Steaua Roşie, noiembrie 1971 (Anul 22, nr. 261-285)
1971-11-25 / nr. 281
ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN MUREŞ AL P.C.R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN Anul XXIII. Nr. 281 (4.254) Joi, 25 noiembrie 1971 4 pagini, 30 de bani Tovarăşul Iosip Broz Tito şi-a încheiat vizita în ţara noastră încheierea convorbirilor oficiale ronâno-iugoslave Miercuri, 24 noiembrie, au continuat, la sediul Comitetului judeţean Timiş al P.C.R., convorbirile oficiale între tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, şi tovarăşul Iosip Broz Tito, preşedintele Republicii Socialiste Federative Iugoslavia, preşedintele Uniunii Comuniştilor din Iugoslavia. La convorbiri, din partea română, au participat tovarăşii Ion Gheorghe Maurer, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent al C.C. al P.C.R., preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România, Paul Niculescu-Mizil, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent, secretar al C.C. al P.C.R. Ilie Verdeţ, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent al C.C. al P.C.R., prim-vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, Emil Drăgănescu, membru al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, preşedintele pârtii române în Comisia mixtă româno-iugoslavă de colaborare economică, Corneliu Mănescu, ministrul afacerilor externe, Vasile Vlad, şef de secţie la C.C. al P.C.R., Ion Florescu, şef de secţie la C.C. al P.C.R., Constantin Mitea, consilier la C.C. al P.C.R., Vasile Şandru, ambasadorul României la Belgrad, şi Gheorghe Colţ, director în Ministerul Afacerilor Externe Din partea iugoslavă au participat tovarăşii Gemal Biedici, preşedintele Consiliului Executiv Federal, Dragoslav Markovici, preşedintele Adunării R.S. Serbia, membru al Prezidiului R.S.F.I., Stane Dolanţ, preşedintele în funcţiune al Biroului Executiv al Prezidiului U.C.I., Mirko Tepavaţ, secretar federal pentru afacerile externe, membru al Prezidiului U.C.I., Duşan Gligorievici, membru al Consiliului Executiv Federal, preşedintele părţii iugoslave în Comisia mixtă de colaborare economică iugoslavo-română, Marko Vrhoneţ, şef adjunct al Cabinetului preşedintelui Republicii, Iso Njegovan, ambasadorul R.S.F. Iugoslavia la Bucureşti, Milos Milevski, consilier al preşedintelui Republicii pentru afacerile externe, Giuro Vucolici, director la Secretariatul Federal pentru Afacerile Externe, și Murat Agovici, consilier la Secretariatul Federal pentru Afacerile Externe. Cea de-a doua zi a convorbirilor a fost consacrată discutării unor probleme actuale ale situaţiei internaţionale. Părţile au constatat cu satisfacţie că punctele de vedere ale României şi Iugoslaviei sunt identice sau foarte apropiate în aprecierea evenimentelor care au loc în viaţa internaţională. Cei doi preşedinţi au apreciat acţiunile menite să contribuie la ,convocarea Conferinţei in problemele securităţii europene, exprimîndu-şi convingerea că trebuie impulsionate pregătirile în vederea acestei conferinţe. în cadrul convorbirilor, au fost abordate, de asemenea, problemele situaţiei din Balcani, subliniindu-se necesitatea întîlnirilor la diverse niveluri, şi sub toate formele dintre ţările balcanice. Au fost abordate, de asemenea, probleme privind întărirea unităţii şi coeziunii mişcării comuniste şi muncitoreşti internaţionale, a forţelor antiimperialiste. Convorbirile s-au desfășurat intr-o atmosferă de prietenie, cordialitate, deplină înțelegere și încredere reciprocă. Dineu oferit de tovarăşul Nicolae Ceauşescu in onoarea preşedintelui losip Broz Tito Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, a oferit miercuri un dineu în onoarea tovarăşului losip Broz Tito, preşedintele Republicii Socialiste Federative Iugoslavia, preşedintele Uniunii Comuniştilor din Iugoslavia, în saloanele hotelului Continental. Au participat tovarăşii Ion Gheorghe Maurer, Paul NiculescuMizil, Ilie Verdeţ, Emil Drăgănescu, Mihai Telescu, Corneliu Mănescu, Vasile Vlad, Vasile Şandru, ambasadorul României la Belgrad, şi alte persoane oficiale române. Au luat parte tovarăşii Gemal Biedici, Dragoslav Markovici, Stane Dolanţ, Mirko Tepavaţ, Duşan Gligorievici, Iso Njegovan, ambasadorul Iugoslaviei la Bucureşti, şi alte persoane oficiale iugoslave. La dineu au participat, de asemenea, conducători ai organelor locale de partid şi de stat, personalităţi ale vieţii ştiinţifice, culturale şi artistice din Timişoara, ziarişti români şi iugoslavi, corespondenţi ai presei străine acreditaţi în ţara noastră, numeroşi trimişi speciali ai presei şi radioteleviziunii din diferite ţări. Dineul s-a desfăşurat într-o atmosferă deosebit de cordială. Tovarăşii Nicolae Ceauşescu şi Iosip Broz Tito au rostit toasturi. Toastul tovarăşului Nicolae Ceauşescu Dragă tovarăşe Tito, Dragă tovarăşe Bredici, Dragi tovarăşi, V. . . . * îmi pare rău că timpul pe care aţi stabilit să-l petreceţi în România se apropie de sfîrşit. Am însă satisfacţia să pot spune că aceste două zile au fost deosebit de folositoare. In primul rînd, v-aţi putut intîlni cu zeci de mii de oameni ai muncii. Aţi putut constata că oamenii muncii din Timişoara, ca întregul nostru popor, ştiu să-şi primească bine prietenii, doresc să dezvolte relaţii de prietenie cu vecinii iugoslavi, ca de altfel cu toţi vecinii. Aţi putut vedea — desigur în treacăt — şi cite ceva din munca muncitorilor, tehnicienilor şi inginerilor din Timişoara. Aţi avut posibilitatea de a vedea că ceea ce v-am informat în legătură cu preocupările poporului nostru de construcţie socialistă constituie o realitate. De aceea, cred că, din acest punct de vedere, vizita — deşi scurtă — a fost deosebit de utilă. în al doilea rînd, am discutat un cerc foarte larg de probleme. în ce priveşte relaţiile bilaterale, am constatat cu satisfacţie că ele au înregistrat o dezvoltare foarte puternică şi am ajuns la concluzia unanimă că există o bază trainică pentru ca ele să cunoască în viitorii ani un progres continuu. Este şi natural să fie aşa, deoarece suntem vecini şi întotdeauna intre popoarele noastre au fost relaţii de prietenie, nu a existat nici o problemă care să întunece aceste relații. Nu o dată în decursul istoriei, popoare(Continuare in pag. a 4-a) Vizita făcută în întreprinderi industriale timişorene In cursul după-amiezii de miercuri, tovarăşii Nicolae Ceauşescu şi Iosip Broz Tito au vizitat Uzina I,Electromotor" şi întreprinderea industria linii — importante unităţi industriale timişorene. In vizita prin aceste unităţi industriale, cei doi preşedinţi au fost însoţiţi de tovarăşii Ion Gheorghe Maurer, Paul Niculescu-Mizil, Ilie Verdeţ, Emil Drăgănescu, Mihai Telescu, de alte persoane oficiale române, de tovarăşii Gemal Biedici, Dragoslav Markovici, Stane Dolanţ, Mirko Tepavaţ, Duşan Gligorievici, de alte persoane oficiale iugoslave. Timişoara, străveche urbe din cîmpia Banatului, important centru al ştiinţei, tehnicii şi culturii româneşti, a cunoscut în anii construcţiei socialiste, alături de multe alte localităţi din ţară, o puternică dezvoltare economică. Au fost construite importante uzine şi întreprinderi noi, care de la un an la altul şi-au cîştigat prin produsele lor prestigiu atît în ţară cit şi peste hotare, au fost dezvoltate întreprinderile existente. in unităţile industriale timişorene se realizează astăzi o gamă foarte variată de maşini şi utilaje, produse electrice şi electrotehnice, mobilă, produse chimice, ale industriei uşoare şi alimentare. O pondere importantă în industria municipiului Timişoara o are cunoscuta uzină ,,Electromotor", prima unitate vizitată de tovarăşii Nicolae Ceauşescu şi Iosip Broz Tito. Conducătorii de partid şi de stat ai României şi Iugoslaviei sunt salutaţi la intrarea în întreprindere de ing. Marin Tănase, directorul uzinelor, de sute de muncitori, tehnicieni şi ingineri, care fac oaspeţilor o primire entuziastă. Se scandează „Ceauşescu — Tito“, „Ceauşescu — P.C.R.“, se ovaţionează pentru prietenia frăţească romăno-iugoslavă. Oaspeţilor li se oferă buchete de flori. La intrarea in uzină, pe o mare pancartă, era înscrisă in limbile română şi sîrbă urarea „Bine aţi venit, dragi oaspeţi !". Vizita începe in principalele sectoare ale fabricii de motoare a uzinei — sculărie, bobinaj, montaj. Construită şi dezvoltată pe vatra unor ateliere manufacturiere, Uzina „Electromotor" aduce astăzi o contribuţie de seamă la industrializarea socialistă a patriei. Motoarele electrice produse aici, in peste 60 de tipodimensiuni, sunt livrate în prezent în 37 de ţări. întreprinderea produce şi o gamă largă de bunuri de consum destinate populaţiei: aspiratoare, ventilatoare de masă sau de geam, radiatoare cu ventilator pentru încălzire, executate în serii anuale de sute de mii de bucăţi. Muncitorii, tehnicienii şi inginerii aflaţi în halele de producţie întimpină pe tovarăşii Nicolae Ceauşescu şi losip Bogz Tito cu bucurie în inimi, cu multă căldură. Ei raportează cu mîndrie rezultatele dobîndite in înfăptuirea sarcinilor de plan, expresie graitoar a entuziasmului şi hotărîrii cu care colectivul de aici, asemeni tuturor oamenilor muncii, traduce neobosit în viaţă politica marxist-leninistă a Partidului Comunist Român. Nivelul tehnic de dotare a noilor capacităţi de producţie date în exploatare, liniile tehnologice cu flux continuu automatizat, concepute şi realizate de specialiştii uzinei, fac o impresie plăcută oaspeţilor. In discuţiile dintre oaspeţi şi gazde se arată că larga acţiune de modernizare şi diversificare a fabricaţiei, extinderea acţiunii de autoutilare au contribuit la creşterea spectaculoasă a volumului producţiei şi productivităţii muncii, la ridicarea nivelului calitativ al producţiei, la sporirea eficienţei activităţii în general. In cincinalul trecut, volumul producţiei a crescut cu 66 la sută, intr-un ritm mediu anual de 11,6 la sută. In ultimii ani, „Electromotor" Timişoara a devenit principalul furnizor de motoare electrice cu puteri cuprinse între 4 şi 37 KW. Numai în două zile, uzina realizează în prezent întreaga producţie valorică a anului 1948. Oaspeţii iugoslavi se interesează de unele aspecte ale procesului de producţie, de caracteristicile unor maşini şi utilaje, de activitatea pe care o desfăşoară comitetul oamenilor muncii din această întreprindere. Răspunzînd întrebărilor, gazdele informează despre realizările la zi ale întreprinderii. Oaspeţilor li se prezintă în continuare, în cadrul (Continuare în pag. a 4-a) Toastul tovarăşului Iosip Broz Tito Dragă tovarăşe Ceauşescu, Dragă tovarăşe Maurer, Dragi tovarăşi. Vă mulţumesc în modul cel mai deosebit pentru toastul dv. Vă mulţumesc foarte mult pentru primirea atît de ospitalieră pe care ne-aţi făcut-o aici, în aceste două zile. Mulţumesc prin dv. tuturor locuitorilor care s-au aflat zile întregi, şi chiar noaptea, pe străzile Timişoarei pentru a ne saluta, exprimînd cea mai grăitoare dorinţă pentru dezvoltarea unor relaţii bune, aşa cum trebuie să existe între două ţări vecine. Cred că populaţia acestui oraş nu s-a înşelat în dorinţele şi speranţele sale, pentru că noi am lucrat în spiritul lor; am în vedere, în primul rînd, dezvoltarea în continuare a relaţiilor noastre de colaborare multilaterală. Pe de altă parte, populaţia acestui oraş ştie că noi nu ne-am întîlnit pentru a discuta numai despre relaţiile noastre bilaterale, ci că am fost interesaţi să discutăm şi despre relaţiile internaţionale şi, desigur şi despre acele relaţii internaţionale care nu sunt bune. Dorinţa popoarelor noastre ne obligă deci să acţionăm şi mai mult, să depunem şi mai multe eforturi, să fim şi mai prezenţi pentru calmarea acelor situaţii care pot ameninţa omenirea. Sunt total de acord cu cele spuse de tovarăşul Ceauşescu în toastul rostit aici, de aceea nu aş dori să intru în detalii. Aş dori să subliniez doar cîteva probleme, in primul rînd aceea a situaţiei din această (Continuare în pag. a 4-a) Colectivul Fabricii de geamuri din Tirnăveni, ca de altfel toţi oamenii muncii din întreaga ţară, a primit cu o deosebită satisfacţie documentele plenarei C.C. al P.C.R. din 3-15 noiembrie. Tezele şi ideile expuse în aceste documente sunt şi vor fi o călăuză sigură in activitatea productivă şi politicoideologică ce se desfăşoară in fabrică. Hotărîţi să traducă în fapte acest program măreţ al partidului şi al poporului, au căutat continuu şi au reuşit să ridice tot mai sus ştacheta eficienţei muncii productive şi de educaţie. Rezultatele obţinute în muncă pînă în prezent sunt cea mai elocventă şi grăitoare dovadă în acest sens. Astfel, de la începutul anului şi pină la sfirşitul celei de-a doua decade a lunii noiembrie numai la geam tras s-a realizat o producţie suplimentară de peste 250.000 mp geam tras, faţă de planul iniţial. Din preliminările făcute la serviciul plan a rezultat că anul 1971 va fi încheiat cu un bilanţ rodnic, iar la unele produse depăşirile vor fi cu mult mai mari decit angajamentele luate. Pînă la sfirşitul anului, la butelii se va realiza o producţie suplimentară de circa 1.500.000 de bucăţi, iar la profile „U“ 100.000 m. I. Din discuţia avută cu secretarul comitetului de partid — Vasile Birgăoanu şi cu directorul fabricii — ing. Iosif Irimie, am reţinut o seamă de acţiuni tehnico-organizatorice şi politico-educative care au influenţat direct sau indirect activitatea desfăşurată de întregul colectiv de muncă in obţinerea succeselor consemnate mai sus şi în pregătirea producţiei anului viitor. Referitor la încheierea cu succes a anului 1971 şi pregătirea minuţioasă a producţiei anului viitor, tovarăşul Vasile Bîrgăoanu ne-a relatat. In ultima şedinţă a comitetului de partid am dezbătut pe larg, în lumina hotăririlor plenarei C.C. al P.C.R., sarcinile ce ne stau in faţă atît pentru realizarea şi depăşirea planului pe acest an cit şi pregătirea pînă în cel mai mic amănunt a producţiei anului 1972. Aceste probleme majore au fost şi sunt rediscutate pe secţii cu prilejul şedinţelor de dări de seamă anuale ale organizaţiilor de partid. Cu ocazia acestor evenimente comuniştii din secţii s-au oprit şi au analizat cu multă atenţie ce anume au făcut sau nu au făcut in vederea ridicării continue a eficienţei muncii lor productive de care depinde cantitatea şi în special calitatea producţiei, măsurile care trebuie luate în special la uzinele II şi III. Am amintit problema calităţii pentru că ea are o mare importanţă în realizarea sarcinilor sporite la export, activitate care trebuie s-o extindem în fiecare an. La adunările de partid amintite s-au mai dezbătut felul cum se face aprovizionarea cu materii prime, întreţinerea şi repararea utilajelor şi liniilor tehnologice, disciplina în muncă, pregătirea profesională a cadrelor şi LA FABRICA DE GEAMURI DIN TÂRNAVENI multe altele de care depinde bunul mers al activităţii in prezent şi viitor. In ceea ce priveşte pregătirea producţiei anului 1972 am întocmit un amplu plan de măsuri tehnico-organizatorice care in majoritatea lor s-au şi realizat — ne spune ing. Iosif Irimie. In primul rînd vreau să vorbesc pe scurt de asigurarea stocului de nisip necesar pentru sezonul rece. Trebuie să arăt că la un moment dat aveam restanţe destul de mari in livrarea nisipului, care de altfel este materia primă de bază a fabricii noastre. Faţă de această situaţie am intervenit la conducerea centralei care a şi dispus livrarea zilnică a 400 tone de nisip de Văleni prin care acoperim consumul zilnic şi asigurăm formarea stocului tampon de 10.000 tone pentru perioada de iarnă. In ceea ce priveşte livrarea nisipului de Aghireş furnizorul are restanţe serioase şi anume: pină la 10 noiembrie 1.200 tone. In restul activităţii de aprovizionare tehnico-materială, nu avem probleme. Despre pregătirile tehnice ţin să amintesc reparaţiile capitale la cuptoare, care se vor executa în trimestrul IV şi luna ianuarie a anului viitor. Aceste reparaţii sunt pregătite cu multă atenţie din toate punctele de vedere, astfel că in mod cert timpul acordat lor va fi redus cu 4—5 zile, neafectînd cu nimic producţia. In privinţa desfacerii producţiei anului 1972, aceeaşi situaţie de anul trecut. La intern contractele sunt încheiate sută la sută, la geam tras chiar în plus. La export pînă în prezent situaţia este destul de incertă, să sperăm că totul se va termina cu bine. Situaţia pregătirii profesionale a cadrelor s-a schimbat mult faţat de anii trecuţi. Nivelul calificării, în general, este bun, iar fluctuaţia oamenilor a scăzut la limita normală. Insă, problema instruirii şi educării politico-ideologice a salariaţilor trebuie să stea la loc de frunte în activitatea noastră de zi cu zi şi în special în privinţa cunoaşterii meseriei fără care nimeni nu poate realiza prea sult la locul lui de muncă, a sporirii conştiinţei tuturor salariaţilor, indiferent la ce loc de muncă îşi desfăşoară activitatea. I. HUSAR Muini colectiv Cismaș Emilia lucrează la linia tehnologică nr. II de cusut pregătit fete pentru încălţăminte sportivă la I.P.M. , , Sport din P'°aa 3 L- c oare. In ghin. Ea s-a . i se serial denţiat prin crări de l?.aSacal,tate ,, dep a şiri de plan d 10—15 la sută na Prin fiecare lună, arei ne■legramă t ăm că o 'zată de CIU Dezbatere pe tema calităţii produselor Casa de cultură a sindicatelor din Tg.-Mureş organizează azi, la ora 15, în sala de conferinţe de la etajul II o dezbatere pe tema „Metode şi concepţii noi în acţiunea de control al calităţii produselor". Va vorbi cu acest prilej ing. Mihai Cibi, inspector şef al IJCCP Mureş. La această manifestare vor participa cadre de conducere, maiştri, tehnicieni, lucrători ai compartimentelor C.T.C. din întreprinderi tîrgumureşene. Economii de 3 milioane lei valută rizaspe-In acest an, în cadrul acţiunii de utilare a altor întreprinderi şi de autoutilaje. Fabrica de conductori electrici din cadrul întreprinderii „Electro- Mureş" din Tg.-Mureş va executa un număr de 42 de maşini specifice, a căror valoare este de aproape 4 milioane lei. De remarcat este faptul că, date tă preocupării constante în ... îi .. . .jim straiceasta directie a colectiv . i I ... - • I . î mut infabrica, in primele 10 uv c . . . ile cu moacest an au fost deja ex .. .. 1 .nesti si arti- 37 de masini (in va. . 3.250.000 lei). Prin ,'5'ele' importului acestora ■ Aspect din misii suma de 3 ste din Tg.-Muralută. Înainte de term O telegramă sosită pe adresa redacţiei , toinicul colectiv al întreprinderii de reparaţii din Reghin, hotărît să obţină noi şi acest prim an al actualului cincinal, ai devreme sarcinile de plan pe perioada ion producţia globală. Colectivul întreprinderii se depuse