Steaua Roşie, august 1971 (Anul 22, nr. 181-207)
1971-08-05 / nr. 184
7 PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VA , TEMA ROŞIE ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN MUREŞ AL P.C.R. SI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN ———— * » » ’ Anul XXIII. Nr. 184 (4.157) Joi, 5 august 1971 4 pagini, 30 de bani ÎNSEMNĂRII Frumoase sunt alcătuirile de sentimente, ginduri şi fapte, care-1 fac pe omul zilelor noastre să fie, in adevăr, un om al zilelor noastre; la rădăcina glodurilor sale stă simburele de dăruire, de pasiune, de împlinire pe volnta aceasta a drumului care suntem mereu — un drum spre mai bun, mai frumos, mai peren. Gindind la acestea, in mersul ritmant al trenului, privind goana din fereastră, gindul mă poartă la comuniştii din staţia C.F.R. Sighişoara, oameni care sint un adevăr ai zilelor noastre, oameni care la fel cu mulţimulţi alţii — cu gindul şi cu fapta, din toată inima, cum se zice in graiul nostru — se străduiesc pentru ideea de mai bun, mai frumos. Aceste noţiuni, un limbaj ceferist — să zic aşa — se traduc prin respectarea condiţiilor de siguranţă şi regularitate a circulaţiei, prin rulajul vagoanelor, prin tonele expediate. Or, in această direcţie sunt ‘îndreptate eforturile lucrătorilor de la gara Sighişoara. Valentin Dobre, şeful stafiei, are o vorbă, atunci cind se referă la profesia sa: „Noi nu putem recupera timpul pierdut!'', şi din această expresie a izbutit, sprijinit ‘îndeaproape de toţi comuniştii, sub permanenta îndrumare a Comitetului de partid al Complexului C.F.R. Sighişoara, ca staţia ce o conduce să fie evidenţiată la sfirşitul primului semestru al anului '71, pentru realizarea planului la toţi indicatorii. Şi in acest sens, cifrele — şi dincolo de ele trebuie sâ-i vedem pe oameni — cifrele, zic, sint elocvente: dacă in anul 1965, in primul semestru, s-au expediat circa 70.000.000 tone, iar in 1970 aproximativ 85.000.000 tone, de la 1 ianuarie si pînâ la 30 iunie anul acesta, au fost expediate mărfuri și ‘încărcătură insumind 90.796.000 tone. Sau, pentru că mai avem un exemplu, foarte la indemnă, s-a ajuns, la rulajul vagoanelor, ca acestea — prin operativitatea lucrătorilor — să nu mai staţioneze 20—22 ore, ci numai, in medie, evident, 11 ore. Cum s-a ajuns la aceste rezultate? — Colaborarea dintre mişcare, tracţiune, centralizare şi telecomandă, revizie de vagoane — reprezintă condiţia de bază pentru realizarea integrală a sarcinilor de plan, cu respectarea condiţiilor de siguranţă şi regularitate a circulaţiei, îmi spune secretarul Comitetului de partid al Complexului C.F.R. Sighișoara, Ioan Filip. Pentru a crea acest climat de muncă, propice unei colaborări fructuoase, comitetul de partid a organizat o serie de analize comune, privind munca din toate sectoarele, iar aceste analize au înlăturat sau diminuat aceste deficiențe ... _ Ca o consecinţă a acestor măsuri, intervine şeful staţiei, am reuşit să reglementăm mecanismele de lucru pe compartimente, am făcut o reprecizare a sarcinilor, folosind totodată şi un eficient sistem de VASILE ARTENIE (Continuare în pag. a 3-a) Sfl flCTIOHifin HBIflHiT Pinii m HECBLTflHEfl 6BIHLIN DE PE ULTIMELE HECTARE In cooperativa agricolă din Gorneşti se acordă multă atenţie executării arăturilor de vară imediat după ridicarea recoltei. Datorită bunei organizări a muncii, tractoriştii au reuşit să execute această lucrare pe aproape toate suprafețele eliberate. • MAI SÍNT DE RECOLTAT 7.600 HA CU GRÍU • CONCOMITENT CU SECERIȘUL SĂ SE FACĂ ȘI TREIERIȘUL • GRÍUL CONTRACTAT SĂ AJUNGĂ CIT MAI OPERATIV ÎN BAZELE DE RECEPȚIE • ARĂTURILE DE VARĂ AVANSEAZĂ UN RITM NESATISFĂCĂTOR. IN ZIUA DE 4 AUGUST ARĂTURILE ERAU EXECUTATE PE NUMAI 32 LA SUTA DIN SUPRAFEȚE. Slaba organizare frmează secerişul, transportul snopilor şi treierişu! Pînâ in seara zilei de ieri 52 de cooperative agricole au raportat încheierea secerişului la griu. Printre cele care au încheiat recent secerişul amintim: Oroi, Ghindari, Fîntinele, Mica, Dîmbu, Band, Solovastru şi Gurghiu. (C.A.P. Gurghiu a terminat şi treierişul). In total pînâ miercuri, 4 august, griul a fost recoltat în I.A.S. in proporţie de 93 la sută, iar in cooperativele agricole de 87 la sută. Au mai rămas de recoltat 7.600 ha de griu. Cele mai mari suprafeţe de griu nerecoltat încă se află în cooperativele agricole din zona Reghinului şi a bazinului sighişorean. Aceste unităţi în prezent sînt ajutate cu un număr sporit de combine. Cu tot efortul depus sînt cooperative agricole unde în munca organizatorică mai persistă multe lipsuri. La C.A.P. Beica pe terenul numit „Pe dos in sus" la recoltarea griului lucrau mecanizatorii Nicolae Micu şi Menyhárt Iosif, dar pentru că nimeni nu le-a deschis drumuri in lan, roţile combinelor au făcut multă pagubă. Nu era de faţă nici delegatul de combină, aşa că transportul sacilor la magazie se făcea fără nici un control. Situaţie nesatisfăcătoare am întîlnit şi la cooperativa agricolă din Chiheru. Din 3 combine, de la ora 12:45 numai una era în stare de funcţionare. Pînâ la acea oră realizările erau slabe. Mecanizatorul I. Câmpean recoltase în jurul la 1.800 kg, Ioan Badiu 500 kg, iar luliu Manciu vreo 300 kal... Ultimii doi mecanizatori aveau combinele defecte. Pentru a salva situaţia, în lipsa unui atelier mobil, şeful secţiei Ioachim Costea a fost nevoit să se deplaseze cu un tractor I. S.M.A. Reghin pentru a suda suportul de la volanta unei combine. De fapt secţia de mecanizare aparţine de S.M.A. Eremitu, dar cum aceasta nu dispune de suficiente ateliere mobile, mecanizatorii sînt lăsaţi să se descurce cum pot. în lanul unde „lucrau" combinele n-am întîlnit pe delegatul de combină Maria Pop şi nici pe inginerul agronom Ioan Sin. De asemenea nu s-a întreprins nimic in vederea transportării clăilor la arii, şi nici începerii treierişului. Slab se acţionează şi cu selectarea griului, cu livrările la baza de recepţie. Puzderii de clăi netransportate sunt şi în satele Urisiu de Jos şi Urisiu de Sus, unde încă nu s-a întreprins nimic în vederea transportului griului de pe cîmp şi nici în organizarea ariilor şi a treierişului. Situaţia de pe teren arată că recoltarea griului ridică probleme serioase mai ales la cooperativele agricole din Logig, Lueriu, Batoş, Dedrad, Breaza, Archita etc. In aceste situaţii lucrătorii ogoarelor, organizaţiile de partid sînt chemaţi să depună toate eforturile pentru ca recoltarea griului să fie incheiata în timpul cel mai scurt şi să imprime un ritm mai susţinut transportului clăilor de pe cîmp şi treierişului. REMUS CAMPEAN Din lipsă de piese... Situaţia de pe teren ne-a oferit suficiente exemple dinn care rezultă că o seamă de piese de mare importanţă pentru bunul mers al combinelor, lipsesc ?.fro*Lp® desavîrşire din magaziile S.M A. O asemenea situaţie ne-a fost confirmată de tovarăşul Ioan Beldean, directorul S.M.A. Zau de Cîmpie, intr-un moment cind mecanizatorii se străduiau sa înlăture o defecţiune ivită la una din cele opt combine ce lucrau la recoltarea griului í° cooperativa agricolă din Singer. Este vorba, spunea directorul S.M.A. Zau de, cleme de legătură, diferite şuruburi, curele trapezoidale, diverse piese de schimb pentru piesele de balotat. De necazuri asemănătoare ni s-au plîns şi mecanizatorii din Bărboşi, Cozma, Logig şi multe altele. Neplăcut este şi faptul că aceste piese de schimb se găsesc foarte rar în magaziile întreprinderii judeţene de aprovizionare tehnico-materială nr. 29 — Mureş. Din această cauză trebuie făcute tot felul de improvizaţii care încetinesc ritmul de lucru al combinelor. Păcat că mult discutata problemă a pieselor de schimb încă nu s-a rezolvat favorabil... R. NAZNEANU Ritmul arăturilor de vară este nesatisfăcător După cum se ştie, arăturile de vară au un rol bine determinat în completarea rezervelor de azot şi fosfor ale solului precum şi în păstrarea şi acumularea apei în sol. Eficienţa acesteia este cu atît mai mare cu cit arătura este efectuată imediat în zilele după recoltarea păioaselor. în multe cooperative agricole, specialiştii au făcut totul şi au organizat munca mecanizatorilor în aşa fel incit executarea arăturilor de vară să fie efectuată la un interval cit mai scurt după seceriş. La C.A.P. Dimbu de exemplu arăturile de vară sînt efectuate în proporţie de peste 50 la sută din suprafaţa planificată. La fel şi la cooperativele agricole din Tăureni, Zau, Ernei, Fînaţe, Glodeni, Pogăceaua, Şincai etc. In majoritatea cooperativelor agricole însă ritmul în care se desfăşoară arăturile de vară este cu totul nesatisfăcător. Din această cauză, pînâ ieri, 4 august, arăturile de vară în C.A.P. au fost efectuate doar pe 12.000 ha, adică in proporţie de numai 30 la sută, ceea ce faţă de timpul înaintat din luna august este foarte puţin, cu totul nesatisfâcâtor. (Continuare in pag. a Vizita de lucru a tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU în staţiunile din zona Mangalia-nord în după-amiaza zilei de miercuri, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, împreună cu soţia sa, Elena Ceauşescu, a făcut o vizită de lucru în staţiunile turistice din zona Mangalia Nord. Cu acest prilej, a fost analizat stadiul înfăptuirii planurilor privind amenajarea litoralului Mării Negre în perimetrul Saturn — Venus — Jupiter — Neptun, corespunzător soluţiilor adoptate anul trecut, când secretarul general al partidului, împreună cu arhitecţii şi urbaniştii cărora li s-a încredinţat sarcina realizării acestui grandios ansamblu de construcţii, au studiat la faţa locului variantele cele mai indicate din punct de vedere estetic, funcţional şi economic ce urmau să fie puse în practică. In această vizită, secretarul general al partidului a fost însoţit de tovarăşii Maxim Berghianu, Leonte Răutu, Vasile Vîlcu, Miron Constantinescu, Vasile Patilineţ, Ion Stănescu, precum şi de Ion Cosma, ministrul turismului, de reprezentanţi ai organelor judeţene şi municipale de partid şi de stat, de specialişti care au colaborat la înfăptuirea măreţelor obiective turistice de pe litoralul Mării Negre. Vizita a început din extrema sudică a zonei, respectiv din staţiunea turistică Saturn, unde, în ultimul an, după vizita secretarului general al partidului, s-a înfăptuit un mare volum de construcţii. Această staţiune dispune în prezent de hoteluri moderne, cu o capacitate de aproximativ 11.200 de locuri. Ritmul construcţiilor în această staţiune a fost intensificat îndeosebi în ultimul an, cind, intr-un timp record, de aproximativ opt luni, au fost date în folosinţă hoteluri cu o capacitate de 4.650 de locuri. Oaspeţii fac mai întîi un popas la hotelul „Diana", impunător edificiu cu 14 nivele, realizat din beton, sticlă şi aluminiu, dat în folosinţă în actualul sezon. Un mare număr de turişti aplaudă îndelung pe secretarul general al partidului, pe ceilalţi oaspeţi, le oferă buchete de flori. Se urcă la al 14-lea etaj al hotelului. In faţa privirilor se deschide o feerică perspectivă. Se vede nu numai „Saturn"; privirea cuprinde toate celelalte stele din constelaţia Mangalia Nord, se vede oraşul Mangalia, întinerit şi el, se profilează în depărtare conturul Eforiei Sud şi Eforiei Nord. Nu este necesară nici o explicaţie pentru a înţelege că turismul a devenit în România, pe litoralul Mării Negre mai ales, o ramură in plină dezvoltare a economiei naţionale. An de an, frumuseţile patriei noastre, ca şi cunoscuta ospitalitate a poporului român, atrag un tot mai mare număr de turişti de peste hotare. Mangalia, Eforie, Mamaia, Mangalia Nord, cu cele patru staţiuni ale sale au devenit de mult puncte de atracţie de rezonanţă europeană. Preocuparea arhitecţilor, proiectanţilor, edililor şi constructorilor pentru valorificarea raţională a tuturor frumuseţilor naturale ale litoralului, pentru integrarea lor armonioasă în circuitul de valori al întregii economii constituie o remarcabilă realitate subliniată de tovarăşul Ceauşescu, de ceilalţi conducători de partid şi de stat. In ceea ce priveşte dezvoltarea în continuare a staţiunii „Saturn", gazdele informează că, în partea de nord a acesteia, sînt pregătite planurile pentru crearea unui nou complex hotelier de 1.850 de locuri, care va fi dat în folosinţă în cursul acestui plan cincinal. Se vor amenaja două piscine, se va construi un hotel cu bază de tratament pentru iarnă şi vară, proiect favorizat de existenţa în zonă a unor importante surse de ape mezotermale sulfuroase. Este făcută recomandarea ca Mangalia propriu-zisă să fie unită prin construcţii moderne cu staţiunea „Saturn”, în felul acesta urmînd să dispară aspectul actualei periferii a acestui oraş. Acţiunea trebuie să decurgă dintr-un plan unic de sistematizare, care să integreze într-un tot Mangalia, Saturn, viitoarele obiective economice ce se vor implanta în zonă. Pentru înfăptuirea programului de construcţii în actualul cincinal sînt asigurate toate condiţiile, recomandările şi indicaţiile primite din partea secretarului general al partidului cu prilejul vizitelor anterioare pe litoral constituind îndreptarul deosebit de valoros în alegerea soluţiilor optime, care să îmbine judicios necesităţile funcţionale şi estetice cu cele economice. Secretarul general recomandă proiectanţilor şi arhitecţilor ca, încă din prima fază de elaborare a proiectelor, să gîndească mai mult, să dea dovadă de mai multă imaginaţie, de mai mult spirit creator. Este aici în curs de înfăptuire o operă vastă şi de durată. Improvizaţiile, soluţiile insuficient studiate se cer excluse de la bun început. La coborîre se vizitează restaurantul hotelului. Aspectul general impresionează plăcut. Mobilierul este confecţionat cu mult gust. Cu acest prilej, se subliniază că fiecare construcţie hotelieră, restaurantul ce-i aparţine sînt dotate cu mobilier deosebit atît din punct de vedere al execuţiei, cit şi al coloritului. In bucătăria localului, secretarul general al partidului apreciază faptul că zilnic sînt asigurate trei feluri de meniuri, la alegere, pentru turişti, că mesele sînt consistente şi bine preparate de personal calificat, potrivit gusturilor variate ale celor aflaţi la odihnă. Tot la Saturn, se vizitează hotelul Siret, de categoria a doua de confort, unde se constată condiţii bune de locuit şi odihnă. Şi la acest hotel, restaurantul-cantină şi secţiile aferente fac o impresie bună. Meniurile pregătite pentru turişti, curăţenia, ţinuta personalului denotă grijă şi bună gospodărire. In cadrul discuţiilor care au foc, specialiştilor li se dă indicaţia ca noile obiective turistice să fie amplasate în imediata vecinătate a mării, să se valorifice la maximum suprafaţa plajelor, să se asigure amenajarea cu destinaţii utilitare, iar arterele de comunicaţie să fie amplasate în afara pinzei de nisip. Să ţinem seama de faptul, subliniază secretarul general, că plaja constituie un patrimoniu deosebit de valoros şi se cere valorificat la maximum. Înainte de a părăsi staţiunea Saturn, oaspeţii vizitează marele complex de magazine din centrul staţiunii. La acea oră de după-amiază, toate unităţile complexului erau pline de cumpărători; unităţile sînt bine aprovizionate. Adresîndu-se reprezentanţilor organelor comerciale, secretarul general al partidului recomandă ca aceştia să se preocupe de lărgirea continuă a sortimentului mărfurilor puse în (Continuare în pag a 3-a) VIBRAŢIA EDUCATIVĂ A SERILOR LA SATE Circumscris în metamorfoza înnoirilor, satul contemporan îşi are viaţa spirituală contemporană în filonul de aur al realităţilor noastre ascendente. Deşi e anotimpul hărniciei, al marilor bătălii pentru belşug, serile rămîn aceleaşi, cu farmecul şi frumuseţile lor. E spaţiul zilei rezervat destinderii, reconfortării, îmbogăţirii spirituale atit pentru tineri cit şi pentru vîrstnici. Viaţa tînărului din sat e legată prin nenumărate fire de pulsul lăcaşului de cultură, fiecare sătean îşi interferează intr-un fel sau altul viaţa cu lumina căminului cultural. Acolo există canale care aduc noutatea zilei la cunoştinţa fiecăruia, sînt posibilităţi largi de destindere, de recreere şi de distracţie. Şi, tot acolo, scena e ridicată pentru toţi: să se afirme, să-şi etaleze calităţile artistice. Aşadar, serile satului sînt coda fasciculul de lumini numin cultural. Oricît de largă , investigaţia, oricîte categorii de vîrstă ar cuprinde, fiecare persoană contopeşte înserarea din sat cu unele lăcaşuri de cultură. — Ne dăm seama foarte bine — ne spune Jaray Victor, directorul căminului cultural din Band — că viaţa spirituală a satelor are legătură nemijlocită cu căminul cultural. Tocmai de aceea ne străduim să le oferim oamenilor programe cit mai bine alese, să-i intereseze pe toţi. Atragem în munca culturală cit mai multe persoane. In ce priveşte serile căminului şi tineretul, la noi există o problemă destul de delicată. Din comună mulţi tineri sînt navetişti şi acest fapt ne îngreunează intr-un sens alcătuirea unor programe adecvate. Totuşi, facem eforturi şi în continuare în găsirea celor mai potrivite forme. Nu vreau să înşir aici lista programelor noastre însă menţionez că mai avem multe de făcut în direcţia organizării simpozioanelor şi a conferinţelor de larg interes. Ne preocupăm insă să facem conţinutul serilor mai bogat: vom pune accent mult mai mare pe organizarea unor întîlniri cu caracter educativ. E foarte necesar să dăm amploare dezbaterilor pe teme ale politicii partidului PETRE GIURGIU (Continuare in pag. a 3-a) PE FIECARE ŞANTIER, disciplină înaltă răspundere pentru calitatea şi gospodărirea materialelor întruniţi în adunare generală, reprezentanţii celor peste 7.000 de salariaţi ai Trustului de Construcţii- Montaj Mureş au dezbătut recent bilanţul realizărilor din primul semestru al anului, stabilind, totodată, măsurile care să asigure îndeplinirea integrală şi la termen a planului pe întregul an. Darea de seamă prezentată de ing. Mircea Birău, preşedintele comitetului de direcţie, a trecut in revistă succesele dobîndite de subunităţile trustului din Tg.-Mureş, Sighişoara, Reghin, Tîrnăveni şi din alte localităţi, subliniind că ele sînt superioare celor obţinute in primul semestru al anului trecut. Peste prevederile planului a fost realizată o producţie în valoare de peste 5 milioane lei, contribuţii mai importante aducîndu-şi şantierele nr. 2 şi 3 din Tg.-Mureş şi şantierul nr. 4 din Reghin. Rezultatele înregistrate reflectă o substanţială îmbunătăţire a activităţii atît în domeniul construcţiilor propriu-zise cit şi în producţia industrială unde de asemenea prevederile au fost depăşite. Calitatea lucrărilor, unul din obiectivele principale ale constructorilor, s-a bucurat din partea beneficiarilor de calificative bune şi foarte bune. Dezbaterile pe marginea dării de seamă au reflectat însă o concluzie unanimă: deşi subunităţile şi-au îndeplinit şi depăşit cifrele de plan, rezultatele puteau fi mai mari dacă se foloseau din plin — prin întocmirea unor planuri operative corespunzătoare — condiţiile favorabile oferite de lunile de iarnă. Apreciind realist aportul subunităţilor, loturilor, formaţiunilor de muncă în realizarea sarcinilor de plan, darea de seamă şi vorbitorii ADUNAFRILE GENERALE SALARIAŢILOR DIN ÎNTREPRINDERI şi ordinea execuţiei au remarcat greutăţile întîmpînate în asigurarea ritmicităţii producţiei, deficienţele organizatorice, pierderile de materiale şi de timp de lucru ce s-au manifestat. Desigur, dispersarea largă a punctelor de lucru — pînâ în afara judeţului — şi diversitatea lucrărilor îngreunează coordonarea eficientă şi operativă a activităţii, dar tocmai avind în vedere acest specific comitetul de direcţie trebuia să ia măsurile corespunzătoare. Concluzionînd ideile majorităţii vorbitorilor, rezultă că disciplina muncii — reflectată mai ales prin utilizarea timpului de lucru — a lăsat de M. BĂRDĂŞANU (Continuare in pag. a 3-a)