbu de exemplu arăturile de vară sînt efectuate în proporţie de peste 50 la sută din suprafaţa planificată. La fel şi la coopera­tivele agricole din Tăureni, Zau, Ernei, Fînaţe, Glodeni, Pogăceaua, Şincai etc. In majoritatea cooperativelor agricole însă ritmul în care se desfăşoară arăturile de vară este cu totul nesatisfăcător. Din aceas­tă cauză, pînâ ieri, 4 august, ară­turile de vară în C.A.P. au fost efectuate doar pe 12.000 ha, adică in proporţie de numai 30 la sută, ceea ce faţă de timpul înaintat din luna august este foarte puţin, cu totul nesatisfâcâtor. (Continuare in pag. a Vizita de lucru a tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU în staţiunile din zona Mangalia-nord în după-amiaza zilei de miercuri, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, îm­preună cu soţia sa, Elena Ceauşescu, a făcut o vizită de lu­cru în staţiunile turistice din zona Mangalia Nord. Cu acest prilej, a fost analizat stadiul înfăptuirii pla­nurilor privind amenajarea litora­lului Mării Negre în perimetrul Sa­turn — Venus — Jupiter — Nep­tun, corespunzător soluţiilor adop­tate anul trecut, când secreta­rul general al partidului, îm­preună cu arhitecţii şi urbaniştii cărora li s-a încredinţat sarcina realizării acestui grandios ansam­blu de construcţii, au studiat la faţa locului variantele cele mai in­dicate din punct de vedere este­tic, funcţional şi economic ce ur­mau să fie puse în practică. In această vizită, secretarul ge­neral al partidului a fost însoţit de tovarăşii Maxim Berghianu, Le­­onte Răutu, Vasile Vîlcu, Miron Consta­ntinescu, Vasile Patilineţ, Ion Stănescu, precum şi de Ion Cosma, ministrul turismului, de re­prezentanţi ai organelor judeţene şi municipale de partid şi de stat, de specialişti care au colaborat la înfăptuirea măreţelor obiective tu­ristice de pe litoralul Mării Negre. Vizita a început din extrema su­dică a zonei, respectiv din staţiu­nea turistică Saturn, unde, în ulti­mul an, după vizita secretarului ge­neral al partidului, s-a înfăptuit un mare volum de construcţii. Aceas­tă staţiune dispune în prezent de hoteluri moderne, cu o capacitate de aproximativ 11.200 de locuri. Ritmul construcţiilor în această sta­ţiune a fost intensificat îndeosebi în ultimul an, cind, intr-un timp re­cord, de aproximativ opt luni, au fost date în folosinţă hoteluri cu o capacitate de 4.650 de locuri. Oaspeţii fac mai întîi un popas la hotelul „Diana", impunător edi­ficiu cu 14 nivele, realizat din be­ton, sticlă şi aluminiu, dat în fo­losinţă în actualul sezon. Un mare număr de turişti aplaudă îndelung pe secretarul general al partidului, pe ceilalţi oaspeţi, le oferă buche­te de flori. Se urcă la al 14-lea etaj al ho­telului. In faţa privirilor se deschi­de o feerică perspectivă. Se vede nu numai „Saturn"; privirea cu­prinde toate celelalte stele din constelaţia Mangalia Nord, se ve­de oraşul Mangalia, întinerit şi el, se profilează în depărtare conturul Eforiei Sud şi Eforiei Nord. Nu este necesară nici o expli­caţie pentru a înţelege că turismul a devenit în România, pe litoralul Mării Negre mai ales, o ramură in plină dezvoltare a economiei na­ţionale. An de an, frumuseţile pa­triei noastre, ca şi cunoscuta ospi­talitate a poporului român, atrag un tot mai mare număr de turişti de peste hotare. Mangalia, Eforie, Mamaia, Mangalia Nord, cu cele patru staţiuni ale sale au devenit de mult puncte de atracţie de rezo­nanţă europeană. Preocuparea ar­hitecţilor, proiectanţilor, edililor şi constructorilor pentru valorificarea raţională a tuturor frumuseţilor na­turale ale litoralului, pentru inte­grarea lor armonioasă în circuitul de valori al întregii economii con­stituie o remarcabilă realitate subliniată de tovarăşul Ceauşescu, de ceilalţi conducători de partid şi de stat. In ceea ce priveşte dezvoltarea în continuare a staţiunii „Saturn", gazdele informează că, în partea de nord a acesteia, sînt pregătite planurile pentru crearea unui nou complex hotelier de 1.850 de lo­curi, care va fi dat în folosinţă în cursul acestui plan cincinal. Se vor amenaja două piscine, se va construi un hotel cu bază de tratament pentru iarnă şi vară, proiect favorizat de existenţa în zonă a unor importante surse de ape mezotermale sulfuroase. Este făcută recomandarea ca Mangalia propriu-zisă să fie unită prin con­strucţii moderne cu staţiunea „Sa­turn”, în felul acesta urmînd să dispară aspectul actualei perife­rii a acestui oraş. Acţiunea trebuie să decurgă dintr-un plan unic de sistematizare, care să integreze în­­tr-un tot Mangalia, Saturn, viitoa­rele obiective economice ce se vor implanta în zonă. Pentru înfăptuirea programului de construcţii în actualul cincinal sînt asigurate toate condiţiile, re­comandările şi indicaţiile primite din partea secretarului general al partidului cu prilejul vizitelor ante­rioare pe litoral constituind îndrep­tarul deosebit de valoros în alege­rea soluţiilor optime, care să îm­bine judicios necesităţile funcţio­nale şi estetice cu cele economice. Secretarul general recomandă pro­iectanţilor şi arhitecţilor ca, încă din prima fază de elaborare a pro­iectelor, să gîndească mai mult, să dea dovadă de mai multă imagina­ţie, de mai mult spirit creator. Este aici în curs de înfăptuire o operă vastă şi de durată. Improvizaţiile, soluţiile insuficient studiate se cer excluse de la bun început. La coborîre se vizitează restau­rantul hotelului. Aspectul general impresionează plăcut. Mobilierul este confecţionat cu mult gust. Cu acest prilej, se subliniază că fie­care construcţie hotelieră, restau­rantul ce-i aparţine sînt dotate cu mobilier deosebit atît din punct de vedere al execuţiei, cit şi al colo­ritului. In bucătăria localului, se­cretarul general al partidului apre­ciază faptul că zilnic sînt asigurate trei feluri de meniuri, la alegere, pentru turişti, că mesele sînt con­sistente şi bine preparate de per­sonal calificat, potrivit gusturilor variate ale celor aflaţi la odihnă. Tot la Saturn, se vizitează hote­lul Siret, de categoria a doua de confort, unde se constată condiţii bune de locuit şi odihnă. Şi la a­­cest hotel, restaurantul-cantină şi secţiile aferente fac o impresie bună. Meniurile pregătite pentru turişti, curăţenia, ţinuta persona­lului denotă grijă şi bună gospo­dărire. In cadrul discuţiilor care au foc, specialiştilor li se dă indicaţia ca noile obiective turistice să fie am­plasate în imediata vecinătate a mării, să se valorifice la maximum suprafaţa plajelor, să se asigure a­­menajarea cu destinaţii utilitare, iar arterele de comunicaţie să fie amplasate în afara pinzei de nisip. Să ţinem seama de faptul, subli­niază secretarul general, că plaja constituie un patrimoniu deosebit de valoros şi se cere valorificat la maximum. Înainte de a părăsi staţiunea Saturn, oaspeţii vizitează marele complex de magazine din centrul staţiunii. La acea oră de după-a­­miază, toate unităţile complexului erau pline de cumpărători; unită­ţile sînt bine aprovizionate. Adre­­sîndu-se reprezentanţilor organelor comerciale, secretarul general al partidului recomandă ca aceştia să se preocupe de lărgirea continuă a sortimentului mărfurilor puse în (Continuare în pag a 3-a) VIBRAŢIA EDUCATIVĂ A SERILOR LA SATE Circumscris în metamorfoza în­noirilor, satul contemporan îşi are viaţa spirituală contemporană în filonul de aur al realităţilor noas­­tre ascendente. Deşi e anotimpul hărniciei, al marilor bătălii pentru belşug, serile rămîn aceleaşi, cu farmecul şi frumuseţile lor. E spa­ţiul zilei rezervat destinderii, recon­­fortării, îmbogăţirii spirituale atit pentru tineri cit şi pentru vîrstnici. Viaţa tînărului din sat e legată prin nenumărate fire de pulsul lă­caşului de cultură, fiecare sătean îşi interferează intr-un fel sau al­tul viaţa cu lumina căminului cul­tural. Acolo există canale care a­­duc noutatea zilei la cunoştinţa fiecăruia, sînt posibilităţi largi de destindere, de recreere şi de dis­tracţie. Şi, tot acolo, scena e ridi­cată pentru toţi: să se afirme, să-şi etaleze calităţile artistice. Aşadar, serile satului sînt co­da fasciculul de lumini nu­­min cultural. Oricît de largă ,­ investigaţia, oricîte categorii de vîrstă ar cuprinde, fiecare per­soană contopeşte înserarea din sat cu unele lăcaşuri de cultură. — Ne dăm seama foarte bine — ne spune Jaray Victor, directo­rul căminului cultural din Band — că viaţa spirituală a satelor are legătură nemijlocită cu căminul cultural. Tocmai de aceea ne stră­duim să le oferim oamenilor pro­grame cit mai bine alese, să-i inte­reseze pe toţi. Atragem în munca culturală cit mai multe persoane. In ce priveşte serile căminului şi tineretul, la noi există o proble­mă destul de delicată. Din comu­nă mulţi tineri sînt navetişti şi a­­cest fapt ne îngreunează intr-un sens alcătuirea unor programe a­­decvate. Totuşi, facem eforturi şi în continuare în găsirea celor mai potrivite forme. Nu vreau să înşir aici lista programelor noastre în­să menţionez că mai avem multe de făcut în direcţia organizării simpozioanelor şi a conferinţelor de larg interes. Ne preocupăm in­să să facem conţinutul serilor mai bogat: vom pune accent mult mai mare pe organizarea unor întîlniri cu caracter educativ. E foarte ne­cesar să dăm amploare dezbateri­lor pe teme ale politicii partidului PETRE GIURGIU (Continuare in pag. a 3-a) PE FIECARE ŞANTIER, disciplină înaltă răspundere pentru calitatea şi gospodărirea materialelor întruniţi în adunare generală, reprezentanţii celor peste 7.000 de salariaţi ai Trustului de Construcţii- Montaj Mureş au dezbătut recent bilanţul realizărilor din primul semestru al anului, stabilind, tot­odată, măsurile care să asigure îndeplinirea integrală şi la termen a planului pe întregul an. Darea de seamă prezentată de ing. Mircea Birău, preşedintele comitetului de direcţie, a trecut in revistă succesele dobîndite de subunităţile trustului din Tg.-Mureş, Sighişoara, Reghin, Tîrnăveni şi din alte localităţi, subliniind că ele sînt superioare celor obţinute in primul semestru al anului trecut. Peste prevederile planului a fost realizată o producţie în valoare de peste 5 milioane lei, contribuţii mai importante aducîndu-şi şan­tierele nr. 2 şi 3 din Tg.-Mureş şi şantierul nr. 4 din Reghin. Rezul­tatele înregistrate reflectă o sub­stanţială îmbunătăţire a activităţii atît în domeniul construcţiilor pro­priu-zise cit şi în producţia indus­trială unde de asemenea prevede­rile au fost depăşite. Calitatea lucrărilor, unul din obiectivele principale ale constructorilor, s-a bucurat din partea beneficiarilor de calificative bune şi foarte bune. Dezbaterile pe marginea dării de seamă au reflectat însă o con­cluzie unanimă: deşi subunităţile şi-au îndeplinit şi depăşit cifrele de plan, rezultatele puteau fi mai mari dacă se foloseau din plin — prin întocmirea unor planuri ope­rative corespunzătoare — condi­ţiile favorabile oferite de lunile de iarnă. Apreciind realist aportul subuni­tăţilor, loturilor, formaţiunilor de muncă în realizarea sarcinilor de plan, darea de seamă şi vorbitorii ADUNAFRILE GENERALE SALARIAŢILOR DIN ÎNTREPRINDERI şi ordinea execuţiei au remarcat greutăţile întîmpînate în asigurarea ritmicităţii producţiei, deficienţele organizatorice, pierde­rile de materiale şi de timp de lucru ce s-au manifestat. Desigur, dispersarea largă a punctelor de lucru — pînâ în afara judeţului — şi diversitatea lucrărilor îngreu­nează coordonarea eficientă şi operativă a activităţii, dar tocmai avind în vedere acest specific comitetul de direcţie trebuia să ia măsurile corespunzătoare. Conclu­­zionînd ideile majorităţii vorbitori­lor, rezultă că disciplina muncii — reflectată mai ales prin utilizarea timpului de lucru — a lăsat de M. BĂRDĂŞANU (Continuare in pag. a 3-a)

Next