Steaua Roşie, noiembrie 1971 (Anul 22, nr. 261-285)

1971-11-25 / nr. 281

ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN MUREŞ AL P.C.R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN Anul XXIII. Nr. 281 (4.254) Joi, 25 noiembrie 1971 4 pagini, 30 de bani Tovarăşul Iosip Broz Tito şi-a încheiat vizita în ţara noastră încheierea convorbirilor oficiale ron­âno-iugoslave Miercuri, 24 noiembrie, au con­tinuat, la sediul Comitetului jude­ţean Timiş al P.C.R., convorbirile oficiale între tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşe­dintele Consiliului de Stat al Repu­blicii Socialiste România, şi tova­răşul Iosip Broz Tito, preşedintele Republicii Socialiste Federative Iugoslavia, preşedintele Uniunii Comuniştilor din Iugoslavia. La convorbiri, din partea româ­nă, au participat tovarăşii Ion Gheorghe Maurer, membru al Co­mitetului Executiv, al Prezidiului Permanent al C.C. al P.C.R., pre­şedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România, Paul Niculescu-Mizil, membru al Comi­tetului Executiv, al Prezidiului Per­manent, secretar al C.C. al P.C.R. Ilie Verdeţ, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent al C.C. al P.C.R., prim-vicepreşe­­dinte al Consiliului de Miniştri, Emil Drăgănescu, membru al Co­mitetului Executiv al C.C. al P.C.R., vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, preşedintele pârtii româ­ne în Comisia mixtă româno-iugo­­slavă de colaborare economică, Corneliu Mănescu, ministrul afa­cerilor externe, Vasile Vlad, şef de secţie la C.C. al P.C.R., Ion Flo­­rescu, şef de secţie la C.C. al P.C.R., Constantin Mitea, consilier la C.C. al P.C.R., Vasile Şandru, ambasadorul României la Belgrad, şi Gheorghe Colţ, director în Mi­nisterul Afacerilor Externe Din partea iugoslavă au parti­cipat tovarăşii Gemal Biedici, pre­şedintele Consiliului Executiv Fe­deral, Dragoslav Markovici, pre­şedintele Adunării R.S. Serbia, membru al Prezidiului R.S.F.I., Sta­ne Dolanţ, preşedintele în funcţiu­ne al Biroului Executiv al Prezidiu­lui U.C.I., Mirko Tepavaţ, secretar federal pentru afacerile externe, membru al Prezidiului U.C.I., Du­­şan Gligorievici, membru al Con­siliului Executiv Federal, preşedin­tele părţii iugoslave în Comisia mixtă de colaborare economică iugoslavo-română, Marko Vrhoneţ, şef adjunct al Cabinetului preşe­dintelui Republicii, Iso Njegovan, ambasadorul R.S.F. Iugoslavia la Bucureşti, Milos Milevski, consilier al preşedintelui Republicii pentru afacerile externe, Giuro Vucolici, director la Secretariatul Federal pentru Afacerile Externe, și Murat Agovici, consilier la Secretariatul Federal pentru Afacerile Externe. Cea de-a doua zi a convorbiri­lor a fost consacrată discutării u­­nor probleme actuale ale situaţiei internaţionale. Părţile au consta­tat cu satisfacţie că punctele de vedere ale României şi Iugoslaviei sunt identice sau foarte apropiate în aprecierea evenimentelor care au loc în viaţa internaţională. Cei doi preşedinţi au apreciat acţiunile menite să contribuie la ,convocarea Conferinţei in proble­mele securităţii europene, expri­­mîndu-şi convingerea că trebuie impulsionate pregătirile în vede­rea acestei conferinţe. în cadrul convorbirilor, au fost abordate, de asemenea, proble­mele situaţiei din Balcani, sub­­liniindu-se necesitatea întîlnirilor la diverse niveluri, şi sub toate for­mele d­intre ţările balcanice. Au fost abordate, de asemenea, probleme privind întărirea unităţii şi coeziunii mişcării comuniste şi muncitoreşti internaţionale, a for­ţelor antiimperialiste. Convorbirile s-au desfășurat in­tr-o atmosferă de prietenie, cordia­litate, deplină înțelegere și încre­dere reciprocă. Dineu oferit de tovarăşul Nicolae Ceauşescu in onoarea preşedintelui losip Broz Tito Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Co­munist Român, preşedintele Con­siliului de Stat al Republicii Socia­liste România, a oferit miercuri un dineu în onoarea tovarăşului losip Broz Tito, preşedintele Republicii Socialiste Federative Iugoslavia, preşedintele Uniunii Comuniştilor din Iugoslavia, în saloanele hote­lului Continental. Au participat tovarăşii Ion Gheorghe Maurer, Paul Niculescu­Mizil, Ilie Verdeţ, Emil Drăgănescu, Mihai Telescu, Corneliu Mănescu, Vasile Vlad, Vasile Şandru, amba­sadorul României la Belgrad, şi alte persoane oficiale române. Au luat parte tovarăşii Gemal Biedici, Dragoslav Markovici, Sta­ne Dolanţ, Mirko Tepavaţ, Duşan Gligorievici, Iso Njegovan, amba­sadorul Iugoslaviei la Bucureşti, şi alte persoane oficiale iugoslave. La dineu au participat, de ase­menea, conducători ai organelor locale de partid şi de stat, perso­nalităţi ale vieţii ştiinţifice, cultu­rale şi artistice din Timişoara, zia­rişti români şi iugoslavi, corespon­denţi ai presei străine acreditaţi în ţara noastră, numeroşi trimişi spe­ciali ai presei şi radioteleviziunii din diferite ţări. Dineul s-a desfăşurat într-o at­mosferă deosebit de cordială. To­varăşii Nicolae Ceauşescu şi Iosip Broz Tito au rostit toasturi. Toastul tovarăşului Nicolae Ceauşescu Dragă tovarăşe Tito, Dragă tovarăşe Bredici, Dragi tovarăşi, V. . . . * îmi pare rău că timpul pe care aţi stabilit să-l petreceţi în România se apropie de sfîrşit. Am însă satisfacţia să pot spune că aceste două zile au fost deosebit de folositoare. In primul rînd, v-aţi putut intîlni cu zeci de mii de oameni ai muncii. Aţi putut constata că oamenii muncii din Timişoara, ca între­gul nostru popor, ştiu să-şi primească bine prietenii, doresc să dezvolte relaţii de prietenie cu vecinii iugo­slavi, ca de altfel cu toţi vecinii. Aţi putut vedea — desigur în treacăt — şi cite ceva din munca munci­torilor, tehnicienilor şi inginerilor din Timişoara. Aţi avut posibilitatea de a vedea că ceea ce v-am infor­mat în legătură cu preocupările poporului nostru de construcţie socialistă constituie o realitate. De aceea, cred că, din acest punct de vedere, vizita — deşi scurtă — a fost deosebit de utilă. în al doilea rînd, am discutat un cerc foarte larg de probleme. în ce priveşte relaţiile bilaterale, am constatat cu satisfacţie că ele au înregistrat o dezvoltare foarte puternică şi am ajuns la concluzia unanimă că există o bază trainică pentru ca ele să cunoască în viitorii ani un progres continuu. Este şi natural să fie aşa, deoarece suntem­ vecini şi întot­deauna intre popoarele noastre au fost relaţii de prie­tenie, nu a existat nici o problemă care să întunece aceste relații. Nu o dată în decursul istoriei, popoare­(Continuare in pag. a 4-a) Vizita făcută în întreprinderi industriale timişorene In cursul după-amiezii de mier­curi, tovarăşii Nicolae Ceauşescu şi Iosip Broz Tito au vizitat Uzina I,Electromotor" şi întreprinderea industria linii — importante unităţi industriale timişorene. In vizita prin aceste unităţi in­dustriale, cei doi preşedinţi au fost însoţiţi de tovarăşii Ion Gheorghe Maurer, Paul Niculescu-Mizil, Ilie Verdeţ, Emil Drăgănescu, Mihai Telescu, de alte persoane oficiale române, de tovarăşii Gemal Bie­dici, Dragoslav Markovici, Stane Dolanţ, Mirko Tepavaţ, Duşan Gli­gorievici, de alte persoane oficiale iugoslave. Timişoara, străveche urbe din cîmpia Banatului, important centru al ştiinţei, tehnicii şi culturii româ­neşti, a cunoscut în anii construc­ţiei socialiste, alături de multe alte localităţi din ţară, o puternică dezvoltare economică. Au fost con­struite importante uzine şi între­prinderi noi, care de la un an la altul şi-au cîştigat prin produsele lor prestigiu atît în ţară cit şi peste hotare, au fost dezvoltate întreprinderile existente. in unită­ţile industriale timişorene se reali­zează astăzi o gamă foarte variată de maşini şi utilaje, produse elec­trice şi electrotehnice, mobilă, pro­duse chimice, ale industriei uşoa­re şi alimentare. O pondere importantă în indus­tria municipiului Timişoara o are cunoscuta uzină ,,Electromotor", pri­ma unitate vizitată de tovarăşii Nicolae Ceauşescu şi Iosip Broz Tito. Conducătorii de partid şi de stat ai României şi Iugoslaviei sunt sa­lutaţi la intrarea în întreprindere de ing. Marin Tănase, directorul uzinelor, de sute de muncitori, tehnicieni şi ingineri, care fac oas­peţilor o primire entuziastă. Se scandează „Ceauşescu — Tito“, „Ceauşescu — P.C.R.“, se ovaţio­nează pentru prietenia frăţească romăno-iugoslavă. Oaspeţilor li se oferă buchete de flori. La intrarea in uzină, pe o mare pancartă, era înscrisă in limbile română şi sîrbă urarea „Bine aţi venit, dragi oaspeţi !". Vizita începe in principalele sec­toare ale fabricii de motoare a uzinei — sculărie, bobinaj, montaj. Construită şi dezvoltată pe vatra unor ateliere manufacturiere, Uzi­na „Electromotor" aduce astăzi o contribuţie de seamă la industria­lizarea socialistă a patriei. Motoa­rele electrice produse aici, in pes­te 60 de tipodimensiuni, sunt livra­te în prezent în 37 de ţări. între­prinderea produce şi o gamă lar­gă de bunuri de consum destinate populaţiei: aspiratoare, ventila­toare de masă sau de geam, ra­diatoare cu ventilator pentru încăl­zire, executate în serii anuale de sute de mii de bucăţi. Muncitorii, tehnicienii şi inginerii aflaţi în halele de producţie în­­timpină pe tovarăşii Nicolae Ceauşescu şi losip Bogz Tito cu bucurie în inimi, cu multă căldu­ră. Ei raportează cu mîndrie rezul­tatele dobîndite in înfăptuirea sar­cinilor de plan, expresie graitoa­r a entuziasmului şi hotărîrii cu ca­re colectivul de aici, asemeni tu­turor oamenilor muncii, traduce ne­obosit în viaţă politica marxist-le­­ninistă a Partidului Comunist Ro­mân. Nivelul tehnic de dotare a noilor capacităţi de producţie da­te în exploatare, liniile tehnologi­ce cu flux continuu automatizat, concepute şi realizate de specia­liştii uzinei, fac o impresie plăcută oaspeţilor. In discuţiile dintre oas­peţi şi gazde se arată că larga acţiune de modernizare şi diversi­ficare a fabricaţiei, extinderea ac­ţiunii de autoutilare au contribuit la creşterea spectaculoasă a volu­mului producţiei şi productivităţii muncii, la ridicarea nivelului cali­tativ al producţiei, la sporirea efi­cienţei activităţii în general. In cincinalul trecut, volumul produc­ţiei a crescut cu 66 la sută, intr-un ritm mediu anual de 11,6 la sută. In ultimii ani, „Electromotor" Timi­şoara a devenit principalul furni­zor de motoare electrice cu puteri cuprinse între 4 şi 37 KW. Numai în două zile, uzina realizează în prezent întreaga producţie valorică a anului 1948. Oaspeţii iugoslavi se interesea­ză de unele aspecte ale procesu­lui de producţie, de caracteristicile unor maşini şi utilaje, de activita­tea pe care o desfăşoară comite­tul oamenilor muncii din această întreprindere. Răspunzînd întrebărilor, gazdele informează despre realizările la zi ale întreprinderii. Oaspeţilor li se prezintă în continuare, în cadrul (Continuare în pag. a 4-a) Toastul tovarăşului Iosip Broz Tito Dragă tovarăşe Ceauşescu, Dragă tovarăşe Maurer, Dragi tovarăşi. Vă mulţumesc în modul cel mai deosebit pentru toastul dv. Vă mulţumesc foarte mult pentru primirea atît de ospitalieră pe care ne-aţi făcut-o aici, în aceste două zile. Mulţumesc prin dv. tuturor locuitorilor care s-au aflat zile întregi, şi chiar noaptea, pe străzile Timi­şoarei pentru a ne saluta, exprimînd cea mai grăitoare dorinţă pentru dezvoltarea unor relaţii bune, aşa cum trebuie să existe între două ţări vecine. Cred că populaţia acestui oraş nu s-a înşelat în dorinţele şi speranţele sale, pentru că noi am lucrat în spiritul lor; am în vedere, în primul rînd, dezvoltarea în con­tinuare a relaţiilor noastre de colaborare multilate­rală. Pe de altă parte, populaţia acestui oraş ştie că noi nu ne-am întîlnit pentru a discuta numai despre relaţiile noastre bilaterale, ci că am fost interesaţi să discutăm şi despre relaţiile internaţionale şi, desigur şi despre acele relaţii internaţionale care nu sunt bune. Dorinţa popoarelor noastre ne obligă deci să acţionăm şi mai mult, să depunem şi mai multe eforturi, să fim şi mai prezenţi pentru calmarea acelor situaţii care pot ameninţa omenirea. Sunt total de acord cu cele spuse de tovarăşul Ceauşescu în toastul rostit aici, de aceea nu aş dori să intru în detalii. Aş dori să subliniez doar cîteva probleme, in primul rînd aceea a situaţiei din această (Continuare în pag. a 4-a) Colectivul Fabricii de geamuri din Tirnăveni, ca de altfel toţi oamenii muncii din întreaga ţară, a primit cu o deosebită satisfacţie documentele plenarei C.C. al P.C.R. din 3-15 noiembrie. Tezele şi i­­deile expuse în aceste documente sunt şi vor fi o călăuză sigură in activitatea productivă şi politico­­ideologică ce se desfăşoară in fa­brică. Hotărîţi să traducă în fapte a­­cest program măreţ al partidului şi al poporului, au căutat continuu şi au reuşit să ridice tot mai sus ştacheta eficienţei muncii produc­tive şi de educaţie. Rezultatele ob­ţinute în muncă pînă în prezent sunt cea mai elocventă şi grăi­toare dovadă în acest sens. Astfel, de la începutul anului şi pină la sfirşitul celei de-a doua decade a lunii noiembrie numai la geam tras s-a realizat o producţie supli­mentară de peste 250.000 m­p geam tras, faţă de planul iniţial. Din preliminările făcute la servi­ciul plan a rezultat că anul 1971 va fi încheiat cu un bilanţ rodnic, iar la unele produse depăşirile vor fi cu mult mai mari decit an­gajamentele luate. Pînă la sfirşi­tul anului, la butelii se va realiza o producţie suplimentară de circa 1.500.000 de bucăţi, iar la profile „U“ 100.000 m. I. Din discuţia avută cu secretarul comitetului de partid — Vasile Bir­­găoanu şi cu directorul fabricii — ing. Iosif Irimie, am reţinut o sea­mă de acţiuni tehnico-organizato­­rice şi politico-educative care au influenţat direct sau indirect acti­vitatea desfăşurată de întregul co­lectiv de muncă in obţinerea suc­ceselor consemnate mai sus şi în pregătirea producţiei anului viitor. Referitor la încheierea cu suc­ces a anului 1971 şi pregătirea mi­nuţioasă a producţiei anului viitor, tovarăşul Vasile Bîrgăoanu ne-a re­latat. In ultima şedinţă a comite­tului de partid am dezbătut pe larg, în lumina hotăririlor plena­rei C.C. al P.C.R., sarcinile ce ne stau in faţă atît pentru realiza­rea şi depăşirea planului pe acest an cit şi pregătirea pînă în cel mai mic amănunt a producţiei a­­nului 1972. Aceste probleme ma­jore au fost şi sunt rediscutate pe secţii cu prilejul şedinţelor de dări de seamă anuale ale organiza­ţiilor de partid. Cu ocazia acestor evenimente comuniştii din secţii s-au oprit şi au analizat cu multă atenţie ce anume au făcut sau nu au făcut in vederea ridicării con­tinue a eficienţei muncii lor pro­ductive de care depinde cantitatea şi în special calitatea producţiei, măsurile care trebuie luate în spe­cial la uzinele II şi III. Am amintit problema calităţii pentru că ea are o mare importanţă în realiza­rea sarcinilor sporite la export, ac­tivitate care trebuie s-o extindem în fiecare an. La adunările de par­tid amintite s-au mai dezbătut fe­lul cum se face aprovizionarea cu materii prime, întreţinerea şi re­pararea utilajelor şi liniilor tehno­logice, disciplina în muncă, pre­gătirea profesională a cadrelor şi LA FABRICA DE GEAMURI DIN T­Â­RNAVENI multe altele de care depinde bu­nul mers al activităţii in prezent şi viitor. In ceea ce priveşte pregătirea producţiei anului 1972 am întoc­mit un amplu plan de măsuri teh­­nico-organizatorice care in majori­tatea lor s-au şi realizat — ne spune ing. Iosif Irimie. In primul rînd vreau să vorbesc pe scurt de asigurarea stocului de nisip nece­sar pentru sezonul rece. Trebuie să arăt că la un moment dat aveam restanţe destul de mari in livra­rea nisipului, care de altfel este materia primă de bază a fabricii noastre. Faţă de această situaţie am intervenit la conducerea cen­tralei care a şi dispus livrarea zil­nică a 400 tone de nisip de Văleni prin care acoperim consumul zil­nic şi asigurăm formarea stocu­lui tampon de 10.000 tone pentru perioada de iarnă. In ceea ce pri­veşte livrarea nisipului de Aghireş furnizorul are restanţe serioase şi anume: pină la 10 noiembrie 1.200 tone. In restul activităţii de apro­vizionare tehnico-materială, nu a­­vem probleme. Despre pregătirile tehnice ţin să amintesc reparaţiile capitale la cuptoare, care se vor executa în trimestrul IV şi luna ianuarie a anului viitor. Aceste reparaţii sunt pregătite cu multă atenţie din toate punctele de vedere, astfel că in mod cert timpul acordat lor va fi redus cu 4—5 zile, neafectînd cu nimic producţia. In privinţa desfacerii producţiei anului 1972, aceeaşi situaţie de anul trecut. La intern contractele sunt încheiate sută la sută, la geam tras chiar în plus. La export pînă în prezent situaţia este destul de incertă, să sperăm că totul se va termina cu bine. Situaţia pregătirii profesionale a cadrelor s-a schimbat mult faţat de anii trecuţi. Nivelul calificării, în general, este bun, iar fluctuaţia oamenilor a scăzut la limita nor­mală. Insă, problema instruirii şi educării politico-ideologice a sa­lariaţilor trebuie să stea la loc de frunte în activitatea noastră de zi cu zi şi în special în privinţa cu­noaşterii meseriei fără care ni­meni nu poate realiza prea s­ult la locul lui de muncă, a sporirii conştiinţei tuturor salariaţilor, in­diferent la ce loc de muncă îşi desfăşoară activitatea. I. HUSAR Muini colectiv Cismaș Emilia lucrează la linia tehnologică nr. II de cusut­ pre­­gătit fete pentru încălţăminte sportivă la I.P.M. , , Sport din P'°aa 3 L- c oare. In ghin. Ea s-a . i se serial denţiat prin crări de l?.aSa­cal,tate ,, dep a şiri de plan d 10—15 la sută na Prin fiecare lună, arei ne­­■legramă t ăm că o 'zată de CIU Dezbatere pe tema calităţii produselor Casa de cultură a sindica­telor din Tg.-Mureş organi­zează azi, la ora 15, în sala de conferinţe de la etajul II o dezbatere pe tema „Me­tode şi concepţii noi în ac­ţiunea de control al calităţii produselor". Va vorbi cu a­cest prilej ing. Mihai Cibi, inspector şef al IJCCP Mu­reş. La această manifestare vor participa cadre de con­ducere, maiştri, tehnicieni, lu­crători ai compartimentelor C.T.C. din întreprinderi tîr­­gumureşene. Economii de 3 milioane lei valută­ riza­spe-In acest an, în cadrul acţiunii de utilare a altor întreprin­deri şi de autoutilaje. Fabri­ca de conductori electrici din cadrul întreprinderii „Electro- Mureş" din Tg.-Mureş va exe­cuta un număr de 42 de maşini specifice, a căror valoare este de aproape 4 milioane lei. De remarcat este faptul că, date tă preocupării constante în ... îi .. . .jim strai­ceasta directie a colecti­v . i I ... - • I . î mut in­fabrica, in primele 10 uv c . . . ile cu mo­­acest an au fost deja ex .. .. 1 .nesti si arti- 37 de masini (in va. . 3.250.000 lei). Prin ,'5'ele' importului acestora ■ Aspect din misii suma de 3 ste din Tg.-Mu­­ralută. Înainte de term O telegramă sosită pe adresa redacţiei , toinicul colectiv al întreprinderii de reparaţii din Reghin, hotărît să obţină noi şi acest prim an al actualului cincinal, a­i devreme sarcinile de plan pe perioada ion producţia globală. Colectivul întreprinderii se depuse

Next